Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Lector univ. dr. MARIANA FLORICICA CĂLIN
Lector univ. dr. CLAUDIA SĂLCEANU
STUDENT
Macsim Lucia-Giorgiana
2020
CUPRINS
ARGUMENT......................................................................................................................................3
CAPITOLUL I....................................................................................................................................4
2. TIPURI DE STRES................................................................................................................5
CAPITOLUL II................................................................................................................................15
5. METODOLOGIA CERCETĂRII......................................................................................15
6. PASUL 1................................................................................................................................15
8. PASUL 3:...............................................................................................................................23
CONCLUZII.....................................................................................................................................44
BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................................45
2
ARGUMENT
Termenul conceptual de stres psihic a fost „inventat” de către Hans Selye, ocazie uriaşă de a
evalua – în plan psihologic şi medical – limitele „maşinăriei omeneşti” de a face faţă adversităţilor
vieţii. Sociologul Marian Valentin Grigoroiu în lucrarea „Managementul stresului profesional ”
p.160, (2015) povestește că fiinţa umană este prevenită şi instruită, prin diverse modalităţi, să
răspundă unei provocări, pe care Alvin Toffler o circumscria sub termenul de suprasolicitare, ce
afectează trei planuri majore ale psihicului: senzorial, informaţional şi decizional (toate având o
inerentă rezonanţă afectivă). Din această definiţie, rezultă că stresul este negativ. (Selye, 1993, apud
Grigoroiu,2015),.
Dintre definiţiile existente în literatura de specialitate asupra stresului psihic, ni se pare mai
potrivită definiţia oarecum descriptivă – dar incluzând majoritatea circumstanţelor de declanşare a
stresului – (Golu, 1981,p.88): „Stare de tensiune, încordare, disconfort, determinată de agenţi
afectogeni cu semnificaţie negativă (sau pozitivă, am adăuga noi, în cazul eustresului), de frustrare
sau reprimare a unor motivaţii (trebuinţe, dorinţe, aspiraţii – inclusiv subsolicitarea ), de dificultatea
sau imposibilitatea rezolvării unor probleme”.
Selye, cel care a inventat conceptul de stres, descria munca din cadrul armatei ca fiind una
dintre cele mai riscante profesii, ea depăşind chiar formidabilul stres al celor implicaţi în traficul
aerian (Seyle, 1978). Au fost mulţi alţi autori care au apreciat că profesia de militar este una dintre
cele mai stresante ocupaţii (Kroes, Margolis, Hurrell, 1974; Reiser, 1976; Terry, 1981; Loo, 1984;
Dantzer, 1987; Gersons, 1989). În acest sens, s-a constatat faptul că angajatii din cadrul armatei
manifestă simptomatologie fizică şi probleme de natură psihologică datorate stresului mai des decât
alţi lucrători din alte profesii. Unii au apreciat chiar că mediul militar are caracteristici patologice,
fiind predispozant pentru apariţia diferitelor probleme mentale (Sheptycki, 2004, p.120).
TIPURI DE STRES
a) retrăirea evenimentului traumatic în cel puţin unul dintre următoarele moduri: imagini, gânduri,
vise, iluzii, episoade scurte de revenire a unor amintiri (flash back-uri);
b) simptome persistente de creştere a excitabilităţii: iritabilitate, comportamente agresive, acţiuni
necontrolate şi comportamente autodistructive, dificultăţi de concentrare, hipervigilenţă, insomnie,
reactivitate crescută;
c) lipsa de reacţie la stimuli obişnuiţi;
d) distres puternic, reacţii semnificative la anumiţi stimuli care amintesc de evenimentul traumatic;
e) evitarea în mod repetat a stimulilor asociaţi cu trauma (gânduri, sentimente, conversaţii, locuri,
activităţi) şi lipsa reactivităţii; (DSM-IVTR, 2003, p.444).
CARACTERISTICI ŞI PRACTICI SPECIFICE MUNCII MILITARE
1. Suferinţa umană
Militarii sunt constant expuşi inechităţii şi brutalităţii întâlnite în viaţa de zi cu zi. O astfel de
experienţă are un impact emoţional mare asupra individului, oricât de bine adaptat ar fi acesta.
