UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANȚA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

SPECIALIZARE PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ

STRESUL ORGANIZAȚIONAL DIN CADRUL ARMATEI

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Lector univ. dr. MARIANA FLORICICA CĂLIN
Lector univ. dr. CLAUDIA SĂLCEANU

STUDENT
Macsim Lucia-Giorgiana

2020
CUPRINS

ARGUMENT......................................................................................................................................3

CAPITOLUL I....................................................................................................................................4

1. CONCEPTUL DE STRES OPERAȚIONAL......................................................................4

2. TIPURI DE STRES................................................................................................................5

3. CARACTERISTICI ŞI PRACTICI SPECIFICE MUNCII MILITARE.........................9

4. FACTORI SI MANIFESTĂRI ALE STRESULUI ÎN ARMATĂ.................................13

CAPITOLUL II................................................................................................................................15

5. METODOLOGIA CERCETĂRII......................................................................................15

6. PASUL 1................................................................................................................................15

7. PASUL 2: Chestionar I........................................................................................................19

8. PASUL 3:...............................................................................................................................23

9. PASUL 4: Chestionar II.......................................................................................................29

10. PASUL 5. Interpretare statistică........................................................................................39

11. PASUL 6. ETALONAREA..................................................................................................41

12. Interpretarea claselor...........................................................................................................43

CONCLUZII.....................................................................................................................................44

BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................................45

2
ARGUMENT

Lucrarea abordează o temă de o actualitate destul de mare și anume: stresul întâlnit la

persoanele angajate în domeniul militar. Motivul alegerii acestei teme derivă din dorința de
documentare în legatură cu acest subiect, extrem de important mai ales în zilele noastre. Auzind
încontinuu că militarii sunt stresați, observ că cei care lucrează în acest domeniu prezintă un grad
ridicat de iritabilitate, autocontrol scăzut, agitație și negativism. Cu ajutorul familiei și al prietenilor
am reușit să realizez acest sondaj care are drept grup țintă militarii din diferite structuri
organizaționale precum angajați din cadrul MApN.. Tema are ca idee de bază stresul, prin care se
ințelege frica, nesiguranța și teama întâlnite în cadrul armatei. Pe pacursul cercetării mele am ajuns
la ideea că deși acest domeniu este bine văzut din exterior și respectat, cei angajați în acest mediu
,odata cu înaintarea în vârstă, prezintă diferite tulburări de personalitate, frustrări și griji ajungând să
fie afectați atât la nivel fizic cât și psihic.
CAPITOLUL I

CONCEPTUL DE STRES OPERAȚIONAL

Termenul conceptual de stres psihic a fost „inventat” de către Hans Selye, ocazie uriaşă de a
evalua – în plan psihologic şi medical – limitele „maşinăriei omeneşti” de a face faţă adversităţilor
vieţii. Sociologul Marian Valentin Grigoroiu în lucrarea „Managementul stresului profesional ”
p.160, (2015) povestește că fiinţa umană este prevenită şi instruită, prin diverse modalităţi, să
răspundă unei provocări, pe care Alvin Toffler o circumscria sub termenul de suprasolicitare, ce
afectează trei planuri majore ale psihicului: senzorial, informaţional şi decizional (toate având o
inerentă rezonanţă afectivă). Din această definiţie, rezultă că stresul este negativ. (Selye, 1993, apud
Grigoroiu,2015),.
Dintre definiţiile existente în literatura de specialitate asupra stresului psihic, ni se pare mai
potrivită definiţia oarecum descriptivă – dar incluzând majoritatea circumstanţelor de declanşare a
stresului – (Golu, 1981,p.88): „Stare de tensiune, încordare, disconfort, determinată de agenţi
afectogeni cu semnificaţie negativă (sau pozitivă, am adăuga noi, în cazul eustresului), de frustrare
sau reprimare a unor motivaţii (trebuinţe, dorinţe, aspiraţii – inclusiv subsolicitarea ), de dificultatea
sau imposibilitatea rezolvării unor probleme”.

Selye, cel care a inventat conceptul de stres, descria munca din cadrul armatei ca fiind una
dintre cele mai riscante profesii, ea depăşind chiar formidabilul stres al celor implicaţi în traficul
aerian (Seyle, 1978). Au fost mulţi alţi autori care au apreciat că profesia de militar este una dintre
cele mai stresante ocupaţii (Kroes, Margolis, Hurrell, 1974; Reiser, 1976; Terry, 1981; Loo, 1984;
Dantzer, 1987; Gersons, 1989). În acest sens, s-a constatat faptul că angajatii din cadrul armatei
manifestă simptomatologie fizică şi probleme de natură psihologică datorate stresului mai des decât
alţi lucrători din alte profesii. Unii au apreciat chiar că mediul militar are caracteristici patologice,
fiind predispozant pentru apariţia diferitelor probleme mentale (Sheptycki, 2004, p.120).

Stresul operaţional cuprinde reacţiile emoţionale, cognitive, fizice şi/sau comportamentale

(cel mai frecvent combinaţii ale acestora), predictibile, ale personalului militar care a fost expus la
evenimente stresante de diverse tipuri (stresori operaţionali), în timpul desfăşurării operaţiilor
militare. Stresorii operaţionali reprezintă evenimente, incidente, situaţii specifice mediului
operaţional cu impact psihologic, fizic şi mental semnificativ asupra militarului/structurii militare,
cu acţiune de moment sau de lungă durată, de natură să afecteze capacitatea de luptă şi desfăşurarea
activităţilor specifice în teatrele de operaţii. Reacţiile la stres reprezintă schimbările semnificative în
funcţionarea psihofiziologică a persoanei, resimţite, de obicei, pe moment, în condiţiile acţiunii
factorilor de stres din teatrele de operaţii.(Mărineanu, 2015, p.14)
Instituţiile militare sau de tip semi-militar cer ca individul să se sacrifice pentru binele
societăţii. Prin urmare „individul” este mai puţin luat în consideraţie, scopul „grupului” fiind cel
mai important. Natura cvasi-militară a activităţii, cât şi funcţionarea într-o astfel de instituţie pot
conduce la o situaţie nedorită şi foarte stresantă, care să perturbe sănătatea mentală a personalului
(Kelly, Sean 2004). Angajaţii care asigură respectarea legii îşi desfăşoară activitatea în condiţii
maxime de constrângere şi suprasolicitare emoţională. Acestora li se spune să acţioneze cu calm,
chiar şi atunci când sunt extrem de încordaţi. De asemenea, li se atrage atenţia ca, atunci când sunt
nervoşi, să păstreze controlul asupra situaţiei şi să rămână stoici atunci când se implică emoţional.
Ei trebuie să interacţioneze cu societatea, îndeplinindu-şi rolul aşa cum se cuvine, într-o manieră
neutră şi profesionistă. Portul uniformei şi al armei îi fac să se diferenţieze în societate, iar această
segregaţie are efecte psihologice multiple, care pot induce afectări pasagere sau de durată ale
funcţionării psihice. Mărineanu, 2015, p.15)

