William H.

Urban

The ” Draw-a-person “ catalogue

for interpretative analysis

second edition (1967)

Western Psychological Services

Beverly Hills -California
box 775 ,90210
©ATH ltd. phone :+4041755656
any reproduction without permission prohibited

CUPRINS:

1. Introducere
2. Cadrul istoric
3. Administrarea probei
4. Interpretarea probei
5. Raportul final
6. Precauţii necesare
7. Catalogul DAP
8. Anexă _ protocolul
_ raportul interpretativ

1. Introducere
Acest catalog este desemnat a fi un ajutor clinic pentru interpretarea TEHNICII
PROIECTIVE DESENUL OMULUI (DAP). Ca atare, furnizează clinicianului, practicianului şi
studentului categorii de clasificare variate şi ipotezele interpretative sugerate, dezvoltate de
specialişti în DAP. Este o compilaţie a unor materiale importante organizată
pentru uzul imediat şi practic în interpretarea probei DAP. O mare parte din acest cata-log derivă
din lucrările lui Bender, Buck, Goodenough, Hammer, Jolles, Machover şi ale altor specialişti în
domeniul desenelor proiective. Aranjamentul alfabetic a fost sugerat de lucrarea lui Jolles “Un
catalog pentru interpretarea calitativă a probei HTP”. Catalo-gul lui Jolles şi lucrarea lui

1
Machover “Proiecţia personalităţii în desenul figurii umane” asigură cea mai mare parte a
conţinutului catalogului. Selecţia, elaborarea, organizarea şi prezentarea tuturor materialelor ţine
doar de responsabilitatea autorului.

2. Cadrul istoric
Observaţiile pertinente au putut întotdeauna să detecteze conotaţii emoţionale în lucrări de
artă. Nu este surprinzător faptul că diferiţi clinicieni au fost interesaţi în clasificarea şi validarea
unor trăsături intuitive ale personalităţii artiştilor. Încă din 1885 Ebenezer Cooke observa că
desenele copiilor relevă caracteristici de personalitate ale acestora.
Între 1900 şi 1915 două proiecte de cercetare internaţională au fost iniţiate pentru a investiga
desenele copiilor. Ei au strâns material de la profesori şi clinicieni din multe
ţări, dar, din nefericire, aceste două studii n-au fost completate deşi unele concluzii preliminare au
fost comunicate.
În anii ‘20 Florence L. Goodenough a scris “Măsurarea inteligenţei prin desene”. Ea a arătat
cum desenele oglindeau dezvoltarea intelectuală a copilului şi a creat o scală pentru aprecierea prin
scor a desenelor pentru aflarea vârstei mentale. Goodenough a prevăzut o dezvoltare şI utilizare pe
mai departe a desenelor pentru studiul personalită-ţii; insight-ul ei dovedindu-se foarte serios.
Lucrările lui Bender, Buck, Hammer, Jolles, Levy, Machover ş.a. au lărgit cunoaşterea
desenelor predictive. Mare parte din munca lor este prezentată în formă concisă şi redusă la ipoteze
interpretative în acest catalog. Asemenea materiale pot fi utilizate de aceia care au o cunoaştere de
fond a teoriilor dinamice ale personalităţii pentru a săpa în tainiţele interioare ale subiectului, adică
a descoperi impulsurile negate, inacceptabile, reprimate.
3. Administrarea probei DAP
Administrarea probei DAP este extrem de simplă. Tot ceea ce se cere este un teanc de coli
de hârtie albă 8 1/2 pe 11”(21,59cm pe 27,72cm) şi un creion bine ascuţit, negru, de plumb, nr.2.
Acestea sunt aşezate la îndemâna subiectului astfel încât el poate alege o foaie de hârtie, o poate
aşeza şi utiliza după cum doreşte. I se spune: “Vă rog faceţi desenul unei persoane”. Nu este nevoie
de alte indicaţii din moment ce scopul este să furnizăm subiectului o situaţie cât se poate de
nestructurată. Întrebărilor puse de subiect li se va răspunde: ”Aceasta depinde de tine :poţi face
cum vrei”.
DAP este bazat pe presupunerea că un individ va fi forţat să structureze această situaţie
relativ nestructurată în concordanţă cu dinamica bazală, tipică şi unică a personalităţii sale relevând
date esenţiale despre el însuşi prin abordarea de către el a sarcinii de desenare a unei persoane. Se
presupune că în desenul unei persoane vor fi prezente, într-o anumită măsură, atât imaginea despre
sinele real, cât şi cea despre sinele ideal. El va putea, desigur, să prezinte o persoană semnificativă
pentru el: părinte, rudă, soţ, profesor etc.
În timpul examinării, examinatorul observă îndeaproape comportamentul subiectului,
înregistrând verbalizările spontane în cărticica de protocol. Întregul comportament complex
dezvăluit în timpul situaţiei de testare are nevoie să fie cercetat, evaluat şi interpretat.
Conştientizarea totalităţii personalităţii în interiorul cadrului de testare este de o importanţă
capitală în interpretarea rezultatelor la testul DAP. În timpul testării DAP subiectul poate fi prea
preocupat de calităţile artistice ale desenelor lui. Subiectul poate fi asigurat că nu este vorba despre
un test de abilităţi artistice şi că aceste abilităţi nu vor fi luate în considerare la corectarea şi
interpretarea testului. Se pare că este cel mai bine să se explice subiectului curios că desenele DAP
sunt folositoare în înţelegerea gândirii şi afectivităţii subiectului.
Este esenţial să se împărtăşească subiectului importanţa probei DAP, caracterul ei
confidenţial şi locul său de procedură de rutină. Altfel, subiecţii pot fi excesiv de rezistenţi la test,
fie desenând figuri schematice sau stilizate, fie refuzând în întregime testarea.
Când prima figură este desenată, examinatorul îl roagă pe subiect să deseneze o figură de
sex opus. Examinatorul va evita să folosească termenul de “bărbat” sau “femeie”, permiţându-i
subiectului să definească prima figură.

2
 Ocazional, un subiect poate pretinde că prima lui figură nu are sex. Se poate permite
subiectului să deseneze o altă figură şi să continuie cu un desen al sexului opus sau poate considera
prima figură de ce sex doreşte el.
Dacă desenele subiectului sunt figuri stereotipizate, de exemplu figuri schematice (beţe,
linii), caricaturi sau desene stilizate e fructuoasă repetarea testului până la desenarea unei figuri
complete. După completarea probei DAP examinatorul mulţumeşte subiectului pentru cooperare şi
marchează desenul pentru indicarea numelui subiectului, vârstei, sexului, datei testării şi ordinii
desenelor.
Există varietăţi interesante de DAP. De exemplu e uneori folositor să se utilizeze 2 foi de
hârtie cu indigo între ele astfel încât să fie făcută o copie a desenului original. Copia relevă clar
ştersăturile şi permite examinatorului să întrebe subiectul dacă ar vrea să facă modificări în desenul
original: schimbările pot fi comparate cu copia desenelor originale. Asemenea schimbări indică
zone de preocupare şi/sau dificultăţi. Indivizii nor-mali tind să facă schimbări care înbunătăţesc
deasenele arătând mai mult echilibru şi control; persoanele anxioase tind să facă modificări care
relevă control slab, rigiditate, fragilitate şi constrângere.
Subiecţii rigizi şi evazivi tind să devalorizeze situaţia de testare, desenând figuri schematice
sau reprezentări umane minimale. Acestor subiecţi e indicat să li se ceară să deseneze o figură
completă. Acest lucru este oarecum echivalent cu “testarea limitelor” în administrarea probei
Rorschach.
Un obiectiv al testării DAP este stimularea subiecţilor la producerea mai multor materiale
astfel încât evazivitatea să nu poată acoperi total defectele. Subiecţii sunt “îm-pinşi” uşor să se
hotărască dacă continuă să fie rigizi, în gardă, constrânşi sau sunt ca -pabili să-şi expună resursele.
E indicat să se ceară subiecţilor să deseneze capete sau busturi detaliate în cazul în care
au desenat figuri cărora le lipsesc detaliile capului (feţei). Zona capului este cel mai relevant
indicator al concepţiei despre sine şi al abilităţii de a se descurca în mediul social. În teoria DAP-
ului capul este locul sensului sinelui.
Alte variante ale DAP includ:
1. Draw-A-Person-In-The-Rain
2. Draw-An-Animal
3. Draw-A-Member-Of-A-Minority-Group
Totuşi aceste variaţii consumă timp şi adaugă puţin la standardul DAP.

4. Interpretarea DAP

Interpretarea DAP apare unora ca dezamăgitor de simplă şi superficială, altora le pare a fi o

sarcină de o extremă dificultate şi incomprehensibilă.
Un pas iniţial în interpretarea DAP este de a descrie pur şi simplu figurile desenate. Sunt
tinere sau bătrâne? Active sau inactive? Flexibile sau rigide? Frumoase sau urâte? Masive sau mici?
Vesele sau triste? Formale sau obişnuite? Musculoase sau slabe şi atrofiate? Agresive şi dominante
sau pasive? Multe asemenea probleme pot fi ridicate şi pot sugera diferite ipoteze interpretative
privind subiectul care a desenat asemenea figuri. Se presupune aici că perceperea imaginii
corporale prin desene implică proiecţia unor trăiri personale care inconştient ghidează subiectul în a
se descurca cu examinarea DAP.
Unii examinatori le cer subiecţilor să descrie figurile pe care le-au desenat folosind fraze
cum ar fi: “Aţi putea să-mi spuneţi de ce fel de persoane vă aminteşte acest desen?”; “Ce fel de
persoană este ?”; “Faceţi o mică povestire despre această persoană”. Subiecţii mai naivi vor releva
adesea date importante care-l privesc pe el însuşi în timpul unei asemenea proceduri, sporindu-se
prin aceasta validitatea clinică a DAP.
Deşi procedeele de mai sus nu sunt tehnici DAP standardizate de interpretare, ele asigură
puncte de plecare folositoare din care examinatorul poate deriva ipoteze mai semnificative. Pe

3
lângă aceasta ele permit examinatorului să compare descrierile sale cu cele ale colegilor săi şi cu
cele ale subiectului.
Urmând acestei faze iniţiale a descrierii, examinatorul ar trebui să cerceteze 4 zone majore
ale desenelor DAP:
1. Capul
2. Mâinile, braţele, umerii şi pieptul
3. Torsul (trunchiul)
4. Picioarele şi labele picioarelor
Scopul este aici de a identifica zonele de conflict, exagerare, omisiune şi distorsiune. Care
părţi ale corpului sunt scoase în evidenţă în mod special prin haşurare, mărire sau negarea realizată
prin omisiune? Unde a făcut subiectul ştersături? Ce linii sunt accentuate? Ce linii sunt slabe? Unde
dispare controlul motor? Unde sunt linii vălurite sau întrerupte? Odată ce aceste zone de tratare
neobişnuită au fost găsite pot fi puse pe listă ipotezele interpretative. Aceste înregistrări vor fi
examinate ulterior căutându-se inconsecvenţele putând fi utilizate şi în alte analize. Se vor lua în
considerare cele 4 zone majore de mai sus:
 CAPUL este sediul concepţiei despre sine al Eului, relaţionându-se perceptiv cu lumea
exterioară. Ochii şi urechile primesc stimuli sau date extrapersonale. Creierul organizează şi
interpretează aceste date şi asigură integrarea şi controlul intelectual asupra sistemelor de
răspuns. Gura serveşte pentru încorporarea unor lucruri (dependenţa orală) şi ca o ieşire a
agresivităţii, prieteniei şi a unor emoţii. În zona capului se manifestă aspiraţii şi frustraţii
intelectuale. Aici este de asemenea acceptată, respinsă, ignorară dragostea. Astfel, deasemenea,
este respinsă sau acceptată lumea altor fiinţe umane sau se ia o altă atitudine în raport cu ea.
Aspiraţii de strălucire pot fi relevate în detalierea facială. Disperare, ură sau agresivitate
profundă pot fi văzute în ochi întunecoşi, sfredelitori. Hipersensibilitatea sau chiar suspiciunea
pot fi văzute într-o detaliere neobişnuită a urechii. Capul poate să-i furnizeze examinatorului
cea mai validă înţelegere asupra interacţiunii subiectului cu alţii ca şi a concepţiei de sine .
 MAINILE, BRAŢELE, UMERII ŞI PIEPTUL se combină pentru a forma o unitate funcţională
capabilă să execute comenzile corticale sau impulsurile corporale, pot fi observate forma,
mărimea, puterea, gradul de extindere spre exterior, gradul de agresivitate şi semnele
conflictuale în interiorul acestei unităţi funcţionale. Desenează subiectul figurile căutând
ajutor? Caută el să se manifeste agresiv? Se iau ei la trântă cu lumea? Smulg ei orice pot de la
alţii? Se retrag ei faţă de ceilalţi şi faţă de lume pentru a se interioriza? Sunt ei capabili din
punct de vedere fizic sau sunt slabi şi inadecvaţi? Cum este puterea fizică a subiectului faţă de
puterea figurilor? Acestea sunt numai căteva întrebări la care trebuie să se răspundă.
 TORSUL (TRUNCHIUL) indică trăsături de putere similară celei a braţelor, umerilor,
pieptului. Aici îmbrăcămintea acoperă corpul şi e importantă simbolic ca faţadă sau
frontispiciu, partea pe care subiectul o prezintă lumii. Aici este văzută subliniera liniei mediane
(midline) la persoanele dependente sau la cele preocupate de dificultăţi somatice. Impulsurile
fizice ale corpului pot fi deschise si accentuate, ca în cazul nudurilor sau figurilor în costum de
baie, sau îmbrăcate rigid, formal, ca în îmbrăcămintea de la Madison-Avenue-brooks-Brothers.