Constrângerea emoţională, ca mecanism adaptativ, consumă un volum imens de resurse, chiar mai
multă energie decât cea necesară exprimării adevăratelor emoţii. Dacă această energie este
consumată la maximum, ofiţerul riscă să fie extenuat în afara orelor de program şi să nu dorească să
mai participe la viaţa socială şi de familie. De asemenea, consumul excesiv de energie poate
determina stări de epuizare psihică, la locul de muncă sau în familie. (Andreea Mihalcea în
Managementul stresului profesional-Factori stresanti in munca de politie, 2006,p. 81)
2.Conflictul de rol
Angajatii armatei adesea trăiesc experienţe conflictuale, de exemplu, atunci când aceştia sunt
foarte aproape de arestarea unui infractor ce a săvârşit o faptă condamnabilă, care în mod evident
este în contradicţie cu valorile şi normele general umane. În momentul reţinerii lui, poliţiştii trebuie
să ţină cont cu stricteţe de drepturile acestuia, altfel riscă să fie acuzaţi de incompetenţă sau abuz.
(Albu, 2008, p. 48)
3. Situaţii neprevăzute
De cele mai multe ori, atunci când într-o situaţie particulară este cerut un răspuns rapid, militarul
este luat prin surprindere – o astfel de situaţie îl dezechilibrează atât din punct de vedere fizic cât şi
mental. Este posibil să apară „stresul inopinat”, care se referă la faptul că acesta nu se manifestă
întotdeauna în stare latentă, în unele situaţii existând treceri neaşteptate de la stresul minor la stresul
major, dificil de gestionat. Cu alte cuvinte, lucrătorii pot trece cu uşurinţă de la o stare de calm, la o
stare bruscă de suprasolicitare şi presiune. Starea de stres normal constituie pentru majoritatea
celorlalţi lucrători un proces de acumulare psihică, ce poate fi redusă sau adaptată, până în
momentul în care „scapă de sub control”. Nu este şi cazul personalului din acest domeniu, căci în
cazul acestora situaţia poate „scăpa de sub control” în câteva secunde. De multe ori, militarii nu pot
aborda situaţiile noi cu care se confruntă, spre deosebire de majoritatea lucrătorilor care sunt
avertizaţi anterior. Ei trebuie să reacţioneze şi nu să prevină problemele cu care se confruntă, iar
acest stres inopinat este foarte dificil de controlat. (Albu, 2008,p.50)
Amata implică multe elemente periculoase (folosirea armelor, implicarea în infracţiuni violente),
care afectează lucrătorii atât în mod direct, cât şi în mod indirect. Schimbările neprevăzute ce apar
în programul de lucru sunt, de asemenea, perturbatoare pentru viaţa de zi cu zi a poliţiştilor,
militarilor. (Albu, 2008,p.50)
Aceste consecinţe cuprind aspecte de natură fizică şi mentală. Poliţistul/militarul vede partea
negativă a societăţii – infractorul, cel ce abuzează de reguli, ceea ce poate denatura opiniile sale în
legătură cu caracterul majorităţii fiinţelor umane. Mediul negativ creează o viziune critică şi cinică
a societăţii. Este foarte dificil să ajungi să ai încredere în oameni când majoritatea timpului ai de-a
face cu oamenii nedemni de încredere. Este dificil să crezi în intenţiile pozitive ale oamenilor, când
cea mai mare parte a zilei eşti în prezenţa unor oameni care doresc să facă rău celorlalţi. Lipsa
încrederii poate apărea în relaţiile personale ale poliţistului cu vecinii, cu prietenii, cu soţia. Poate
avea repercusiuni, de asemenea, asupra modului de creştere a copiilor, căci poliţiştii au tendinţa să
fie mai severi în disciplină şi mai precauţi în acest sens.
Există, de asemenea, repercusiuni în plan familial – copiii militarilor care asigură respectarea legii
se adaptează mai greu în societate. Copilul îşi vede părintele ca având o poziţie prestigioasă şi
dorită în societate. El şi prietenii săi îl privesc ca pe o “celebritate”, o persoană foarte respectabilă.
