Cum stii daca suferi de sindromul burnout?

Cu totii avem zile in care ne simtiti coplesiti de responsabilitati, fara motivatie sau
plictisiti si, ca atare, incapabili de a ne ridica din pat. Dar atunci cand te confrunti cu
aceasta stare zilnic si nu intrevezi nicio sansa de a-ti imbunatati situatia, este foarte
probabil sa suferi de burnout. Pe romaneste, ti s-au consumat bateriile, ai ajuns la
capatul puterilor. Dar sindromul burnout poate fi tratat, daca il identifici ca atare si te
mobilizezi din timp.

Afla daca esti una dintre persoanele care sufera de burnout, care sunt principalele cauze
ale acestui tip de epuizare, cum diferentiezi stresul de burnout si, mai ales, cum sa previi
sau sa tratezi aceasta afectiune.

Sindromul burnout reprezinta o stare de epuizare fizica, psihica si emotionala produsa

de stresul prelungit, in general la locul de munca, fiind o consecinta a dezechilibrului
dintre cerinte, resurse si gradul de satisfactie profesionala.

Simptome frecvente:
epuizare emotionala
lipsa energiei
oboseala permanenta
lipsa motivatiei
pesimism
frustrare
cinism
resemnare
iritabilitate
izolare sociala
concentrare scazuta
productivitate scazuta
scaderea capacitatii de a lua decizii si de a rezolva probleme
neglijarea propriei stari de sanatate
refugiere in obiceiuri nesanatoase: alimentare, consum de alcool, droguri
tulburari ale somnului
incapacitatea de a se detasa de problemele profesionale inclusiv in timpul liber
simptome fizice ca durerile de cap, tensiunea musculara, durerile de spate, manifestari
digestive.
Cu ce se aseamana:
In prezenta simptomelor de burnout trebuie in primul rand excluse afectiunile fizice si
cele psihice ca depresia, tulburarile de anxietate, sindromul oboselii cronice si
neurastenia.
Deasemenea, sindromul burnout poate coexista cu aceste afectiuni sau cu tulburarile
legate de consumul de alcool.

Burnout si depresia:
Sindromul burnout poate creste riscul de depresie. Exista simptome comune celor doua
afectiuni si este foarte importanta distinctia intre ele. Burnout-ul este cauzat de o
activitate stresanta prelungita, pe cand depresia are o etiopatogenie complexa; gandurile
negative din depresie nu se rezuma la domeniul profesional ci invadeaza fiecare aspect
al vietii, pot aparea idei suicidare sau fenomene psihotice. Modalitatile de tratament sunt
deasemenea diferite.

Se descriu 3 dimensiuni ale sindromului:

Epuizarea emotionala:

Persoana afectata se simte permanent obosita, epuizata, lipsita de energie, simte ca

activitatea depusa a suprasolicitat-o si a ramas fara resurse.

Detasarea:

Persoanele devin in timp pesimiste, cinice, resimt frustrare in legatura cu activitatea lor,
atitudinea lor pare indiferenta, detasata, uneori tind sa se izoleze sau sa fuga de
responsabilitati.

Scaderea performantei:

Scade stima de sine, increderea in propriile capacitati si realizari, subiectii simt ca ceea
ce fac este neapreciat si nesemnificativ, scade capacitatea de concentrare a atentiei,
creativitatea si spontaneitatea.

Desi clasificarile internationale ale maladiilor nu includ sindromul burnout in categoria

afectiunilor psihice, acesta este un fenomen recunoscut de experti si foarte raspandit in
societatea actuala.