4
 Indicatori ai constrângerii şi controlului sunt cravatele, cordoanele, bijuteriile care caută să taie
(să reteze) impulsurile asociate în mod simbolic cu torsul.
 PICIOARELE ŞI LABELE PICIOARELOR indică autonomia, auto-mişcarea, auto-direcţia şi
echilibrul. Cineva care desenează picioare lungi arată tendinţe de autonomie. O figură
echilibrată sau care se clatină arată stabilitate sau respectiv instabilitate emoţională.
Stabilitatea sau instabilitatea pot fi relevate prin simetrie sau asimetrie. La figurile bărbăteşti
picioarele sunt indicatorul masculinităţii sau al dubiilor privind masculinitatea; la figurile
feminine picioarele indică preocupări sexuale.
INTERACŢIUNEA CELOR PATRU ZONE CORPORALE ESTE ESENŢIALĂ, discrepanţele de
interpretare între ele trebuie să fie rezolvate. În acest moment examinatorul ia în considerare mediul
subiectului, structura lui familială, nemulţumirile principale, descrierea desenelor şi comentariile
spontane. Ajută punerea faţă în faţă a reacţiilor tipice ale subiectului la problemele şi frustrările
sale cu ipotezele selectate din desenele sale. Intricarea interpretărilor devine evidentă pe măsură ce
se observă detaliile, se tratează şi se semnifică. Integrarea cu grijă a ipotezelor într-un tablou total
al personalităţii este absolut necesară. Sinteza este cea mai dificilă fază a examinării şi interpretării.
5. RAPORT FINAL
Raportul final al descoperirilor DAP include următoarele:
1. Descrierea situaţiei de testare şi a reacţiilor subiectului la testare.
2. Descrierea sumară a atitudinii subiectului faţă de DAP. A fost temător, dornic, vorbăreţ, auto-
revelator? Liniştit, metodic, impulsiv? A căutat să fie asigurat, a cerut alte îndrumări? A fost
preocupat de sine, autodepreciator, rigid, dispreţuitor? A încercat să facă plăcere examinatorului? A
fost el iscoditor? Cît de mult a durat proba? Aîntrebat despre timp, despre tipul de desen la care se
aşteaptă examinatorul?
3. Impresia generală despre figurile desenate.
4. Tratarea diferenţiată a figurilor masculine si feminine. Sexul desenat întâi? Sexul mai atrăgător
(attractive)? Sexul mai apropiat de vărsta subiectului? Sexul mai capabil? Sexul mai activ? Sexul
cu o dispoziţîe mai bună? Diferenţa în profiluri, mărime sau plasare. Sexul cu care se identifică
subiectul. Sexul cu care subiectul pierde mai mult timp sau îl detaliază mai mult şi mai bine. Sexul
cu cei mai mulţi indicatori de conflict.
5. Discutarea ipotezelor interpretative găsite în catalog
6. Rezumat
Discrepanţele între ipotezele interpretative, aprecierile clinice, istoria trecută, comportamentele
prezente ale subiectului sunt rezolvate pe cât posibil în tabloul final al personalităţii integrate ce se
realizează.
PRECAUŢII:
Nici o interpretare privind comportamentul uman nu trebuie făcută fără aprecierea şi
utilizarea globală a datelor despre mediul bio-social al subiectului. Interpretările care contrastează
cu impresiile clinice trebuie verificate şi ţinute în rezervă cu grijă până sunt sau nu sunt verificate
de probe, de comportamente prezente sau viitoare sau din testări ulterioare. Deşi DAP furnizează
o pătrundere considerabilă în structura personalităţii şI în zonele ce interesează fizicul, nu poate
prezice cu acurateţe viitorul din moment ce nu pot fi prevăzute şi controlate toate circumstanţele
care implică subiectul. Dacă un clinician are dovezi rezonabile furnizate de evenimente el poate
“ghici” inteligent acte şi întâmplări viitoare. Asemenea “ghiciri” pot totuşi să altereze
comportamentul unui clinician astfel încât va fi o probabilitate crescută sau scăzută ca un subiect
să se manifeste conform expectaţiilor clinicianului. Această situaţie este similară cu cea a băiatului
căruia i se spune că e băiat “rău”. Ajungând să creadă acest lucru, el va opera pe baza acestei
credinţe cu rezultate dezastruoase.

5
 Pe baza studiilor şi cercetărilor DAP, nu este recomandabil să fie categorisiţi indivizii sau
previzionate dificultăţi viitoare dacă datele clinice şi istorice (anamnestice) nu dau o bază puternică
descoperirilor DAP. Chiar cele mai bizare desene nu indică decât situaţii prezente. Desenele pot fi
aproape lipsite de mecanismele utilizate zilnic de un subiect pentru a funcţiona ca un membru
productiv acceptabil din punct de vedere social (al familiei sau comunităţii). Expresii bizare şi
radical diferite ale gândurilor şi trăirilor pot fi descoperite, dar controalele asupra inabilităţilor
aparente pot fi înţelese doar prin cunoaşterea activităţilor zilnice şi a istoriei trecute a adaptării
unui subiect.
Clinicienii care descoperă o psihopatologie aparentă ar trebui să-şi amintească că descoperirile şi
concluziile, oricât de clare ar apare au un efect limitat. Forţând intuiţii sau informaţii inacceptabile
asupra pacientului, chiar într-un mod prietenos şi cu cele mai bune intenţii, cei ce se străduiesc să
păstreze asemenea intuiţii şi materiale ascunse, înseamnă a căuta dezastrul atît pentru pacient cât şi
pentru clinician. O calitate a muncii clinice efective este capacitatea de a asculta, de a aduna date în
mod obiectiv şi de a suspenda aprecierea. Când interpretările sunt necesare, prezentarea lor trebuie
să fie discretă, respectuasă şi sinceră, mai degrabă decât spectaculară.
Clinicienii ştiu că toţi indivizii au probleme psihopatologice (mai mult sau mai puţin);
totuşi aceştia funcţionează deoarece au de asemenea elemente care le contrabalansează,
comportamente compensatorii, mecanisme idiosincratice de adaptare. Astfel, este importantă luarea
în considerare puterea şi modurile de adaptare, adoptate pentru a face faţă slăbiciunilor, care menţin
autonomia funcţională. Dispreţul faţă slăbiciunile celorlalţi indică deseori slăbiciunea celui care
dispreţuieşte.

7. CATALOG INTERPRETATIV DAP

Anormalitatea este indicată de (vezi şi INDICATORUL DE ALARMA):
1. Bizarerii ale fizionomiei (siluetei-figuri)
2. Incongruenţă excesivă în tratarea părţilor feţei
3. Tratare suprasimbolică a fizionomiei
4. Tratarerea (proastă) a fizionomiei
5. Organele interne văzute prin corp
6. Tensiune excesivă, haşuri, linii apăsate
7. Confuzia profilului cu vederea întreagă a capului (MACHOVER)

ACŢIUNE vezi şi MISCARE

1. Figură (siluetă) în mişcare: femei exhibiţioniste, care pozează desenate adesea de adolescenţi cu
aspiraţii de strălucire
2. Siluetă activă: băieţi preadolescenţi
... indivizi hiperactivi
... desenată ocazional de indivizi liniştiţi cu dorinţă puternică de putere
3. Nivel scăzut de activitate: neurotici rigizi, constrânşi
... indivizi deprimaţi
... psihotici
... obezi
4. Mişcare blocată: schizofreni
... persoane foarte anxioase care trăiesc cu impulsuri blocate în expresie sau activitatea
sexuală.
5. Caracteristici corporale rigide: persoane cu artrită care simt că impulsurile fizice sunt blocate
fiziologic
... catatonici
... paranoici
... nevrotici constrânşi care sunt obsesiv-compulsivi
6. Siluete cu picioarele bine înfipte în pământ, ieşind în întâmpinarea mediului: comportare
normală cu lumea, în manieră stabilă, realistă

6
7. Tratare diferenţiată a acţiunii: băieţii desenează siluete mai active decât fetele, care sunt mai
preocupate cu înfăţişarea. De la băieţi se aşteaptă să fie puternici, plini de succes, activi în sporturi
şi în afaceri; de la fete se aşteaptă să fie liniştite verbal şi active social mai degrabă decât să depună
eforturi fizice.
AGRESIUNE
1. Degete-gheare: ostilitate şi agresiune îndreptate spre lume
2. Imagine (siluetă) cu ochii închişi la culoare şi străpungători: conştiinţă ostilă şi suspiciune faţă de
lume, găsită adesea la paranoici
3. Siluetă cu picioarele depărtate şi mâinile ridicate în semn de provocare: poate indica lupta
pentru a avea propriul drum şi / sau pentru stabilirea individualităţii.
4. Nas turtit: agresiune; probabil agresiunea a fost pedepsită în tinereţe şi nu mai este accesibilă
pentru moment
5. Nări accentuate: furie primitivă nesofisticată; literal “fremătând de furie”
6. Mâini înmănuşate ascunse sau tăiate :control reprimat al tendinţelor de manifestare a unor trăiri
ostile, agresive
7. Pumni strânşi: pumnul strâns al omului furios care încearcă să-şi reprime furia
8. Păr foarte haşurat: agresiune şi furie profundă
... poate fi indice al unei sexualităţi abundente (desfrâu)

ALCOOLICI IDENTIFICATI PRIN:

1. Oralitate: este accentuată; de obicei indică dependenţa orală (Machover); vezi şi
DEPENDENTA, LINIILE MEDIENE (DE MIJLOC), BUZUNARE
2. Trăsături depresive: indicate în special de un nivel scăzut al activităţii
3. Trăsături faciale confuze: slabă putere a Eului
4. Indicatori ai unui conflict sexual: vezi şi LABELE PICIOARELOR, PAR, NAS
INDICATORI ANATOMICI
Discuţie: Aceştia nu se referă la nuduri sau figuri subliniate ci la figuri (siluete) cu trăsături
anatomice clar indicate. De obicei aceştia sunt indicatori patognomici, dar se întâlnesc şi în cazuri
rare de subiecţi cu un interes neobişnuit pentru anatomie combinat cu tensiune şi ostilitate. În unele
cazuri este vorba de o sfidare sau tachinare a examinatorului cu încercări de reducere a examinării
la o absurditate astfel încât să fie mai puţin ameninţătoare.
1. Indici anatomici: schizofreni cronici reprimaţi
... ocazional indivizi maniaci activi
2. Indici costali: de obicei nu sunt consideraţi patologici (Machover)
... indică probabil un accent pe putere şi frumuseţe la subiecţii masculi
3. Linii schiţate la piept sau centura pelviană: nu sunt considerate a avea indicaţii patologice
... arată rigiditate
... pot apare la femei de vârstă mijlocie care prezintă involuţie şi care sunt obligate să-şi
reconsidere rolul lor sexual şi atracţia care o reprezintă subiecţii masculi.
... pot apare la adolescente preocupate de rolul feminin
4. Organe genitale la o siluetă nudă: pot fi desenate de studenţii la arte plastice datorită
antrenamentului şi/sau interesului.
... persoane în cură psihanalitică, indică interes curent
... adolescenţi cu preocupări sexuale şi curiozitate
... schizofreni regresaţi la nivele scăzute, mai puţin controlate de dezvoltarea
emoţională.
ARTRITICI identificaţi prin:
1. Înveliş exterior dur: indică impermeabilitate corporală
... poate spori preocupările somatice
BRAŢE

7
Discuţie: Tipic, braţele sunt instrumente pentru a) “mânuirea” lumii b) respingerea altora c)
căutarea celorlalţi (deschidere la ceilalţi) d) împingerea altora e) atragerea altora mai aproape f)
exprimarea furiei g) apărarea propriului Eu h) obţinerea a ceea ce se vrea i) a face dragoste j) auto-
erotism. Braţele indică sentimente şi dorinţă de putere sau slăbiciune
1. Omise: poate fi o scăpare din vedere uzuală (Machover)
... poate indica trăiri puternice de culpabilitate privind ostilitatea sau sexualitatea
(Machover)
... poate indica depresie schizofrenică cu retragere afectivă faţă de oameni sau obiecte;
negarea lumii şi refuzul de a se ocupa de ea chiar simbolic (Machover)
2. Tratarea conflictului: se poate produce când subiectul are trăiri ambivalente privind retragerea
sau modalitatea de a face faţă mediului.
... dorinţă de putere
... ostilitate şi/sau sexualitate
3. Scurte: lipsa ambiţiei (Machover)
... se simte slab, se dă bătut în faţa vieţii (Jolles)
4. Slabe, subţiri: sentimente de slăbiciune şi inutilitate (Jolles, Machover)
... trăire puternică a lipsei de realizare (Machover)
5. Ca aripile: contact slab, schizoid cu ceilalţi (Machover)
6. Îndoite: respingerea lumii (Machover)
... îndepărtarea lumii şi a oamenilor din cauza suspiciunii şi ostilităţii (Jolles)
... control rigid asupra manifestării violente a impulsurilor
7. La spate: trăiri de culpă şi dorinţa de a ascunde mâinile
... nevoia de a controla expresia agresiunii(Jolles)
8. Mult haşurate: indică uneori un sentiment al pedepsirii (Machover)
9. Larg deschise: dorinţa de putere este importantă, accentuează puterea fizică şi musculară faţă de
creier (Jolles)
10. Accentuarea bicepşilor: dorinţe fizice
... poate apare la figuri masculine desenate de femei care manifestă “protest masculin”
... homosexuali
... adolescenţi masculi
11. Lungi: ambiţios şi doritor de succes(Jolles)
... cere dreptate şi atenţie
12. Prea lungi: ambiţie drept compensare pentru sentimentele de inadecvare
13. Deschise către mediu: căutând afecţiune şi interacţiune socială (Machover)
14. Direcţie şi fluenţă a liniilor braţelor: indică grade de extensie în mediu (Machover)
15. Mai mari la mâini decât la umăr: tind să indice lipsa autocontrolului şi sau tendinţa de a fi
impulsiv (Jolles)
16. Extinse în afară subiectul are nevoie de suport emoţional când este stresat
ECHILIBRUL subiectului indicat prin:
1. Echilibrul siluetei (figurii): legat de trăirile subiectului de echilibru mintal
2. Armonie, simetrie, proporţie: indică gradul de armonie mintală sau de conflict intrapsihic
LINIA BAZALA (vezi: LINIA SOLULUI)
Discuţie: subiectul are nevoie de suport. Astfel el desenează linia de jos pe care stau figurile
desenate.
BARBA
Discuţie: chiar înaintea zilelor lui Samson şi Dalila, părul şi barba reprezentau virilitatea, puterea,
bărbăţia. Această interpretare continuă să fie făcută.
1. De ţap: simbol al virilităţii indicând nevoia de a-şi demonstra masculinitatea într-un mod
neobişnuit.
... poate indica elemente artistice, antisociale, “beatnice” sau schizoide
... dacă e prea haşurată: suprapreocupare pentru virilitate
... poate apare la adolescenţi, homosexuali, bătrâni masculici la unii paranoici închişi