În mod frecvent, copilul lucrătorului de poliţie/armata este fie foarte supus regulilor impuse, aceasta
favorizând apariţia unor probleme depresive sau îngrădirea personalităţii, fie ca adolescent, este
foarte revoltat împotriva părintelui ce impune reguli – tinde să fie cel mai bun sau cel mai rău copil.
Voicu, I; Pirlilescu, I.(2014 p. 160).
6.Stresul cumulativ
Evenimentele stresante ce se repetă în timp, într-un mod continuu au, ca şi consecinţă formarea şi
manifestarea unui stres cumulativ (format în timp). Indiferent de tipul activităţii, de mărimea
serviciului, toţi poliţiştii sunt predispuşi stresului încă din momentul încadrării lor. Mulţi au fost
pregătiţi să recunoască sursele de stres majore, specifice muncii de poliţie, precum folosirea
armelor, implicarea în infracţiuni violente, injuriile fizice. Toate aceste aspecte au un potenţial
distructiv, atât asupra fizicului cât şi asupra psihicului.
Serviciul de gardă sau pază conţine solicitări diverse, care reprezintă un obstacol în calea
satisfacerii unor trebuinţe şi deci ameninţă, pun în pericol starea de echilibru a celui care execută un
astfel de serviciu. Militarul sau agentul de pază nu poate face altceva decât să suporte acţiunea lor,
ci doar să-şi mobilizeze resursele şi mijloacele pentru a le face faţă. Astfel de solicitări sunt comune
pentru aproape orice serviciu de pază, diferenţele privesc doar măsura în care intervin şi intensitatea
cu care acţionează la un moment dat. De asemenea, impactul lor asupra subiectului este similar.
(Albu, 2008,p. 48)
7.Izolarea Se referă la posibilităţile reduse de comunicare şi contact cu ceilalţi. Omul este o fiinţă
prin excelenţă socială, iar comunicarea cu semenii săi reprezintă o nevoie imperioasă atât pentru a-
şi face cunoscute gândurile, sentimentele, dar şi pentru a primi sprijin şi suport. În condiţiile în care
el se află departe de semenii săi este foarte probabil să apară temeri, frici, anxietăţi şi adeseori un
sentimente de abandon. Izolarea afectează modul de comunicare cu ceilalţi acestea putându-se face
adeseori numai prin mijloace tehnice şi nu prin contact direct de tipul „faţă în faţă”. Mai mult chiar,
posibilităţile de a se interveni în situaţia în care agentul sau militarul din postul de pază este într-o
situaţie dificilă scad pe măsură ce gradul de izolare este mai mare. Criteriile de apreciere a gradului
de izolare sunt posibilităţile de contact cu corpul de pază, dar şi cu alte posturi (distanţa dintre ele,
raza vizuală), timpul necesar de deplasare al subunităţii de intervenţie la postul respectiv, frecvenţa
contactelor cu militarii din corpul de pază. (Albu, 2008, p.48)
Existenţa unui ciclu de somn-veghe diferit de cel obişnuit, implicând ruperea echilibrului şi
continuităţii perioadelor de odihnă necesare pentru refacerea energetică. De regulă serviciul de pază
se asigură permanent, astfel că prezenţa agentului de pază este impusă nu doar pe timpul zilei, ci şi
noaptea. Mai mult chiar intervalele de timp nu corespund întotdeauna unui ciclu nictemeral (noapte-
zi) obişnuit. (Albu, 2008)
Constă în expunerea la condiţii de natură meteorologică sau poluare de orice fel care afectează s
ănătatea, integritatea corporală şi funcţională a organismului militarului. Condiţii de acest fel pot fi
numeroase (radiaţii, infestarea cu substanţe, contactarea de boli), toate ducând la reacţii fiziologice
sau psihice diverse (senzaţii de vomă, alergii, pierderea temporară a vederii, auzului etc.). Mai mult
conştientizarea faptului astfel de condiţii sunt prezente, chiar şi atunci când deţine un echipament de
protecţie adecvat, are un efect puternic asupra moralului militarului sau agentului de pază, el
temându-se că ar putea suporta, mai devreme sau mai târziu, consecinţele expunerii.