TIPURI DE STRES

Tulburări generate de stres

1. Tulburarea de stres acut

Conform „Manualului de diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale – DSM-IV-
TR”(2003, p.442), apariţia tulburării de stres acut presupune ca militarul să fi trăit un
eveniment traumatic:
a) direct – a fost rănit sau a asistat la moartea/rănirea celorlalţi militari sau a populaţiei civile;
b) indirect – i s-a relatat un eveniment soldat cu moartea/rănirea unor persoane apropiate/altor
militari.
Caracteristici pentru tulburarea de stres acut sunt:
a) deteriorarea semnificativă în funcţionarea socială şi profesională normală a persoanei;
b) prezenţa simptomelor/manifestărilor pentru o perioadă de la 2 la maximum 30 de zile, de la
expunerea la un eveniment traumatic.
Simptomele asociate tulburării de stres acut sunt:
a) retrăirea evenimentului traumatic în cel puţin unul dintre următoarele moduri: imagini, gânduri,
vise, iluzii, episoade scurte de revenire a unor amintiri;
b) stare afectivă negativă la vederea unor obiecte care amintesc de trauma trăită;
c) incapacitatea amintirii unor aspecte importante ale evenimentului traumatic;
d) evitarea stimulilor care reamintesc experienţa traumatică;
e) anxietate şi excitabilitate crescută;
f) lipsa de reacţie, detaşarea sau absenţa unui răspuns emoţional.
Pentru persoanele care nu au experienţa unui eveniment traumatic, dar care se încadrează în unele
dintre caracteristicile menţionate mai sus, este de luat în considerare posibilitatea existenţei unei
tulburări de adaptare (DSM-IVTR, 2003, p.442).
 2. Tulburarea de adaptare
Apare şi se manifestă pentru o perioadă cuprinsă între 2 şi 90 de zile, însă poate dura până la
180 de zile. Tulburarea poate fi declanşată de factori stresori de orice severitate şi implică o serie
largă de simptome posibile, spre deosebire de tulburarea de stres acut sau cea de stres posttraumatic,
caracterizate prin prezenţa unui factor de stres extrem şi de simptome specifice.
Caracteristice pentru tulburarea de adaptare sunt:
a) reacţiile dezadaptative severe la stres, prin manifestări psihocomportamentale semnificative şi
observabile, în exces faţă de ceea ce se aşteaptă de la expunerea la factorul stresor;
b) deteriorarea semnificativă în funcţionarea socială şi profesională;
c) faptul că manifestările specifice apar în decurs de 3 luni de la expunerea la stresor şi nu durează
mai mult de 6 luni de la încetarea acţiunii stresorului sau a consecinţelor sale.
Simptomele asociate tulburării de adaptare sunt:
a) dispoziţie depresivă, disperare, plâns;
b) anxietate/nervozitate/frică;
c) mixte - anxietate cu dispoziţie depresivă; anxietate cu depresie şi modificări de conduită; d)
modificări de conduită, constând în încălcarea drepturilor altora, a regulilor şi normelor sociale
majore;
e) reacţii dezadaptative/acuze somatice (dureri de cap, dureri musculare etc.);
f) izolare socială, inhibiţie în activitatea profesională.
Tulburarea de adaptare se asociază cu un risc crescut de tentative de suicid sau suicid, uz excesiv de
substanţe şi acuze somatice. (DSM-IVTR, 2003,p.442).

3. Tulburarea de stres posttraumatic

Presupune expunerea la un factor de stres extrem, care pune în pericol viaţa sau integritatea
corporală şi poate fi (DSM-IV-TR, 2003,p.443):
a) acută – dacă problemele durează mai puţin de 90 de zile de la expunere;
b) cronică – dacă problemele durează între 90 şi 180 de zile;
c) cu apariţie întârziată – dacă problemele durează peste 180 de zile.

Caracteristice pentru tulburarea de stres posttraumatic sunt:

a) simptomele similare cu cele specifice tulburării de stres acut, însă se poate vorbi de tulburare de
stres posttraumatic după o perioadă de cel puţin 30 de zile de manifestări specifice;
b) prezenţa distresului semnificativ, a dificultăţilor de adaptare socială, profesională sau referitoare
la domeniile de funcţionare a persoanei, generate de experienţa traumatică. În general, după un
incident cu potenţial traumatic, la majoritatea persoanelor, intensitatea manifestărilor se diminuează
treptat, însă unele persoane pot dezvolta reacţii post-traumă care necesită o abordare specializată şi
tratament. Reacţiile prelungite pot afecta activitatea la locul de muncă şi se pot transforma în
tulburare sau sindrom de stres posttraumatic. (DSM-IVTR, 2003, p.444).

Simptomele asociate cu tulburarea de stres posttraumatic sunt:

a) retrăirea evenimentului traumatic în cel puţin unul dintre următoarele moduri: imagini, gânduri,
vise, iluzii, episoade scurte de revenire a unor amintiri (flash back-uri);
b) simptome persistente de creştere a excitabilităţii: iritabilitate, comportamente agresive, acţiuni
necontrolate şi comportamente autodistructive, dificultăţi de concentrare, hipervigilenţă, insomnie,
reactivitate crescută;
c) lipsa de reacţie la stimuli obişnuiţi;
d) distres puternic, reacţii semnificative la anumiţi stimuli care amintesc de evenimentul traumatic;
e) evitarea în mod repetat a stimulilor asociaţi cu trauma (gânduri, sentimente, conversaţii, locuri,
activităţi) şi lipsa reactivităţii; (DSM-IVTR, 2003, p.444).
 CARACTERISTICI ŞI PRACTICI SPECIFICE MUNCII MILITARE

1. Suferinţa umană

Militarii sunt constant expuşi inechităţii şi brutalităţii întâlnite în viaţa de zi cu zi. O astfel de
experienţă are un impact emoţional mare asupra individului, oricât de bine adaptat ar fi acesta.
Constrângerea emoţională, ca mecanism adaptativ, consumă un volum imens de resurse, chiar mai
multă energie decât cea necesară exprimării adevăratelor emoţii. Dacă această energie este
consumată la maximum, ofiţerul riscă să fie extenuat în afara orelor de program şi să nu dorească să
mai participe la viaţa socială şi de familie. De asemenea, consumul excesiv de energie poate
determina stări de epuizare psihică, la locul de muncă sau în familie. (Andreea Mihalcea în
Managementul stresului profesional-Factori stresanti in munca de politie, 2006,p. 81)

