William H.

Urban
The Draw-a-person catalogue
for interpretative analysis
second edition (1967)

Cuprins:
1.Introducere
2.Cadrul istoric
3.Administrarea probei
4.Interpretarea probei
5.Raportul final
6.Precautii necesare
7.Catalogul DAP
8.Anexa _ protocolul
_ raportul interpretativ

1.Introducere
Acest catalog este desemnat a fi un ajutor clinic pentru interpretarea TEHNICII
PROIECTIVE DESENUL OMULUI (DAP). Ca atare, furnizeaza clinicianului, practicianului
si studentului categorii de cla sificare variate si ipotezele interpretative sugerate, dezvoltate
de specialisti n DAP. Este o compilatie a unor materiale importante organizata pentru uzul
imediat si practic n interpretarea probei DAP. O mare parte din acest catalog deriva din
lucrarile lui Bender, Buck, Goodenough, Hammer, Jolles, Machover si ale altor specialisti n
domeniul desenelor proiective. Aranjamentul alfabetic a fost sugerat de lucrarea lui Jolles Un
catalog pentru interpretarea calitativa a probei HTP. Catalogul lui Jolles si lucrarea lui
Machover Proiectia personalitatii n desenul figurii umane a sigura cea mai mare parte a
continutului catalogului. Selectia, elaborarea, organizarea si prezentarea tuturor materialelor
tine doar de responsabilitatea autorului.
2.Cadrul istoric
Observatiile pertinente au putut ntotdeauna sa detecteze conotatii emotionale n lucrari
de arta. Nu este surprinzator faptul ca diferiti clinicieni au fost interesati n clasificarea si
validarea unor trasaturi intuitive ale personalitatii artistilor. nca din 1885 Ebenezer Cooke
observa ca desenele copiilor releva caracteristici de personalitate ale acestora.
ntre 1900 si 1915 doua proiecte de cercetare internationala au fost initiate pentru a
investiga desenele copiilor. Ei au strans material de la profesori si clinicieni din multe tari,
dar, din nefericire, aceste doua studii n-au fost completate desi unele concluzii preliminare au
fost comunicate.
n anii 20 Florence L. Goodenough a scris Masurarea inteligentei prin desene. Ea a
aratat cum desenele oglindeau dezvoltarea intelectuala a copilului si a creat o scala pentru
aprecierea prin scor a desenelor pentru aflarea varstei mentale. Goodenough a prevazut o
1

dezvoltare si utilizare pe mai departe a desenelor pentru studiul personalita-tii; in sight-ul ei

dovedindu-se foarte serios.
Lucrarile lui Bender, Buck, Hammer, Jolles, Levy, Machovers.a. au largit cunoasterea
desenelor predictive. Mare parte din munca lor este prezentata n forma concisa si redusa la
ipoteze interpretative n acest catalog. Asemenea materiale pot fi utilizate de aceia care au o
cunoastere de fond a teoriilor dinamice ale personalitatii pentru a sapa n tainitele interioare
ale subiectului, adica a descoperi impulsurile negate, inacceptabile, reprimate.
3.Administrarea probei DAP
Administrarea probei DAP este extrem de simpla. Tot ceea ce se cere este un teanc de
coli de hartie alba 8 1/2 pe 11(21,59cm pe 27,72cm) si un creion bine ascutit, negru, de
plumb, nr.2. Acestea sunt asezate la ndemana subiectului astfel ncat el poate alege o foaie de
hartie, o poate aseza si utiliza dupa cum doreste. I se spune: Va rog faceti desenul unei
persoane. Nu este nevoie de alte indicatii din moment ce scopul este sa furnizam subiectului
o situatie cat se poate de nestructurata. ntrebarilor puse de subiect li se va raspunde:
Aceasta depinde de tine poti face cum vrei.
DAP este bazat pe presupunerea ca un individ va fi fortat sa structureze aceasta situatie
relativ nestructurata n concordanta cu dinamica bazala, tipica si unica a personalitatii sale
relevand date esentiale despre el nsusi prin abordarea de catre el a sarcinii de desenare a unei
persoane. Se presupune ca n desenul unei persoane vor fi prezente, ntr-o anumita masura, atat
imaginea despre sinele real, cat si cea despre sinele ideal. El va putea, de sigur, sa prezinte o
persoana semnificativa pentru el: parinte, ruda, sot, profesor etc.
n timpul examinarii, examinatorul observa ndeaproape comportamentul subiectului,
nregistrand verbalizarile spontane n carticica de protocol. ntregul comportament complex
dezvaluit n timpul situatiei de testare are nevoie sa fie cercetat, evaluat si interpretat.
Constientizarea totalitatii personalitatii n interiorul cadrului de testare este de o importanta
capitala n interpretarea rezultatelor la testul DAP. n timpul testarii DAP subiectul poate fi
prea preocupat de calitatile artistice ale desenelor lui. Subiectul poate fi a sigurat ca nu este
vorba despre un test de abilitati artistice si ca aceste abilitati nu vor fi luate n con siderare la
corectarea si interpretarea testului. Se pare ca este cel mai bine sa se explice subiectului curios
ca desenele DAP sunt folositoare n ntelegerea gandirii si afectivitatii subiectului.
Este esential sa se mpartaseasca subiectului importanta probei DAP, caracterul ei
confidential si locul sau de procedura de rutina. Altfel, subiectii pot fi excesiv de rezistenti la
test, fie desenand figuri schematice sau stilizate, fie refuzand n ntregime testarea.
Cand prima figura este desenata, examinatorul l roaga pe subiect sa deseneze o figura
de sex opus. Examinatorul va evita sa foloseasca termenul de barbat sau femeie,
permitandu-i subiectului sa defineasca prima figura.
Ocazional, un subiect poate pretinde ca prima lui figura nu are sex. Se poate permite
subiectului sa deseneze o alta figura si sa continuie cu un desen al sexului opus sau poate con
sidera prima figura de ce sex doreste el.
Daca desenele subiectului sunt figuri stereotipizate, de exemplu figuri schematice (bete,
linii), caricaturi sau desene stilizate e fructuoasa repetarea testului pana la desenarea unei
figuri complete. Dupa completarea probei DAP examinatorul multumeste subiectului pentru
cooperare si marcheaza desenul pentru indicarea numelui subiectului, varstei, sexului, datei
testarii si ordinii desenelor.
Exista varietati interesante de DAP. De exemplu e uneori folositor sa se utilizeze 2 foi de
hartie cu indigo ntre ele astfel ncat sa fie facuta o copie a desenului original. Copia releva
clarstersaturile si permite examinatorului sa ntrebe subiectul daca ar vrea sa faca modificari n
desenul original: schimbarile pot fi comparate cu copia desenelor originale. Asemenea
schimbari indica zone de preocupare si/sau dificultati. Indivizii normali tind sa faca schimbari
2