Despre
Afectiunea burnout, cunoscuta si ca sindromul arderii complete, suprasolicitarea
profesionala sau oboseala cronica, consta in epuizarea fizica, emotionala si mentala
cauzata de expunerea excesiva si prelungita la situatii stresante. Persoanele care sufera
de burnout se simt coplesite de presiunea de a raspunde cerintelor profesionale si, in
timp, aceasta acumulare constanta de stres conduce la pierderea interesului si a
motivatiei care au stat candva la baza activitatilor desfasurate la locul de munca.
 Daca suferi de oboseala cronica, iti este afectata productivitatea, scade nivelul de
energie si te simti din ce in ce mai lipsit de control asupra situatiilor carora ar trebui sa le
faci fata, devii neajutorat si frustrat in mod constant. In cele din urma, te vei confrunta
cu senzatia ca nu se mai poate face nimic pentru a-ti remedia situatia.

Cauze
Principala cauza a sindromului burnout este senzatia de suprasolicitare profesionala
combinata cu subaprecierea eforturilor tale de catre ceilalti. Locul de munca tinde sa fie
mediul cel mai propice pentru dezvoltarea acestei afectiuni, dar exista situatii in care
viata sociala sau personala conduc la burnout. Astfel, un angajat care nu a mai beneficiat
de concediu si de o marire de salariu de 2 ani sau o mama de la care se asteapta sa aiba
grija de trei copii si de un parinte bolnav, plus sa se ocupe de activitatile domestice sunt
in egala masura expusi riscului de a ajunge la burnout.
Asadar, oboseala cronica este determinata de o combinatie de factori, fie ca este vorba
despre cauze legate de locul de munca, de stilul de munca sau chiar de trasaturi de
personalitate.

Cauze legate de locul de munca

- lipsa recunoasterii si recompensarii muncii prestate

- senzatia de lipsa de control asupra propriilor activitati
- asteptari nerealiste sau neclare din partea angajatorului
- desfasurarea unor activitati monotone, repetitive si care nu ofera satisfactii profesionale
- lucrul sub presiune constanta sau intr-un mediu haotic
Cauze legate de stilul de viata

- dezechilibru intre viata profesionala si cea personala

- persoanele din viata ta au asteptari ridicate de la tine si pun permanent presiune pe tine
- asumarea unui numar prea mare de responsabilitati, fara ajutor din partea celorlalti
- somn insuficient; prea putin timp dedicat relaxarii si socializarii
- lipsa unor relatii apropiate, a unor persoane care sa ofere suport emotional
Cauze legate de tipul de personalitate

- tendinte perfectioniste; conceptia ca nimic nu este suficient de bine facut sau bun
- viziune pesimista asupra perspectivelor sinelui si asupra lumii in general
- personalitate de tip A (high-achiever)
- nevoia permanenta de a detine controlul; reticenta in a delega

Simptome
Este foarte probabil sa fii pe drumul catre burnout daca:
- fiecare zi ti se pare a fi o zi o proasta;
- ai senzatia ca, orice ai face, nu va avea niciun efect si nu va conta pentru nimeni;
- iti petreci majoritatea zilei de lucru indeplinind sarcini pe care le consideri fie
plictisitoare, de rutina, fie coplesitoare;
- te simti epuizat tot timpul;
- ti se pare o pierdere de energie sa te preocupi de viata ta profesionala sau personala.
 Insa, pentru a identifica simptomele oboselii cronice, trebuie mai intai intelese
diferentele dintre burnout si stres. Cu toate ca deriva din stres, starea de burnout este o
afectiune cu totul diferita. A fi stresat inseamna a te confrunta cu prea mult: prea multa
presiune, prea multe responsabilitati, o solicitare permanenta care depaseste puterile
fizice si psihice ale individului. Cu toate acestea, o persoana stresata are in continuare
convingerea ca, daca ar dispune de mai mult timp si de mai multa energie, ar putea face
fata situatiei. Oboseala cronica, insa, se caracterizeaza mai ales prin insuficient: senzatia
ca nimic nu este suficient de bun, ca nu se mai poate face nimic, ca orice gest este in
zadar.

Pe scurt, o persoana stresata cauta solutii, pe cand cineva ajuns la stadiul de burnout
abandoneaza lupta, fiind total lipsit de motivatie si deprimat.