2.Conflictul de rol

Angajatii armatei adesea trăiesc experienţe conflictuale, de exemplu, atunci când aceştia sunt
foarte aproape de arestarea unui infractor ce a săvârşit o faptă condamnabilă, care în mod evident
este în contradicţie cu valorile şi normele general umane. În momentul reţinerii lui, poliţiştii trebuie
să ţină cont cu stricteţe de drepturile acestuia, altfel riscă să fie acuzaţi de incompetenţă sau abuz.
(Albu, 2008, p. 48)

3. Situaţii neprevăzute

De cele mai multe ori, atunci când într-o situaţie particulară este cerut un răspuns rapid, militarul
este luat prin surprindere – o astfel de situaţie îl dezechilibrează atât din punct de vedere fizic cât şi
mental. Este posibil să apară „stresul inopinat”, care se referă la faptul că acesta nu se manifestă
întotdeauna în stare latentă, în unele situaţii existând treceri neaşteptate de la stresul minor la stresul
major, dificil de gestionat. Cu alte cuvinte, lucrătorii pot trece cu uşurinţă de la o stare de calm, la o
stare bruscă de suprasolicitare şi presiune. Starea de stres normal constituie pentru majoritatea
celorlalţi lucrători un proces de acumulare psihică, ce poate fi redusă sau adaptată, până în
momentul în care „scapă de sub control”. Nu este şi cazul personalului din acest domeniu, căci în
cazul acestora situaţia poate „scăpa de sub control” în câteva secunde. De multe ori, militarii nu pot
aborda situaţiile noi cu care se confruntă, spre deosebire de majoritatea lucrătorilor care sunt
avertizaţi anterior. Ei trebuie să reacţioneze şi nu să prevină problemele cu care se confruntă, iar
acest stres inopinat este foarte dificil de controlat. (Albu, 2008,p.50)

4. Nivelul de pericol şi planificarea neuniformă a serviciului militar.

Amata implică multe elemente periculoase (folosirea armelor, implicarea în infracţiuni violente),
care afectează lucrătorii atât în mod direct, cât şi în mod indirect. Schimbările neprevăzute ce apar
în programul de lucru sunt, de asemenea, perturbatoare pentru viaţa de zi cu zi a poliţiştilor,
militarilor. (Albu, 2008,p.50)

5. Consecinţe negative ale serviciului militar.

Aceste consecinţe cuprind aspecte de natură fizică şi mentală. Poliţistul/militarul vede partea
negativă a societăţii – infractorul, cel ce abuzează de reguli, ceea ce poate denatura opiniile sale în
legătură cu caracterul majorităţii fiinţelor umane. Mediul negativ creează o viziune critică şi cinică
a societăţii. Este foarte dificil să ajungi să ai încredere în oameni când majoritatea timpului ai de-a
face cu oamenii nedemni de încredere. Este dificil să crezi în intenţiile pozitive ale oamenilor, când
cea mai mare parte a zilei eşti în prezenţa unor oameni care doresc să facă rău celorlalţi. Lipsa
încrederii poate apărea în relaţiile personale ale poliţistului cu vecinii, cu prietenii, cu soţia. Poate
avea repercusiuni, de asemenea, asupra modului de creştere a copiilor, căci poliţiştii au tendinţa să
fie mai severi în disciplină şi mai precauţi în acest sens.

Există, de asemenea, repercusiuni în plan familial – copiii militarilor care asigură respectarea legii
se adaptează mai greu în societate. Copilul îşi vede părintele ca având o poziţie prestigioasă şi
dorită în societate. El şi prietenii săi îl privesc ca pe o “celebritate”, o persoană foarte respectabilă.
În mod frecvent, copilul lucrătorului de poliţie/armata este fie foarte supus regulilor impuse, aceasta
favorizând apariţia unor probleme depresive sau îngrădirea personalităţii, fie ca adolescent, este
foarte revoltat împotriva părintelui ce impune reguli – tinde să fie cel mai bun sau cel mai rău copil.
Voicu, I; Pirlilescu, I.(2014 p. 160).

6.Stresul cumulativ

Evenimentele stresante ce se repetă în timp, într-un mod continuu au, ca şi consecinţă formarea şi
manifestarea unui stres cumulativ (format în timp). Indiferent de tipul activităţii, de mărimea
serviciului, toţi poliţiştii sunt predispuşi stresului încă din momentul încadrării lor. Mulţi au fost
pregătiţi să recunoască sursele de stres majore, specifice muncii de poliţie, precum folosirea
armelor, implicarea în infracţiuni violente, injuriile fizice. Toate aceste aspecte au un potenţial
distructiv, atât asupra fizicului cât şi asupra psihicului.
Serviciul de gardă sau pază conţine solicitări diverse, care reprezintă un obstacol în calea
satisfacerii unor trebuinţe şi deci ameninţă, pun în pericol starea de echilibru a celui care execută un
astfel de serviciu. Militarul sau agentul de pază nu poate face altceva decât să suporte acţiunea lor,
ci doar să-şi mobilizeze resursele şi mijloacele pentru a le face faţă. Astfel de solicitări sunt comune
pentru aproape orice serviciu de pază, diferenţele privesc doar măsura în care intervin şi intensitatea
cu care acţionează la un moment dat. De asemenea, impactul lor asupra subiectului este similar.
(Albu, 2008,p. 48)

7.Izolarea Se referă la posibilităţile reduse de comunicare şi contact cu ceilalţi. Omul este o fiinţă
prin excelenţă socială, iar comunicarea cu semenii săi reprezintă o nevoie imperioasă atât pentru a-
şi face cunoscute gândurile, sentimentele, dar şi pentru a primi sprijin şi suport. În condiţiile în care
el se află departe de semenii săi este foarte probabil să apară temeri, frici, anxietăţi şi adeseori un
sentimente de abandon. Izolarea afectează modul de comunicare cu ceilalţi acestea putându-se face
adeseori numai prin mijloace tehnice şi nu prin contact direct de tipul „faţă în faţă”. Mai mult chiar,
posibilităţile de a se interveni în situaţia în care agentul sau militarul din postul de pază este într-o
situaţie dificilă scad pe măsură ce gradul de izolare este mai mare. Criteriile de apreciere a gradului
de izolare sunt posibilităţile de contact cu corpul de pază, dar şi cu alte posturi (distanţa dintre ele,
raza vizuală), timpul necesar de deplasare al subunităţii de intervenţie la postul respectiv, frecvenţa
contactelor cu militarii din corpul de pază. (Albu, 2008, p.48)