care nbunatatesc deasenele aratand mai mult echilibru si control; persoanele anxioase tind sa
faca modificari care releva control slab, rigiditate, fragilitate si constrangere.
Subiectii rigizi si evazivi tind sa devalorizeze situatia de testare, desenand figuri
schematice sau reprezentari umane minimale. Acestor subiecti e indicat sa li se ceara sa
deseneze o figura completa. Acest lucru este oarecum echivalent cu testarea limitelor n
administrarea probei Rorschach.
Un obiectiv al testarii DAP este stimularea subiectilor la producerea mai multor
materiale astfel ncat evazivitatea sa nu poata acoperi total defectele. Subiectii sunt mpinsi
usor sa se hotarasca daca continua sa fie rigizi, n garda, constransi sau sunt capabili sa-si
expuna resursele.
E indicat sa se ceara subiectilor sa deseneze capete sau busturi detaliate n cazul n
care au desenat figuri carora le lipsesc detaliile capului (fetei). Zona capului este cel mai
relevant indicator al conceptiei despre sine si al abilitatii de a se descurca n mediul social. n
teoria DAP-ului capul este locul sensului sinelui.
Alte variante ale DAP includ:
1.Draw-A-Person-In-The-Rain
2.Draw-An-Animal
3.Draw-A-Member-Of-A-Minority-Group
Totusi aceste variatii consuma timp si adauga putin la standardul DAP.
4.Interpretarea DAP
Interpretarea DAP apare unora ca dezamagitor de simpla si superficiala, altora le pare a
fi o sarcina de o extrema dificultate si incomprehensibila.
Un pas initial n interpretarea DAP este de a descrie pur si simplu figurile desenate. Sunt
tinere sau batrane? Active sau inactive? Flexibile sau rigide? Frumoase sau urate? Ma sive sau
mici? Vesele sau triste? Formale sau obisnuite? Musculoase sau slabe si atrofiate? Agre sive
si dominante sau pa sive? Multe asemenea probleme pot fi ridicate si pot sugera diferite
ipoteze interpretative privind subiectul care a desenat asemenea figuri. Se presupune aici ca
perceperea imaginii corporale prin desene implica proiectia unor trairi personale care
inconstient ghideaza subiectul n a se descurca cu examinarea DAP.
Unii examinatori le cer subiectilor sa descrie figurile pe care le-au desenat folo sind
fraze cum ar fi: Ati putea sa-mi spuneti de ce fel de persoane va aminteste acest desen?; Ce
fel de persoana este ?; Faceti o mica povestire despre aceasta persoana. Subiectii mai naivi
vor releva adesea date importante care-l privesc pe el nsusi n timpul unei asemenea
proceduri, sporindu-se prin aceasta validitatea clinica a DAP.
Desi procedeele de mai sus nu sunt tehnici DAP standardizate de interpretare, ele a
sigura puncte de plecare folositoare din care examinatorul poate deriva ipoteze mai
semnificative. Pe langa aceasta ele permit examinatorului sa compare descrierile sale cu cele
ale colegilor sai si cu cele ale subiectului.
Urmand acestei faze initiale a descrierii, examinatorul ar trebui sa cerceteze 4 zone
majore ale desenelor DAP:
1.Capul
2.Mainile, bratele, umerii si pieptul
3.Torsul (trunchiul)
4.Picioarele si labele picioarelor
Scopul este aici de a identifica zonele de conflict, exagerare, omi siune si distor siune.
Care parti ale corpului sunt scoase n evidenta n mod special prin hasurare, marire sau
negarea realizata prin omi siune? Unde a facut subiectul stersaturi? Ce linii sunt accentuate?
Ce linii sunt slabe? Unde dispare controlul motor? Unde sunt linii valurite sau ntrerupte?
Odata ce aceste zone de tratare neobisnuita au fost gasite pot fi puse pe lista ipotezele
interpretative. Aceste nregistrari vor fi examinate ulterior cautandu-se inconsecventele putand
fi utilizate si n alte analize. Se vor lua n considerare cele 4 zone majore de mai sus:
3