8
2. Barbă mult haşurată: dorinţa de virilitate şi dubii în legătură cu masculinitatea
3. Barbă: substitut falic: indiciul nevoii de demonstrare a virilităţii (Jolles)
... simbolul puterii
... simbolul statutului
FESE
1. Accentuate de haşuri mărime sau ştersături: pot indica fixaţia stadiului anal, împreună cu
imaturitatea psihosexuală rezultantă
... posibilă homosexualitate
BURTA
Discuţie: Burta (sau intestinele) este centrul prin care se introduc alimentele. Atât mâncarea cât şi
copiii sunt purtaţi în burtă.
1. Largă, mare, destinsă: tinde să indice trăiri de slăbiciune fizică şi preocupări somatice ale
bărbaţilor involuaţi sau deprimaţi.
... poate indica nevoia de a avea rolul de femeie gravidă la femeile nesatisfăcute de
rolurile prezente
... poate indica dorinţa lacomă de a lua cât mai mult posibil
... tipic în desenele copiilor
... organicitate
2. Stomac gol sau lipsa stomacului: indicator bizar, poate arăta vid schizofrenic, dezintegrare
CORDON (CUREA) vezi şi LINIA TALIEI
Discuţie: tradiţional, cordonul, din moment ce separă cele două jumătăţi de sus şi de jos ale
corpului, simbolizează controlul. Simbolic, cordonul/cureaua separă partea de sus a controlului
intelectual de partea de jos a expresiei sexuale ale corpului. Cordonul deţine un loc pentru portofel,
arme sau alte simboluri ale puterii sau autorităţii
1. Mult haşurat: preocupare pentru controlul senzualităţii
2. Absenţa cordonului: nu e neobişnuită; fluiditate, exprimare uşoară a emoţiilor. Dacă nu există
indicii contrare, absenţa unui cordon indică flexibilitate şi acceptare a sexualităţii
SÂNI
Discuţie: tradiţional sânul asigură laptele dătător de viaţă, simbol al mamei şi al obţinerii obiectelor
de la mamă. Sânul este asociat cu dependenţa, mai degrabă a lua decât a da.
1. Haşurare intensă sau lărgime disproporţionată: dependent, imatur, individ care se caută pe sine
(Machover)
2. Femeie maternă, cu bust mare: desenată de bărbaţi imaturi psihic şi de femei crescute în cămine
în care au fost dominate sau supraprotejate de mame sau surogate de mame
3. Mici: pot indica avariţie în oferirea iubirii, afecţiunii, aprobării către copii
... dacă sunt desenaţi de o femeie pot indica respingerea sexualităţii feminine
... pot indica sentimentul respingerii de către mamă (Machover)
... pot indica teama de sexualitate feminină matură (Machover)
4. Cu linie joasă (căzuţi); masculi care depind de mamă care nu se pot desprinde de şorţ
5. Accentuare a sânilor şi pelvisului: de către femei, indică identificarea puternică cu imaginea
maternă productivă, dominantă.
... de către bărbaţi, indică dependenţa de figura maternă şi o căutare puternică a dragostei
şi aprobării
6. Înalţi şi fermi: siluetă de femeie tânără cu dorinţe sexuale tinere (Machover)
... poate indica respingerea unei sexualităţi feminine mai mature pentru o “iubire
liberă”, “băieţoasă” egală cu a bărbaţilor.
NASTURII
Discuţie: Nasturii au o importanţă din momentul în care pun o barieră dorinţelor de independenţă
la copii. Îi este necesară copilului o maturizare psihică considerabilă pentru a-şi dezvolta
controalele motorii grosiere şi fine necesare încheierii şi descheierii hainelor. Astfel, copilul este
forţat să depindă de mamă pentru acest ajutor mult timp după ce a obţinut independenţa în ariile
sfincteriene.

9
1. Sub linia mediană (de mijloc): poate indica dependenţa continuată faţă de mamă sau regresie la
dependenţa orală (Jolles)
... poate indica preocupări egocentrice, somatice (Machover)
... poate indica conştienţă corporală cu preocupări în legătură cu supunerea şi
dependenţa faţă de o autoritate (Machover)
2. Accentuare: dependenţă, imaturitate ,inadecvare (Machover)
3. La manşete: detaliere compulsivă cu accentuare stereotipă formală asupra controlului

SAPCA
1. Sapca: poate indica imaturitate
... poate fi o încercare de mascare a senzualităţii
DESENELE COPIILOR SUNT caracterizate prin :
1. Cap: este mare (Machover)
2. Maini: sunt slabe
3. Gura: apare cronologic timpuriu: e accentuată pentru a indica dependenţa orală, trebuinţe de
dragoste, afecţiune şi recunoaştere (Machover)
4. Accentuare orală; e normală la copiii mici (Machover)
5. Linie curbă cu capetele ridicate în sus drept gură: dorinţa de a câştiga aprobarea de la aceia pe
care copilul îi iubeşte şi de care are nevoie (Machover)
6. Ochi care nu văd: sunt obişnuiţi; semn de dependenţă, emoţionalitate superficială, lipsă de
discriminare (Machover)
7. Transparente: sunt obişnuite
8. Siluete asemănătoare cu păianjenii: de aşteptat între 3 si 6 ani, vârsta cronologică
9. Degete: de obicei inexistente sau subţiri şi bidimensionale indică inabilitatea de a se descurca cu
mediul
10. Îmbrăcămintea: este inexistentă sau uşoară
11. Activitate: este obişnuită, indică hiperactivitatea copiilor mici

BĂRBIA
Discuţie: Tradiţional bărbia este asociată cu conceptele polare de dominanţă şi supunere
1. Puternică, proiectată: dorinţă sau nevoie de dominanţă sau ascendenţă , de obicei în situaţii
sociale, nu necesar în relaţii sexuale (Jolles)
2. Slabă: sentimente de slăbiciune, mai ales in situaţii sociale
3. Despicată: nevoia şi hotărârea de a munci în vederea atingerii scopurilor propuse

ÎMBRĂCĂMINTE :
Discuţie: Machover descrie îmbrăcămintea drept compromis făcut de subiect între sentimentele de
modestie şi etalarea corpului. Îmbrăcămintea de pe siluete indică nivelurile de suprafaţă ale
personalităţii
1. Îmbrăcămintea desenată: de obicei este neprelucrată, vagă sau reprezentări simbolice (Machover)
2. Prea îmbrăcat: narcisist al îmbrăcăminţii (Machover)
... îmbrăcămintea folosită pentru ademenirea socială sau sexuală
3. Prea puţin îmbrăcat: narcisic corporal, absorbit de sine, introvert preocupat excesiv de
dezvoltarea corporală , tinde să prefere fantasme unor întâlniri (contacte) sociale (Machover)
4. Nesiguranţă - dacă trebuie sau nu să îmbrace: poate indica că subiectul este tulburat de o
puternică conştientizare corporală (Machover)
5. Bijuterii: combinate cu trăsături cosmetice, accentuarea părului de strălucire, arată adaptarea
psihopată la femei tinere; e o ipoteză mai validă dacă trăsăturile sexuale ale îmbrăcăminţii sunt
accentuate (Machover)

CLOWN indică:
1. încercarea de a reduce testarea la absurd

10
2. încercarea de a reduce impulsurile şi dorinţele la absurdităţi inofensive
3. poate avea tendinţe exhibiţioniste
4. poate face pe clownul cu ceilalţi
5. inteligenţă peste medie

GULER
1. înalt: scrobit - atitudine de înălţime ce accentează stăpânirea intelectuală a impulsurilor fizice
2. accentuat: poate indica necoordonarea impulsurilor corporale cu controlul mental , având ca
rezultat căutarea de către subiect a refugiului în fantasme de autoapreciere
... control rigid al impulsurilor fizice la cineva care nu poate accepta nevoi fiziologice,
sexuale sau ostilitate.

CONFLICT

INDICATORI CELE MAI FRECVENTE ZONE IPOTEZE

1. haşurare mâini preocupări în legătură cu

adecvarea
2. omisiuni braţe preocupări în legătură cu
adecvarea
3. ştersături picioare preocupări în legătură cu
autonomia şi sexualitatea
4. linii
a. frante (breaks in) nas preocupări în legătură cu
autonomia şi sexualitatea
b. tremurate crotch preocupări în legătură cu
sexualitatea
c. tremurate picioare preocupări în legătură cu
autonomia
d. zimţate linia gâtului preocupări în legătură cu
controlul
5. Asimetrie
a. linia taliei preocupări în legătură cu
controlul
b. urechi preocupare în legătură cu
pericolele exterioare
c. ochi preocupare în legătură cu
pericolele exterioare

CONSECVENŢA (CONSISTENŢA) ÎN TRATAREA FIGURII (SILUETEI)

1. Bună: arată egalitatea relativă a stării de spirit şi a comportamentului
2. Extremă: poate indica caracterul plat al afectului şi conformare rigidă
3. Slabă: poate indica impulsivitate, dezintegrarea eului, deficienţa mintală, organicitate

COROANA
1. Coroana: este rareori desenată, simbol al puterii, poate indica mania grandorii, nevoi puternice de
dominaţie şi o ruptură în contactul cu realitatea virtuală

DIFORMITĂŢI
1. Diformităţile se întâlnesc tipic în zone de diformitate reală, prezentă sau trecută
... relevă dificultăţi reale sau simbolice cu partea corpului desenată ca deformată

11
DELICVENŢI caracterizaţi prin:
1. Soldaţi sau cow-boys: dorinţa de putere şi forţă
2. Simboluri ale agresiunii: puşti, cuţite, bastoane (beţe)
3. Accent pe mărime şi forţă: mărimea crescută a corpului indică dorinţă de control intelectual
DEPENDENŢA - INDICATORI
1. Accent pe linia mediană (de mijloc): în special nasturii din josul liniei de mijloc sau în josul axei
corpului
2. Gura concavă receptivă oral: se întâlneşte la persoane pasive şi receptive, care pot deveni
parazite şi care pot cere atenţie, iubire, aprobare (Machover)
3. Figură (siluetă) mare, dominatoare: găsită la bărbaţii dependenţi de mamă, supraprotejaţi, care se
simt slabi şi neajutoraţi din cauza dependenţei de femei puternice
4. Ochi goi care nu văd: semn de dependenţă şi emotivitate superficială (Machover)
5. Mâini şi braţe slabe: inabilitate în adaptarea la mediu
6. Accentuarea buzunarelor: persoană dependentă, receptivă
7. Trăsături faciale infantile, tinereşti: respingerea responsabilitaţii
DEPRESIA indicatori:
1. Accentuarea orală: obişnuită (Machover)
2. Nivel scăzut de activitate
3. Postură aplecată sau aşezată
4. Expresie facială acră
5. Frunte încreţită :
6. Păr răvăşit
7. Rezistenţă în desenarea corpului, picioarelor sau labelor picioarelor: nivel coborât de activitate
... preocupări în legătură cu autonomia
... neacceptarea impulsurilor fizice
... lipsa de energie
... lipsa de entuziasm (Machover)
8. Conflict la nas şi la picior: preocupări în legătură cu sexualitatea
9. Ochi care nu văd: incapacitatea abordării adaptării la lume
10. Braţe şi mâini omise: trăiri profunde de inadecvare
11. Corp destins şi o formă proastă: trăire de dezintegrare fizică
12. Detaliere săracă
13. Picioarele şi labele picioarelor desenate la început
14. Păr nehaşurat

DETALIERE
Discuţie: silueta desenată cu mai multă grijă şi mai detaliat este de obicei sexul cu cea mai mare
investiţie de energie libidinală din partea subiectului
1. Excesivă: obsesivi-compulsivi care trebuie să structureze cu grijă o situaţie astfel ca dorinţele
reprimate să nu scape de sub controalele lor excesive
2. Lipsa lor completă: persoane sever tulburate şi deprimate dau doar contururi simple: figurile
exprimă trăiri slabe, goale, aşa cum sunt trăite de astfel de indivizi
3. Detalii puţine: obişnuite la copii
... deficienţi mintal
... depresivi
... organici
... normali evazivi
4. Detalieri caracteristice tipurilor de personalitate:
... impulsivi: detalii amănunţite, multe ştersături din moment ce sunt preocupaţi cu
structurarea fiecărei situaţii; ei au trăiri anxioase dacă lucrurile nu sunt exact aşa cum trebuie.

12
 ... paranoizii: detaliază excesiv ochii şi urechile, suprastilizează părul; sunt preocupaţi de
influenţele presupus ostile asupra lor; sunt compulsivi preocupaţi de sexualitate din moment ce a
iubi înseamnă pentru ei să-şi coboare apărările împotriva durerii.
... adulţi inteligenţi: includ mai multe detalii de tip consecvent bine proporţionate în raport
cu adulţii proşti, copiii, depresivii, nevroticii ,psihoticii.
... deficienţii mintal: au desene slab detaliate, reminiscenţe ale desenelor copilăreşti
... psihoticii: cei în faza acută pot prezenta detalii bizare, indicatori anatomici; psihoticii
cronici pot fi prea controlaţi pentru a desena mai mult decât figuri schematice sau trăsături uşoare
cu distorsiune grosieră şi lipsă de echilibru
... depresivii: figuri slabe, inactive, slabe, goale

DESENE DIAGRAMATICE arată:

1. Gândire simbolică extremă: schizofrenici deterioraţi (Machover)
2. Posibilă rigiditate şi constricţie: personalităţi nevrotice, în regresie şi normali rigizi

LINII VAGI, CONFUZE

1. Regresii la un stadiu psihotic: pot fi indicate
2. Incertitudine şi anxietate: la nevrotici
3. Depresie, lipsă de entuziasm şi energie
4. Indiciu de slăbiciune: în zona desenată vag
5. Lipsa spiritului revendicativ: timiditate

URECHI
Discuţie: urechile sunt importante în măsura în care culeg conversaţii şi asigură feed-back -ul
senzorial în relaţiile cu alte persoane. Ele asigură date senzoriale pentru a se descurca cu lumea
externă şi prin acasta cu semnalele de pericol
1. Accentuare: sensibilitate la lumea exterioara
... paranoizi (Jolles) (Machover)
... persoane surde (Machover)
... inabilitate fizică auditivă
... ocazional la homosexualii care se simt persecutaţi pentru sexualitatea lor devianţa
(Machover)
... nevroticii extrem de sensibili la critici
... extrema accentuare poate indica halucinaţii auditive
2. Lipsa accentuarii: refuz de a asculta criticile (Jolles)
... negarea preocupării pentru părerile celorlalţi
... negarea halucinaţiilor auditive
... din moment ce includerea urechii se face la o vârstă mai mare decât alte trăsături faciale,
omisiunea lor este mai puţin semnificativă decât omiterea părţilor corporale mai active (Machover)