10. Şefii excesiv de autocratici În mod firesc militarii cu funcţii de comandă trebuie să vegheze la
respectarea prevederilor regulamentare, să asigure un climat de ordine şi disciplină. În unele cazuri
însă, din dorinţa de a ţine absolut totul sub control aceştia îşi supralicitează poziţia, impunând
respectarea strictă a regulamentelor, nu atât în spiritul lor, cât mai ales în litera acestora. În acest
scop fac controale, verificări permanente, cel mai mic neajuns transformându-se într-o catastrofă.
Mai mult chiar, acest autocratism poate fi rezultatul unei nevoi de manifestare a puterii. Efectul este
apariţia unei atmosfere tensionate, între superiori şi subordonaţi aparând treptat distanţe, chiar
rupturi. Comunicarea devine ineficientă, subordonaţii ferindu-se să-şi expună superiorului
problemele cu care se confruntă. În timp pot apărea conflicte în cadrul grupului de militari, efectul
fiind deteriorarea moralului la subunitatea respectivă. (Albu, 2008)
După cum s-a putut observa mai sus, angajatii militari suportă diferite forme de stres în activitatea
lor, acesta fiind cauzat de factori diverşi.
FACTORI SI MANIFESTĂRI ALE STRESULUI ÎN ARMATĂ
Militarii devin foarte uşor agitaţi, mai ales înainte de intra în post, tresar la cel mai mic
zgomot sau râd puternic la glume, afişând o falsă veselie, neobişnuită până atunci. Sunt neliniştiţi,
incapabili să stea locului, vorbesc mai mult, reacţionând exagerat.
4. Negativism
5. Fumat excesiv
Apar ca forme ale expresiei, sunt relativ uşor observabile şi denotă o stare de disconfort
psihic accentuat, permanent sau tranzitoriu. Diversitatea lor este ridicată şi constau de regulă în
paloare, faţa crispată, tulburări ale instinctului alimentar şi ale somnului, diaree sau micţiuni
frecvente, reacţii de vomă, tresăriri la atingeri, tremuratul, transpiraţie abundentă (chiar şi atunci
când nu există efort), bâlbâială sau vorbire incoerentă, pupile dilatate sau privire „rătăcită”, mişcări
necoordonate, rigiditate în mişcări, blocaje („paralizii”) cu rigiditate musculară, plâns. (Rusan, A.
2006. p.80)
Militarul se plânge că: este obosit, are dureri de cap puternice (fără a exista pericolul unor
boli infecţioase), are goluri în stomac sau îl doare stomacul, îi bate inima foarte tare, are în
permanenţă gura uscată, afirmă că îi este frică, îşi exprimă neîncrederea, declară că nu mai rezistă.
Ignorarea acestor semnale pe motivul că ele nu sunt decât tertipuri pentru sustragerea de la serviciu
este o greşeală. Din păcate atunci când acest lucru devine evident este mult prea târziu, evenimentul
deja s-a produs. A anticipa apariţia unui eveniment deosebit de grav este de cele mai multe ori o
iluzie. Statistic vorbind, evenimente de genul sinuciderilor, folosirii armamentului în alte condiţii
decât cele prevăzute de lege, părăsirii postului, accidentările diverse vor apărea mereu, atâta timp
cât va exista un serviciu de pază. Dar cunoaşterea factorilor de stres specifici şi impactul lor asupra
fiinţei umane poate contribui esenţial la o mai bună selecţie a personalului destinat pentru a executa
astfel de misiuni, o organizare optimă a serviciului de pază şi îndeosebi la evitarea adoptării unor
atitudini greşite a celor care au funcţii de decizie în acest sens astfel încât riscul apariţiei unor
evenimente negative grave să fie minim. (Rusan, A. (2006). Managementul Stresului Profesional,
stresul in serviciul de paza. București: ED. M.A.I, p.80)
CAPITOLUL II
METODOLOGIA CERCETĂRII
În acest capitol este prezentată evoluția acestui studiu, având ca grup țintă
persoanele angajate în cadrul armatei precum angajați din Ministerul Apărării
Naționale.
