25 mai 2018

ANAMNEZA

• Examenul clinic in psihiatrie 4 aspecte : subiectii cu tulburari psihice grave ( psihotice ) nu

au constiinta propriei suferinte psihice ( se considera sanatosi, eventual ca au probleme de
viata .

• IMPORTANT : pentru a compara ceea ce spune bolnavul psihic cu ceea ce spun altii despre el ;
sa cernem ceea ce este real de ceea ce este ireal!

• Anamneza - discutia cu pacientul despre = pacient ca persoana si boala lui.

• Heteroanamneza – discutia cu alte persoane decat pacientul despre pacient ca persoana si

boala lui.

• In psihiatrie , un studiu de caz trebuie sa cuprinda informatii referitoare la urmatoarele aspecte:

• Date personale : nume, prenume, varsta, sex, stare civila, profesie, loc de munca, etc.

• Motivele internarii : suferintele, tulburarile subiective si obiective care au determinat

internarea;

• =caracterul internarii ( din proprie initiativa, constrans, de urgenta , pe loc planificat prin
policlinica etc.;

• =starea psihica in momentul internarii ( toate consemnate in foaia de observatie la rubrica

“scurta observatie la internare”

• Antecedente heredo-colaterale cu eventuala importanta psihiatrica ( “rude de sange “ cu

tulburari psihice. Se transmit recesiv schizofrenia si tulburarea afectiva bipolara.

• Antecedente personale cu eventualele implicatii psihiatrice ( traumatisme cranio-cerebrale,

neuroinfectii, intoxicatii acute sau cronice, boli neurologice cu posibil rasunet psihic, boli
somatice cu posibil rasunet psihic, etc)

• Consum de toxice ( alcool, cafea, tutun, tranchilizante, barbiturice, substante psihodisleptice

etc.): cantitate, durata, ritm ,etc.

• Scurta biografie a persoanei ( acordand o atentie mai deosebita problemelor referitoare la

dezvoltarea psiho-motorie, randamentul scolar, comportament { in scoala, familie, societate, la
locul de munca si in timpul stagiului militar}, tip de educatie primit, nivel de scolarizare,
psihotraume mai vechi sau recente, acte antisociale , etc.

• Istoricul bolii ( data si felul debutului, simptomatologia la debut, internari, diagnostice si

tratamente anterioare, evolutia bolii, simptomatologia actuala- motivele internarii-{ exista
epileptici cu episoade intercritice cu aspect schizoferniform}, evenimente cu posibile implicatii
asupra debutului , evolutiei si starii actuale, etc.)

1
25 mai 2018

• Examenul somatic ( pe aparate si sisteme)

• Examenul psihiatric ( pe functii sau procese psihice)

• Explorari paraclinice ( constante biologice ex.: LCR, ex de fund de ochi, radiografie craniana
simpla, pneumoencefalografie, arterioagrafie cerebrala, tomografie cerebrala computerizata,
electroencefalografie, examen psihologic, etc.)

• Consideratii pe marginea diagnosticului pozitiv si diferential

• Discutii referitoare la aspectele terapeutice ( obietcive terapeutice, mijloace terapeutice,

strategie terapeutice concreta pentru cazul luat in discutie), evolutie, prognostic ( in conditiile
lipsei de tratament fata de situatia in care tratamentul este instituit si urmat), probleme
administrative ( schimbare loc de munca, activitate cu orar redus, pensionare temporara sau
definitiva, incadrare in statutul de persoana handicapata) si de asistenta sociala (internare in
camin- spital, spital de bolnavi psihici cronici etc. pentru pacienti lipsiti de locuinta, sursa de
venit, suport social, etc.. 

Tehnica efectuarii examenului psihic 

• Examenul psihic ofera informatii care se refera la starea mintala a bolnavului in momentul
examinarii. Constituie o parte insemnata a foii de observatie psihiatrice si o caracteristica a ei.

• Se efectueaza printr-o conversatie cu bolnavul , prin intrebari puse in cadrul unei discutii-
interviu- cu el, in asa fel incat acesta sa nu-si dea seama de scopul convorbirii pentru a nu
modifica in mod voit simptomatologia si pentru a fi cat mai degajat.

• Este importanta prima legatura cu bolnavul, castigarea increderii lui si creerea unei atmosfere
placute, propice unei cunoasteri amanuntite si reala a bolnavului.

• Calitate si importanta acestei legaturi a fost recunoscuta inca din antichitate. Astfel, Soranus din
Efes, care a trait in timpul lui Traina, spunea: “cu taranul sa vorbesti despre agricultura, cu
marinarul despre mare”. Prin abordarea temelor familiare bolnavului posibilitatea investigatieie
mintale este usurata, permitand o rapida apropiere a medicului de bolnav si deci castigarea
acestuia, mai ales ca in unele cazuri emotia , autismul, ostilitatea, banuiala ingreuneaza in mare
masura examinarea psihica.