SEMNE EFEMINATE LA SILUETE MASCULINE

Discuţie: semnele de mai jos indică feminitate sau identificarea cu rolul feminin în societate. Aceste
semne apar în desenele homosexualilor deschişi, ale paranoicilor homoerotici, ale obsesiv-
compulsivilor, uneori şi la unii normali care tind să fie sensibili, idealişti, bine educaţi sau cu
interese estetice.
1. Gene lungi
2. Gura moale cu buze groase
3. Sprâncene arcuite
4. Coafura precisă, aranjată
5. Talie ca de viespe
6. Coapse şi fese mai mari
7. Tocuri înalte

13
8. Trăsături faciale strălucitoare

FIGURI GOALE tind să indice:

1. Evaziune
2. Depresie
3. Deficienţă mintală
4. Regresie
5. Trăiri schizofenice de vid

ŞTERSĂTURI
Discuţie: ştersăturile indică anxietate şi insatisfacţie deschisă în raport cu zona desenată, funcţia
zonei desenate sau semnificaţia simbolică a zonei desenate (Machover)
1. Mai dese la nevrotici
... obsesivi-compulsivi
... psihopaţi cu aparenţe nevrotice (Machover)
2. Mai puţin dese la copiii mici
... deficienţi mintal
... schizofreni regresaţi
... organici
... senili
...maniaci
... depresivi (Machover)

DETALII EROTICE
1. Lipsa lor: incapacitate de a se descurca cu sexualitatea care reiese din neacceptarea sexualitaţii în
viaţă; imaturitate psihosexuală sau evaziune psihologică faţă de sexualitate
2. Preocupări excesive pentru ele: preocupări sexuale la adolescenţi
... artişti
... persoane în timpul tratamentului psihanalitic
... sexualitate inadecvată sau impotenţă

SPRÂNCENELE

Discuţie: sprâncenele, ca şi părul, au conotaţii sexuale

1. Îngrijite: stereotip social care reflectă rafinament şi îngrijire
... femei cu aspiraţii de strălucire şi narcisism corporal, adesea critice în raport cu
exprimarea liberă a trăirilor lor (Machover)
2. Ridicate: atitudine dispreţuitoare, de superioritate (Machover)
... atitudine interogativă
3. Stufoase: primitiv, aspru (grosolan), posibil neinhibat

OCHII

Discuţie: ochii sunt consideraţi "ferestre ale sufletului" şi relevă trăiri interioare. Ei sunt
deasemenea organele care stabilesc contactul cu exteriorul. Ca şi urechile, ochii asigură date
senzoriale pentru a permite eului să se descurce cu lumea şi sunt un dispozitiv cibernetic de
facilitare a feed-back-urilor
1. Disproporţionat de mici: dorinţă de închidere faţă de lume
2. Care nu văd: imaturitate emoţională şi egocentrism
... adulţi copilăroşi sau regresaţi
... deficienţi mintal la un nivel mai jos
... copii mici (Machover)

14
 ... dependenţă, emotivitate superficială, lipsă de discriminare (Machover)
3. Orbi, închişi, ascunşi de pălărie sau cu cearcăne accentuate: reţinere marcată de a privi
lumea
... posibilă ostilitate faţă de ceilalţi
... tendinţa de a evita situaţii neplăcute (Jolles)
... tendinţa de exclude neplăcerea
4. Mari, acentuaţi: pot fi ostili şi ameninţători
... poate fi un individ strălucitor, indicativ al tendinţelor exhibiţioniste, in special la
fete
... bărbaţi homosexuali (Machover)
... poate un isteric egoist
5. Străpungători: stare exagerată, paranoidă, de alertă în raport cu lumea; suspiciuni faţă de
motivele şi comportamentele altora (Machover)
... îngustarea viziunii dar conştientizare penetrantă la personalităţi paranoide
6. Largi, încrezători: excitaţie sexuală (Machover)
7. Crucişi: gândire confuză (Machover)
8. Orbită mare cu ochii mici: curiozitate vizuală puternică cu conflicte de culpabilitate,
posibil conflicte voyeuriste (Machover)

FAŢA

Discuţie: faţa este faţada prezentată lumii. Este cel mai de încredere indicator al stării de spirit din
DAP; ea stabileşte tonul desenului prin expresiile de dragoste, ură, teamă, agresivitate, blândeţe,
afect nepotrivit, rebeline, confuzie, politeţe sau anxietate ale feţei.
1. Accentuare puternică: preocupare pentru relaţiile sociale şi aparenţele exterioare
(Jolles)
... compensare a inadecvări, slăbiciunii sau lipsei de afirmare prin desenarea unei imagini de
sine agresiv, dominatoare din punct de vedere social (Machover)
... impuls interior pentru afirmare socială (Machover)
2. Vagă sau omisă: evaziv faţă de conflicte care implică relaţii interpersonale
(Machover)
... retragere din relaţii sociale
... calculat (Machover)
3. Formă: dacă e ovală, feminină, sensibilă, estetică
... dacă e colţuroasă, pătrată indică puterea, dorinţe mascline de putere
4. Desenată la urmă: are dificultăţi în relaţiile sociale
... doreşte să evite autorelevarea
5. Linii suplimentare la pliul naso-lasial: dau profunzime şi maturitate feţei
... preocupare faţă de matritatea emoţionale sau aparenţă de maturitate (Machover)
6. Frunte încruntată: aspiraţii intelectuale sau accentpe control emoţional
... persoană cronic îngrijorată, psihastenică

LABELE PICIOARELOR

Discuţie: picioarele asigură oamenilor baza sau instrumente de locomoţie. Labele picioarelor sunt
un simbol al autonomiei
1. Simbolistica labelor picioarelor: deseori simbol falic; important în desene de
adolescenţi sau barbaţi mai în vârstă cu preocupări sexuale
... pot fi traumatizate pentru a fi desenate de fete adolescente
... pot fi controlate printr-o detaliere compulsivă
2. Semnificaţia simbolică a picioarelor: picioarele asigură indicele trăirii motilităţii
psihice sau fiziologice

15
 3. Omise: semne de lipsă de mobilitate sau autonomie
... deprimare, descurajare (Jolles)
4. Foarte mici: control constrictiv, rigid, al sexualităţii
... posibilă dependenţă faţă de ceilalţi (Jolles)
5. Foarte mari: tind să indice nevoia excesivă de securitate
... nevoie puternică a unui suport (fundament) solid
6. Foarte lungi: preocupare pentru sexualitatea masculină
... nevoia de independenţă (Jolles) (Machover)
7. Foarte ascuţite: combinate cu degete în formă de gheară sau alţi indicatori de ostilitate,
susţine ipoteza că ostilitatea reprimată sau trăirile de ostilitate nu pot fi acceptate
8. Siluetă pe vârfurile picioarelor: distanţare de realitate si nevoie puternică de a evada din
mediul frustrant
... poate fi indicată o ambiţie neobişnuită
9. Detaliere excesivă: obsesie a detaliului
10. Tocuri înalte: homosexuali, homoerotici
... femei cu aspiraţii de strălucire
11. Picioare cu vârfurile depărtate unul de altul (în direcţii opuse): ambivalenţă, în
special în legătură cu dorinţa de independenţă( Jolles)
12. Labele picioarelor ca nişte beţe: imaturitate şi insecuritate în picioare (în mers)
(Machover)
... copii, individualitaţi slabe

SILUETĂ FEMININĂ

1. Mare, masculină: femei care prezintă protest masculin, care invidiază rolul masculin
... femei cu contacte heterosexuale limitate
2. Mici, slabe: bărbaţi grandioşi
... femei slabe, sensibile, delicate

DEGETE vezi şi MÂINI

1. Degete: unelte de manipulare a mediului

... puncte de contact social
... potenţial de agresiune
... potenţial de comunicare
2. Mari, ascuţite sau în formă de gheare: trăiri semnificative de ostilitate (Jolles)
... paranoici
... agresiune deschisă (Machover)
3. Încleştate sau tăiate: eforturi îndârjite de a suprima impulsurile agresive
4. Băţ: agresivitate infantilă (Machover); vezi şi "în formă de gheară"
5. Asemănătoare unor petale sau chiorchini de struguri: abilitate manuală slabă
6. Mult haşurate: vină, probabil privind sexualitatea sau ostilitatea (Machocer)
7. Pumn strâns: delicvenţă, adolescenţi cu spirit rebel aproape de a ieşi la suprafaţă:
figurativ - arătând pumnul lumii (Machover)
8. Înmănuşate: reprimarea agresivităţii şi posibilitatea izbucniri fugitive de
agresivitate
9. Mai mult de 5 degete: foarte ambiţios, acaparativ (Machover)
10. Ca ghearele: agresivitate primitivă (Machover)
11. Foarte lungi: adulţi superficiali în regresie
12. Detaliere excesivă a încheietrilor şi unghiilor: încercare de menţinere a unui control
rigid asupra ostilitaţii

16
 FRUNTE

1. Accebtuare a proeminenţei frontale: scopuri şi ambiţii puternic intelectualizate

(Machover)
2. Întărită: nesemnificativă prin ea însăşi cu excepţia faptului de a arăta preocupare
pentru controlul mental. Găsită la organici.
... lobul frontal distrus, distrugere cerebrală traumatică
... cei cu migrene (cefalee)
... deficienţi mintal

VEDERE DIN FAŢĂ

1. Profil: implicaţii ale exhibiţionismului, naivităţii, comunicării sociale

... mai des la femei şi la persoanele dependente social

LINIA SOLULUI (vezi LINIA DE BAZĂ)

Discuţie: linia solului poate indica trăiri de nesiguranţă sau nevoia unui punct de referinţă sau a
unei graniţe (Jolles)

PĂR vezi şi BARBĂ

1. Foarte haşurat: sexualitate excesivă

... anxietate severă în legătură cu sexualitatea sau cu controlul mental
... anxietate în legătură cu gândirea sau imaginaţia
... conflict viril cu posibilitate de evoluţie spre sexualitate delicventă (Machover
2. Lung şi haşurat: ambivalenţă sau ostilitate în legătură cu sexualitatea (Jolles)
3. Păr ciufulit de femeie: la adolescenţi indică impulsivitate adesea de natură sexuală
(Machover)
... neîncredere masculină în femei, găsită la alcoolici şi paranoici cu deziluzii centrate
pe femei
4. Păr feminin neîngrifit şi coafură masculină foarte aranjată: se găseşte la masculi infantili
dinpunct de vedere psihosexual şi indică dezordine sexuală în legătură cu femeile (la femei)
şi control în legătură cu bărbaţii (la bărbaţi)
5. Coafură elaborată: femei sociopate cărora le place să se autoafişeze; vanitate
... bărbat sociopat sau homosexual căruia îi place să se autoafişeze
... fete adolescence cu dorinţe de strălucire
6. Ţepos, ordonat: la siluete feminine indică control sexual, posibilă sterilitate
(Machover)
7. Zonă acoperită cu păr cu un grad de umbrire: indică măsura şi adecvarea virilităţii
şi dorinţa de virilitate (Machover)
8. Ca spuma: asociat cu imoralitatea sexuală şi o lipsă a controlului (Machover)
9. Abundent, în aranjament liber: asociat cu femei active, atractive din punct de vedere
sexual (Machover)
10. Excitare la păr: legată de deşteptarea nevoilor sexuale infantile
11. Multă atenţie acordată părului: narcisie, centrat pe sine, vanitos
12. Păr nehaşurat: depresie, libidou scăzut

MÂINI vezi şi DEGETE

1. Mari: doritoare de forţă, tipice pentru adolescenţi sau băieţi tineri, posibil pentru a
compensa slăbiciunea (Machover)

17
 ... tendinţa de a face adaptări rafinate la relaţionări sociale din cauza sentimentelor de
inadecvare şi impulsivitate (Jolles)
2. Omise: trăire a inadecvării modului cum se descurcă cu ambianţa (Jolles)
... trăiri de vinivăţie în legătură cu agresivitatea, ostilitatea, trăirile sexuale
(Machover)
... sens posibil de sindrom de castrare
3. Desenate la sfârşit: şovăială în descurcarea cu ambianţa, din cauza unor trăiri de
inadecvare sau negarea unor dorinţe de putere (Jolles)
4. În buzunare sau la spate: sofisticat artistic (Cook şi Wood)
... evaziune, nu vrea să se ocupe de situaţie; psihopaţi (Machover)
5. Foarte haşurate: vină în legătură cu o acţiune reală sau fantastică: masturbaţie, atac, furt
(Jolles)
6. Lângă organele genitale: recuperări sexuale (Jolles)
... vină în legătură cu masturbaţia (Machover)
... apărare împotrivaa unei apropieri sexuale (Jolles)
7. Perturbarea tratării mâinii: obişnuită; e posibil să arate lipsa de încredere în realizări şi
contacte sociale (Machover)

PĂLĂRIE vezi şi ŞAPCĂ

1. Pălărie: ascunde sexualitatea masculină

... trăiri masculine de impotenţă
... compensare sexuală masculină inconştientă (Machover)
... încercare feminină de ascundere a impulsivităţii sexuale şi de a prezenta o "faţadă
bună", acceptată social
2. Pe capul unui nud: indicaţie de regresie, indicaţie schizoidă, de sexualitate infantilă
şi fantasme compensatorii de virilitate (Machover)

CAP

Discuţie: capul este prima parte a siluetei umane pe care copii învţă să o deseneze. E cea mai de
încredere parte a corpului desenată şi exprimă trebuinţe şi receptivitate, trebuinţe intelectuale şi
încercări de a controla emoţiil. În desenarea capului subiectul ilustrează inconştint elemente de
preocupare intelectuală: gradul de preocupare cu imaginaţia, controalele raţionale, preocuparea
pentru relaţiile interpersonale şi concepţia de sine. Este de obicei prima parte desenată şi ultima
care se dezintegrează în siluetele desenate de suiecţii cu leziuni organice.
1. Mare: arată tendinţe intelectuale puternice
... activitate imaginară considerabilă, ca sursă de satisfacţie (Jolles)
... preocupare organică în legătură cu procesul gândirii (Jolles) (Machover)
... copiii (Machover)
... deficienţi mintal
... trăiri de inadecvare intelectuală cu accent corespunzător pe realizări intelectuale
... posibilă grandiozitate şi atitudini egocentrice bazate pe trăiri de inadecvare
... agresiune (Levy)
... migrene (cefalee); chirurgie a creierului; indică zona de tensiune (Machover)
... tineri cu inadaptări emoţionale şi sociale datorate unor handicapuri în lectură sau în
unele obiecte şcolare (Machover)
... paranoici, narcisici, persoane încrezute dar intelectuali adevăraţi, eu mărit (lărgit)