8.Ritmul nefiresc somn–veghe

Existenţa unui ciclu de somn-veghe diferit de cel obişnuit, implicând ruperea echilibrului şi
continuităţii perioadelor de odihnă necesare pentru refacerea energetică. De regulă serviciul de pază
se asigură permanent, astfel că prezenţa agentului de pază este impusă nu doar pe timpul zilei, ci şi
noaptea. Mai mult chiar intervalele de timp nu corespund întotdeauna unui ciclu nictemeral (noapte-
zi) obişnuit. (Albu, 2008)

9. Expunerea la condiţii de mediu nefavorabile

Constă în expunerea la condiţii de natură meteorologică sau poluare de orice fel care afectează s
ănătatea, integritatea corporală şi funcţională a organismului militarului. Condiţii de acest fel pot fi
numeroase (radiaţii, infestarea cu substanţe, contactarea de boli), toate ducând la reacţii fiziologice
sau psihice diverse (senzaţii de vomă, alergii, pierderea temporară a vederii, auzului etc.). Mai mult
conştientizarea faptului astfel de condiţii sunt prezente, chiar şi atunci când deţine un echipament de
protecţie adecvat, are un efect puternic asupra moralului militarului sau agentului de pază, el
temându-se că ar putea suporta, mai devreme sau mai târziu, consecinţele expunerii.

10. Şefii excesiv de autocratici În mod firesc militarii cu funcţii de comandă trebuie să vegheze la
respectarea prevederilor regulamentare, să asigure un climat de ordine şi disciplină. În unele cazuri
însă, din dorinţa de a ţine absolut totul sub control aceştia îşi supralicitează poziţia, impunând
respectarea strictă a regulamentelor, nu atât în spiritul lor, cât mai ales în litera acestora. În acest
scop fac controale, verificări permanente, cel mai mic neajuns transformându-se într-o catastrofă.
Mai mult chiar, acest autocratism poate fi rezultatul unei nevoi de manifestare a puterii. Efectul este
apariţia unei atmosfere tensionate, între superiori şi subordonaţi aparând treptat distanţe, chiar
rupturi. Comunicarea devine ineficientă, subordonaţii ferindu-se să-şi expună superiorului
problemele cu care se confruntă. În timp pot apărea conflicte în cadrul grupului de militari, efectul
fiind deteriorarea moralului la subunitatea respectivă. (Albu, 2008)

După cum s-a putut observa mai sus, angajatii militari suportă diferite forme de stres în activitatea
lor, acesta fiind cauzat de factori diverşi.
 FACTORI SI MANIFESTĂRI ALE STRESULUI ÎN ARMATĂ

În majoritatea situatiilor din cadrul serviciului, militarul trăieşte un şoc, iar

reacţiile pot apărea imediat sau după o perioadă, acestea incluzând
1. Consumul de alcool
Apare atunci când militarul sau agentul de pază foloseşte alcoolul în scopul de a anihila
trăirile afective negative. Militarul poate consuma alcool în afara serviciului cu ocazia unor
învoiri (dedându-se la excese uşor observabile) sau chiar în unitate, după ce acesta a fost
introdus pe căi ilegale.
2. Explozii emoţionale
Atunci când stresul este ridicat, autocontrolul scade, iar furia poate izbucni din
motive neîntemeiate, uneori se pot ivi accese de plâns sau de panică, însoţite de trăiri
emoţionale intense.
3. Excitabilitate

Militarii devin foarte uşor agitaţi, mai ales înainte de intra în post, tresar la cel mai mic
zgomot sau râd puternic la glume, afişând o falsă veselie, neobişnuită până atunci. Sunt neliniştiţi,
incapabili să stea locului, vorbesc mai mult, reacţionând exagerat.

4. Negativism

Se manifestă printr-o împotrivire ostentativă sau discretă de a mânca, vorbi, de a se trezi, de

a intra în post sau chiar de a ieşi din post. Militarul ignoră ordinele date, refuză comunicarea.

5. Fumat excesiv

Apare ca o tentativă de detaşare faţă situaţia problematică şi de descărcare a tensiunii

nervoase prin gesturi stereotipe (ritualul fumătorului). Atunci când o anumită situaţie împiedică
acest obicei, militarii fumători devin iritabili, irascibili, nervoşi. Este semn de stres mai ales la
militarii care au fost nefumători până atunci şi brusc s-au apucat de fumat.
 6. Randament redus

Militarul nu reuşeşte să î şi ducă la bun sfârşit sarcinile de serviciu comparativ cu

perioadele anterioare. Se plânge că este obosit, saturat, fără chef, plictisit, apatic.

7. Manifestări şi reacţii fiziologice şi psihomotorii

Apar ca forme ale expresiei, sunt relativ uşor observabile şi denotă o stare de disconfort
psihic accentuat, permanent sau tranzitoriu. Diversitatea lor este ridicată şi constau de regulă în
paloare, faţa crispată, tulburări ale instinctului alimentar şi ale somnului, diaree sau micţiuni
frecvente, reacţii de vomă, tresăriri la atingeri, tremuratul, transpiraţie abundentă (chiar şi atunci
când nu există efort), bâlbâială sau vorbire incoerentă, pupile dilatate sau privire „rătăcită”, mişcări
necoordonate, rigiditate în mişcări, blocaje („paralizii”) cu rigiditate musculară, plâns. (Rusan, A.
2006. p.80)

8. Manifestări dezadaptative exprimate verbal de către militar

Militarul se plânge că: este obosit, are dureri de cap puternice (fără a exista pericolul unor
boli infecţioase), are goluri în stomac sau îl doare stomacul, îi bate inima foarte tare, are în
permanenţă gura uscată, afirmă că îi este frică, îşi exprimă neîncrederea, declară că nu mai rezistă.
Ignorarea acestor semnale pe motivul că ele nu sunt decât tertipuri pentru sustragerea de la serviciu
este o greşeală. Din păcate atunci când acest lucru devine evident este mult prea târziu, evenimentul
deja s-a produs. A anticipa apariţia unui eveniment deosebit de grav este de cele mai multe ori o
iluzie. Statistic vorbind, evenimente de genul sinuciderilor, folosirii armamentului în alte condiţii
decât cele prevăzute de lege, părăsirii postului, accidentările diverse vor apărea mereu, atâta timp
cât va exista un serviciu de pază. Dar cunoaşterea factorilor de stres specifici şi impactul lor asupra
fiinţei umane poate contribui esenţial la o mai bună selecţie a personalului destinat pentru a executa
astfel de misiuni, o organizare optimă a serviciului de pază şi îndeosebi la evitarea adoptării unor
atitudini greşite a celor care au funcţii de decizie în acest sens astfel încât riscul apariţiei unor
evenimente negative grave să fie minim. (Rusan, A. (2006). Managementul Stresului Profesional,
stresul in serviciul de paza. București: ED. M.A.I, p.80)
CAPITOLUL II

METODOLOGIA CERCETĂRII

În acest capitol este prezentată evoluția acestui studiu, având ca grup țintă
persoanele angajate în cadrul armatei precum angajați din Ministerul Apărării
Naționale.