Stres versus burnout

Stres Burnout
- lipsa implicarii, dezangajare, abandon
- amortire emotionala
- implicare excesiva, consum de energie, suprasolicitare a sinelui (la nivel fizic si psihic) - delasare, neajutorare, senzatia de a fi
- supraexcitare emotionala coplesit
- hiperactivitate, senzatia permanenta de urgenta - pierderea motivatiei, a idealurilor si a
- pierderea energie sperantei
- produce mai ales daune fizice - produce mai ales daune psihice si
- poate conduce la moarte prematura emotionale
- poate conduce la senzatia ca viata nu
traita si ca atare la moarte, prin suicid
Poate cel mai important aspect de mentionat in comparatia stres vs. burnout este ca
simptomele stresului sunt destul de vizibile si, ca atare, sunt recunoscute. In schimb,
simptomele oboselii cronice sunt subtile, mai ales in fazele ei incipiente. Mai tarziu, in
fazele avansate ale instalarii starii de burnout, cu toate ca simptomele devin clare,
afectiunea devine mult mai greu de tratat.

Simptome/semne fizice

- senzatia permanenta de oboseala, vlaguire

- imunitate scazuta, predispozitie ridicata la contractarea diferitilor virusi
- dureri de cap, de spate si musculare frecvente
- schimbari ale apetitului si ale obiceiurilor de somn
Simptome/semne emotionale

- senzatia de esec si lipsa de incredere in sine

- neajutorare, coplesire
- detasare de ceilalti oameni si de lume in general
- pierderea motivatiei
- abordare negativista si cinica
- imposibilitatea de a fi satisfacut (nimic nu este suficient de bun)
Simptome/semne comportamentale
- cautarea singuratatii prin izolarea frecventa de ceilalti oameni
- retragerea din diferite activitati, refuzul responsabilitatilor
- consumul excesiv de mancare, bauturi alcoolice sau droguri pentru a face fata situatiei
- revarsarea frustarilor peste oameni nevinovati
- absenteismul de la locul de munca sau scurtarea programului de lucru, venind tarziu si plecand devreme de la job
Preventie/Remediu
Cu stilul de viata pe care il ducem, din ce in ce mai alert si mai indiferent fata de nevoile
personale ale individului, fiecare dintre noi risca sa ajunga la burnout. Pentru a evita
acest lucru, este important, in primul rand, sa fim atenti la semnele care ne avertizeaza
despre instalarea oboselii cronice astfel incat sa le putem trata din timp, prevenind
burnout-ul.

Iata cateva mici trucuri pentru a nu ajunge la burnout:

Incepe-ti ziua cu un ritual relaxant

In loc sa mergi direct la lucru, aloca-ti o scurta perioada de timp in fiecare dimineata
pentru a desfasura o activitate relaxanta. Alegerea ei depinde, desigur, de preferintele
personale, de hobby-uri, tip de personalitate si stil de viata. De exemplu, poti alege sa
asculti muzica, sa citesti cateva pagini dintr-o carte care te inspira, sa iti bei cafeaua sau
ceaiul in timp ce meditezi sau nu te gandesti la nimic.

Mananca regulat si fa-ti un program de somn

Adoptarea unei anumite regularitati in stilul de viata are un rol important in asigurarea
senzatiei ca totul este sub control. Mancand sanatos, implicandu-te in activitati sportive
sau de relaxare si odihnindu-te suficient, iti vei mentine energia fizica si puterea mentala
pentru a face fata provocarilor de zi cu zi.

Stabileste niste limite

Pentru ca majoritatea persoanelor ajung la burnout din cauza prea multor responsabilitati
si a cerintelor nerealiste din partea celorlalti, este important sa inveti sa spui “nu” atunci
cand este suprasolicitat, amintindu-ti ca aceasta atitudine iti va permite sa spui “da”
lucrurilor care iti fac placere si care conteaza cu adevarat.