• O atitudine de compatimire pe care o aratam depresivului ii permite acestuia destainuirea,

• O interesare in delirul paranoicului ,

• Un optimism concordant cu cel al maniacalului,

• O incurajare a psihastenicului servesc intotdeauna unei bune aprofundari psihiatrice.

• De –a lungul examinarii conduita psihiatrului trebuie sa fie concordanta cu necesitatea impusa

de specificului bolnavului, fara sa se depaseasca limita unei tinute demne si sigure. O prea mare
familiaritate cu bolnavul sau, dimpotriva, traumatizarea lui printr-o atutudine distanta si
rezervata, indeparteaza bolnavul si stanjeneste examinarea.

2
25 mai 2018

• Bechterev subliniaza importanta tinutei medicului fata de bolnav , spunand: “ Daca un bolnav
nu se simte usurat dupa ce a stat de vorba cu un medic, inseamna ca nu a stat de vorba cu un
medic.”

• Trebuie sa subliniem si faptul ca primul contact cu bolnavul hotaraaste si eficacitatea

psihoterapiei ulterioare, aceasta fiind o metoda terapeutica general valabila in toata medicina.

• Conducerea examinarii este important sa fie ordonata si multilaterala pentru a putea pune in
evidenta sistematic si precis eventualele tulburari, iar intrebarile trebuiesc puse cu indemanare
spre a nu da impresia unei anchete si a nu determina astfel bolnavul sa a scunda anumite
ganduri sau preocupari.

• Examenul psihic este de fapt o sinteza rezultata din investigarea globala a bolnavului.

• In afara de conversatie ne folosim de o serie de informatii obtinute de la bolnav(anamaneza),

apartinatori (heteroanamneza) precum su datele rezultate din ancheta sociala, investigatii
clinice si de laborator.

• Este util ca acolo unde se poate, sa obtinem o prezentare in scris a simptomatologiei, efectuata
de insusi bolnavul, prin aceasta permitindu-I pe de o parte sa isi relateze in liniste propiile
ganduri si preocupari, pe de alta parte sa avem o dovada a felului in care se considera el insusi.

• Atitudinea psihiatrului in examinarea starii mintale se deosebeste de la nevrotic lapsihotic. La

primul se va urmari in special elucidarea conflictelor, traumelor nevrozante, la celalalt
depistarea tulburarilor psihice mari psihotice.

• Pentru usurarea examinarii bolnavului psihic dam mai jos urmatoarea schema, cu mentiunea
adaptarii ei la fiecare caz in parte: consideram necesara investigarea pe functii psihice , mai ales
pentru incepatori, in vederea unei coordonari logice a examinarii, pentru a nu omite niciun
aspect, stiut fiind totodata ca aceasta este doar un procedeu didactic deoarece in realaitate
exista o inlantuire dinamica,unitara si continua a proceselor psihice.

DESCRIEREA GENERALA

• Imbracamintea : ingrijita, neingrijita, rupta, sfasiata, etc.

• Expresia fetei: fixa, mobila, aspect de masca, indiferenta, extatica, distrata, banuitoare,
anxioasa, trista, discordanta, multumita, oscilanta, etc.

• Atitudinea: prietenoasa, coperanta, indiferenta, ostila, negativista, stuporoasa, preocupata,

schimbatoare,etc.

• Miscarea: inhibata, exagerata, incetinita, rapida, manierisme, gesticulate, ticuri, miscari

stereotipice, preocupari speciale, etc.

• Comportarea : inadaptabilitate, izolare, relatia cu medicul, etc.

CONVERSATIA SI LEGATURA CU BOLNAVUL

• Atitudinea : cooperatoare, de opozitie, ostilitate, banuiala.

3
25 mai 2018

• Vorbirea: sponataneitate, viteza raspunsului, vocabularul, alteratiuni gramaticale, raspunde la

obiect sau nu, egalitatea sau inegalitatea raspunsurilor, dramatica, declamatorie, protestativa,
sarcastica, amara, ironica, telegramatica, soptita, plangareata.

• CONSTIINTA : cine esti? Unde locuiesti? Cand te-ai nascut? Unde? Cati ani ai? Cand ai
venit aici? Sti unde te afli? Ce fel de loc este acesta? Ce este aceasta cladire ? in ce oras esti?
Sti cine sunt eu? Care e slujba mea? Ce fac eu?