PASUL 1
Mă numesc Macsim Lucia și sunt studentă în anul II la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul „Universității Ovidius”,
Constanța.
Acest chestionar vizează diferite trăsături de personalitate. Nu există răspunsuri greșite, este valabilă doar o variantă de răspuns în funcție de intensitate
pe o scală de la 1 la 5.
1-Foarte rar, 2-Rar, 3-Uneori, 4-Deseori, 5-Foarte des.
Menționez că prin completarea acestui chestionar vă este asigurată confidențialitatea prin introducerea unui anumit cod pe care nu îl veți schimba la o
testare ulterioară. Codul este alcătuit din ultima literă a numelui dumneavoastra, ultima literă a prenumelui dumneavoastră, ultimele două cifre din anul
nașterii dumneavoastră și ultimele două litere din numele străzii de domiciliu.
COD:
Timpul de rezolvare este de 20 de minute.
19
Itemi Foarte Rar Uneori Deseori Foarte
rar des
1. Sunt deschis schimbărilor rapide/imprevizibile.
2. Am plăcerea de a frecventa locuri aglomerate.
3. Când cineva țipă la mine, țip și eu la el.
4. Simt cum îmi zvâcnesc tâmplele.
5. La cina mănânc puțin.
6. Îmi apar pete roșii pe corp.
7. Certurile la serviciu pornesc din lucruri minore.
8. Mă descurajez repede când nu finalizez cu succes o misiune.
9. Simt disconfort cand vad culoarea roșu
10. În timpul liber sunt deschis oricarei invitatii in oras.
11. Am izbucniri emoționale.
12. Suprasolicitarea si presiunea de la serviciu ma epuizeaza.
13. Somnul îmi este agitat.
14. Mă simt neajutorat atat la serviciu cât și acasă.
15. Evit răspunsurile cand nu pot argumenta concret.
16. În situații limită îmi vine să urlu pentru a mă descărca.
17. Observ trăiri involuntare ale pleoapelor/ feței/ capului/ umerilor.
18. Munca de rutină mă plictisește repede.
19. Prezint dificultați de a înțelege ce mi se ordonă.
20. Obișnuiesc să desfășor mai multe activități/sarcini simultan.
21. Statul peste program la serviciu îmi provoacă nervozitate.
22. Îmi planific programul cu mult timp înainte de a începe o acțiune.
23. Mănânc dulciuri.
24. Sunt sensibil la mustrări, critică.
25. Trec cu ușurință de la o stare la alta.
26. Am sentimentul de culpabilitate.
27. Am un stomac sensibil(senzația de apăsare, dureri de stomac).
28. Ascult cu răbdare problemele celor din jur.
29. Îmi displace când aud ticăitul unui ceas.
30. Ridic ușor vocea în discuții.
31. Slăbesc foarte repede într-un timp scurt.
32. Reacționez cu calm în situații stresante.
33. Îmi este greu să iau o decizie de rutină.
34. Privesc cu încredere spre viitor.
35. Uit să realizez sarcini importante.
36. Simt nevoia să consum alcool.
37. Am coșmaruri cu dezastre naturale.
38. Mă simt flămând după ce mănânc.
39. Consider că statul oferă recompense reduse personalului.
40. Prezint tremurături ale mâinilor în timpul unei misiuni la serviciu.
41. Am o atitudine pozitivă față de viață.
42. Am tendința de a dormi mai mult de 10 ore într-o noapte.
43. Întarzii la evenimentele importante din cadrul familiei.
44. Prefer să tac și să observ in timpul unei discuții la masă.
45. Lucrul în echipă în situațiile limită îmi provoacă nesiguranță.
46. Îmi zboară gândul aiurea în timpul serviciului.
47. Simt nevoia să fumez când cineva/ceva mă enervează.
48. Evit situațiile cu un grad ridicat de responsabilitate.
49. Zilele libere nu îmi ajung pentru a mă odihni.
50. Mă adaptez cu greu situațiilor dificile la serviciu.
51. Mă frământă multe lucruri din trecutul meu.
52. Am o alimentație bogată in fructe.
53. Inima îmi bate tare când lucrez sub presiunea timpului.
54. În momentele de emoție îmi apare nevoia de a urina.