2. Mic: obsesivi-compulsivi (Jolles) (Machover)

18
 ... expresia obsesiv-compulsională a dorinţei de negare a sediului gândurilor ascunse şi
a trăirilor culpabile (Machover)
... dorinţa de negare a controlului intelectual care împiedică satisfacerea impulsurilor
corporale (Machover)
... posibile trăiri de inadecvare intelectuală
3. Detaliat sau accentuat excesiv: sugerează o imaginaţie activă (Machover)
4. Întorcându-şi privirea de la privitor: posibil semn de retragere (Jolles)
... respingerea situaţiei de test: evziune
... respingerea problemelor ambientale
5. Profil: posibil indiciu de evaziune, uşoară retragere, vină (Jolles)

CĂLCÂI

1. Accentuat: bărbat imatur psihosexual (Machover)

... posibile tendinţe homosexuale deschise sau neacceptate (Jolles)

COAPSE

1. Accentuate: posibile tendinţe homosexuale

... posibile orientări homosexuale deschise sau neacceptate (Jolles)
... posiilă infantilitate psihosexuală la bărbaţi
2. Haşurare excesivă: panică homosexuală, în special la parannoici (Machover)
3. Confuzie în linia coapsei: posibil conflict homosexual
... preocupare în legătură cu sexualitatea feminină

INDICATORI DE HOMOSEXUALITATE

Discuţie: Următoarele aspecte sunt importante clinic: Această listă de semne homoeroticesemnifică
doar tendinţe homosexualeinconştiente, acoperite, controlate, sau interese estatice, sensibilitate,
dependenţă. Informarea persoanelor de tendinţele homoerotice necunoscute, inacceptabile,
acoperite, este antiterapeutică şi traumatizantă. Indiferent de gradul sau extinderea semnelor,
asemenea informaţii trebuie folosite cu mare discreţie şi cu apreciere clinică sigură.
1. Ochi mari şi gene lungi la figuri bărbăteşti (Machover) (Levy) (De Martino)
2. Tocuri înalte la siluetă bărbătească (Machover) (De Martino)
3. Profil masculin înfrumuseţat (Levy)
4. Gură moale, catifelată
5. Sprâncene arcuite
6. Coafură îngrijită
7. "Talie de viespe" în siluetă bărbătească
8. Accentuarea feselor şi rectului la bărbaţi
9.Slabă diferenţiere între bărbat şi femeie

INDICATORI ISTERICI, IMPULSIVI

1. Apăsare neregulată a liniilor

2. Lipsă de precizie
3. Linii zimţate
4. Mare variabilitate
5. Tratare neîngrijită a părului
6. Trăsături faciale infantile
7. Mâini şi braţe slabe

19
 INDICATORI AI UNOR TRĂIRI DE INADECVARE

1. siluete (figuri) foarte mici

2. siluete (figuri) foarte mari, slabe, grandioase
3. mâini şi braţe slabe
4. ochi orbi sau făra expresie
5. picioare ca nişte beţe
6. degete ca nişte petale
7. picioare subţiri, slabe
8. absenţa labelor picioarelor
9. accentuarea liniei de mijloc, în special nasturii
10. buzunare accentuate
11. silueta (figura) feminină dominantă, mare, desenata de bărbat
12. întoarcere introspectivă de la lume: arătată de ochi care nu văd (fără expresie),
fiinţe fără urechi, figuri cu privirea pierdută (care se uită în altă parte)

DESENE INCOMPLETE pot fi datorate:

1. depresiei
2. evaziunii
3. unor niveluri (standarde) joase de realizare
…copil: deficienţi mintal (Machover)
4. constricţie nevrotică

BIJUTERII vezi ÎMBRĂCĂMINTE

ARTICULAŢII
1. Accentuate: obsesiv - compulsiv indică preocupare pentru detalii mici, neimportante şi
un control excesiv asupra obiectelor fizice
… sens de integritate corporala defectuoasă şi nesigură
… artritici
… preocupări somatice ale schizofrenilor, narcisiştilor corporali, obsesiv -
compulsivilor, artriticilor (Machover)

GENUNCHI
1. Accentuaţi: tendinţe homosexuale (Jolles)
2. Încheieturi detaliate: obsesivi - compulsivi
…preocupări somatice

PARTEA STÂNGĂ A DESENULUI vezi şi PLASARE

Discuţie: partea stânga a paginii pe care se desenează este considerata partea sinelui, în timp ce
partea dreaptă este considerata partea mediului inconjurător (Machover).
1. Privirea spre stânga: introspecţie, preocupare pentru sine (Machover)

PICIORUL vezi şi LABA PICIORULUI

1. Fara labele picioarelor: trăiri patologice de constricţie şi dependenţă (Jolles)

… trăire de lipsă de autonomie
… sentimentul castrării (Jolles)
… dificultatea acceptării dorinţelor sexuale
2. Lungi: luptă pentru autonomie (Jolles)

20
 3. Mari (groase): luptă pentru autonomie
… ambivalenţa faţă de lupta pentru autonomie (Jolles)
4. Scurte: trăiri de imobilitate, de lipsă de autonomie (Jolles)
5. "Broad stance": sfidarea autorităţii (Jolles)
… negarea insecurităţii
… consolidare împotriva şocurilor externe
… accentuarea nevoii de stabilitate
6. Incrucişate sau strâns lipite: rigiditate
… respingerea sexualităţii
… respingerea apropierilor sexuale ale altora (Jolles)
7. Atrofiate: trăiri de slăbiciune, inadecvare, simţirea crescută a pierderii puterii şi
autonomiei datorate degenerării fizice în involuţii şi senilitate (Machover)
8. Mult haşurate: uneori, semn de panică homosexuală (Machover)
… poate indica un conflict ce priveşte străduinţele de autodirecţionare
… poate indica preocuparea reprimată pentru sexualitate dacă sunt desenate de o femeie
9. Picioarele şi labele desenate la început pot fi un indiciu al descurajării şi depresiei

CALITĂŢILE LINIEI

1. Consecvente: adaptarea poate fi considerată stabilă

2. Linii slabe: lipsa revendicativităţii, posibilă tendinţă de a se arăta şters şi de timiditate
(Machover).
... anxios, timid, nesigur; utilizează retragerea ca apărare primară.
... nesiguranţă.
... control rigid al pulsiunilor care cauzează constricţie severă şi subproducţie.
... depresie, lipsă de vitalitate; pierdere a entuziasmului.
... linie ectoplastică indică regresie şi retragere; tipică pentru schizofrenici.
... intelectual şi introvertit.
... spiritual.
3. Linii încărcate revendicativ, dominant, luptând pentru putere şi control.
... poate indica impulsuri deschis ostile.
... poate fi semn de auto-asigurare.
... poate indica anxietate dacă este combinat cu umbrare şi apăsare puternică.
... alcoolic cronic, schizoid şi la cei care suferă de temeri de depersonalizare
(Machover).
... ocazional la schizofrenici şi maniaci excitaţi: semn de agresiune motorie
(Machover).
... semn de tensiune şi ostilitate (Jolles).
... tulburare organică a creierului.
4. Linii groase: indică bariere fizice faţă de mediu; tipice pentru tendinţe schizoide.
5. Apăsare variabilă: isterici sau ciclotimi: instabil, impulsiv, uşor de frustrat
(Machover).
6. Linii zimţate: pot indica anxietate.
... pot arăta un control mental sărac.
... pot indica standarde joase de egalitate
7. Linii neregulate, tremurate, discontinue cu apăsare uşoară: alcoolici, schizoizi
(Machover).
8. Umbrire (haşurare) puternică, pătare puternică: copii
... nevrotici anxioşi
... psihotici

21
 9. Linii neîntrerupte: determinare
... leziune centrală
10. Linii uşoare, întrerupte, inegale: temător, nesigur, inadecvare
11. Coordonare slabă: tensiune deschisă, anxietate, posibilă leziune centrală (dacă
liniile sunt neregulate)
12. Schiţare: (mişcări liniare fără sens, sau schiţare artistică slabă): anxietate,
nesiguranţă, insecuritate.

BUZE

1. Pline: senzual, dependent, ia mai degrabă decât dă în relaţii emoţionale

... vanitate, narcisism (Machover)
... în figură de bărbat desenată de bărbat, efeminare (Machover)
... sensibilitate
... posibilă supra-idealizare
2. Arcuire cupidă: exhibiţionist, senzual precoce, fete vanitoase (Machover)
3. Concentrare erotică: erotism oral (Machover)
... umbrirea este făcută de subiecţii mai naivi
... ţigara sau pipa indică o sofisticare mai mare

TRATAREA FIGURILOR DE BĂRBAT SAU FEMEIE

Discuţie: Tratamentul diferenţiat al sexelor este important, deoarece indică arii de conflict privind
rolurile sexuale, ostilităţi, dependenţă, dorinţe de putere şi fixare la niveluri imature ale sexualizării.

1. Bărbaţi infantili, imaturi sexual: pot desena figuri bine modulate, detaliate, simpatice:
idealuri ale Eului.
... evidente figuri materne puternice: cineva de care poate depinde un asemenea bărbat
2. Homosexuali: desenează bărbaţi efeminaţi şi femei puternic masulinizate
(Machover)
... uneori femei şi bărbaţi încântători (împodobiţi)
3. Bărbaţi grandioşi, exhibiţionişti, egoişti: pot desena figuri feminine slabe
4. Femei care protestează împotriva bărbaţilor: au tendinţa să deseneze bărbaţi slabi,
inadecvaţi
5. Identificare cu sexul opus: aceste persoane desenează întâi sexul opus, indicând
confuzia sexuală şi a rolurilor
... pot fi incapabili să deseneze figura aceluiaşi sex
6. Desenează sexul opus întâi: indică o posibilă inversiune sexuală
... confuzia identificării şi a rolului sexual
... ataşament sau dependenţă puternică faţă de părintele de sex opus
... imatur psihosexual: posibil să caute divorţ, promiscuitate sau folosirea excesivă a
alcoolului

LINIA DE MIJLOC

1. Accentuată: puternice nevoi de dependenţă

... preocupare pentru simptome somatice (Machover)
... dependenţi isterici
... posibile trăiri de inferioritate corporală (Machover)
... imaturitate emoţională (Machover)

22
 2. Accentuare prin apăsare: sugerează conversia agresivă a conflictelor corporale
(Machover)
3. Nasturi de-a lungul liniei de mijloc: dependenţă maternă, căutarea femeii pentru
putere şi sfătuire, îşi neagă uşor individualitatea pentru a place unei femei (pentru a mulţumi
femeia)
4. Vagă: persoane mai vârstnice preocupate de declinul lor fizic (Machover)

EXPRESIA FEŢEI

Discuţie: această categorie se ocupă de impresiile formate de figuri. Lista adjectivală de mai jos
poate servi ca un ajutor în descrierea figurilor desenate.

1. Fericită, veselă, entuziastă, optimistă

2. Tristă, nefericită, posacă, deprimată, descurajată, posomorâtă
3. Activă, viguroasă, animată, alertă
4. Apatică, slabită, pasivă, inertă, rece, letargică, plictisită
5. Flexibilă, docilă, blândă, liberă, plastică
6. Rigidă, ţeapănă, inflexibilă, care nu se pleacă
7. Severă, dură, aspră
8. Atrăgătoare, chipesă, strălucitoare, angelică
9. Respingătoare, urâtă, supărată, rea, satanică, de satir
10. Echilibrată, stabilă, puternică, controlată
11. Ochi de cocoş, neechilibrată, neproporţionată, impulsivă, dezechilibrată
12. Caldă, care vine în întâmpinare, prietenoasă, atrăgătoare, care invită
13. Rece, nesimţitoare, retrasă
14. Slabă, infantilă, adolescentină, imatură, băieţoasă, copilăroasă
15. Luptătoare, determionată, ambiţioasă, agresivă, silitoare
16. Dispreţuitoare, sarcastică, sardonică, snoabă, care priveşte de sus
17. Aspră, austeră, autoritară, dominantă, care cere, strictă, severă
18. Pompoasă, grandioasă, egocentrică, centrată pe sine
19. Oarbă, care nu vede, preocupată de sine, introspectivă
21.(?) Goală, albă, vagă
22. Benignă, caldă, care se complace, inimoasă, generoasă
23. Mică, liliputană, nesemnificativă, subdimensionată
24. Gigantică, mamut, colosală, dominatoare, herculeană, puternică, plină de năzuinţă,
copleşitoare.

