Fobia este o teama patologica, obsesiva, de mare intensitate, cu obiect precizat

. Respectiv spre deosebire de anxietate, situatie in care persoana nu poate uneo

ri preciza foarte exact care este frica sa, in fobie persoana se teme in mod exa
gerat de un anuit lucru: de poduri, sau spatii inchise, sau paianjeni, etc. Exis
ta multe tipuri de fobii. Fobia este o reactie exagerata fata de un stimul si ca
re spre deosebire de frica obisnuita, nu diminueaza in timp.Ea nu poate fi expli
cata sau rationalizata si scapa controlului voluntar. De multe ori persoanele fo
bice incearca sa evite situatia sau lucrul producator de fobie. Fobia se manifes
ta prin frica intensa, reactii vagale, de tipuri transpiratii reci, accelerarea
batailor inimii, etc, si reactii emotionale neplacute. Desi de multe ori persoan
a fobica realizeaza ca fobia sa nu are o baza rationala, sentimentul de frica nu
dispare. Tratamentul fobiilor este in primul rand psihoterapeutic. Anxietatea s
ociala, cunoscuta si sub numele de fobie sociala, se caracterizeaza prin frica i
ntensa de a fi privit si evaluat negativ de catre ceilalti in situatii sociale.
Unele persoane cu anxietate sociala se simt foarte rau atunci cand trebuie sa ap
ara sau sa vorbeasca in public. Pentru unii este foarte dificil sa comande manca
re la restaurant, sa semneze ceva in public sau sa dea un telefon. Desi persoane
le care au anxietate sau fobie sociala stiu ca frica lor este excesiva si nerezo
nabila, se simt neajutorati in fata sentimentelor de anxietate, de teama. Persoa
nele cu anxietate sociala se tem ca s-ar putea comporta astfel incat sa fie umil
iti sau jenati in fata altora. Anxietatea poate interfera cu rutina zilnica, ocu
patia persoanei, sau viata sociala. Poate fi dificil sa termine scoala, sa mearg
a la un interviu pentru slujba si sa isi gaseasca un partener. Fobia social sau t
ulburarea de anxietate social vine cu un crd de spaime disproporionate n situaii soci
ale normale: teama de critic i evaluare negativ, teama de situaii penibile i umilitoa
re, teama de oameni strini i alte temeri lipsite de mobil concret. Ce este fobia s
ocial? Fobia social este o tulburare psihic indus pe teama excesiv i de nestpnit de
observat, criticat i umilit de oameni strini care, prin ei nii, nu prezint un perico
real. Teama apare n situaii sociale de genul: vorbit n public, discurs n faa auditor
iului, reuniuni mondene, edine, conversaii pe teme sexuale, acces n restaurante i toa
lete publice, scris, pictat sau cntat n public i alte aciuni expuse privirilor strine
. Sentimentele ncercate sunt teama, stnjeneala, penibilul, disconfortul. Peste ele
se adaug preocuparea obsesiv de a le ascunde celorlali, preocupare ce bate la ochi i
ajunge ntr-adevr s atrag atenia. Manifestri observabile cu ochiul liber Cele mai rsp
e manifestri somatice observabile ale fobiei sociale sunt nroirea feei, tremorul, am
eeala, blbiala, vocea slab, nmuierea picioarelor, uscarea gurii, palpitaiile, transpi
aia rece, miciunile imperioase, nervozitatea, stngcia, senzaia de penibil i disconfor
... Manifestri observabile cu ochiul liber Cele mai rspndite manifestri somatice obs
ervabile ale fobiei sociale sunt nroirea feei, tremorul, ameeala, blbiala, vocea slab
muierea picioarelor, uscarea gurii, palpitaiile, transpiraia rece, miciunile imperi
oase, nervozitatea, stngcia, senzaia de penibil i disconfort...

Timiditate sau fobie sociala ?