55. După ce mă trezesc din somn mă simt multă vreme obosit(ă).
56. Mă gândesc la ce e mai rău.
57. Insatisfacțiile de la serviciu mă demoralizeaza.
58. Finalizez o acțiune în acelasi timp cu colegii.
59. Prezint stări de apatie(indiferență).
60. Îmi place să particip la misiuni care necesită efort fizic.
61. Serviciul îmi provoacă tensiune psihică.
62. Consum legume.
63. Tresar la zgomot.
64. Când sunt la serviciu abia aștept să ajung acasă.
65. Munca sub presiunea timpului mă determină să acționez cu furie.
66. Prezint temeri cu privire la urmatoarea misiune.
67. Adorm greu din cauza evenimentelor de la serviciu.
68. Mă gândesc să îmi schimb locul de muncă.
69. Mă enervez ușor.
PASUL 3:
23
Tabelul 1
Ca urmare a unor calcule ce sunt prezentate în tabelul anterior, întrebările nr. 33 si 57, au fost eliminate din chestionar.
După această eliminare, chestionarul format din 67 de itemi a fost refăcut și reaplicat la același grup țintă, angajatii din cadrul armatei
Mă numesc Macsim Lucia și sunt studentă în anul II la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul „Universității Ovidius”,
Constanța.
Acest chestionar vizează diferite trăsături de personalitate. Nu există răspunsuri greșite, este valabilă doar o variantă de răspuns în funcție de intensitate
pe o scală de la 1 la 5.
1-Foarte rar, 2-Rar, 3-Uneori, 4-Deseori, 5-Foarte des.
Menționez că prin completarea acestui chestionar vă este asigurată confidențialitatea prin introducerea unui anumit cod pe care nu îl veți schimba la o
testare ulterioară. Codul este alcătuit din ultima literă a numelui dumneavoastra, ultima literă a prenumelui dumneavoastră, ultimele două cifre din anul
nașterii dumneavoastră și ultimele două litere din numele străzii de domiciliu.
COD:
Timpul de rezolvare este de 20 de minute.
29
Itemi Foarte Rar Uneori Deseori Foarte
rar des
1. Sunt deschis schimbărilor rapide/imprevizibile.
2. Am plăcerea de a frecventa locuri aglomerate.
3. Când cineva țipă la mine, țip și eu la el.
4. Simt cum îmi zvâcnesc tâmplele.
5. La cina mănânc puțin.
6. Îmi apar pete roșii pe corp.
7. Certurile la serviciu pornesc din lucruri minore.
8. Mă descurajez repede când nu finalizez cu succes o misiune.
9. Simt disconfort cand vad culoarea roșu
10. În timpul liber sunt deschis oricarei invitatii in oras.
11. Am izbucniri emoționale.
12. Suprasolicitarea si presiunea de la serviciu ma epuizeaza.
13. Somnul îmi este agitat.
14. Mă simt neajutorat atat la serviciu cât și acasă.
15. Evit răspunsurile cand nu pot argumenta concret.
16. În situații limită îmi vine să urlu pentru a mă descărca.
17. Observ trăiri involuntare ale pleoapelor/ feței/ capului/ umerilor.
18. Munca de rutină mă plictisește repede.
19. Prezint dificultați de a înțelege ce mi se ordonă.
20. Obișnuiesc să desfășor mai multe activități/sarcini simultan.
21. Statul peste program la serviciu îmi provoacă nervozitate.
22. Îmi planific programul cu mult timp înainte de a începe o acțiune.
23. Mănânc dulciuri.
24. Sunt sensibil la mustrări, critică.
25. Trec cu ușurință de la o stare la alta.
26. Am sentimentul de culpabilitate.
27. Am un stomac sensibil(senzația de apăsare, dureri de stomac).
28. Ascult cu răbdare problemele celor din jur.
29. Îmi displace când aud ticăitul unui ceas.
30. Ridic ușor vocea în discuții.
31. Slăbesc foarte repede într-un timp scurt.
32. Reacționez cu calm în situații stresante.
a.