Motivul alegerii temei îl reprezintă dorința de a evidenția faptul că militarii

prezintă un procent ridicat de stres din cauza serviciului.
Pașii pe care i-am urmat sunt atașați în ordinea în care au fost creați.

PASUL 1

Din literatura de specialitate, am extras comportamente specifice stresului

intalnit in domeniul militar, respective 18 în cazul meu. Cu ajutorul acestor
comportamente am realizat 69 de itemi ce corespund temei alese.

Cu ajutorul întrebărilor, am realizat chestionarul pe care l-am

aplicat celor 30 de subiecti, angajați în armată.
Defintii operaționale Itemi
Furia, frica- 1. Prezint temeri cu privire la urmatoarea misiune.
2. Munca sub presiunea timpului ma determina
sa actionez cu furie?
3. Insatisfactiile de la serviciu ma demoralizeaza.
4. Obisnuiesc sa ma gandesc la ce e mai rau.
5. Prezint stari de apatie(indiferenta).
6. Ma enervez usor.
2. Schimbările sociale rapide şi adesea 7. Sunt deschis schimabrilor rapide/imprevizibile.

imprevizibile. 8. Ma gandesc sa imi schimb locul de munca

3. Slabiciune fizică.
4. Slăbiciunea emoţională conduce la
iritabilitate.
5. Presiune psihologică (ex. poliţiştii, piloţii
9. Serviciul imi provoaca tensiune psihica.
10. Finalizez o actiune in acelasi timp cu colegii.
11. Am placerea de a frecventa locuri aglomerate.
12. Imi place sa particip la misiuni care
necesita efort fizic.
13. Dupa ce ma trezesc din somn ma simt multa
vreme obosit.
14. Mă frământă multe lucruri din trecutul meu.
15. În momentele de emoție îmi apare nevoia de
a urina sau de a avea scaun.
16. Când cineva țipă la mine, țip și eu la el.
17. Sunt sensibil la mustrări, critică.
19. Inima imi bate tare.

etc. 20. Simt cum îmi zvâcnesc tâmplele.

6. Vasoconstricţie la nivelul pielii, înroşire –
şi în stomac – arsuri.
21. Consum legume.
22. Am o alimentatie bogata in fructe.
23. La cina mananc putin.
24. Slabesc foarte repede intr-un timp scurt.
25. Mananc dulciuri.
26. Îmi apar pete roșii pe corp.
27. Am un stomac sensibil(senzația de
apăsare, dureri de stomac).
7. Nervozivitate excesivă.
8.Presiunea timpului şi a termenelor limită.
9. Sentimentul de inutilitate.
Consumul de anumite tranchilizante, alcool,
tutun.
Retrăirea periodică a evenimentului
traumatic.
28. Reactionez cu calm în situații stresante.
29. Îmi planific programul cu mult timp înainte de a
începe o acțiune.
30. Ascult cu răbdare problemele celor din jur.
31. Ridic ușor vocea în discuții.
32. Am sentimentul de culpabilitate.
33. Trec cu ușurință de la o stare la alta.
34. Vă displace când auziți ticăitul unui ceas.
35. Desfășor mai multe activitati/sarcini simultan.
36. Lucrul in echipa in situatiile limita imi provoaca
nesiguranță.
37. Imi este greu sa iau o decizie de rutină.
38. Statul peste program la serviciu îmi provoacă
nervozitate.
39. Certurile la serviciu pornesc din lucruri minore.
40. Am tendinta de a dormi mai mult de 12 ore.
41. Intarzii la evenimentele importante din
cadrul familiei.
42. Imi zboara gandul aiurea.
43. Uit sa realizez sarcini importante.
44. Privesc cu incredere spre viitor.
45. Prezint dificultati de a intelege ce mi se ordona.
46. Ma descurajez repede.
47. Prefer sa tac si sa observ.
48. Munca de rutina ma plictiseste repede.
49. Am o atitudine pozitiva fata de viata.
50. Simt nevoia sa consum alcool.
51. Fumez.
52. Prezint tremuraturi ale mainilor.
53. Mă simt flămând după ce mănânc.
54. Tresar la zgomot.
55. Observ trăiri involuntare a pleoapelor, a feții, a
capului, a umerilor.
56. Am cosmaruri cu dezastre naturale.
 57. Simt disconfort cand vad culoarea roșu.

12. Evitarea responsabilitatii 58. Evit situatiile cu un grad ridicat de

responsabilitate.
59. Suprasolicitarea si presiunea de la serviciu ma
epuizeaza.
13. Izolarea din cauza stresului posttraumatic 60. In timpul liber sunt deschis oricarei invitatii in
oras.
14. Panica 61. În situații limită îmi vine să urlu pentru a mă
descărca.

62. Am izbucniri emoționale.

15. Deficit motivational-emotiv-cognitiv 63. Evit raspunsurile cand nu pot argumenta
concret.
64. Ma simt neajutorat.
16. Adaptabilitate dificila 65. Cand sunt la serviciu abia astept sa ajung acasa.
66. Ma adaptez cu greu situatiilor dificile
la serviciu.
17. Insomnii 67. Somnul este agitat.
68. Adorm greu.
18. Dezavantajele locului de munca 69. Consider ca statul ofera recompense reduse
personalului.

Atașez mai jos modelul chestionarului.

 PASUL 2: Chestionar I

Mă numesc Macsim Lucia și sunt studentă în anul II la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul „Universității Ovidius”,
Constanța.
Acest chestionar vizează diferite trăsături de personalitate. Nu există răspunsuri greșite, este valabilă doar o variantă de răspuns în funcție de intensitate
pe o scală de la 1 la 5.
1-Foarte rar, 2-Rar, 3-Uneori, 4-Deseori, 5-Foarte des.

Menționez că prin completarea acestui chestionar vă este asigurată confidențialitatea prin introducerea unui anumit cod pe care nu îl veți schimba la o
testare ulterioară. Codul este alcătuit din ultima literă a numelui dumneavoastra, ultima literă a prenumelui dumneavoastră, ultimele două cifre din anul
nașterii dumneavoastră și ultimele două litere din numele străzii de domiciliu.
COD:
Timpul de rezolvare este de 20 de minute.