Adesea confundata cu timiditatea in relatiile sociale sau definita ca emotivitat
e exagerata in situatii in care importanta este performanta (examene, vorbitul i
n public, etc.), fobia sociala a fost acceptata ca un dat si foarte multa vreme
a fost privita ca o trasatura de personalitate. Afirmatii de genul : sunt timid
din fire sau sunt foarte emotiv atesta acest lucru. Simptomatologia Pana unde me
rge timiditatea si de unde incep fobia? Nu este neobisnuit sa fii anxios atunci
cand mergi la prima intalnire cu cineva, cand trebuie sa vorbesti in public, can
d mergi la o petrecere unde este multa lume necunoscuta sau cand iei masa cu sef
ul. Ceea ce este diferit la fobia sociala, cunoscuta si sub denumirea de anxieta
te sociala, este teama foarte puternica si persistenta de a fi judecat de alti o
ameni sau de a te purta intr-un fel nepotrivit, ridicol si in consecinta umilito
r in situatiile respective. Gandul ca ai putea fi in centrul atentiei sau ca ai
putea atrage privirile tuturor printr-un comportament nepotrivit devine de nesup
ortat. Manifestarea anxioasa poate atinge cotele unui atac de panica. Este un ce
rc vicios deoarece intr-o astfel de situatie poti sa rosesti, sa iti tremure mai
nile, sa transpiri, sa ai ameteli si greata si atunci teama se amplifica deoarec
e ai impresia ca ceilalti vor observa aceste manifestari si vei sfarsi prin a te
face de ras. Fobia sociala se imparte in doua subtipuri: fobie sociala generali
zata si fobie sociala de performanta. In primul caz, anxietatea si evitarea apar
in mai toate situatiile sociale, inainte de confruntarea cu situatia temuta, pe
rsista pe toata durata ei si inca destul timp dupa incheierea acesteia. Analiza
retrospectiva a propriilor reactii in situatia tocmai incheiata este un lucru de
la care persoana nu se poate abtine iar concluziile asupra prestatiei sale soci
ale sunt intotdeauna negative. Acest lucru conduce la o conduita de evitare a si
tuatiilor problema. Evitarea se instaleaza insidios iar urmarile ei afecteaza to
ate aspectele vietii cotidiene : 40% dintre pacienti nu se casatoresc niciodata,
nu au prieteni sau au foarte putini, pot abandona studiile in ciuda unor rezult
ate incurajatoare, refuza avansarile profesionale, etc. Cel de-al doilea subtip,
anxietatea de performanta, poate afecta cariera indivizilor a caror activitate
ii situeaza in centrul atentiei unei audiente. Aparitie si dezvoltare Fobia soci
ala apare in copilarie si adolescenta si este a treia tulburare ca frecventa dup
a depresie si alcoolism. Desi s-a constatat ca femeile sunt de doua ori mai afec
tate de fenomen decat barbatii, de cele mai multe ori acestia din solicita cel m
ai des ajutor, deoarece este social acceptabil si privit ca normal ca o femeie s
a fie excesiv de timida. In conditiile unei evolutii nefavorabile a acestei tulb
urari, printre consecintele negative figureaza alcoolismul, dependenta de drogur
i si medicamente anxiolitice, depresia si tentativele de suicid. Daca una dintre
aceste complicatii este motivul prezentarii la psihiatru, in foarte multe cazur
i fobia sociala este ignorata si se trateaza doar complicatiile. Factori de risc

Factorii genetici. O cercetare facuta in 1992 de Kendler si colaboratorii sai pe

un lot de peste 2000 de femei gemene a stabilit ca rata de transmitere genetica
a fobiei sociale este de 30%. Studiile familiale arata si ele o rata semnificat
iv crescuta de aparitie a tulburarii la rudele pacientilor, comparativ cu subiec
tii care nu au fobie sociala. Factorii biologici . Studiile indica disfunctii in
metabolizarea serotoninei la pacientii cu fobie sociala, acest lucru fiind sust
inut si de eficacitatea unor medicamente care intervin in eglarea serotoninei. F
actorii psihologici si educationali . Mostenirea genetica nu reprezinta decat o
predispozitie pentru fobia sociala. Experientele de viata timpurii si mediul in
care creste individul cu aceasta predispozitie sunt cele pot declansa fobia soci
ala. De exemplu situatiile umilitoare in care este pus de alti copii sau un medi
u de viata traumatizant : modelul parintilor care au fobie sociala, parinti care
supraevalueaza opinia altora, care impun standarde ideale, care izoleaza copilu
l de cei de acceasi varsta sau care, prin pedepse repetate, incurajeaza o imagin
e de sine auto-depreciativa. Stress-ul. Avand in vedere ca diagnosticarea fobiei
sociale este tarzie si precara, evolutia ei urmeaza modelul unei maladii cronic
e, cu exacerbari si ameliorari. Exacerbarile sunt produse de stress, fie ca el v
ine sub forma unor evenimente traumatizante, fie ca inseamna responsabilitatile
vietii adulte care presupun castigarea si mentinerea unei pozitii sociale. In ti
mp, comportamentul evitant vine cu consecintele lui si face ca bilantul insucces
elor sa creasca pe seama oportunitatile ratate prin neprezentare. Acest lucru pu
ne o mare presiune asupra individului, miza fiind insasi justificarea existentei
. De aici pana la depresie si celelalte complicatii nu e decat un pas. Tratament
ul fobiei sociale se bazeaza pe psihoterapia de tip comportamental-cognitiv si d
oar secundar pe medicamente. Plecand de la premisa ca disfunctia biologica incri
minata in fobia sociala este la nivelul serotoninei, atentia cercetatorilor s-a
indreptat asupra acelor medicamente care ii regleaza metabolismul. Dintre toti i
nhibitorii recaptarii de serotonina (SSRI) numai paroxetina (Seroxat, Paxil, Ark
etis) si-a dovedit eficacitatea. Efectele ei benefice de ameliorare a anxietatii
in situatii sociale sunt evidente doar pe durata tratamentului si se adreseaza
mai curand pacientilor care se tem ca simptomele anxietatii vor fi remarcate de
cei din jur si ii vor pune in situatii delicate. Psihoterapia comportamental-cog
nitiva presupune o abordare integrata a tuturor elementelor care constituie tabl
oul fobiei sociale cu scopul de a produce o schimbare durabila de comportament (
partea comportamentala) si de mod de a gandi (partea cognitiva) despre sine si r
elatiile sociale. Psihoterapia poate fi individuala sau de grup iar frecventa se
dintelor este saptamanala. Partea comportamentala presupune o evaluare initiala
a abilitatilor sociale ale clientului, urmata de insusirea si/sau exersarea lor
in situatiile sociale care-i starnesc teama.Abilitatile sociale se insusesc/exer
seaza mai intai in sedintele de terapie individuala sau de grup, iar intre sedin
te, in situatiile sociale cu care se confrunta clientul in saptamana ce urmeaza.
Clientul are ca tema autoevaluarea reactiilor sale, a nivelului de anxietate si
a felului in care gandeste in situatiile prin care trece singur, urmand sa disc
ute