Reliability Statistics- consistența internă Coeficientul de validitate
CronbachCronbach's
Alpha Alpha N of Items
,589 67
Testarea nu este valida din cauza indicelui Cronbach’s Alpha obtinut- 0.589. Așadar valoarea în
cazul nostru este ușor scăzută.
O scală este considerată consistentă atunci când indicele Cronbach’s atinge valoarea de 0.60.
b. Reliability Statistics
In cazul acesta valoarea
Value ,396
Part 1 N of Items Value 34a
N of Items ,407
Cronbach's Alpha 33b 67
Part 2 ,452
,623
,623
Total N of Items ,623
Correlation Between Forms
Equal Length
Spearman-Brown Coefficient Unequal Length
Alpha Cronbach’s si Split Half trebuie sa aiba valori de 0.600 pentru a se valida, dar in calculele
mele au reiesit valorile 0.396 si 0.407.
39
Legatura strict liniara intre cele 2 variabile Test1 si Test2
c. Correlations-coeficientul de corelatie a lu Pearson
test1
Prin rezultatele de la prima testare și test2 la a doua testare, corelația test-retest este validă, există
cele obținute
Pearson Correlation 1 ,732**
fidelitate între cele două chestionare.
test1 Sig. (2-tailed) ,000
d. Graphs
Deoarece punctele sunt pe o axa ascendenta sugerând o formă alungită din stânga jos spre
dreapta sus, corelația este pozitivă.
PASUL 6. ETALONAREA
Tests of Normality
Kolmogorov-Smirnova Shapiro-Wilk
Statistic df Sig. Statistic df Sig.
test1 ,189 30 ,008 ,833 30 ,000
test2 ,100 30 ,200* ,940 30 ,090
*. This is a lower bound of the true significance.
a. Lilliefors Significance Correction
În tabelul de mai sus observăm ca valoarea Shapiro-Wilk, Sig. este mai mare de 0.05
ceea ce inseamnă o distribuție normală și se aplică metoda parametrică. Varianta a doua a
chestionarului se află în indicii normalității. Datorită acestor scoruri avem posibilitatea să realizăm
etalonarea în cinci clase.
Cu ajutorul frecvențelor din Tabelul 2 putem afla intervalul fiecărei clase. Rezultate regăsite in
tabelul nr. 3.
Tabel 2 Tabel 3
Intervalul 67-204 este clasificat drept scor foarte scăzut, ceea ce reprezintă că 10 subiecți
consideră că serviciul militar nu este un mediu stresant. Aceștia au răspuns cu scoruri mici la
majoritatea itemilor. Respectivele persoane par a nu simți tensiunea și neplăcerile provocate din
cauza stresului la serviciu și s-au adaptat repede programului sever din acest cadru.
Intervalul 205-218, clasa medie formată din 11 subiecți prezintă un scor de mijloc în ceea ce
privește stresul serviciului. Aceștia pot prezenta o ușoară dorință de a schimba serviciul.
Intervalul 219-335 prezintă scoruri ridicate. Cei 9 subiecți consideră că serviciul militar este
un mediu stresant, manifestându-se prin iritabilitate, dorință de a schimba serviciul și probleme
medicale.
CONCLUZII
Scorurile obținute demontrează că serviciul militar este un mediu stresant pentru câțiva
dintre cei evaluați ceea ce arată faptul că aceștia simt o mare tensiune la locul de muncă. Persoanele
care se încadrează în clasa a IV-a și clasa aV-a sunt predispuși la explozii emoționale, sunt firi
negativiste, predispuse la anxietate și chiar pot prezenta manifestări dezaptative față de cei
apropiați. Pe pacursul cercetării mele am ajuns la ideea că deși acest domeniu este bine văzut din
exterior și respectat, cei angajați în aceste structuri odata cu înaintarea în vârstă prezintă diferite
tulburări de personalitate, frustrări și griji ajungând să fie afectați atât la nivel fizic cât și psihic.
Deși la această cercetare au fost evaluați atât angajați militari care își desfășoară activitatea
pe teren cât și angajații de la birou, se observă că stresul este resimțit în ambele medii de lucru.
BIBLIOGRAFIE