CAPUL este sediul conceptiei despre sine al Eului, relationandu-se perceptiv cu lumea
exterioara. Ochii si urechile primesc stimuli sau date extrapersonale. Creierul organizeaza si
interpreteaza aceste date si a sigura integrarea si controlul intelectual asupra sistemelor de
raspuns. Gura serveste pentru ncorporarea unor lucruri (dependenta orala) si ca o iesire a
agresivitatii, prieteniei si a unor emotii. n zona capului se manifesta aspiratii si frustratii
intelectuale. Aici este de asemenea acceptata, respinsa, ignorata dragostea. Astfel, deasemenea,
este respinsa sau acceptata lumea altor fiinte umane sau se ia o alta atitudine n raport cu ea.
Aspiratii de stralucire pot fi relevate n detalierea faciala. Disperare, ura sau agresivitate
profunda pot fi vazute n ochi ntunecosi, sfredelitori. Hipersensibilitatea sau chiar
suspiciunea pot fi vazute ntr-o detaliere neobisnuita a urechii. Capul poate sa-i furnizeze
examinatorului cea mai valida ntelegere asupra interactiunii subiectului cu altii ca si a
conceptiei de sine .
MAINILE, BRATELE, UMERII SI PIEPTUL se combina pentru a forma o unitate
functionala capabila sa execute comenzile corticale sau impulsurile corporale, pot fi observate
forma, marimea, puterea, gradul de extindere spre exterior, gradul de agre sivitate si semnele
conflictuale n interiorul acestei unitati functionale. Deseneaza subiectul figurile cautand
ajutor? Cauta el sa se manifeste agresiv? Se iau ei la tranta cu lumea? Smulg ei orice pot de la
altii? Se retrag ei fata de ceilalti si fata de lume pentru a se interioriza? Sunt ei capabili din
punct de vedere fizic sau sunt slabi si inadecvati? Cum este puterea fizica a subiectului fata de
puterea figurilor? Acestea sunt numai cateva ntrebari la care trebuie sa se raspunda.
TORSUL (TRUNCHIUL) indica trasaturi de putere similara celei a bratelor, umerilor,
pieptului. Aici mbracamintea acopera corpul si e importanta simbolic ca fatada sau
frontispiciu, partea pe care subiectul o prezinta lumii. Aici este vazuta subliniera liniei
mediane (midline) la persoanele dependente sau la cele preocupate de dificultati somatice.
Impulsurile fizice ale corpului pot fi deschise si accentuate, ca n cazul nudurilor sau figurilor
n costum de baie, sau mbracate rigid, formal, ca n mbracamintea de la Madison-Avenuebrooks-Brothers. Indicatori ai constrangerii si controlului sunt cravatele, cordoanele, bijuteriile
care cauta sa taie (sa reteze) impulsurile asociate n mod simbolic cu torsul.
PICIOARELE SI LABELE PICIOARELOR indica autonomia, auto-miscarea, autodirectia si echilibrul. Cineva care deseneaza picioare lungi arata tendinte de autonomie. O
figura echilibrata sau care se clatina arata stabilitate sau respectiv instabilitate emotionala.
Stabilitatea sau instabilitatea pot fi relevate prin simetrie sau a simetrie. La figurile
barbatesti picioarele sunt indicatorul masculinitatii sau al dubiilor privind masculinitatea;
la figurile feminine picioarele indica preocupari sexuale.
INTERACTIUNEA CELOR PATRU ZONE CORPORALE ESTE ESENTIALA,
discrepantele de interpretare ntre ele trebuie sa fie rezolvate. n acest moment examinatorul ia
n considerare mediul subiectului, structura lui familiala, nemultumirile principale, descrierea
desenelor si comentariile spontane. Ajuta punerea fata n fata a reactiilor tipice ale subiectului
la problemele si frustrarile sale cu ipotezele selectate din desenele sale. Intricarea
interpretarilor devine evidenta pe masura ce se observa detaliile, se trateaza si se semnifica.
Integrarea cu grija a ipotezelor ntr-un tablou total al personalitatii este absolut necesara.
sinteza este cea mai dificila faza a examinarii si interpretarii.
5.RAPORT FINAL
Raportul final al descoperirilor DAP include urmatoarele:
1.Descrierea situatiei de testare si a reactiilor subiectului la testare.
4

2.Descrierea sumara a atitudinii subiectului fata de DAP. A fost temator, dornic,

vorbaret, auto-revelator? Linistit, metodic, impulsiv? A cautat sa fie asigurat, a cerut alte
ndrumari? A fost preocupat de sine, autodepreciator, rigid, dispretuitor? A ncercat sa faca
placere examinatorului? A fost el iscoditor? Ct de mult a durat proba? A intrebat despre timp,
despre tipul de desen la care se asteapta examinatorul?
3.Impresia generala despre figurile desenate.
4.Tratarea diferentiata a figurilor masculine si feminine. Sexul desenat ntai? Sexul mai
atragator (attractive)? Sexul mai apropiat de varsta subiectului? Sexul mai capabil? Sexul mai
activ? Sexul cu o dispozitie mai buna? Diferenta n profiluri, marime sau plasare. Sexul cu
care se identifica subiectul. Sexul cu care subiectul pierde mai mult timp sau l detaliaza mai
mult si mai bine. Sexul cu cei mai multi indicatori de conflict.
5.Discutarea ipotezelor interpretative gasite n catalog
6.Rezumat
Discrepantele ntre ipotezele interpretative, aprecierile clinice, istoria trecuta,
comportamentele prezente ale subiectului sunt rezolvate pe cat posibil n tabloul final al
personalitatii integrate ce se realizeaza.
PRECAUTII:
Nici o interpretare privind comportamentul uman nu trebuie facuta fara aprecierea si
utilizarea globala a datelor despre mediul bio-social al subiectului. Interpretarile care
contrasteaza cu impresiile clinice trebuie verificate si tinute n rezerva cu grija pana sunt sau
nu sunt verificate de probe, de comportamente prezente sau viitoare sau din testari ulterioare.
Desi DAP furnizeaza o patrundere considerabila n structura personalitatii si n zonele ce
intereseaza fizicul, nu poate prezice cu acuratete viitorul din moment ce nu pot fi prevazute si
controlate toate circumstantele care implica subiectul. Daca un clinician are dovezi rezonabile
furnizate de evenimente el poate ghici inteligent acte si ntamplari viitoare. Asemenea
ghiciri pot totusi sa altereze comportamentul unui clinician astfel ncat va fi o probabilitate
crescuta sau scazuta ca un subiect sa se manifeste conform expectatiilor clinicianului. Aceasta
situatie este similara cu cea a baiatului caruia i se spune ca e baiat rau. Ajungand sa creada
acest lucru, el va opera pe baza acestei credinte cu rezultate dezastruoase.
Pe baza studiilor si cercetarilor DAP, nu este recomandabil sa fie categorisiti indivizii
sau previzionate dificultati viitoare daca datele clinice si istorice (anamnestice) nu dau o baza
puternica descoperirilor DAP. Chiar cele mai bizare desene nu indica decat situatii prezente.
Desenele pot fi aproape lipsite de mecanismele utilizate zilnic de un subiect pentru a
functiona ca un membru productiv acceptabil din punct de vedere social (al familiei sau
comunitatii). Expresii bizare si radical diferite ale gandurilor si trairilor pot fi descoperite, dar
controalele asupra inabilitatilor aparente pot fi ntelese doar prin cunoasterea activitatilor
zilnice si a istoriei trecute a adaptarii unui subiect.
Clinicienii care descopera o psihopatologie aparenta ar trebui sa-si aminteasca ca
descoperirile si concluziile, oricat de clare ar apare au un efect limitat. Fortand intuitii sau
informatii inacceptabile asupra pacientului, chiar ntr-un mod prietenos si cu cele mai bune
intentii, cei ce se straduiesc sa pastreze asemenea intuitii si materiale ascunse, nseamna a
cauta dezastrul atit pentru pacient cat si pentru clinician. O calitate a muncii clinice efective
este capacitatea de a asculta, de a aduna date n mod obiectiv si de a suspenda aprecierea.
Cand interpretarile sunt necesare, prezentarea lor trebuie sa fie discreta, respectuasa si sincera,
mai degraba decat spectaculara.
Clinicienii stiu ca toti indivizii au probleme psihopatologice (mai mult sau mai putin);
totusi acestia functioneaza deoarece au de asemenea elemente care le contrabalanseaza,
comportamente compensatorii, mecanisme idiosincretice de adaptare. Astfel, este importanta
luarea n considerare puterea si modurile de adaptare, adoptate pentru a face fata slabiciunilor,
care mentin autonomia functionala. Dispretul fata slabiciunile celorlalti indica deseori
slabiciunea celui care dispretuieste.
5