cu terapeutul dificultatile intampinate. Partea cognitiva vizeaza, pentru incepu

t, recunoasterea de catre client a gandurilor disfunctionale care apar la antici
parea si confruntarea cu situatiile temute ( o sa ma fac de ras , o sa creada ca s
unt un prost , nu voi reusi sa fac fata etc.). Aceste ganduri stau la originea nive
lului mare al anxietatii, a tendintei de evitare si a consolidarii imaginii de s
ine proaste. Ceea ce isi imagineaza clientul ca gandesc cei din jur despre el es
te daca nu fals, cel putin exagerat. In terapie, clientul este invatat cum sa-si
verifice convingerile disfunctionale in diverse situatii si sa descopere singur
ca sunt exagerate. In timp, in fata unor argumente solide si verificate, apreci
erea propriei prestatii devine mult mai adecvata, anxietatea scade iar imaginea
de sine se imbunatateste. Pentru ca fobia sociala presupune in multe cazuri o pr
edispozitie genetica si biologica iar stress-ul poate creste oricand in viata fi
ecaruia dintre noi, exista riscul real al unei recaderi. Terapia comportamentalcognitiva ia in considerare acest risc si are o strategie de prevenire a recader
ilor. La finalul terapiei se recapituleaza principiile ei generale si se face bi
lantul tuturor demersurilor care au ajutat clientul sa-si schimbe modul de react
ie si de gandire. Tot materialul scris rezultat din terapie ramane clientului ca
re-l poate revedea oricand se confrunta din nou cu aceeasi problema. Singur, de
data aceasta, poate aplica ceea ce a invatat ca il ajuta si poate depasi momente
le delicate independent de prezenta terapeutului.
Fobiile se intalnesc sub mai multe forme. O fobie specifica reprezinta teama de
un anumit obiect sau situatie. Fobia sociala este teama de a fi victima unei sit
uatii penibile intr-o conjunctura sociala. Iar agorafobia, care insoteste adesea
tulburarea de panica, este teama de a fi in oricare situatie favorizanta a unui
atac de panica sau din care este dificil de iesit daca atacul a avut loc. FOBII
LE SPECIFICE --"Imi este teribil de teama de zbor si nu mai pot merge cu avionul
. Senzatia e ingrozitoare cand usa avionului se inchide si ma simt prins in capc
ana. Inima imi bate cu putere si transpir intens. Daca cineva incepe sa vorbeasc
a cu mine devin foarte rigid si preocupat. Cand avionul incepe sa se inalte imi
confirma din nou senzatia ca nu mai pot scapa. Ma imaginez cum imi pierd control
ul, ma inspaimant, imi vine sa ma urc pe pereti, dar niciodata nu trec la actiun
e. Nu mi-e teama de prabusirea avionului sau turbulente. Este pur si simplu senz
atia ca sunt inchis. De fiecare data cand m-am gandit la schimbarea serviciului
m-am intrebat obligatoriu: "O sa fiu nevoit sa zbor cu avionul?" Acum merg in de
plasari doar daca pot apela la masina sau tren. Prietenii insista ca nici dintrun tren de mare viteza nu pot cobori, deci de ce nu am probleme si in calatoria
cu trenul? Le raspund ca pur si simplu este o teama irationala. " Fobia nu este
doar teama excesiva ; este o teama irationala. Poti sa schiezi pe unul din cei m
ai inalti munti cu usurinta si sa simti panica daca ajungi mai sus de etajul 10
al unei cladiri. Multe persoane au fobii specifice, temeri intense si irationale
legate de anumite obiecte sau situatii--caini, spatii inchise, inaltimi, liftur
i, tuneluri, calatoria cu masina pe autostrada, apa, zborul cu avionul, rani car
e implica sangerarea sunt unele din cele mai intalnite fobii. Adultii afectati d
e fobii sunt constienti ca temerile lor sunt irationale, insa de cele mai multe
ori confruntarea sau chiar simplul gand al confruntarii cu obiectul sau situatia
temuta da nastere unui atac de panica sau unei anxietati severe. Fobiile specif
ice afecteaza una din 10