19
Itemi Foarte Rar Uneori Deseori Foarte
rar des
1. Sunt deschis schimbărilor rapide/imprevizibile.
2. Am plăcerea de a frecventa locuri aglomerate.
3. Când cineva țipă la mine, țip și eu la el.
4. Simt cum îmi zvâcnesc tâmplele.
5. La cina mănânc puțin.
6. Îmi apar pete roșii pe corp.
7. Certurile la serviciu pornesc din lucruri minore.
8. Mă descurajez repede când nu finalizez cu succes o misiune.
9. Simt disconfort cand vad culoarea roșu
10. În timpul liber sunt deschis oricarei invitatii in oras.
11. Am izbucniri emoționale.
12. Suprasolicitarea si presiunea de la serviciu ma epuizeaza.
13. Somnul îmi este agitat.
14. Mă simt neajutorat atat la serviciu cât și acasă.
15. Evit răspunsurile cand nu pot argumenta concret.
16. În situații limită îmi vine să urlu pentru a mă descărca.
17. Observ trăiri involuntare ale pleoapelor/ feței/ capului/ umerilor.
18. Munca de rutină mă plictisește repede.
19. Prezint dificultați de a înțelege ce mi se ordonă.
20. Obișnuiesc să desfășor mai multe activități/sarcini simultan.
21. Statul peste program la serviciu îmi provoacă nervozitate.
22. Îmi planific programul cu mult timp înainte de a începe o acțiune.
23. Mănânc dulciuri.
24. Sunt sensibil la mustrări, critică.
25. Trec cu ușurință de la o stare la alta.
26. Am sentimentul de culpabilitate.
27. Am un stomac sensibil(senzația de apăsare, dureri de stomac).
28. Ascult cu răbdare problemele celor din jur.
29. Îmi displace când aud ticăitul unui ceas.
30. Ridic ușor vocea în discuții.
31. Slăbesc foarte repede într-un timp scurt.
32. Reacționez cu calm în situații stresante.
33. Îmi este greu să iau o decizie de rutină.
34. Privesc cu încredere spre viitor.
35. Uit să realizez sarcini importante.
36. Simt nevoia să consum alcool.
37. Am coșmaruri cu dezastre naturale.
38. Mă simt flămând după ce mănânc.
39. Consider că statul oferă recompense reduse personalului.
40. Prezint tremurături ale mâinilor în timpul unei misiuni la serviciu.
41. Am o atitudine pozitivă față de viață.
42. Am tendința de a dormi mai mult de 10 ore într-o noapte.
43. Întarzii la evenimentele importante din cadrul familiei.
44. Prefer să tac și să observ in timpul unei discuții la masă.
45. Lucrul în echipă în situațiile limită îmi provoacă nesiguranță.
46. Îmi zboară gândul aiurea în timpul serviciului.
47. Simt nevoia să fumez când cineva/ceva mă enervează.
48. Evit situațiile cu un grad ridicat de responsabilitate.
49. Zilele libere nu îmi ajung pentru a mă odihni.
50. Mă adaptez cu greu situațiilor dificile la serviciu.
51. Mă frământă multe lucruri din trecutul meu.
52. Am o alimentație bogată in fructe.
53. Inima îmi bate tare când lucrez sub presiunea timpului.
54. În momentele de emoție îmi apare nevoia de a urina.
55. După ce mă trezesc din somn mă simt multă vreme obosit(ă).
56. Mă gândesc la ce e mai rău.
57. Insatisfacțiile de la serviciu mă demoralizeaza.
58. Finalizez o acțiune în acelasi timp cu colegii.
59. Prezint stări de apatie(indiferență).
60. Îmi place să particip la misiuni care necesită efort fizic.
61. Serviciul îmi provoacă tensiune psihică.
62. Consum legume.
63. Tresar la zgomot.
64. Când sunt la serviciu abia aștept să ajung acasă.
65. Munca sub presiunea timpului mă determină să acționez cu furie.
66. Prezint temeri cu privire la urmatoarea misiune.
67. Adorm greu din cauza evenimentelor de la serviciu.
68. Mă gândesc să îmi schimb locul de muncă.
69. Mă enervez ușor.
PASUL 3:

Am introdus datele obținute din prima variantă a chestionarului în programul SPSS. Am

calculat indicele Skewness, Standard Error si Cota Z pentru fiecare întrebare.
În cazul în care cota Z are un scor mai mare de 1.97, întrebarea trebuie eliminată.
În cazul meu doar două întrebări au obținut valoarea cotei Z mai mare de 1.97, respectiv
întrebarea numărul 33 și 57.

23
 Tabelul 1

Intrebare Skewness Standard Cota Z Intrebare Skewn Standard Cota

error ess error Z
1 0,098 0,427 0,229508 36 0,237 0,427 0,555035
2 0,827 0,427 1,936768 37 0,174 0,427 0,407494
3 0,433 0,427 1,014052 38 0,116 0,427 0,271663
4 0,134 0,427 0,313817 39 0,5 0,427 1,17096
5 0,754 0,427 1,765808 40 0,028 0,427 0,065574
6 0,19 0,427 0,444965 41 0,174 0,427 0,407494
7 0,167 0,427 0,391101 42 0,045 0,427 0,105386
8 0,669 0,427 1,566745 43 0,144 0,427 0,337237
9 0,473 0,427 1,107728 44 0,255 0,427 0,59719
10 0,006 0,427 0,014052 45 0,476 0,427 1,114754
11 0,551 0,427 1,290398 46 0,174 0,427 0,407494
12 0,236 0,427 0,552693 47 0,705 0,427 1,651054
13 0,174 0,427 0,407494 48 0,446 0,427 1,044496
14 0,081 0,427 0,189696 49 0,127 0,427 0,297424
15 0,194 0,427 0,454333 50 0,325 0,427 0,761124
16 0,041 0,427 0,096019 51 0,349 0,427 0,81733
17 0,276 0,427 0,64637 52 0,204 0,427 0,477752
18 0,282 0,427 0,660422 53 0,104 0,427 0,24356
19 0,023 0,427 0,053864 54 0,005 0,427 0,01171
20 0,717 0,427 1,679157 55 0,032 0,427 0,074941
21 0,639 0,427 1,496487 56 0,752 0,427 1,761124
22 0,589 0,427 1,379391 57 0,934 0,427 2,187354
23 0,508 0,427 1,189696 58 0,136 0,427 0,318501
24 0,06 0,427 0,140515 59 0,342 0,427 0,800937
25 0,202 0,427 0,473068 60 0,252 0,427 0,590164
26 0,286 0,427 0,669789 61 0,062 0,427 0,145199
27 0,214 0,427 0,501171 62 0,021 0,427 0,04918
28 0,254 0,427 0,594848 63 0,036 0,427 0,084309
29 0,131 0,427 0,306792 64 0,559 0,427 1,309133
30 0,274 0,427 0,641686 65 0,358 0,427 0,838407
31 0,098 0,427 0,229508 66 0,441 0,427 1,032787
32 0,368 0,427 0,861827 67 0,19 0,427 0,444965
33 2,931 0,427 6,864169 68 0,135 0,427 0,316159
34 0,117 0,427 0,274005 69 0,057 0,427 0,133489
35 0,237 0,427 0,555035

În următoarele pagini sunt prezentate histogramele primei variante de chestionar.