7.CATALOG INTERPRETATIV DAP

Anormalitatea este indicata de (vezi si INDICATORUL DE ALARMA):
1.Bizarerii ale fizionomiei ( siluetei-figuri)
2.Incongruenta excesiva n tratarea partilor fetei
3.Tratare supra simbolica a fizionomiei
4.Tratarerea (proasta) a fizionomiei
5.Organele interne vazute prin corp
6.Tensiune excesiva, hasuri, linii apasate
7.Confuzia profilului cu vederea ntreaga a capului (MACHOVER)
ACTIUNE vezi si MISCARE
1.Figura (silueta) n miscare: femei exhibitioniste, care pozeaza desenate adesea de
adolescenti cu aspiratii de stralucire
2. silueta activa: baieti preadolescenti
...indivizi hiperactivi
...desenata ocazional de indivizi linistiti cu dorinta puternica de putere
3.Nivel scazut de activitate: neurotici rigizi, constransi
...indivizi deprimati
...psihotici
...obezi
4.Miscare blocata: schizofreni
...persoane foarte anxioase care traiesc cu impulsuri blocate n expresie sau activitatea
sexuala.
5.Caracteristici corporale rigide: persoane cu artrita care simt ca impulsurile fizice sunt
blocate fiziologic
... catatonici
... paranoici
... nevrotici constransi care sunt obsesiv-compulsivi
6.Siluete cu picioarele bine nfipte n pamant, iesind n ntampinarea mediului:
comportare normala cu lumea, n maniera stabila, realista
7.Tratare diferentiata a actiunii: baietii deseneaza siluete mai active decat fetele, care
sunt mai preocupate cu nfatisarea. De la baieti se asteapta sa fie puternici, plini de succes,
activi n sporturi si n afaceri; de la fete se asteapta sa fie linistite verbal si active social mai
degraba decat sa depuna eforturi fizice.
AGRESIUNE
1.Degete-gheare: ostilitate si agresiune ndreptate spre lume
2.Imagine (silueta) cu ochii nchisi la culoare si strapungatori: constiinta ostila si
suspiciune fata de lume, gasita adesea la paranoici
3.Silueta cu picioarele departate si mainile ridicate n semn de provocare: poate indica
lupta pentru a avea propriul drum si / sau pentru stabilirea individualitatii.
4.Nas turtit: agresiune; probabil agresiunea a fost pedepsita n tinerete si nu mai este
accesibila pentru moment
5.Nari accentuate: furie primitiva nesofisticata; literal frematand de furie
6.Maini nmanusate ascunse sau taiate: control reprimat al tendintelor de manifestare a
unor trairi ostile, agresive
7.Pumni stransi: pumnul strans al omului furios care ncearca sa-si reprime furia
8.Par foarte hasurat: agresiune si furie profunda
... poate fi indice al unei sexualitati abundente (desfrau)
6

ALCOOLICI IDENTIFICATI PRIN:

1.Oralitate: este accentuata; de obicei indica dependenta orala (Machover); vezi si
DEPENDENTA, LINIILE MEDIENE (DE MIJLOC), BUZUNARE
2.Trasaturi depresive: indicate n special de un nivel scazut al activitatii
3.Trasaturi faciale confuze: slaba putere a Eului
4.Indicatori ai unui conflict sexual: vezi si LABELE PICIOARELOR, PAR, NAS
INDICATORI ANATOMICI
Discutie: Acestia nu se refera la nuduri sau figuri subliniate ci la figuri (siluete) cu
trasaturi anatomice clar indicate. De obicei acestia sunt indicatori patognomici, dar se
ntalnesc si n cazuri rare de subiecti cu un interes neobisnuit pentru anatomie combinat cu
tensiune si ostilitate. n unele cazuri este vorba de o sfidare sau tachinare a examinatorului cu
ncercari de reducere a examinarii la o absurditate astfel ncat sa fie mai putin amenintatoare.
1.Indici anatomici: schizofreni cronici reprimati
...ocazional indivizi maniaci activi
2.Indici costali: de obicei nu sunt considerati patologici (Machover)
...indica probabil un accent pe putere si frumusete la subiectii masculi
3.Linii schitate la piept sau centura pelviana: nu sunt considerate a avea indicatii
patologice
...arata rigiditate
...pot apare la femei de varsta mijlocie care prezinta involutie si care sunt obligate sa-si
recon sidere rolul lor sexual si atractia care o reprezinta subiectii masculi.
...pot apare la adolescente preocupate de rolul feminin
4.Organe genitale la o silueta nuda: pot fi desenate de studentii la arte plastice datorita
antrenamentului si/sau interesului.
...persoane n cura psihanalitica, indica interes curent
...adolescenti cu preocupari sexuale si curiozitate
...schizofreni regresati la nivele scazute, mai putin controlate de dezvoltarea emotionala.
ARTRITICI identificati prin:
1.nvelis exterior dur: indica impermeabilitate corporala
... poate spori preocuparile somatice
BRATE
Discutie: Tipic, bratele sunt instrumente pentru: a)manuirea lumii, b)respingerea
altora, c)cautarea celorlalti (deschidere la ceilalti), d)impingerea altora, e)atragerea altora mai
aproape, f)exprimarea furiei, g)apararea propriului Eu, h)obtinerea a ceea ce se vrea, i)a face
dragoste, j)autoerotism. Bratele indica sentimente si dorinta de putere sau slabiciune
1.Omise: poate fi o scapare din vedere uzuala (Machover)
...poate indica trairi puternice de culpabilitate privind ostilitatea sau sexualitatea
(Machover)
...poate indica depresie schizofrenica cu retragere afectiva fata de oameni sau obiecte;
negarea lumii si refuzul de a se ocupa de ea chiar simbolic (Machover)
2.Tratarea conflictului: se poate produce cand subiectul are trairi ambivalente privind
retragerea sau modalitatea de a face fata mediului.
...dorinta de putere
...ostilitate si/sau sexualitate
3.Scurte: lipsa ambitiei (Machover)
... se simte slab, se da batut n fata vietii (Jolles)
7

4.Slabe, subtiri: sentimente de slabiciune si inutilitate (Jolles, Machover)

... traire puternica a lipsei de realizare (Machover)
5.Ca aripile: contact slab, schizoid cu ceilalti (Machover)
6.ndoite: respingerea lumii (Machover)
...ndepartarea lumii si a oamenilor din cauza suspiciunii si ostilitatii (Jolles)
...control rigid asupra manifestarii violente a impulsurilor
7.La spate: trairi de culpa si dorinta de a ascunde mainile
... nevoia de a controla expresia agresiunii(Jolles)
8.Mult hasurate: indica uneori un sentiment al pedepsirii (Machover)
9.Larg deschise: dorinta de putere este importanta, accentueaza puterea fizica si
musculara fata de creier (Jolles)
10.Accentuarea bicepsilor: dorinte fizice
...poate apare la figuri masculine desenate de femei care manifesta protest masculin
...homosexuali
...adolescenti masculi
11.Lungi: ambitios si doritor de succes (Jolles)
... cere dreptate si atentie
12.Prea lungi: ambitie drept compensare pentru sentimentele de inadecvare
13.Deschise catre mediu: cautand afectiune si interactiune sociala (Machover)
14.Directie si fluenta a liniilor bratelor: indica grade de extensie n mediu (Machover)
15.Mai mari la maini decat la umar: tind sa indice lipsa autocontrolului si sau tendinta
de a fi impulsiv (Jolles)
16.Extinse n afara subiectul are nevoie de suport emotional cand este stresat
ECHILIBRUL subiectului indicat prin:
1.Echilibrul siluetei (figurii): legat de trairile subiectului de echilibru mintal
2.Armonie, simetrie, proportie: indica gradul de armonie mintala sau de conflict
intrapsihic
LINIA BAZALA (vezi: LINIA SOLULUI)
Discutie: subiectul are nevoie de suport. Astfel el deseneaza linia de jos pe care stau
figurile desenate.
BARBA
Discutie: chiar naintea zilelor lui Samson si Dalila, parul si barba reprezentau
virilitatea, puterea, barbatia. Aceasta interpretare continua sa fie facuta.
1.De tap: simbol al virilitatii indicand nevoia de a-si demonstra masculinitatea ntr-un
mod neobisnuit.
... poate indica elemente artistice, antisociale, beatnice sau schizoide
... daca e prea hasurata: suprapreocupare pentru virilitate
... poate apare la adolescenti, homosexuali, batrani masculici la unii paranoici nchisi
2.Barba mult hasurata: dorinta de virilitate si dubii n legatura cu masculinitatea
3.Barba: substitut falic: indiciul nevoii de demonstrare a virilitatii (Jolles)
... simbolul puterii
... simbolul statutului
FESE
1.Accentuate de hasuri marime saustersaturi: pot indica fixatia stadiului anal, mpreuna
cu imaturitatea psihosexuala rezultanta
... posibila homosexualitate
BURTA
Discutie: Burta (sau intestinele) este centrul prin care se introduc alimentele. Atat
mancarea cat si copiii sunt purtati n burta.
8