• - Orientarea : a se nota chiar si alterari usoare. A se deosebi orientarea bolnavului de

capacitatea sa de a se incadra in mediul nou. Cand sunt tulburari dde apreciere subiectiva a
timpului se indica o examinare speciala a capacitatii de a preciere si reproducere a intervallelor
de timp.

• - Constiinta bolii psihice : te consideri bolnav? Cum: mintal, nervos, somatic?

PERCEPTIA

• - Halucinatii auditive: te auzi vreodata chemat pe nume cand esti singur? Vorbeste lumea
despre tine? Cand, cine, cu ce ocazie? Sunetele par sa vina din interior sau de afara? Vin mai
mult dintr-o parte sau dintr-alta? Sunt clar pronuntate? Voci de barbati sau de femei? Le
cunosti? Ce spun? Sunt placute sau neplacute? Cum te afecteaza? Cum explici?

• - Halucinatii vizuale: ai vreo tulburare in vederea ta? Ai avut vreodata viziuni? Iti imaginezi ca
vezi lucruri ca intr-un vis? Cu ochii deschisi sau inchisi? Ziua sau noaptea? Unde, cand, ce? Ce
legatura au lucrurile pe care le vezi cu tine? Cum te afecteaza? Ce inseamna?

• - Halucinatii gustative : cum e gustul dumitale? E la fel ca inainte? Simti gusturi deosebite,
bizare? Cum le explici? Mancarea, apa, medicamentele au un alt gust, ca si cum ar fi falsificate?

• -Halucinatii olfactive : te supara mirosuri ciudate sau neobisnuite? Explica! Ai mirosit vreodata
eter sau gaz? Cand? Unde? Cand s-a intampla?

• -Halucinatii tactile : ai avut vreodata senzatii corporale care sa te conduca cu gandul ca esti
atins? Ce fel? Prin ce crezi ca ai fost atins? Cum explici?

• -Halucinatii cenestezice : simti vreo presiune, vreo modificare in corpul tau? Oase rupte?
Creier uscat? Senzatii sexuale ciudate? Intestinele, plamanii dumitale fac lucruri ciudate?

• -Tulburari de schema corporala :: simti vreo schimbare in relatia dintre partile corpului
dumitale? Simti vreo schimbare in pozitia dumitale corporala, in volumul corpului dumitale? Ai
vreodata senzatii ciudate din partea muschiilor sau articulatiilor?

• -Tulburari de perceptie a timpului : timpul se scurge la fel ca inainte? Ai avut vreodata senzatia
ca ai mai trait evenimente pe care le-ai mai trait candva? Cum? Explica! Ti se par vreodata
lucrurile necunoscute, nefamiliare, ciudate?

• -Derealizare : lumea e la fel ca inainte? Cum e schimbata? Ce anume o schimba? Cum explici?

4
25 mai 2018

• -Depersonalizare : ai avut vreodata simtiri deosebite, nenormale, ciudate? Descrie-le !! Ce

crezi despre ele?  

ATENTIA

• Este usor de a trage atentia pacientului? Poate sa-si concentreze atentia asupra unei probleme
pentru o perioada mai indelungata de timp? Poate fi distras usor sau nu este perturbabil de
catre niciun stimul? Obtinerea atentiei bolnavului depinde de un anumit teritoriu senzitiv la
care ne referim? Atentia si concentrarea eu sunt influentate de fluctuatiile constiintei? Este
atentia saltareata, inconstanta, labila, superficiala?

MEMORIA

• Evocarea : confruntarea datelor personale oferite d e bolnav cu cele obtinute de la apartinatori.

Relatarea evenimentelor social-politice si istorice;

• Fixarea: nume, adrese, cifre, perechi de cuvinte, istorioare.

GANDIREA

Forma:

• - viteza: incetinita, accelerata, baraje ideative. Etc.

• - asociatiile: lentoarea asociatiei, legatura intre idei, disociatia, incoerenta, etc.

Continut:

• Idei dominante: te preocupa in mod intens un anumit lucru? Ce? De ce?

• Obsesii : te gandesti mult la un lucru? La ce anume? Te simti constrans sa te gandesti la el?

Sunt cuvinte, fraze, lucruri care iti vin mereu in minte impotriva vointei tale? Te simti constrans
sa executi anumite gesturi , sa atingi , sa numeri, sa te speli, etc?

• Idei delirante: DELIR expansiv: cum esti multumit de dumneata insuti? Ce parere ai depsre
dumneata ? ce talente ai? Ce calitati ai? Ce avere ai ? ce posibilitati ai? Ce meserie
cunosti? Ce functii poti indeplini? Esti sigur?

• DELIR depresiv: ai gresit cu ceva? Ai tot ce iti trebuie? Ce va fi in viitor? Cum

este viata dumitale/ ce presimtiri ai? Cum te ingrijeste familia? Esti sigur?