persoane. Nu se poate spune cu exactitate care e cauza lor, acestea intalnindu-s

e la mai multi membri ai aceleiasi familii si fiind mai frecvente la femei. Fobi
ile au de obicei debutul in adolescenta sau la maturitate. Acestea debuteaza bru
sc si sunt de mai mare durata decat cele din copilarie; numai circa 20% din fobi
ile adultilor dispar de la sine. In cazul in care exista la copii fobii specific
e-- de exemplu, teama de animale--aceste fobii dispar cu timpul, desi exista pos
ibilitatea de a se prelungi si la varsta adulta. Nu se stie de ce persista in ca
zul unor oameni, insa dispar in cazul altora. Daca obiectul fobiei este usor de
evitat, persoanele fobice pot sa nu resimta nevoia de a urma un tratament. Cu to
atea acestea, uneori pot lua decizii importante in plan personal sau profesional
pentru a evita o situatie fobogena. Atunci cand fobiile perturba viata unei per
soane, tratamentul poate fi util. Un tratament eficient implica psihoterapie. Tr
ei patrimi din pacienti au beneficii semnificative multumita acestui tip de trat
ament. In prezent nu exista dovada certa a eficientei unui tratament medicamento
s in cazul fobiilor specifice, insa, uneori pot fi prescrise anumite medicamente
pentru a ajuta la reducerea intensitatii simptomelor anxietatii inainte ca pers
oana sa se confrunte cu o situatie fobogena. FOBIA SOCIALA --"Nu eram in stare s
a merg la intalniri sau petreceri. O perioada nu am putut merge nici la cursuri.
In al doilea an la liceu am fost nevoit sa ma intorc acasa pentru un semestru."
--"Teama mea aparea in orice tip de situatie sociala. Eram anxioasa chiar inain
te de a iesi din casa si starea se amplifica pe masura ce ma apropiam de clasa,
de locul unei petreceri sau ceva asemanator. Simteam stomacul dureros--aproape c
a atunci cand am gripa. Inima imi batea cu putere, palmele imi transpira si avea
m senzatia ca sunt detasata de propria persoana si de ceilalti." --"Cand intru i
ntr-o camera plina de oameni ma inrosesc si am impresia ca privirile tuturor sun
t asupra mea. Sunt prea stanjenita sa stau izolata intr-un colt, insa nu gasesc
nimic sa spun cuiva. Ma simt neindemanatica si abia astept sa plec." Fobia socia
la este teama intensa de a fi umilit in situatii sociale, mai ales de a fi expus
celorlalti intr-o situatie penibila. Deseori se intalneste la membrii aceleiasi
familii si poate fi insotita de depresie sau alcoolism. Fobia sociala debuteaza
la inceputul adolescentei sau chiar mai devreme. Atunci cand suferi de fobie so
ciala ai tendinta de a crede despre ceilalti ca sunt foarte abili in public si c
a tu nu esti. Micile greseli pe care le faci iti apar mult exagerate. A te imbuj
ora poate fi un motiv de stanjenire si simti ca toate privirile sunt fixate asup
ra ta. Te poti teme de prezenta unor persoane necunoscute. Sau teama poate fi ma
i specifica, cum ar fi a te simti anxios la sustinerea unui discurs, cand trebui
e sa i te adresezi sefului sau unei alte persoane cu autoritate, sau la intalnir
i. Cea mai cunoscuta fobie sociala este teama de a vorbi in public. Uneori fobia
sociala implica o teama generala de situatii sociale cum sunt petrecerile. In c
azuri mai rare se poate manifesta prin teama de a merge la o toaleta publica, a
manca in public, a vorbi la telefon sau a scrie in prezenta altor persoane. Cu t
oate ca deseori aceasta tulburare este considerata sinonima cu timiditatea, aces
tea sunt diferite. Persoanele timide se pot simti foarte stanjenite in prezenta
altora, insa nu resimt anxietate extrema la anticiparea confruntarii cu o situat
ie sociala si nu evita cu obstinatie circumstantele care ii fac mai constienti d
e sine. Dimpotriva, cei cu fobie sociala nu sunt in mod obligatoriu si timizi. A
cestia se pot simti in general in largul lor alaturi de ceilalti, insa un anumit
tip de imprejurare le poate provoca anxietate intensa. Fobia sociala perturba d
esfasurarea normala a vietii, afectand cariera si relatiile sociale. De exemplu,
un angajat poate refuza o promovare din cauza ca nu poate sustine prezentari pu
blice. Teama majora de un eveniment social poate debuta cu cateva saptamani inai
nte si simptomele ajung sa fie