25
26
27
28
 PASUL 4: Chestionar II

Ca urmare a unor calcule ce sunt prezentate în tabelul anterior, întrebările nr. 33 si 57, au fost eliminate din chestionar.
După această eliminare, chestionarul format din 67 de itemi a fost refăcut și reaplicat la același grup țintă, angajatii din cadrul armatei

Mă numesc Macsim Lucia și sunt studentă în anul II la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul „Universității Ovidius”,
Constanța.
Acest chestionar vizează diferite trăsături de personalitate. Nu există răspunsuri greșite, este valabilă doar o variantă de răspuns în funcție de intensitate
pe o scală de la 1 la 5.
1-Foarte rar, 2-Rar, 3-Uneori, 4-Deseori, 5-Foarte des.

Menționez că prin completarea acestui chestionar vă este asigurată confidențialitatea prin introducerea unui anumit cod pe care nu îl veți schimba la o
testare ulterioară. Codul este alcătuit din ultima literă a numelui dumneavoastra, ultima literă a prenumelui dumneavoastră, ultimele două cifre din anul
nașterii dumneavoastră și ultimele două litere din numele străzii de domiciliu.
COD:
Timpul de rezolvare este de 20 de minute.

29
Itemi Foarte Rar Uneori Deseori Foarte
rar des
1. Sunt deschis schimbărilor rapide/imprevizibile.
2. Am plăcerea de a frecventa locuri aglomerate.
3. Când cineva țipă la mine, țip și eu la el.
4. Simt cum îmi zvâcnesc tâmplele.
5. La cina mănânc puțin.
6. Îmi apar pete roșii pe corp.
7. Certurile la serviciu pornesc din lucruri minore.
8. Mă descurajez repede când nu finalizez cu succes o misiune.
9. Simt disconfort cand vad culoarea roșu
10. În timpul liber sunt deschis oricarei invitatii in oras.
11. Am izbucniri emoționale.
12. Suprasolicitarea si presiunea de la serviciu ma epuizeaza.
13. Somnul îmi este agitat.
14. Mă simt neajutorat atat la serviciu cât și acasă.
15. Evit răspunsurile cand nu pot argumenta concret.
16. În situații limită îmi vine să urlu pentru a mă descărca.
17. Observ trăiri involuntare ale pleoapelor/ feței/ capului/ umerilor.
18. Munca de rutină mă plictisește repede.
19. Prezint dificultați de a înțelege ce mi se ordonă.
20. Obișnuiesc să desfășor mai multe activități/sarcini simultan.
21. Statul peste program la serviciu îmi provoacă nervozitate.
22. Îmi planific programul cu mult timp înainte de a începe o acțiune.
23. Mănânc dulciuri.
24. Sunt sensibil la mustrări, critică.
25. Trec cu ușurință de la o stare la alta.
26. Am sentimentul de culpabilitate.
27. Am un stomac sensibil(senzația de apăsare, dureri de stomac).
28. Ascult cu răbdare problemele celor din jur.
29. Îmi displace când aud ticăitul unui ceas.
30. Ridic ușor vocea în discuții.
31. Slăbesc foarte repede într-un timp scurt.
32. Reacționez cu calm în situații stresante.

34. Privesc cu încredere spre viitor.

35. Uit să realizez sarcini importante.
36. Simt nevoia să consum alcool.
37. Am coșmaruri cu dezastre naturale.
38. Mă simt flămând după ce mănânc.
39. Consider că statul oferă recompense reduse personalului.
40. Prezint tremurături ale mâinilor în timpul unei misiuni la serviciu.
41. Am o atitudine pozitivă față de viață.
42. Am tendința de a dormi mai mult de 10 ore într-o noapte.
43. Întarzii la evenimentele importante din cadrul familiei.
44. Prefer să tac și să observ in timpul unei discuții la masă.
45. Lucrul în echipă în situațiile limită îmi provoacă nesiguranță.
46. Îmi zboară gândul aiurea în timpul serviciului.
47. Simt nevoia să fumez când cineva/ceva mă enervează.
48. Evit situațiile cu un grad ridicat de responsabilitate.
49. Zilele libere nu îmi ajung pentru a mă odihni.
50. Mă adaptez cu greu situațiilor dificile la serviciu.
51. Mă frământă multe lucruri din trecutul meu.
52. Am o alimentație bogată in fructe.
53. Inima îmi bate tare când lucrez sub presiunea timpului.
54. În momentele de emoție îmi apare nevoia de a urina.
55. După ce mă trezesc din somn mă simt multă vreme obosit(ă).
56. Mă gândesc la ce e mai rău.
57.
58. Finalizez o acțiune în acelasi timp cu colegii.
59. Prezint stări de apatie(indiferență).
60. Îmi place să particip la misiuni care necesită efort fizic.
61. Serviciul îmi provoacă tensiune psihică.
62. Consum legume.
63. Tresar la zgomot.
64. Când sunt la serviciu abia aștept să ajung acasă.
65. Munca sub presiunea timpului mă determină să acționez cu furie.
66. Prezint temeri cu privire la urmatoarea misiune.
67. Adorm greu din cauza evenimentelor de la serviciu.
68. Mă gândesc să îmi schimb locul de muncă.
69. Mă enervez ușor.
Histograme-varianta II
Rezultatele acestui chestionar în varinta finală vor fi prezentate mai jos sub formă de histograme.
 PASUL 5. Interpretare statistică.

a.
Reliability Statistics- consistența internă Coeficientul de validitate
CronbachCronbach's
Alpha Alpha N of Items

,589 67

Testarea nu este valida din cauza indicelui Cronbach’s Alpha obtinut- 0.589. Așadar valoarea în
cazul nostru este ușor scăzută.

Consistența internă și fidelitatea ne confirm invaliditatea chestionarului.