GURA vezi şi BUZE

1. Accentuată: erotism oral

... nevoi puternice de dependenţă
... imaturitate
2. Curbă cupidă: erotism adolescentin; năzuinţă către tinereţe (Machover)
... narcisism, adolescentă vanitoasă
3. Dinţi care se văd: semn puternic de agresiune orală a unei naturi infantile
Machover)
... tendinţe ostile orale: muşcat, sarcasm tăios
4. Largă, cu colţurile în sus: afinitate forţată
... tendinţa de a se prezenta zâmbind, de a prezenta o faţadă acceptabilă care să mascheze
trăiri mai puţin acceptabile

23
 5. Crestătură a gurii: ostilitate şi furie
... agresivitate, hipercritic, sadic verbal (Machover)
6. Concavă: dependenţă orală (Machover)
... imaturitate psihosexuală
... care cere atenţie şi aprobare
7. Închisă rigid: refuzul de a se autoreleva
... respingerea nevoilor de dependenţă
... poate fi semn de suprimare(?) sau ostilitate
... poate indica o culpabilitate referitoare la (fellatio)
8. Batjocoritoare: dispreţ pentru altii
... agresiune, ostilitate, probabil din cauza trăirilor de slăbiciune şi nesiguranţă
9. Accentuată: mofturoşi la mâncare (food faddists)
... alcoolici
... dificultăţi sexuale legate de contactele oral-genitale
... dependent oral
... simptome gastrice
... agresivitate orală: înjurături (Machover)
10. Mică: o anumită respingere sau negare a nevoilor de dependenţă orală la
compulsivii rigizi
... negare a dependenţei orale la egoişti şi persoane independente
11. Omisă: respingere severă a nevoii de afecţiune
... respingere severă a oralităţii
... sentimente de culpabilitate severe
... astmatici (Machover)
... deprimaţi

MIŞCARE

1. Activitate: tendinţa de a identifica persoane active care doresc să-şi rezolve

problemele
2. Hiperactivitate: efort de compensare pentru a controla lumea şi a spori predictibilitatea
3. Pasivitate: simptom al patologiei crescânde la cineva cu trăiri excesive de slăbiciune
şi inadecvare

MUŞCHI

1. Accentuaţi: pot apărea la studenţii în artă

... homosexuali (bărbaţi)
... absorbiţi de sine
... narcisişti centraţi pe propriul corp (Machover) (Jolles)
... cei cu atrofii musculare

MUSTAŢA

1. Mult haşurată (umbrită): străduinţe pentru o sexualitate masculină matură

... ocazional, semn al ostilităţii faţă de un bărbat, dacă e desenată de o femeie
2. Mică, curată, îngrijită: sexualitate controlată, preocupare pentru sine, egoism
... apare în desenele unor homosexuali controlaţi, inteligenţi

GÂT

24
Discuţie: gâtul leagă capul de corp; furnizează un indice al coordonării controlului mental cu
impulsurile fizice (Machover)
1. Lung, subţire: lipsă de coordonare a controlului impulsurilor, spre tiparul schizoid
(Machover)
... poate semnifica ostilitate, mai ales însoţit de un guler întărit
2. Lat, gros: atitudine încăpăţânată, posibilă rigiditate
... bună asimilare a impulsurilor (Machover)
3. Unidimensional: lipsă infantilă de control asupra impulsurilor şi dorinţelor
4. Omiterea liniei de bază a gâtului la profil: flux liber al tendinţelor bazale împreună
cu un control inadecvat (Jolles)
5. Accentuare prin cravată, colier sau alte elemente care îl demarchează: accentuează
controlul intelectual asupra impulsurilor fizice (Machover)

INDICATORI AI NORMALITĂŢII

Discuţie: Aproape toţi indivizii "normali" au zone patologice. Cel mai adesea, în testarea
psihologică, clinicianul sau diagnosticianul este forţat să caute patologicul şi poate subevalua
indicatorii puterii şi stabilităţii. De aceea, pentru a reaminti, autorul enumeră câteva caracteristici
ale unui DAP "sănătos".

1. Mărimea: figuri de 6 sau 7 inci înălţime; silueta femeii e puţin mai mică sau egală cu
a bărbatului dar nu mai mare.
2. Plasament: tendinţa de a plasa siluetele în mijlocul paginii spre jumătatea de sus.
3. Punctul de plecare: cei mai mulţi încep cu capul şi trăsăturile feţei.
4. Timpul: majoritatea 10 - 12 minute sau mai puţin pentru DAP.
5. Spontaneitate: silueta arată o oarecare animaţie, mişcare, adică este flexibila, nerigidă.
6. Proporţie: tendinţa de a proporţiona realist siluetele, fără distorsiuni, în afară de
unele minore.
7. Prezentare estetică: tendinţa de a face siluetele simetrice şi plăcute la privit.
8. Ştersături: minime, dar când apar, desenul se îmbunătăţeşte.
9. Calitatea liniei: tendinţa de a face linii consistente, arătând presiune constantă, sigură.
10. Sex: de obicei sexul propriu se desenează primul; mai mult timp folosit pentru
detalierea sexului propriu decât pentru cel opus.
11. Caractere sexuale: sexul ambelor siluete evident; femeia va avea sâni, păr mai
lung decât bărbatul, şolduri rotunde. Bărbatul va avea pieptul şi umerii mai largi, păr mai
scurt decât femeia, şolduri plate şi se va accentua mai mult haşurarea părului bărbatului decât
celui al femeii.
12. Vârsta siluetelor: aproximativ vârsta subiecţilor;
13. Curea la bărbaţi: semnul controlului convenţional;
14. Îmbrăcămintea formală: indică controlul formal şi tendinţe conservatoare;
15. Ochii: au pupile dar nu accentuat întunecate;
16. Nările sunt absente: există astfel lipsa agresivităţii infantile;
17. Subiectiv: acceptă siluetele desenate fără o autocritică nemeritată;
... nu cere asigurări sau îndrumări de la examinator;
18. Simţul umorului: poate accepta deficienţele în desen cu umor;
19. Picioarele neaccentuate (labele picioarelor);
20. Urechile: neaccentuate;
21. Întreaga siluetă: întreaga siluetă desenată, în afară de arii minore omise.

NAS

25
Discuţie: Nasul este un simbol al sexualităţii, dar şi al luptei pentru putere; probabil, o mai mare
accentuare a nasului ca simbol al puterii decât al sexualităţii.
1. Lung: agresiune; căutarea ascendenţei; activ şi întreprinzător social;
2. Haşurat: posibile trăiri de castrare la bărbatul infantil care proiectează defecte unei
femei (Machover);
3. Cârn: sexualitate infantilă; dependenţă copilăroasă;
4. Triunghiular: dorinţe de putere; sexualitate infantilă;
5. Turtit: lupte pentru putere care au fost pedepsite;
6. Accentuat: indicii pentru preocupare falică (Machover);
...adolescenţi şi persoane cu teamă de castrare;
7. Ascuţit: tendinţe spre dominaţie cu posibilă agresiune;
8. Coroiat: sentimentul că îmbătrânirea afectează sexualitatea masculină;
... semne de gândire rea şi amară

NĂRI

1. Evidenţe: semn de agresiune primitivă; măsura depinde de mărime şi haşurare:

literal spus “freamătă de furie“.

NUDURI

Discuţie: Sunt rar desenate, dar sunt desenate de:

1. Studenţi în arte (Machover);
2. Persoane cu psihanaliză ortodoxă;
3. Cei preocupaţi de sex;
4. Voyeuri;
5. Schizofrenici deprimaţi;
6. Bărbaţi neserioşi preocupaţi de sexualitate.

OBSESIV-CONVULSIVII

Au tendinţe spre :
1. Detaliere excesivă: buzunare, nasturi, şireturi de pantof, cusături;
2. Accentuarea simetriei; precizie, echilibru;
3. Multe ştersături;
4. Mult timp pentru a termina: nu pot termina desenele;
5. Desenează corpuri virile cu braţe lungi, puternice şi capete mici: doresc să ignore
controlul mintal rigid, dureros şi să se supună impulsurilor fizice deschise (Machover);
6. Întreabă mult: încearcă să-l forţeze pe examinator să-i structureze testul;

OMISIUNI

Discuţie: Omiterea unei părţi a corpului implică un conflict sau preocupare faţă de zona omisă.
Dacă mâna este zona omisă, se va vedea MÂNA. Înainte de a dezvolta o ipoteză conflictuală,
trebuie considerată situaţia imediată, istoria socială, statutul conflictual al zonei omise,
semnificaţiile simbolice ale zonei omise şi alte date pertinente.

ORGANICITATE

1. Capul neproporţional;
2. Cap prea mare;
3. Linii groase şi simple;

26
 4. Sinteză slabă;
5. Fără detalii, multe omisiuni;
6. Siluete prea mari;
7. Sentimentul importanţei exprimat de către subiect;
8. Rigiditatea abordării;
9. Stereotipie;
10. Creionare greoaie a capului;
11. Apăsare neobişnuită;
12. “Înrămarea“ siluetei cu linii suplimentare;
13. Ştersături rare (infrecvent);
14. Proporţii slabe (neproporţionare);

PARANOICII tind să
1. Accentueze capul: compensare emfatică pentru trăirile de inadecvare;
2. Accentueze ochii şi urechile: preocupare excesivă faţă de lume; trăiri că lumea este ostilă
şi ameninţătoare;
3. Deseneze profile: evaziune şi suspiciune în situaţia de testare;
4. Deseneze ochi “sfredelitori“: prudenţă faţă de ceilalţi. “Atenţie“ la ameninin-
ţările şi pericolele dinspre alţii;
5. Deseneze degete gheare: ostilitate extremă şi agresivitate direcţionată spre
mediu;
6. Detalieze excesiv părul: preocupare deosebită faţă de controlul sexual;
7. Deseneze semne homoerotice: inversiune sexuală la unii paranoici;
8. Refuză să deseneze.

PELVIS
Discuţie: pelvisul este literal “leagănul civilizaţiei“; sediul sexualităţii feminine; pentru bărbat
mediul cel mai gratificant.
1. Închidere pelviană incompletă: conflict sexual (Jolles);
...tendinţe homosexuale cu posibile sentimente de vină şi anxietate;
2. Mare: fecunditate, naşterea de copii (Machover);
...superioritatea femeii faţă de bărbat;
...preocupare pentru graviditate;
...dependenţa bărbatului faţă de mamă sau imaginea mamei;
...preocuparea femeii faţă de problema gravidităţii;

PERSEVERARE

Discuţie: aceasta se referă la repetiţii neadataptive ale unor răspunsuri.

Adesea, perseverarea se manifestă la indivizii limitaţi sau deterioraţi mintal,
la nevroticii care caută refugiul în răspunsuri sigure, repetitive, încredinţate
unei zone de activitate limitată şi sigură şi la simulanţi.

PERSOANA DESENATĂ

Discuţie: din moment ce desenele au o mare valoare pentru aceia care îşi
proiectează sentimentele faţă de oameni în cadrul unui singur desen, subiecţii
ar trebui să fie întrebaţi pentru a obţine concepţia lor asupra siluetelor desenate.
Examinatorul încearcă să descopere dacă siluetele desenate sunt legate de concepţia asupra sinelui
şi a altora, dacă desenele indică concepţii existente sau dorite asupra lumii şi a oamenilor.
Întrebările puse sunt deschise, nespecifice şi nu trebuie să sugereze răspunsuri.
1. Ideal sau faţadă: persoana care ar fi dorit subiectul să fie sau să apară altora;

27
 2. Imaginea de sine: aşa cum se vede subiectul pe sine;
3. Imaginea autorităţii: cineva cu care subiectul trebuie să se înţeleagă;
4. Persoană semnificativă: mama, tatăl, fraţi (rude) sau alte persoane semnificative;
5. Persoană neplăcută: una faţă de care subiectul are sentimente ambivalente (patron,
soţie, vecin, etc.);
6. Sexul opus: răspunsul la o figură sexuală;
7. Persoană pozitivă sau negativă: sentimente faţă de bărbaţi sau femei;
8. Persoană puternică sau slabă: confesiunea deschisă a slăbiciuniilor şi defectelor;
...poate indica un efort sincer de a compensa defectele;
...poate fi în acelasi timp confesiune şi efortul de a se schimba (Machover)
9. Persoană mutilată: respingerea conceptului simbolizat de partea mutilată a
corpului (Jolles);
...tulburare mentală (emoţională) severă.

PERSPECTIVA
Discuţie: perspectiva se referă la partea din silueta desenată prezentată lumii de către subiect.
1. Profil: mai matur şi mai sofisticat decât vederea din faţă care este relativ mai naivă şi
nesofisticată (Machover);
2. Disproporţia profilului: slabă judecată (Machover);
3. Vedere întreagă: tendinţa spre exibiţionism şi de a se arăta la femeile vanitoase,
adolescente, bărbaţi activi social;
4. Vedere întreagă a femeii, profil masculin: din partea bărbatului semn de
autoprotecţie şi usurinţa de a expune femeia (Machover);
5. Confundarea profilului feţei cu faţa întreagă: rară, cu excepţia primitivilor,
deficienţilor mintali gravi, organici, schizofrenici.
6. Profilul feţei cu vederea întreagă a corpului: postură încordată
… jenă socială, vină relativă la contactele sociale
… inpulsul de a arăta corpul (Machover)
7. întreaga siluetă din profil: ezitare în a face faţă lumii
… tendinţa de a se ascunde pe sine
… tendinţa de a se retrage din lume (Jolles)
8. întreaga siluetă şi faţă fără a sugera profilul: rigiditate
… determinarea de a face faţă vieţii direct (Julles)

SIMBOLURI FALICE

1. Puşti, ţigări, pipe, bastoane, pantofi, nasuri

2. Indică: frică de impotenţă
… ostilitate faţă de femei
… imaturitate psihosexuală
… preocupare sexuală
… impulsuri sexuale: complexul lui Don Juan

INABILITATE SAU BOALĂ FIZICĂ

Discuţie: Puterea fizică este accentuată de cei care se simt inadecvaţi fizic. Cineva sigur pe sine
într-o zonă fizică specifică nu are nevoie să accentuaze acea zonă (Machover) (Jolles).

PLASAMENT (ÎNCADRARE ÎN PAGINĂ)

Discuţie: încadrarea în pagină arată în mare unde se plasează subiectul relativ la mediul său
1. Sus pe pagină: se simte "în aer"; fără bază solidă

28
 2. Deasupra mijlocului paginii: se simte lucrând spre un scop intangibil (Jolles) (Buck)
… tendinţa de a recurge la imaginaţie pentru satisfacerea nevoii de putere
(Buck)
… poate fi distant şi inaccesibil (Buck)
… poate indica optimism în lupta pentru atingerea pentru atingerea scopurilor
(Machover)
… poate indica înfumurare sau privirea "de sus" a altora (Levy)
3. în centrul paginii: insecuritate şi rigiditate
… nevoia de a menţine un control atent (Jolles)
… grad normal de control şi rigiditate
4. Sub mijlocul paginii: se simte nesigur şi inadecvat cu o oarecare depresie
(Machover) (Jolles) (Buck)
… concret sau "legat de realitate" în viaţă şi gândire (Jolles) (Buck)
… atitudine defetistă; depresie (Levy)
… nevoia unor fundaţii solide, control şi echilibru
… poate demonstra stabilitate, calm, echilibru (Levy)
5. Partea stângă a paginii: dominanţă emoţională (Jolles)
… accent pe trecut (Jolles)
… tendinţe spre impulsivitate (Jolles)
… orientat către sine (Machover)
… conştient de sine (Levy)
6. Partea dreaptă a paginii: control emoţional (Jolles) (Buck)
… face eforturi mari pentru a reuşI
… orientat către mediu (Machover)
… extratensiv
7. Colţul din stânga sus al paginii: anxios; dorinţa de a se feri de experienţe noi şi de a
se întoarce în trecut, sau de a căuta satisfacţii imaginare (Jolles)

BUZUNARE

1. Accentuate: infantil, dependent (Machover)

… deprovări afective sau materne formează unor adaptări psihopatice (Machover)
… adolescenţi cu dorinţe de virilitate care intră în conflict cu dependenţa de figura
maternă (Machover)
… dependenţă orală: o persoană care ia, care nu dă, imatură
… femeie care îşi accentuează independenţa

PROFIL

1. Evadare controlată sau rezinstenţă la relevare de sine

… poate indica control matur al sentimentelor cu refuz de a se exhiba
2. Figură întreagă din profil: (tot corpul din profil) serioase tendinţe de a se retrage şi
opoziţie (Jolles)
... evaziune controlată sau rezintenţă la autorelevare (Urban)
… tendinţe de retragere nepatologice dacă nu sunt prezente şi alte semne de retragere
(Urban)
3. Profil ambivalent: o parte a corpului întoarsă în altă direcţie decât cealaltă parte a
corpului
… tendinţa de a indica frustrare extremă cu dorinţă puternică de a abandona o situaţie
nesatisfăcătoare (Jolles)
… tendinţe introversive şi extoversive, o ambivalenţă care produce confuzie (Urban)

29
 ÎNTREBĂRI

Discuţie: Când un subiect pune întrebări, el doreşte ca examinatorul să structureze situaţia în locul
lui. Întrebările pot indica nesiguranţă faţă de aşteptările examinatorului; pot arăta nesiguranţă tipică
subiectului sau pot arăta evadare din situaţie, curiozitate, anxietate, grijă, confuzie. Răspunsurile la
toate întrebări trebuie date astfel ca situaţia de testate să rămână nestructurată. La sfârşitul testării
examinatorul poate răspunde mai complet şi specific la întrebări, dar cu discreţie şi judecată
clinică.