destul de dizabilitante. Persoanele care sufera de fobie sociala sunt constiente

ca trairile lor au o baza irationala. Cu toate acestea, ei resimt o mare anxiet
ate inainte de confruntarea cu o situatie de care se tem si pot ajunge sa faca o
rice ca sa o evite. Chiar daca reusesc sa se confrunte cu obiectul fobiei lor, a
cestia se simt foarte anxiosi inainte de confruntare si extrem de tensionati pe
parcurs. Dupa aceasta trairile neplacute pot persista daca se preocupa de cum ar
putea fi judecati sau ce au observat si gandit ceilalti. In cazul a aproximativ
80% din cei afectati de fobie sociala simptomele sunt inlaturate cu ajutorul tr
atamentului care consta in psihoterapie sau medicatie, ori o combinare a celor d
oua
Fobia sociala la adolescenti
Generalitati
Sus
Este firesc ca un adolescent sa se simta nervos, timid sau constient de propria
persoana in fata altora, uneori. Oricine poate avea un puls accelerat, palme tra
nspirate sau strangeri ale stomacului cand da probe pentru intrarea intr-un cor,
cere o prima intalnire sau sustine o prezentare orala. Majoritatea oamenilor re
usesc sa treaca peste aceste momente atunci cand este necesar. Dar pentru unele
persoane, anxietatea care insoteste sentimentul de timiditate poate fi extrema.
Anxietatea poate fi atat de puternica incat il poate impiedica pe subiect sa ras
punda la ore, poate fi incapabil sa stabileasca contact vizual cu colegii in pau
ze sau evita sa discute cu altii in timpul mesei de pranz. Cand oamenii se simt
atat de constienti de propria persoana si atat de anxiosi incat ii impiedica sa
vorbeasca sau sa socializeze in majoritatea timpului, probabil este mai mult dec
at timiditate. Poate fi o tulburare de anxietate numita fobie sociala.
Cuprins articol
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Generalitati Ce este fobia sociala? Reactia de frica
De ce se tem oamenii cu fobie sociala? Cum poate afecta fobia sociala viata unei
persoane Mutismul electiv De ce dezvolta unii oameni fobie sociala Cum se face
fata fobiei sociale Cum se depaseste fobia sociala
Ce este fobia sociala?

Sus
Fobia sociala (numita uneori si anxietate sociala) este un tip de anxietate. Sen
zatii profunde de timiditate si auto-constientizare determina o teama puternica.
Ca rezultat, persoana se simte inconfortabil cand trebuie sa participle la situ
atiile sociale de fiecare zi. Persoanele cu fobie sociala pot interactiona norma
l cu membrii familiei si cu cativa prieteni apropiati. Dar intalnirea cu persoan
e noi, discutarea in cadrul unui grup si sustinerea unei prezentari publice poat
e cauza aparitia timiditatii extreme. In cazul fobiei sociale, timiditatea extre
ma a persoanei, autoconstientizarea si teama de a se face de ras interfereaza cu
activitatea de fiecare zi. In loc sa se bucure de activitati sociale, persoanel
e cu fobie sociala pot visa la ele, dar sa le evite partial sau in totalitate.
Reactia de frica
Sus
Ca si in cazul altor fobii, fobia sociala este o reactie de frica la ceva care d
e fapt nu este periculos - desi corpul si mintea reactioneaza ca si cum pericolu
l ar fi real. Asta inseamna ca persoana simte senzatii fizice de teama cum ar fi
puls rapid si respiratie accelerate. Aceste modificari reprezinta raspunsul de
tip lupta fuga al organismului. Sunt determinate de descarcare brusca de adrenal
ina si alte substante care pregatesc corpul pentru lupta sau pentru o fuga rapid
a. Acest mecanism biologic apare cand persoanei ii este frica. Este un raspuns a
l sistemului nervos care alerteaza omul in cazul unui pericol astfel incat acest
a sa se poata proteja. In cazul fobiei sociale acest mecanism este activat prea
frecvent, prea puternic si in situatii nepotrivite. Deoarece senzatiile fizice c
are apar alaturi de raspuns sunt reale si uneori destul de puternice pericolul p
are, de asemeni, real. Deci persoana va reactiona prin incapacitatea de a intera
ctiona. In timp ce trupul experimenteaza aceste senzatii fizice, mintea trece pr
in emotii cum ar fi teama si nelinistea. Oamenii cu fobie sociala au tendinta de
a interpreta aceste senzatii si emotii intr-un mod care ii determina sa evite a
semenea situatii (Oh, imi bate inima atat de tare, probabil e periculos mai bine
nu mai fac acest lucru). Alte persoane pot interpreta aceleasi senzatii de nerv
ozitate intr-un mod diferit (Ok, e doar inima mea care bate mai tare. Probabil s
unt nervos pentru ca urmeaza sa vorbesc. Nu e mare lucru).
De ce se tem oamenii cu fobie sociala?
Sus
In cazul fobiei sociale, temerile si preocuparile persoanei sunt centrate pe per
formanta sociala indiferent daca este o prezentare foarte importanta sau o simpl
a discutie la vestiare. Persoanele cu fobie sociala au tendinta de a se simti in
confortabil gandindu-se ca sunt observate si judecate de altii. Sunt foarte sens
ibile la teama ca se vor face de ras, se vor inrosi, vor face o greseala, vor fi
criticate sau se va rade de ele. Nimeni nu doreste sa experimenteze