• DELIR de influenta : te simti condus de o forta exterioara? Te simti hipnotizat sau

sub influenta unor farmece? Faci sau gandesti impotriva vointei dumitale? Ti se fura
gandurile? Mintea sau corpul dumitale este influentat de masini electrice, puteri speciale?
Exista intamplari ciudate in ultima vreme? Esti convins ca ai dreptate?

INTELIGENTA

• Aceasta examinare poate pune pacientul intr-o situatie neplacuta prin intrebarile si probele la
care il supunem. De aceea vom incepe a-l intreba daca are vreo dificultate in gandire,

5
25 mai 2018

concetrare, asimilare, judecata, intelegere. Acest lucru da posibilitatea pacientului de a-si scuza
erorile in mod anticipat si in acelasi timp orienteaza examinatorul inspre dificultatile speciale si
critica pacientului.

• Pentru aprecierea capacitatilor intelectuale anterioare imbolnavirii se vor aprecia realizarile,

aspiratiile, planurile de-a lungul vietii, pana in momentul respectiv. Pentru aprecierea situatiei
prezente se vor crea situatii de rezolvat.

• Discriminari :

• -diferenta dintre o minciuna si o greseala/ -diferenta dintre un tufis si un copac/ - diferenta

dintre un pitic si un copil.

• Definiri :

• Ce este un stat?/ Ce este un popor?

• Generalizari :

• Ce este fagul, stejarul, carpenul, ulmul?/ Ce este parul, marul, prunul?

• Calcul mintal

• Perspicacitatea : ce crezi despre tot ce mi-ai spus? Cum iti explci starea ta prezenta? Ce crezi
ca este cu dumneata? Exista ceva in neregula cu dumneata? Te considerei altfel decat ai fost
inainte? Esti bolnav? Cum iti explici atitudinea familiei fata de dumneata?

• Citire, scriere

• Daca ii spui bolnavului mici istoriare intelege el ceea ce I se povesteste si retine detaliile? Exista
tendinte confabulatorii sau impreviziuni in relatarea celor expuse?

AFECTIVITATEA

• Se descrie aspectul bolnavului in masura in care exprima afectivitate. Se pot intalni: veselia,
exaltarea, tristetea, iritabilitate, suspiciune, teama, ingrijorare, neliniste, perplexitate, ratacire,
indiferenta, apatie. Se va observa constanta afectului, influentele care il modifica, legatura
dintre afectivitate (aparenta) si ceea ce spune.

• Date obiective: se va aprecia starea emotionala cand vorbeste cu familia sau cand mentioneaza
puncte sensibile din anamneza. Raspunde la glume? De acorda atentie fenomenelor
vegetaticve carea companiaza starea afectiva: paloare, rosire, tahicardie, bradicardie,
transpiratii, lacrimare, dilatare pupilara, etc.

• Date subiective: cum te simti sufleteste? Cum este dispozitia dumitale? Esti optimist?
Pesimist? Ai necazuri? Esti nelinitit, nervos, speriat? Ce fel de necazuri ai? Te simti bolnav,
neputincios? Poti lucra? Iubesti viata ca inainte? Te gandesti la moarte? Cu teama? Cum ai
dori sa mori? Cum consideri viata?

ACTIVITATEA

• Instinctuala :

6
25 mai 2018

• -alimentar: sitiofobie, bulimie, pervertiri,

• -sexual: scazut, crescut, pervertit,

• -de conservare: automutilari, sinucideri, etc.

• Felul miscarilor motorii: exagerate, incetinite, inhibate, constante, intrerurpte, capricioasa,

spontane, provocate, agitate, nelinistite.

• Au miscarile si atitudinile o intentionalitate ssau un inteles? Perceptiile reale sau halucinatorii

par sa modifice comportamentul? Daca e inactiv rezista la miscari pasive sau mentine o anumita
atitudine? Se opune ordinelor? Nu le executa sau le executa invers? Cum isi petrece ziua? Ce
planuri de viitor are?

ACTIVITATEA

• Instinctuala :

• -alimentar: sitiofobie, bulimie, pervertiri,

• -sexual: scazut, crescut, pervertit,

• -de conservare: automutilari, sinucideri, etc.

• Felul miscarilor motorii: exagerate, incetinite, inhibate, constante, intrerurpte, capricioasa,

spontane, provocate, agitate, nelinistite.

• Au miscarile si atitudinile o intentionalitate ssau un inteles? Perceptiile reale sau halucinatorii

par sa modifice comportamentul? Daca e inactiv rezista la miscari pasive sau mentine o anumita
atitudine? Se opune ordinelor? Nu le executa sau le executa invers? Cum isi petrece ziua? Ce
planuri de viitor are?