RECT

1. Accentuare: semn rar de tendinţe paranoide sau homoerotice (Machover)

INDICATORI AI REGRESIEI ŞI RETRAGERII

1. Ochi orbi
2. Gură concavă, receptivă
3. Mişcare îngheţata: silueta este prinsă în contemplare (Machover)
4. Profil care priveşte spre stânga
5. Profil rigid
6. Refuzul de a desena
7. Slăbiciune: picioarele (labele picioarelor) ca nişte beţe, picioare slabe, braţe slabe,
degete ca petalele de flori, siluetă foarte mică

LIPSA DE TRAGERE DE INIMĂ ÎN A DESENA

Discuţie: Lipsa de tragere de inimă în a desena poate indica:

1. Timiditate
2. Anxietate
3. Evaziune: teama de autorelevare din cauza unor trăiri că lucrurile nu merg prea
bine
4. Depresie
5. Încăpăţânare

PARTEA DREAPTĂ A IMAGINII vezi ŞI ÎNCADRARE ÎN PAGINĂ

Discuţie: Partea dreaptă a paginii este partea mediului, în timp se partea stângă este partea sinelui
(Machover)

SILUETA ÎN ALERGARE

Discu]ie: O siluetă alergând indică un nivel înalt de energie direcţionată primar către ieşirea dintr-o
situaţie neplăcută, după Jolles poate indica şi o impulsivitate isterică

INDICATORI AI SCHIZOFRENIEI

1. Mişcare blocată: are trăsături statice, autiste, introversive

… impulsuri spre realizare şi putere bazate pe imaginaţie (Machover)
2. Partea stângă a paginii de desenat: o trăsătură de introversiune
3. Cap mărit: viaţă imaginativă bogată

30
 4. Detalierea urechii şi a ochiului: in schizofrenia paranoidă arată preocupare pentru
halucinaţii auditive şi extremă suspiciune
5. Corp rigid: constricţie (constriction)
6. Desen bizar: lipsa contactului cu realitatea
7. Refuzul de a desena: rezultă din evaziune sau depresie
8. Transparenţă: arătarea organelor interne; indică furie şi anxietate convertite în
preocuoare corporală (somatic) (Machover)
9. Succesiune confuză: succesiunea normală este de la cap la picioare
10. Profil confuz
11. Disproporţie grosieră
12. Figură diagramatică (diagrammatic figure)
13. Siluetă formalizată, indicatoare a luptei compulsive pentru control
14. Reprezentarea organelor genitale
15. Dezumanizare: oameni ca animalele

AUTO-CRITICA

Discuţie: Comentarii auto-critice cum ar fi: "Nu pot desena" "Este groasnic", "Ia te uită, arată
caraghios", etc. indică următoarele:
1. Estimare de sine coborâtă şi posibilă depresie
2. Dorinţa de evita criticile examinatorului
3. Dorinţa de asigurare din partea unei figuri cu autoritate

SUCCESIUNEA SEXELOR

Discuţie: Levy afirmă că 87% din 5000 de subiecţi au desenat la început persoane de acelaşi sex cu
ele. Într-un eşantion de 16 homosexuali 13 sau 81% au desenat la început sexul opus. Interpretările
posibile ale desenării întâi a sexului opus sunt următoarele:
1. Inversiune sexuală (Levy)
2. Identificare sexuală confuză (Jolles) (Machover)
3. Ataşament puternic sau dependenţă de părintele de sex opus (Machover)
4. Ataşament puternic sau dependenţă faţă de un membru al sexului opus (Levy)

CONFLICT SEXUAL

1. Picioarele unei femei mult haşurate

2. Constricţia, haşurarea sau accentuarea pieptului şi gâtului
3. Accentuarea sexualităţii
4. Lips a diferenţei sexuale între bărbat şi femeie: bărbatul şi femeia sunt desenaţi
asemănător
5. Sexul opus desenat întâi
6. Nuduri

DEVIANT SEXUAL

Discuţie: Concentrare pe o arie sau pe un organ specifice poate apare în accentuarea erotismului.
Gradul accentuării ca depinde de tăria dorinţelor sexuale şi de experienţele trecute (Machover)

SIMBOLURILE SEXUALE includ:

1. Pălaria
2. Pantofii

31
 3. Nasul
4. Pipa, puşca, bastonul, ţigareta, ţigara de foi
5. Părul

HAŞURAREA indică:

1. Anxietate: gradul anxietăţii este dat de tăria haşurii

2. Anxietatea liberă (Free-floating): haşurare extremă; poate indica îndoială de sine,
auto-critică, sentimentul de a fi incapabil de a face faţă mediului ostil

PANTOFII

1. Detaliere: la tinere pubere este semn de preocupare obsesivă pentru obiecte sexuale:
curiozitate şi preocupare anormale pentru sexualitatea masculină (Machover)
2. Ascuţiţi: agresivitate
3. Mult haşuraţi: preocupare şi dorinţă sexuală
4. Lipsa pantofilor: agresiune şi sexualitate primitive şi nereprimate
5. Cu catarame: femeile exhibiţioniste şi narcişi decorează mult pantofii

UMERII

Discuţie: Umerii asigură forţă şi putere. Împreună cu mâinile, braţele şi picioarele, umerii formează
un complex care indică dorinţa de putere. După Jolles, umărul stâng are implicaţii feminine, iar cel
drept masculine.
1. Mari: sentimente de forţă, preocupare extremă pentru putere (Jolles)
… adoleescenţi (Machover)
… de la femei indică protest anti-masculin, dorinţe de forţă şi putere asupra bărbatului
(Machover)
2. Mici: sentimente de inferioritate (Jolles)
… lipsa accentuării puterii fizice cu interese compensatorii sau substitutive
3. Pătraţi: împreună cu indicatori de rigiditate şi ostilitate indică o atitudine extremă
de apărare şi ostilitate (Jolles)
4. Bine proporţionaţi şi rotunjiţi: o uşoară, flexibilă şi bine echilibrată expresie a puterii
(Jolles)
5. Atârnând (lopsided): dezechilibru emoţional
… semn de conflict sexual de rol
6. Ştersături şi întăriri: preocupare pentru dorinţe şi impulsuri fizice pentru
dezvoltarea corpului şi expresie a puterii (Machover)

MĂRIMEA DESENULUI

Discuţie: Dacă silueta care reprezintă imaginea de sine este mică ipoteza este că subiectul se simte
mic sau neadecvat şi răspunde cererilor mediului cu sentimente de inferioritate. Dacă silueta
imagine de sine este mare subiectul răspunde la presiunea mediului cu trăiri de expansiune şi
agresiune. Orice extremă indică psihopatologie (Levy)
1. Media: în jur de 7 inci
2. Raportul dintre mărime şi spaţiu: poate merge paralel cu relaţiile dinamice între
subiect şi mediul său, sau între subiect şi figurile părinţilor (Levy)
… poate fi legat de implicarea imaginativă a subiectului
… poate indica gradul de estimare de sine realistă relaţionată la expansivitatea
subiectului
3. Diminuat sau foarte mic: eu contractat (Machover)

32
 …sentimente de inadecvare şi preocupare de adaptare la mediu (Machover) (Jolles)
(Levy)
… schizofrenie regresivă, vegetativă; nivel energetic scăzut şi eu diminuat şi slab
(Machover)
… depresie profundă
4. Foarte mare sau mărit: încercarea de a se proba pe sine pe hârtie
… grandiozitatea paranoicului cu sentimente de inadecvare puternice, inacceptabile,
reprimate (Machover)
… estimare de sine fantezistă
… poate fi caracteristic unui maniac care îşi răspândeşte desenul pe toată pagina sau
depăşeşte marginile
… dacă e sărac proporţionat, gol şi sărăcăcios poate semnifica: deficienţă mintală,
organicitate, sau la desenele unui copil
5. Depăşeşte pagina: lipsa capacităţii de planificare
… tendinţa de a fi maniac, hiperactiv

PĂTAT, MÂNJIT

Discuţie: La adulţI, pătarea indică o notă regresivă şi anxietate severă. Pătarea nu este neobişnuită
la desenele copiilor

ATITUDINEA, POZIŢIA (STANCE)

1. Picioarele larg depărtate: afirmativ

… nesiguranţa bazei a fost compensată
2. Strâns: rigiditate, restricţie
3. Cu spatele la privitor: respingere şi teamă
4. Se clatină: echilibru mental precar
5. Picioarele strâns apropiate: încordare, conştient, stângaci, rezistent la avansurile
sexuale

FIGURI LIPITE (STICK FIGURES) indică:

1. Evaziune
2. Rigiditate: apărată intelectual
3. Psihopatie: făcute de cei care găsesc relaţiile interpersonale dezgustătoare (Jolles)
4. Insecuritate: îndoială de sine (Levy)

STOMAC vezi ŞI BURTA (BELLY)

Discuţie: Stomacul este partea corpului cea mai susceptibilă la anxietate şi la conversiunea acesteia
în plângeri fizice: de notat marea incidenţă a afecţiunilor gastro-intestinale de origini psiho-
genetice. Psihodinamic, un stomac plin este asociat cu sentimente de bunăstare, în timp ce un
stomac gol este asociat cu sentimente de singurătate şi gol. Tipic, schizofrenicii se simt goi pe
dinăuntru cum se simt majoritatea persoanelor deprimate şi deprivate emoţional. Desenele lor pot
releva aceasta.

LINIA (MIŞCAREA CREIONULUI)

1. Lungă: control (Jolles)

2. Scurtă: impulsivitate (Jolles)

33
 3. Zimţată: ostilitate (Jagged)
… posibilă impulsivitate (Jolles)
4. Schiţată (sketchy): insecuritate şi anxietate
… semn al sentimentului de inadecvare dacă presiunea este mică
5. Înspre corp: introversiune (Levy)
6. Dinspre corp: extroversiune (Levy)
7. Presiune (apăsare): indică nivelul energetic (Levy)
8. Apăsare puternică: indică anxietate şi tensiune
9. Presiune verticală: indică determinare, afirmare, masculinitate

SUCCESIUNE

Discuţie: Cei mai mulţi subiecţi încep cu capul şi continuă în jos spre picioare
1. Ezitare în a merge mai jos de cap sau de talie: reţinere în a face faţă conflictelor
legate de semnificaţia simbolică a zonelor evitate (Machover)
2. Confuză: impulsiv, maniac sau supraactiv
3. Dezvoltare bilaterală a unor zone foarte mici: rigid, compulsiv (Machover)
4. Trăsături faciale desenate la urmă: neadaptare implicând reţinere sau incapacitate în a
face faţă angajamentelor emoţionale (Machover)
… tendinţe schizoide

CAZURI CHIRURGICALE

Discuţie: Mayer, Brown şi Levine au studiat desene făcute de pacienţi înainte şi după operaţii.
Operaţii care implică înlăturare de sân, amputări, chirurgie a ochiului sau urechii. Toate ariile
chirurgicale au fost identificate în DAP ca arii ale anxietăţii. Trăsăturile regresive ale siluetelor
tindeau să se clarifice sau să se diminueze după operaţie, indicând eforturile făcute pentru a
compensa şi a accepta rezultatele operaţiei

SIMETRIE

1. Bilaterală: rigiditate şi represie (Machover)

… efecte bizare pot indica schizofrenie paranoidă (Machover)
2. Extremă: compulsiv, rece emoţional şi distant (Machover)
3. Tulburare marcată: neurotici cu sentimente de stângăcie fizică şi indecvare
… hipomaniaci sau isterici cu tulburări impulsive (Machover)
… copilării de isterici
… nevroză anxioasă severă

DINŢI

Discuţie: Un accent pus pe dinţi indică agresivitate orală, sarcasm muşcător, o concepţie sardonică
de viaţă, înfumurare sau alte slăbiciuni care trebuie compensate (Machover)

TEMA

Discuţie: siluetele desenate uneori spun poveşti şi prezintă o varietate de teme

1. Cowboy: agresiune în viaţa imaginară îndreptată spre expresia activă, fizică a
sentimentelor: copii, adoleşcenţi delicvenţi
2. Om de zăpadă: evaziune din problematica corporală
3. Clown desene animate, figuri caraghioase: pot exprima dispreţ sau ostilitate faţă de
sine

34
 … reduce examinarea sau examinatorul la o absurditate
4. Persoană în vârstă: efoturi spre maturitate şi control
5. Persoană mai tânără: folosire a unei apărări infantile
… tânjeşte după libertatea de expresie şi responsabilităţi limitate ale copilăriei
… imatur emoţional

DEGETUL MARE

1. Rigid: preocupare în legătură cu masturbaţia

CRAVATA

1. Un simbol falic: preocupare faţă de sexualitatea masculină

… controlul sexualităţii şi al impulsurilor fizice
2. În mişcare: ocazional indică agresiune sexuală deschisă
… preocupare sexuală intensă (Machover)
3. Papion: informal, tineresc, promiscuitate sexuală

DEGETELE DE LA PICIOARE - ACCENTUATE, MĂRITE

1. Agresiune primitivă (Machover)

2. Strânse: reprimarea unei agresiuni (Machover)

PERSOANA CARE SE CLATINĂ (TOPPLING)

1.Sentimentul neechilibrului: pre-schizofrenic (Hammer)

… personalitate în stare de flux, instabilă

MARGINEA SUPERIOARĂ A PAGINII

Discuţie: Persoana care atinge marginea de sus a paginii sau trece peste marginile acesteia încearcă
să se supraextindă în relaţiile cu alţii şi de a avea o viaţă imaginară extrem de activă. Personalitate
ciclotimică.