1.Larga, mare, destinsa: tinde sa indice trairi de slabiciune fizica si preocupari somatice
ale barbatilor involuati sau deprimati.
... poate indica nevoia de a avea rolul de femeie gravida la femeile nesatisfacute de
rolurile prezente
... poate indica dorinta lacoma de a lua cat mai mult posibil
... tipic n desenele copiilor
... organicitate
2.Stomac gol sau lipsa stomacului: indicator bizar, poate arata vid schizofrenic,
dezintegrare
CORDON (CUREA) vezi si LINIA TALIEI
Discutie: traditional, cordonul, din moment ce separa cele doua jumatati de sus si de jos
ale corpului, simbolizeaza controlul. simbolic, cordonul/cureaua separa partea de sus a
controlului intelectual de partea de jos a expresiei sexuale ale corpului. Cordonul detine un loc
pentru portofel, arme sau alte simboluri ale puterii sau autoritatii
1.Mult hasurat: preocupare pentru controlul senzualitatii
2.Absenta cordonului: nu e neobisnuita; fluiditate, exprimare usoara a emotiilor. Daca nu
exista indicii contrare, absenta unui cordon indica flexibilitate si acceptare a sexualitatii.
SANI
Discutie: traditional sanul asigura laptele datator de viata, simbol al mamei si al
obtinerii obiectelor de la mama. Sanul este asociat cu dependenta, mai degraba a lua decat a
da.
1.Hasurare intensa sau largime disproportionata: dependent, imatur, individ care se cauta
pe sine (Machover)
2.Femeie materna, cu bust mare: desenata de barbati imaturi psihic si de femei crescute
n camine n care au fost dominate sau supraprotejate de mame sau surogate de mame
3.Mici: pot indica avaritie n oferirea iubirii, afectiunii, aprobarii catre copii
... daca sunt desenati de o femeie pot indica respingerea sexualitatii feminine
... pot indica sentimentul respingerii de catre mama (Machover)
... pot indica teama de sexualitate feminina matura (Machover)
4.Cu linie joasa (cazuti); masculi care depind de mama care nu se pot desprinde desort
5.Accentuare a sanilor si pelvisului: de catre femei, indica identificarea puternica cu
imaginea materna productiva, dominanta.
... de catre barbati, indica dependenta de figura materna si o cautare puternica a dragostei
si aprobarii
6.nalti si fermi: silueta de femeie tanara cu dorinte sexuale tinere (Machover)
...poate indica respingerea unei sexualitati feminine mai mature pentru o iubire libera,
baietoasa egala cu a barbatilor.
NASTURII
Discutie: Nasturii au o importanta din momentul n care pun o bariera dorintelor de
independenta la copii. i este necesara copilului o maturizare psihica considerabila pentru a-si
dezvolta controalele motorii grosiere si fine necesare ncheierii si descheierii hainelor. Astfel,
copilul este fortat sa depinda de mama pentru acest ajutor mult timp dupa ce a obtinut
independenta n ariile sfincteriene.
1.Sub linia mediana (de mijloc): poate indica dependenta continuata fata de mama sau
regresie la dependenta orala (Jolles)
... poate indica preocupari egocentrice, somatice (Machover)
... poate indica constienta corporala cu preocupari n legatura cu supunerea si dependenta
fata de o autoritate (Machover)
2.Accentuare: dependenta, imaturitate ,inadecvare (Machover)
9

3.La mansete: detaliere compulsiva cu accentuare stereotipa formala asupra controlului

SAPCA
1.Sapca: poate indica imaturitate
... poate fi o ncercare de mascare a senzualitatii
DESENELE COPIILOR SUNT caracterizate prin :
1.Cap: este mare (Machover)
2.Maini: sunt slabe
3.Gura: apare cronologic timpuriu: e accentuata pentru a indica dependenta orala,
trebuinte de dragoste, afectiune si recunoastere (Machover)
4.Accentuare orala; e normala la copiii mici (Machover)
5.Linie curba cu capetele ridicate n sus drept gura: dorinta de a castiga aprobarea de la
aceia pe care copilul i iubeste si de care are nevoie (Machover)
6.Ochi care nu vad: sunt obisnuiti; semn de dependenta, emotionalitate superficiala,
lipsa de discriminare (Machover)
7.Transparente: sunt obisnuite
8.Siluete asemanatoare cu paianjenii: de asteptat ntre 3 si 6 ani, varsta cronologica
9.Degete: de obicei inexistente sau subtiri si bidimensionale indica inabilitatea de a se
descurca cu mediul
10.mbracamintea: este inexistenta sau usoara
11.Activitate: este obisnuita, indica hiperactivitatea copiilor mici
BARBIA
Discutie: Traditional barbia este asociata cu conceptele polare de dominanta si supunere
1. Puternica, proiectata: dorinta sau nevoie de dominanta sau ascendenta , de obicei n
situatii sociale, nu necesar n relatii sexuale (Jolles)
2. Slaba: sentimente de slabiciune, mai ales in situatii sociale
3. Despicata: nevoia si hotararea de a munci n vederea atingerii scopurilor propuse
MBRACAMINTE
Discutie: Machover descrie mbracamintea drept compromis facut de subiect intre
sentimentele de modestie si etalarea corpului. mbracamintea de pe siluete indica nivelurile de
suprafata ale personalitatii
1.mbracamintea desenata: de obicei este neprelucrata, vaga sau reprezentari simbolice
(Machover)
2.Prea mbracat: narcisist al mbracamintii (Machover)
... mbracamintea folosita pentru ademenirea sociala sau sexuala
3.Prea putin mbracat: narcisic corporal, absorbit de sine, introvert preocupat excesiv de
dezvoltarea corporala, tinde sa prefere fantasme unor ntalniri (contacte) sociale (Machover)
4.Nesiguranta - daca trebuie sau nu sa mbrace: poate indica ca subiectul este tulburat
de o puternica constientizare corporala (Machover)
5.Bijuterii: combinate cu trasaturi cosmetice, accentuarea parului de stralucire, arata
adaptarea psihopata la femei tinere; e o ipoteza mai valida daca trasaturile sexuale ale
mbracamintii sunt accentuate (Machover)
CLOWN indica:
1.incercarea de a reduce testarea la absurd
2.incercarea de a reduce impulsurile si dorintele la absurditati inofensive
3.poate avea tendinte exhibitioniste
4.poate face pe clownul cu ceilalti
5.inteligenta peste medie
10

GULER
1.nalt: scrobit - atitudine de naltime ce accenteaza stapanirea intelectuala a
impulsurilor fizice
2.accentuat: poate indica necoordonarea impulsurilor corporale cu controlul mental,
avand ca rezultat cautarea de catre subiect a refugiului n fantasme de autoapreciere
... control rigid al impulsurilor fizice la cineva care nu poate accepta nevoi fiziologice,
sexuale sau ostilitate.
CONFLICT
INDICATORI