O scală este considerată consistentă atunci când indicele Cronbach’s atinge valoarea de 0.60.

b. Reliability Statistics
In cazul acesta valoarea
Value ,396
Part 1 N of Items Value 34a
N of Items ,407
Cronbach's Alpha 33b 67
Part 2 ,452
,623
,623
Total N of Items ,623
Correlation Between Forms
Equal Length
Spearman-Brown Coefficient Unequal Length

Guttman Split-Half Coefficient

Alpha Cronbach’s si Split Half trebuie sa aiba valori de 0.600 pentru a se valida, dar in calculele
mele au reiesit valorile 0.396 si 0.407.

Din acest motiv chestionarul meu nu este valid.

39
 Legatura strict liniara intre cele 2 variabile Test1 si Test2
c. Correlations-coeficientul de corelatie a lu Pearson

test1
Prin rezultatele de la prima testare și test2 la a doua testare, corelația test-retest este validă, există
cele obținute
Pearson Correlation 1 ,732**
fidelitate între cele două chestionare.
test1 Sig. (2-tailed) ,000

N 30 30 Corelatia este pozitiva deoarece

**
Pearson Correlation ,732 1
subiectii au fost fideli si sinceri in
test2
**. Sig. (2-tailed)
Correlation is significant at the,000
0.01 level (2-tailed).
raspunsuri si au ramas constanti in a
N 30 30
doua testare.

d. Graphs

Deoarece punctele sunt pe o axa ascendenta sugerând o formă alungită din stânga jos spre
dreapta sus, corelația este pozitivă.
 PASUL 6. ETALONAREA

Tests of Normality

Kolmogorov-Smirnova Shapiro-Wilk
Statistic df Sig. Statistic df Sig.
test1 ,189 30 ,008 ,833 30 ,000
test2 ,100 30 ,200* ,940 30 ,090
*. This is a lower bound of the true significance.
a. Lilliefors Significance Correction

În tabelul de mai sus observăm ca valoarea Shapiro-Wilk, Sig. este mai mare de 0.05
ceea ce inseamnă o distribuție normală și se aplică metoda parametrică. Varianta a doua a
chestionarului se află în indicii normalității. Datorită acestor scoruri avem posibilitatea să realizăm
etalonarea în cinci clase.

Valoarea indicelui Sig. este 0.200, a reiesit normalitate in parametri normali.

 Etalonarea este realizată respectând următorii pași: am aflat scorurile fiecărui chestionar,
am calculat frecvența unui anumit scor apoi frecvența cumulată a acestora.

Cu ajutorul frecvențelor din Tabelul 2 putem afla intervalul fiecărei clase. Rezultate regăsite in
tabelul nr. 3.

Tabel 2 Tabel 3

Scor Frecventa Frecv. CLASA Interval %th %real %cumulat

cumulată I. F. scăzut 67-192 6,7 2,01 2,01
192 1 1 II. Scăzut 193- 24,2 7,26 9,26
193 2 3 204
196 2 5 III.Mediu 205- 38,2 11,46 20,73
198 1 6 218
200 2 8 IV. Ridicat 219- 24,2 7,26 27,99
201 1 9 237
204 1 10 V. F. ridicat 238- 6,7 2,01 30
206 1 11 335
209 1 12
210 1 13
211 1 14
212 1 15
214 1 16
215 2 18
217 2 20
218 1 21
219 1 22
222 2 24
223 1 25
236 1 26
237 2 28
243 1 29
244 1 30
Interpretarea claselor:

Intervalul 67-204 este clasificat drept scor foarte scăzut, ceea ce reprezintă că 10 subiecți
consideră că serviciul militar nu este un mediu stresant. Aceștia au răspuns cu scoruri mici la
majoritatea itemilor. Respectivele persoane par a nu simți tensiunea și neplăcerile provocate din
cauza stresului la serviciu și s-au adaptat repede programului sever din acest cadru.

Intervalul 205-218, clasa medie formată din 11 subiecți prezintă un scor de mijloc în ceea ce
privește stresul serviciului. Aceștia pot prezenta o ușoară dorință de a schimba serviciul.

Intervalul 219-335 prezintă scoruri ridicate. Cei 9 subiecți consideră că serviciul militar este
un mediu stresant, manifestându-se prin iritabilitate, dorință de a schimba serviciul și probleme
medicale.
CONCLUZII

În urma acestei cercetări am observat că cei 30 de subiecți-angajați în cadrul armatei au

completat chestionarul în mai puțin de 20 de minute. Majoritatea au răspuns prompt la întrebări.

Scorurile obținute demontrează că serviciul militar este un mediu stresant pentru câțiva
dintre cei evaluați ceea ce arată faptul că aceștia simt o mare tensiune la locul de muncă. Persoanele
care se încadrează în clasa a IV-a și clasa aV-a sunt predispuși la explozii emoționale, sunt firi
negativiste, predispuse la anxietate și chiar pot prezenta manifestări dezaptative față de cei
apropiați. Pe pacursul cercetării mele am ajuns la ideea că deși acest domeniu este bine văzut din
exterior și respectat, cei angajați în aceste structuri odata cu înaintarea în vârstă prezintă diferite
tulburări de personalitate, frustrări și griji ajungând să fie afectați atât la nivel fizic cât și psihic.

Deși la această cercetare au fost evaluați atât angajați militari care își desfășoară activitatea
pe teren cât și angajații de la birou, se observă că stresul este resimțit în ambele medii de lucru.
 BIBLIOGRAFIE

1. Grigoriu, M,V. (2015). Managementul Stresului Profesional. București: Ed.

M.A.I, p.160
2. Marineanu, V. (2015). Manual de pregatire psihologica si controlul asupra
stresului operational. Bucuresti:Ed.Centrului Tehnic al Armatei, p.14-19
3. Mihalcea, A. (2006). Managementul Stresului Profesional. București: Ed.
M.A.I, p. 80-82
4. Rusan, A. (2006). Managementul Stresului Profesional, stresul in serviciul de
paza. București: ED. M.A.I, p.80
5. Voicu, I; Pirlilescu, I.(2014). Cunoasterea si sprijinul subordonatilor in
contextul misiunilor cu grad ridicat de risc. Bucuresti:Ed. MApN, Directia
Management Resurse Umane, p.15
6. Albu, C. (2008). Arma Psihologica-intre limite si performante-. Bucuresti: Ed.
M.A.I si Reformei Administrative, p. 47-52
7. Sheptycki, J. (2004), .Organizational Pathologies in Police Intelligence
Systems, London, Ed. Routledge, p. 120
8. APA- American Psychiatric Association, DSM-IVTR, (2003). Ed. Medicala
Callisto, p.442