aceste lucruri. Dar majoritatea oamenilor nu petrec prea mult timp facandu-si gr
iji pentru aceste lucruri.
Cum poate afecta fobia sociala viata unei persoane
Sus
In cazul fobiei sociale, gandurile si temerile despre ce gandesc ceilalti sunt e
xagerte in mintea persoanei respective. Persoana se concentreaza mai mult pe luc
rurile jenante care ar putea sa se intample, si mai putin pe cele bune. Aceasta
face ca situatia sa devina si mai rea decat este in realitate, si determina pers
oana sa evite acea situatie. Iata cateva cai prin care fobia sociala poate afect
a viata pacientului: - Se poate simti singur si dezamagit ca a ratat ocazii de a
se imprietenii si a se distra. Fobia sociala poate impiedica persoana sa discut
e cu prietenii in sala de mese, sa se alature unui club, sa mearga la o petrecer
e sau sa ceara o intalnire. - Sa nu aiba cele mai bune rezultate la scoala. Fobi
a sociala poate opri o persoana sa raspunda voluntar la ore, sa citeasca cu glas
tare sau sa tina o prezentare. Sau poate fi prea nelinistit pentru a pune intre
bari la ore sau sa ceara ajutorul profesorului atunci cand are nevoie. - Rateaza
sansa de a-si etala abilitatile si a invata altele noi. Fobia sociala poate imp
iedica persoana sa dea o proba pentru piesa de teatru a scolii, sau pentru echip
a de fotbal a scolii sau sa se alature unor proiecte. Fobia sociala nu doar impi
edica o persoana sa incerce lucruri noi, dar o impiedica si sa faca greselile no
rmale, de fiecare zi, care ii ajuta pe oameni sa-si imbunatateasca abilitatile p
e viitor.
Mutismul electiv
Sus
Unii copii si tineri sunt atat de timizi si le este atat de teama sa vorbeasca c
u ceilalti, incat nu vorbesc deloc cu anumite persoane (cum ar fi profesorii sau
colegii pe care nu-i cunosc) sau in anumite locuri (cum ar fi o locuinta strain
a). Aceasta forma de fobie sociala este uneori numita mutism electiv. Oamenii cu
mutism electiv pot vorbi. Ei pot avea conversatii normale cu persoanele pe care
le cunosc si in locuri familiare. Dar alte situatii le pot cauza anxietate extr
ema care ii impiedica sa vorbeasca. Unele persoane pot confunda tacerea lor cu a
titudinea trufasa sau proasta crestere. Dar in cazul mutismului electiv si al fo
biei sociale tacerea arata sentimentele de teama si nesiguranta si nu faptul ca
sunt prost crescuti, lipsiti de respect sau nu vor sa coopereze.
De ce dezvolta unii oameni fobie sociala
Sus