CELE MAI FRECVENTE ZONE

IPOTEZE

1.hasurare

maini

preocupari n legatura

adecvarea
2.omisiuni

brate

preocupari n legatura

adecvarea
3.stersaturi

picioare

preocupari n legatura

cu
cu
cu
autonomia si sexualitatea
4.linii
a.frante (breaks in)
autonomia si sexualitatea
b.tremurate
sexualitatea
c.tremurate
autonomia
d.zimtate
controlul
5.Asimetrie
a.

nas

preocupari n legatura cu

crotch

preocupari n legatura cu

picioare

preocupari n legatura cu

linia gatului

preocupari n legatura cu

linia taliei

preocupari n legatura

cu
controlul
b. urechi
pericolele exterioare
c.

preocupare n legatura cu
ochi

preocupare n legatura

cu
pericolele exterioare

CONSECVENTA (CONSISTENTA) IN TRATAREA FIGURII (SILUETEI)

1.Buna: arata egalitatea relativa a starii de spirit si a comportamentului
2.Extrema: poate indica caracterul plat al afectului si conformare rigida
3.Slaba: poate indica impulsivitate, dezintegrarea eului, deficienta mintala, organicitate
COROANA
1.Coroana: este rareori desenata, simbol al puterii, poate indica mania grandorii, nevoi
puternice de dominatie si o ruptura n contactul cu realitatea virtuala
11

DIFORMITATI
1.Diformitatile se ntalnesc tipic n zone de diformitate reala, prezenta sau trecuta
... releva dificultati reale sau simbolice cu partea corpului desenata ca deformata
DELICVENTI caracterizati prin:
1.Soldati sau cow-boys: dorinta de putere si forta
2.Simboluri ale agresiunii: pusti, cutite, bastoane (bete)
3.Accent pe marime si forta: marimea crescuta a capului indica dorinta de control
intelectual
DEPENDENTA - INDICATORI
1.Accent pe linia mediana (de mijloc): n special nasturii din josul liniei de mijloc sau n
josul axei corpului
2.Gura concava receptiva oral: se ntalneste la persoane pasive si receptive, care pot
deveni parazite si care pot cere atentie, iubire, aprobare (Machover)
3.Figura (silueta) mare, dominatoare: gasita la barbatii dependenti de mama,
supraprotejati, care se simt slabi si neajutorati din cauza dependentei de femei puternice
4.Ochi goi care nu vad: semn de dependenta si emotivitate superficiala (Machover)
5.Maini si brate slabe: inabilitate n adaptarea la mediu
6. Accentuarea buzunarelor: persoana dependenta, receptiva
7.Trasaturi faciale infantile, tineresti: respingerea responsabilitatii
DEPRESIA indicatori:
1.Accentuarea orala: obisnuita (Machover)
2.Nivel scazut de activitate
3.Postura aplecata sau asezata
4.Expresie faciala acra
5.Frunte ncretita :
6.Par ravasit
7.Rezistenta n desenarea corpului, picioarelor sau labelor picioarelor: nivel coborat de
activitate
... preocupari n legatura cu autonomia
... neacceptarea impulsurilor fizice
... lipsa de energie
... lipsa de entuziasm (Machover)
8.Conflict la nas si la picior: preocupari n legatura cu sexualitatea
9.Ochi care nu vad: incapacitatea abordarii adaptarii la lume
10.Brate si maini omise: trairi profunde de inadecvare
11.Corp destins si o forma proasta: traire de dezintegrare fizica
12.Detaliere saraca
13.Picioarele si labele picioarelor desenate la nceput
14.Par nehasurat
DETALIERE
Discutie: silueta desenata cu mai multa grija si mai detaliat este de obicei sexul cu cea
mai mare investitie de energie libidinala din partea subiectului
1.Excesiva: obsesivi-compulsivi care trebuie sa structureze cu grija o situatie astfel ca
dorintele reprimate sa nu scape de sub controalele lor excesive
2.Lipsa lor completa: persoane sever tulburate si deprimate dau doar contururi simple:
figurile exprima trairi slabe, goale, asa cum sunt traite de astfel de indivizi
3.Detalii putine: obisnuite la copii
... deficienti mintal
12

... depre sivi

... organici
... normali evazivi
4.Detalieri caracteristice tipurilor de personalitate:
... impulsivi: detalii amanuntite, multe stersaturi din moment ce sunt preocupati cu
structurarea fiecarei situatii; ei au trairi anxioase daca lucrurile nu sunt exact asa cum trebuie.
... paranoizii: detaliaza excesiv ochii si urechile, suprastilizeaza parul; sunt preocupati de
influentele presupus ostile asupra lor; sunt compulsivi preocupati de sexualitate din moment ce
a iubi nseamna pentru ei sa-si coboare apararile mpotriva durerii.
... adulti inteligenti: includ mai multe detalii de tip consecvent bine proportionate n
raport cu adultii prosti, copiii, depresivii, nevroticii ,psihoticii.
... deficientii mintal: au desene slab detaliate, reminiscente ale desenelor copilaresti
... psihoticii: cei n faza acuta pot prezenta detalii bizare, indicatori anatomici; psihoticii
cronici pot fi prea controlati pentru a desena mai mult decat figuri schematice sau trasaturi
usoare cu distorsiune grosiera si lipsa de echilibru
... depresivii: figuri slabe, inactive, slabe, goale
DESENE DIAGRAMATICE arata:
1.Gandire simbolica extrema: schizofrenici deteriorati (Machover)
2.Posibila rigiditate si constrictie: personalitati nevrotice, n regresie si normali rigizi
LINII VAGI, CONFUZE
1.Regresii la un stadiu psihotic: pot fi indicate
2.Incertitudine si anxietate: la nevrotici
3.Depresie, lipsa de entuziasm si energie
4.Indiciu de slabiciune: n zona desenata vag
5.Lipsa spiritului revendicativ: timiditate
URECHI
Discutie: urechile sunt importante n masura n care culeg conversatii si asigura feedback -ul senzorial n relatiile cu alte persoane. Ele asigura date senzoriale pentru a se descurca
cu lumea externa si prin acasta cu semnalele de pericol
1.Accentuare: sensibilitate la lumea exterioara
... paranoizi (Jolles; Machover)
... persoane surde (Machover)
... inabilitate fizica auditiva
... ocazional la homosexualii care se simt persecutati pentru sexualitatea lor devianta
(Machover)
... nevroticii extrem de sensibili la critici
... extrema accentuare poate indica halucinatii auditive
2.Lipsa accentuarii: refuz de a asculta criticile (Jolles)
... negarea preocuparii pentru parerile celorlalti
... negarea halucinatiilor auditive
... din moment ce includerea urechii se face la o varsta mai mare decat alte trasaturi
faciale, omisiunea lor este mai putin semnificativa decat omiterea partilor corporale mai active
(Machover)
SEMNE EFEMINATE LA SILUETE MASCULINE
Discutie: semnele de mai jos indica feminitate sau identificarea cu rolul feminin n
societate. Aceste semne apar n desenele homosexualilor deschisi, ale paranoicilor
homoerotici, ale obsesiv-compulsivilor, uneori si la unii normali care tind sa fie sensibili,
idealisti, bine educati sau cu interese estetice.
13