TRANSPARENŢA (siluetelor):

1. Tendinţe voyeuristice (Machover)

... ruptură, fisură de judecată, apreciere (Machover)

TRUNCHI

Discuţie: trunchiul este originea impulsurilor fizice

1. Omis: respingerea impulsurilor fizice
... bărbaţi involutivi
... copii (Machover)
... pierderea imaginii corporale (Jolles)
2. Lung şi îngust: caracteristică schizoidă (Jolles)
3. Eşec de închidere, încheiere: preocupare sexuală (Machover)
4. Foarte mic: negarea impulsurilor sexuale (Jolles)
... sentimente de inferioritate şi slăbiciune fizică (Machover)
5. Foarte mare: multe impulsuri instinctuale nesatisfăcute (Jolles)
... luptă pentru dominanţă fizică (Machover)

35
 6. Trunchiul sexului opus mult haşurat: ostilitate faţă de sexul opus (Machover)

LINIA TALIEI

Discuţie: Linia taliei taie originea impulsurilor fizice. Machover notează: deasupra taliei sunt
zonele puterii fizice a bărbaţilor în timp ce sub ea sunt zonele sexuale. La femeie, deasupra sunt
sânii cu fluidul dădător de viaţă şi dedesubt sunt zonele reproducerii şi sexualităţii
1. Accentuată: control sexual
2. Mult haşurată sau tăiată: control extrem al sexualităţii poate cauzat de sentimente de
vinovăţie sau de sentimentul de pierdere iminentă a controlului sexual
... combinat cu un conflict în zona gâtului, cu o atitudine rigidă, lipsa mişcării, lipsa
sau ascunderea mâinilor şi rigiditatea braţelor, vor indica rigiditate excesivă şi fragilitate
a controlului cu eşecul în adaptarea cerinţelor lumii
3. Refuzul de a desena mai jos de linia taliei: sexualitate tulburată şi blocată
(Machover)
4. Amânarea desenării: un blocaj în a se descurca cu ariile corporale ale sexualităţii
5. Extrem de îngustă, strâmtă: sugerează control precar care este evident în
izbucnirile temperamentale (Machover)
... narcisic, centrat pe sine, vanitos

INDICATORI DE ALARMĂ PENTRU O TULBURARE MINTALĂ SEVERĂ (vezi şi

SCHIZOFRENIA)

1. Ochi care nu se văd

2. Indicatori anatomici
3. Guri deschise
4. Guri care rânjesc
5. Pumni strânşi
6. Caracteristici bestiale
7. Haşurare extremă, pătare
8. Guri crestate
9. Degete ca ghearele
10. Omiterea unor părţi importante: braţe, mâini, picioare
11. Siluete rigide, diagramatice
12. Lipsa echilibrului, clătinare
13. Nuduri cu organele genitale accentuate
14. Mâzgăleală
15. Confundarea profilului cu faţa
16. Desene mici, goale
17. Desene mari, grandioase, care depăşesc pagina
18. Ochi care privesc saşiu
--- SFÂRŞIT ---

36
 CAIETUL DE PROTOCOL AL TESTULUI <<DRAW-A-PERSON>>
de William H. Urban, M. A.

Editat de Western Psychological Services , Box. 775 Beverly Hills, California

Nume Vârstă Sex Data naşterii

Adresa Telefon Profesia
Şcoală Grad sau educaţie Referinţă de
Motivele referirii
Date medicale-neurologice-psihologice
Date socio-economice

Către examinatori:Această broşură de protocol este destinată a fi prezentată împreună cu

<<Catalogul de analiză interpretativă a desenului persoanei >> de William
Urban (editat de Western Psychological Services). Pentru titlurile
<<Interpretare >> se sugerează să se facă referinţă la catalogul DAP de mai
sus.
Concluzii şi apreciere rezumativă:
Tulburare mentală /emoţională

0-4 -
5-9 +
11-16 ++

Leziune cerebrală organică

0-7 - sau +
8-14 ++

37
Recomandări:

____________________________
Examinator Data

DISPOZIŢIA ŞI ÎNFĂŢIŞAREA SILUETELOR

Silueta masculină Silueta feminină

1. 1.
2. 2.
3. 3.
4. 4.
5. 5.
6. 6.
Greşeli (Mişc.) Greşeli (Mişc.)

PLASAREA SILUETELOR ÎN PAGINĂ

Bărbat: jum. sup., jum. inf., partea st., partea dr., centru pagină, încercuit
Interpretări:

ZONE DE DISPROPORŢIE Descriere Interpretări

1.
2.
3.
4.
(Mişcări)

38
ARII DE HAŞURĂRI Descriere Interpretări legate de zonă
PUTERNICE ŞI/SAU (arie)
ŞTERSĂTURI
1.
2.
3.
4.
5.
Altele(Mişcări)

TRĂSĂTURILE CAPULUI
Silueta masculină Descripţie Interpretări
Păr
Ochi
Urechi
Nas
Gură
Bărbie
Silueta feminină
Păr
Ochi
Gene
Sprîncene
Urechi
Nas
Gură
Bărbie
UMERI, BRAŢE,
MÂINI, DEGETE
Silueta masculină
Umeri
Braţe
Mâini
Degete
Silueta feminină
Umeri
Braţe
Mâini
Degete
ZONE SIMBOLICE SEXUAL
Silueta masculină

39
 Perineu
(Trouser fly)
Nasul (mărimea)
Părul (haşurarea)
Picioarele
Fese
Silueta feminină
Perineu
Sâni
Fese
Părul (haşurarea)
Picioarele
Trăsături ale controlului
Silueta masculină
Piept
Manşete
Atitudine
Calitatea liniei
Gradul de detaliere
Linia gâtului
Silueta feminină
Piept
Manşete
Atitudine
Calitatea liniei
Gradul de detaliere
Linia gâtului

40
LISTA DE VERIFICARE A UNOR LISTA DE VERIFICARE A UNOR
TULBURĂRI SEVERE MINTALE/ TULBURĂRI ORGANICE CEREBRALE
EMOŢIONALE 1. Capul disproporţionat
1. Arătarea organelor interne 2. Cap mult prea mare
2. Siluetă care se clatină 3. Linii greoaie şi simple
3. Organe genitale accentuate la silueta nudă 4. Sinteză slabă
4. Siluete dezumanizate 5. Absenţa detaliilor
5. Trăsături bestiale 6. Siluete mult prea mari
6. Fără trăsături faciale 7. Simţul neputinţei exprimat de subiect
7. Figuri saşii 8. Rigiditatea abordării
8. Degete cu gheare 9. Stereotipie
9. Inconsecvenţa profilului facial 10. Schiţare greoaie a capului
10. Gură căscată, rânjită 12. Apăsare neobişnuită
11. Siluete rigide, diagramatice 13. Încadrarea siluetelor cu linii suplimentare
12. Gură crestată (buze subţiri) 14. Slabă proporţionare
13. Haşurare puternică, crestată 15. Ştersături neobişnuite
14. Desene mici, golaşe
15. Desene mari, grandioase, care depăşesc
pagina
16. Haşurare excesivă a ochilor şi urechilor

TOTAL ______________INTERPRETARETOTAL ______________INTERPRETARE 0-4

Nu neapărat semnificativ, 6-7 Uşoară posibilitate de leziune
dacă tabloul clinic nu susţine cerebrală
ipoteza patologică 8-14 Posibilitate mare de
leziune cerebrală
5-9 O tulburare acută
10-16 Tulburare emoţională severă

DINAMICA PERSONALITĂŢII

________________________________
EXAMINATOR DATA

RAPORTUL INTERPRETATIV AL DESENULUI PERSOANEI

Bazat pe
Catalogul de analiză interpretativă a desenului persoanei

41
 şi Broşura de protocol a desenului persoanei
de WILLIAM H. URBAN. M. A
editat de WPS

Nume Vârstă Sex Data naşterii

Adresa Telefonul
Ocupaţia Tel. de la serviciu
Şcoala (dacă urmează) Gradul educaţiei
Stare civilă: singur , div. , văduv, despărţit Nr. copii
Sursă de referinţă Adresa Telefon
Motivele referirii
Locul examinării DAP Examinator Titlu

Rezumat şi concluzie: observaţii şi descoperiri DAP

Recomandări

____________________________
EXAMINATOR DATA

REACŢIA SUBIECTULUI LA SITUAŢIA DE TESTARE DAP

Indicaţii: Examinatorul DAP încercuieşte acel cuvânt (acele cuvinte) care-l descriu cel mai bine pe
subiect. Spaţiile pentru cuvintele descriptive care nu sunt cuprinse, dar pe care Ex. poate să le
completeze şi să le înlocuiască. Fiecare secţiune (A, B, C, etc. ) ar trebui câte un cuvânt sau mai
multe încercuite. Secţiunile finale sunt incluse pentru a fi folosite de Ex.

42
A. APARENŢA - curăţenie meticuloasă, medie, neîngrijit
B. ÎNGRIJIRE - curat şi bine îngrijit, mediu, neîngrijit
C. POSTURA - rigidă, dreaptă, medie, aplecată
D. MERS - energic, mediu, ezitant, moale, stângaci
E. STRÂNGERE DE MÂNĂ - foarte puternică, puternică , fermă , slabă
F. ANXIETATE MANIFESTĂ - frunte umedă , palme umede , tremur
G. REACŢIA FAŢĂ DE EX. - prietenoesă, plăcută, rezervată, rece
H. DEPENDENŢA FAŢĂ DE EX. - se bazează pe el însuşi, pasiv
I. RAPORTURILE CU EX. - bun, mediu, rece , suspicios
J. REACŢIA LA DAP - dornic , interesat , negativ
K. VERBALIZARE - abundentă, medie, fără comentarii
L. ATITUDINE DEFENSIVĂ- simte DAP folositor, neutru, criticist
M. IMPLICAREA EULUI - serioasă, aparentă, neprovocat
N. ABORDARE DAP - uşoară, spontană, ezitantă, revuz
O. ENERGIE - rapid, repede şi uşor, muncitor, încet
P. ŞTERSĂTURI - nici una, multe, puţine
Q. ATITUDINEA FAŢĂ DE SINE - supraapreciere, realistă, hipercritică
R. ÎNCREDERE ÎN SINE - sigur pe sine, unele dubii, oscilant
S. COMPORTAMENT - normal, aparte, bizar, autistic
T. LIMBAJ - bun , mediu , defectuos
U. NIVELUL DE INTELIGENŢĂ - alertă, mediu, prost

IMPRESIILE ASUPRA SUBIECTULUI EVOCATE DE FIGURILE DAP DESENATE

Indicaţii: Ex. interpretează impresiile sale asupra figurilor DAP desenate de subiect. Aceste
interpretări sunt înregistrate prin aprecieri (evaluări) pe o zonă a conţinutului. Mai jos este un
continuum între termenii descriptivi ai figurilor DAP desenate. În fiecare continuum Ex. plasează
un M pentru silueta masculină şi un F pentru cea feminină pe cele două puncte care i se par Ex.

43
cel mai potrivite, deci fiecare linie (continuum) va avea un M sau un F. Pe această cale Ex.
formulează atât o concepţie literară cât şI una grafică a tratării diferenţiate a sexelor. Liniile
adiţionale sunt pentru a introduce noi continuumuri de către Ex., scriind cei doi termeni descriptivi
care limitează fiecare nou continuum pe care experienţa Ex. îl conduce să creadă că este
semnificativ.

CONTINUUMURI
Treimea superioară Treimea medie Treimea inferioară
1. Viguros Pasiv
2. Deschis Respingere
3. Prietenos Ostil
4. Bine dispus Furios
5. Strălucitor Plat
6. Frumos (Chipeş) Nepretenţios
7. Curat Neîngrijite
8. Trăsături regulate Schimonosite
9. Natural Stilizat (afecte)
10. Maturitate emoţională Imaturitate
11. Aparenţă adultă Infantilă
12. Capabil Slab
13. Masiv Mic
14. Drept Se clatină
15. Controlat Impulsiv
16. Detaliat Gol
17. Perceptiv (Vede) Imperceptibil (Orb)
18. Sofisticat Naiv
19. Sensibil Nesimţitor
20. Intelectual Corporal
21. Conştiincios (Linii Impulsiv
îngrijite)
22. Fericit Deprimat
23. Consecvenţa tratării Inconsistenţă
24. Puţine ştersături Multe
TRATAREA BĂRBAT -FEMEIE

Indicaţii: folosind seriile de continuumuri de la pag. anterioară Ex. indică prin încercuire bărbat sau
femeie, care sex asigură după părerea lui reacţiile subiectului, răspunsul sau identificarea acestuia.

1. Care sex e mai aproape de vârsta subiectului bărbat femeie

2. În care desen foloseşte subiectul mai multă energie
3. În care desen subiectul arată mai lmultă concentrare
4. Care desen e mai detaliat
5. Care desen e mai înalt
6. Care desenpare mai puternic
7. Care sex pare mai sănătos

44
8. Care este sexul dominant
9. Care sex arată mai multă mişcare
10. Care sex arată mai multe probleme psihopatologice
11.
12.
_______________________________________________________________________

IPOTEZE INTERPRETATIVE
Indicaţii:
A. Rezumaţi descoperirile majore ale DAP. Utilizaţi ipotezele sugerate în Catalogul
interpretativ al desenului persoanei şi / sau impresiile şi experienţa dumneavoastră clinică
B. Concluziile examinatorului privind reacţiile şi răapunsurile subiectului sunt corelate şi
integrate
C. Este descrisă tratarea diferenţiată a sexelor
_______________________________________________________________________
A.

B.

C.

________________________________________________________________________
Completaţi SUMARUL ŞI CONCLUZIILE de la pag. 45 cu scurte paragrafe care prezintă
descoperirile pertinente de mai sus. Legaţi aceste descoperiri cu “motivele referirii”

45