Atat copiii si adolescentii cat si adultii pot avea fobie sociala. De cele mai m
ulte ori debuteaza in tinerete. La fel ca si in cazul altor probleme care au la
baza anxietatea, fobia sociala apare datorita unei combinatii a trei factori: 1.
Profilul biologic al persoanei. Fobia sociala poate fi partial datorata genelor
si temperamentului pe care o persoana le mosteneste. Caracteristicile genetice
mostenite de la parinti sau alte rudepot influenta felul in care creierul simte
si regleaza anxietatea, timiditatea, nervozitatea si reactia la stres. In acelas
i fel, unele persoane se nasc cu un temperament timid si au tendinta de a fi mai
precauti si sensibili in situatii noi si prefera lucrurile familiare. Majoritat
ea persoanelor care dezvolta fobie sociala au avut intotdeauna un temperament ti
mid. Nu orice persoana cu temperament timid dezvolta fobie sociala (de fapt, maj
oritatea nu dezvolta). Acelasi lucru se intampla si in cazul genelor. Dar persoa
nele care mostenesc aceste caracteristici au o sansa crescuta de a dezvolta fobi
e sociala. 2. Comportamente invatate de la modele (in special de la parinti). Da
ca o persoana are in mod natural un temperament timid pote fi influentat de ce i
nvata de la modelele din viata sa. Daca parintii sau altii reactioneaza prin sup
raprotejarea copilului timid, acesta nu va avea sansa sa se obisnuiasca cu situa
tii si oameni noi. In timp, timiditatea se poate transforma in fobie sociala. Pa
rintii timizi pot, de asemenea, neintentionat, sa fie un exemplu prin evitarea a
numitor interaciuni sociale. Un copil timid va invata ca socializarea este un lu
cru inconfortabil, tulburator si care e bine sa fie evitat. 3. Evenimente si exp
eriente de viata. Daca persoanele care se nasc cu o fire precauta au parte de ev
enimente stresante, acestea ii pot face sa fie si mai precauti si mai timizi. A
fi presat sa interactioneze intr-un mod pentru care nu se simte pregatit, a fi c
riticat sau umilit, sau a avea alte temeri si ingrijorari, poate face si mai pro
babila aparitia la o persoana timida si tematoare a axietatii sociale. Persoanel
e care primesc in mod constant reactii critice si dezaprobatoare pot ajunge sa c
reada ca ceilalti in judeca in mod negativ. Daca o persoana timida este ironizat
a si umilita, aceasta se va retrage si mai mult in carapacea sa. Vor fi speriate s
a faca o greseala sau sa dezamageasca pe cineva, si vor fi mai sensibile la crit
ica. Vestea buna este ca efectele acestor experiente negative pot fi intoarse cu
putin efort dar constant. Frica pote fi invatata. Dar poate de asemeni sa fie s
i dezvatata.
Cum se face fata fobiei sociale
Sus
Persoanele cu fobie sociala pot invata sa se descurce cu frica, sa dezvolte stim
a de sine si increderea in sine si abilitati de coping si in acest fel sa nu mai
evite situatiile care le-ar putea cauza anxietate. Exista profesionisti care po
t ajuta o persoana cu fobie sociala: - Terapeutii pot ajuta persoana sa recunoas
ca senzatiile fizice cauzate de lupta-fuga si sa-i invete sa interpreteze corect
aceste senzatii. Terapeutii pot ajuta in crearea unui plan pentru a face fata t
emerilor sociale fata in fata si pot ajuta la obtinerea de abilitati si increder
e pentru a face acest lucru. Acest lucru include si exersarea de noi comportamen
te. Uneori, nu intotdeauna, medicatia folosita pentru reducerea anxietatii poate
fi folosita in tratamentul fobiei sociale.

- Familia si prietenii sunt foarte importanti pentru peroanele care au fobie soc
iala. Suportul corect din partea unor persoane cheie ii pot ajuta pe cei cu fobi
e sociala sa aiba curaj sa iasa din zona lor de confort si sa incerce ceva nou.
Umilirea, critica, tinerea de predici, cererile de a se schimba nu ajuta doar fa
c persoana sa se simta prost. A avea fobie sociala nu este vina pacientului si n
ici ceva ce acesta alege sa aiba. In scimb, prietenii si familia pot incuraja pe
rsoana cu fobie sociala sa-si aleaga un scop mic spre care sa tinda, reamintindu
-le sa il urmeze, si sa fie suportivi cand pacientul se simte descurajat. Priete
nii buni si familia sunt acolo sa sarbatoreasca fiecare mica victorie.
Cum se depaseste fobia sociala
Sus
Tratamentul fobiei sociale necesita rebdare, curaj pentru a face fata temerilor
si a incerca lucruri noi, si vointa de a experimenta. Pas cu pas, persoana care
decide sa se vindece de timiditatea extrema poate invata sa se simta mai confort
abil. Fiecare pas inainte ajuta la construirea increderii pentru a face urmatoru
l pas. Cand timiditatea si teama incep sa se topeasca, se construiesc increderea
si sentimentele pozitive. Curand, persoana va incepe sa se gandeasca mai putin
la lucrurile inconfortabile si mai mult la cele distractive.
Ce este fobia sociala? Fobia sociala, numita si anxietate sociala, este o tulbur
are caracterizata printr-o stare de anxietate coplesitoare si o constienta de si
ne excesiva, prezenta in situatiile sociale cotidiene. Persoanele care sufera de
fobie sociala au o teama persistenta, intensa si cronica de a fi privite si jud
ecate de catre ceilalti si de a se simti jenate sau umilite de propriile lor act
iuni. Teama lor poate fi atat de severa incat interactioneaza cu munca sau scoal
a si cu alte activitati obisnuite. Desi multe persoane care au fobie sociala rec
unosc ca teama lor de a se afla in preajma altor oameni poate fi excesiva sau ne
rezonabila, ele nu sunt capabile sa o depaseasca. Aceste persoane se ingrijoreaz
a cu zile sau saptamani inaintea producerii unei situatii care le inspira teama.
Fobia sociala poate fi limitata la un singur tip de situatie cum ar fi teama de
a vorbi in public in situatii formale sau informale, sau sau teama de a manca s
au de a bea in prezenta altor persoane. Daca forma este severa, teama poate fi a
tat de pronuntata incat simptomele sunt declansate de simpla prezenta a altor oa
meni in jur.
Fobia sociala poate fi foarte invalidanta, ea poate chiar impiedica persoanele s
a mearga la munca sau la scoala in anumite zile. Pentru multi oameni care sufera
de aceasta boala este dificil sa-si faca noi prieteni sau sa-si pastreze priete
nii deja existenti.
Simptomele fobiei sociale Simptomele fizice care insotesc adesea anxietatea inte
nsa a fobiei sociale sunt:
y y y y y
imbujorare transpiratie abundenta tremurat dificultati de vorbire greata