Ia o pauza zilnica de la tehnologie

Gaseste-ti o perioada din zi in care sa uiti de e-mail-uri, de telefon si alte device-uri.
Deconecteaza-te complet de tehnologie pentru a te conecta putin la gandurile tale. Altfel,
vei pierde controlul si vei fi suprins sau coplesit atunci cand gandurile respective se vor
manifesta intr-un mod si la un moment nepotrivit.

Implica-te in activitati creative

Creativitatea este un antidot puternic pentru burnout. Atat timp cat faci ceva nou, care te
pasioneaza si iti provoaca partea creativa, esti protejat de efectele negative ale muncii de
rutina. Implica-te mai ales in activitati creative care nu au absolut nicio legatura cu jobul
pe care il indeplinesti 5 zile pe saptamana.
Daca nu ai identificat din timp simptomele suprasolicitarii astfel incat sa poti aplica
metodele de preventie de mai sus si ai ajuns la stadiul de burnout, poti urma una
dintre strategiile de recuperare:

Strategia 1: Schimba mediul in care traiesti

Desi poate parea aproape imposibil de aplicat, aceasta strategie presupune indepartarea
de toate lucrurile care au condus la burnout. Doar iesind din mediul nociv care te-a adus
in aceasta stare, mai poti gandi lucid pentru a gasi solutii. Elimina deci cauzele, chiar
daca aceasta decizie poate aduce aparent prejudicii la randul ei.

Strategia 2: Cere ajutor

Una dintre simptomele burnout-ului este tendinta de conservare a energiei prin izolarea
de ceilalti oameni. De aceea, in situatia fericita in care individul isi da seama ca sufera
de burnout, alegerea de a cere ajutor este printre ultimele metode de vindecare la care s-
ar gandi. Cu toate acestea, suportul prietenilor si al familiei este necesar pentru
redobandirea perspectivei, a motivatiei si a energiei pierdute prin burnout.

Strategia 3: Reevalueaza-ti prioritatile si obiectivele

Daca ai ajuns la burnout, este clar ca ceva important din viata ta nu functioneaza asa
cum ar trebui sa functioneze. Gaseste timp pentru a-ti redefini idealurile, prioritatile si
lucrurile care te motiveaza cu adevarat. Gandeste-te daca nu cumva iti investesti timpul
si energia in ceva care nu este primordial pentru tine si care te opreste de la realizarea
lucrurilor care conteaza cu adevarat. Daca iti dai seama ca ai neglijat ceva important,
redirectioneaza-ti eforturile inspre acel lucru.

Pentru a lupta cu burnout-ul cauzat de locul de munca, poti lua masuri suplimentare,
precum:

Semnaleaza-ti problemele
In loc sa astepti ca alte persoane sa observe situatia in care te afli, asigura-te ca
superiorii tai sunt la curent cu aspectele job-ului tau care au dus la burnout. Adreseaza-te
persoanei care poate schimba acest lucru astfel incat sa iti fie imbunatatita experienta de
lucru.

Cere o reconsiderare a responsabilitatilor

Daca ti se cere in mod constant indeplinirea unor sarcini care nu intra in descrierea
postului tau, cere o reconsiderare a responsabilitatilor care iti sunt alocate. De asemenea,
daca motivul burnout-ului este rutina cauzata de task-urile repetitive ce nu iti mai ofera
nicio satisfactie, cere alocarea unor noi responsabilitati sau poti lua in considerare chiar
schimbarea locului de munca.

Ia o pauza de la job
Cea mai drastica metoda de a opri efectele suprasolicitarii profesionale este sa te
desparti pentru o perioada de locul de munca. Foloseste-ti zilele de concediu pentru a
petrece o vacanta care sa-ti reincarce bateriile si sa te ajute in regandirea perspectivelor
de viitor.