y
alte disconforturi digestive
Aceste simptome vizibile maresc teama de dezaprobare si simptomele in sine pot d
eveni elemente declansatoare ale fricii. Frica de simptome poate crea un cerc vi
cios: cu cat persoanele care sufera de fobie sociala se ingrijoreaza in legatura
cu experimentarea simptomelor, cu atat mai mult cresc sansele lor de a dezvolta
aceste simptome. Deseori fobia sociala este ereditara si poate fi insotita de d
epresie sau de dependenta de alcool.
Cat de des intalnita este fobia sociala?
y y
Numarul femeilor care sufera de fobie sociala este aproximativ dublu fata de cel
al barbatilor, desi un numar mai mare de barbati cer ajutor pentru aceasta tulb
urare. Tulburarea debuteaza de obicei in copilarie sau in pre-adolescenta si rar
eori se dezvolta dupa varsta de 25 de ani.
Factori declansatori ai fobiei sociale
Cercetarile cu privire la cauzele fobiei sociale sunt in desfasurare:
y y y
y
Unele cercetari fac raspunzatoare de simptomele fobiei sociale o structura mica
din creier numita amigdala, care se pare ca controleaza raspunsurile la frica. S
tudiile efectuate pe animale demonstreaza ca fobia sociala poate fi mostenita. A
lte cercetari sustin ipoteza ca tulburarea are o baza biochimica. Cercetatorii s
tudiaza teoria conform careia sensibilitatea crescuta la dezaprobare poate avea
la baza o tulburare fiziologica sau hormonala. Alti cercetatori studiaza influen
ta mediului inconjurator asupra dezvoltarii fobiei sociale. Persoanele cu fobie
sociala isi pot dobandi teama prin observarea comportamentului si a consecintelo
r acestuia la alte persoane, printr-un proces numit invatare observationala sau
modelare sociala.
Tratamentul fobiei sociale
Unul dintre cele mai eficiente tratamente utilizate in tratarea fobiei sociale e
ste terapia cognitiv-comportamentala. Componenta centrala a acestui tratament es
te terapia de expunere care consta in ajutarea pacientilor sa se simta din ce in
ce mai confortabil in situatiile care le inspira teama. Procesul de expunere, d
e obicei, implica trei etape. Prima etapa consta in introducerea persoanelor in
situatia care le declanseaza frica. A doua etapa se realizeaza prin cresterea ri
scului de dezaprobare in acea situatie astfel incat persoanele respective sa-si
dobandeasca increderea ca pot face fata respingerii sau criticilor. A treia etap
a consta in invatarea, de catre aceste persoanele, a unor tehnici care sa-i ajut
e sa faca fata dezaprobarii celor din jur. In aceasta etapa, persoanele isi imag
ineaza cele mai mari frici ale lor si sunt incurajate sa dezvolte raspunsuri con
structive, raspunsuri la fricile lor si la perceperea dezaprobarii.

Terapia cognitiv comportamentala utilizata in tratarea fobiei sociale, include s

i antrenarea pacientilor in managementul anxietatii, de exemplu, invatarea tehni
cilor de relaxare cum ar fi respiratia profunda, pentru a-si controla nivelul de
anxietate. Un alt aspect important al tratamentului il reprezinta restructurare
a cognitiva, care implica ajutarea pacientilor in identificarea greselilor lor d
e judecata si dezvoltarea unor asteptari mai realiste in cea ce priveste riscul
de pericol in diverse situatiile sociale. Boli asociate cu fobia sociala
Fobia sociala poate cauza respect de sine scazut si depresie. In incercarea lor
de a-si reduce anxietatea si de a-si diminua depresia, oamenii care sufera de fo
bie sociala pot recurge la alcool sau medicamente, care pot conduce la dependent
a. In unele cazuri, fobia sociala poate fi asociata cu alte tulburari de anxieta
te, cum ar fi tulburarea de panica sau tulburarea obsesiv-compulsiva. traducere
realizata de Daniela Bungescu dupa un articol preluat de la Institutul National
American de Sanatate Mentala