1.Gene lungi
2.Gura moale cu buze groase
3.Sprancene arcuite
4.Coafura precisa, aranjata
5.Talie ca de viespe
6.Coapse si fese mai mari
7.Tocuri nalte
8.Trasaturi faciale stralucitoare
FIGURI GOALE tind sa indice:
1.Evaziune
2.Depresie
3.Deficienta mintala
4.Regresie
5.Trairi schizofrenice de vid
STERSATURI
Discutie: stersaturile indica anxietate si insatisfactie deschisa n raport cu zona desenata,
functia zonei desenate sau semnificatia simbolica a zonei desenate (Machover)
1.Mai dese la nevrotici
... obsesivi-compulsivi
... psihopati cu aparente nevrotice (Machover)
2.Mai putin dese la copiii mici
... deficienti mintal
... schizofreni regresati
... organici
... senili
maniaci
...depre sivi (Machover)
DETALII EROTICE
1.Lipsa lor: incapacitate de a se descurca cu sexualitatea care reiese din neacceptarea
sexualitatii n viata; imaturitate psihosexuala sau evaziune psihologica fata de sexualitate
2.Preocupari excesive pentru ele: preocupari sexuale la adolescenti
... artisti
... persoane n timpul tratamentului psihanalitic
... sexualitate inadecvata sau impotenta
SPRANCENELE
Discutie: sprancenele, ca si parul, au conotatii sexuale
1.ngrijite: stereotip social care reflecta rafinament si ngrijire
... femei cu aspiratii de stralucire si narcisism corporal, adesea critice n raport cu
exprimarea libera a trairilor lor (Machover)
2.Ridicate: atitudine dispretuitoare, de superioritate (Machover)
... atitudine interogativa
3.Stufoase: primitiv, aspru (grosolan), posibil neinhibat
OCHII
Discutie: ochii sunt con siderati ferestre ale sufletului si releva trairi interioare. Ei sunt
de asemenea organele care stabilesc contactul cu exteriorul. Ca si urechile, ochii asigura date
senzoriale pentru a permite eului sa se descurce cu lumea si sunt un dispozitiv cibernetic de
facilitare a feed-back-urilor
14

1.Disproportionat de mici: dorinta de nchidere fata de lume

2.Care nu vad: imaturitate emotionala si egocentrism
... adulti copilarosi sau regresati
... deficienti mintal la un nivel mai jos
... copii mici (Machover)
... dependenta, emotivitate superficiala, lipsa de discriminare (Machover)
3.Orbi, nchi si, ascunsi de palarie sau cu cearcane accentuate: retinere marcata de a privi
lumea
... posibila ostilitate fata de ceilalti
... tendinta de a evita situatii neplacute (Jolles)
... tendinta de exclude neplacerea
4.Mari, acentuati: pot fi ostili si amenintatori
... poate fi un individ stralucitor, indicativ al tendintelor exhibitioniste, in special la fete
... barbati homosexuali (Machover)
... poate un isteric egoist
5.Strapungatori: stare exagerata, paranoida, de alerta n raport cu lumea; suspiciuni fata
de motivele si comportamentele altora (Machover)
... ngustarea viziunii dar constientizare penetranta la personalitati paranoide
6.Largi, ncrezatori: excitatie sexuala (Machover)
7.Crucisi: gandire confuza (Machover)
8.Orbita mare cu ochii mici: curiozitate vizuala puternica cu conflicte de culpabilitate,
posibil conflicte voyeuriste (Machover)
FATA
Discutie: fata este fatada prezentata lumii. Este cel mai de ncredere indicator al starii de
spirit din DAP; ea stabileste tonul desenului prin expresiile de dragoste, ura, teama,
agresivitate, blandete, afect nepotrivit, rebeline, confuzie, politete sau anxietate ale fetei.
1.Accentuare puternica: preocupare pentru relatiile sociale si aparentele exterioare
(Jolles)
... compensare a inadecvarii, slabiciunii sau lipsei de afirmare prin desenarea unei
imagini de sine agresiv, dominatoare din punct de vedere social (Machover)
... impuls interior pentru afirmare sociala (Machover)
2.Vaga sau omisa: evaziv fata de conflicte care implica relatii interpersonale (Machover)
... retragere din relatii sociale
... calculat (Machover)
3.Forma: daca e ovala, feminina, sensibila, estetica
... daca e colturoasa, patrata indica puterea, dorinte masculine de putere
4.Desenata la urma: are dificultati n relatiile sociale
... doreste sa evite autorelevarea
5.Linii suplimentare la pliul naso-labial: dau profunzime si maturitate fetei
... preocupare fata de maturitatea emotionala sau aparenta de maturitate (Machover)
6.Frunte ncruntata: aspiratii intelectuale sau accent pe control emotional
... persoana cronic ngrijorata, psihastenica
LABELE PICIOARELOR
Discutie: picioarele asigura oamenilor baza sau instrumente de locomotie. Labele
picioarelor sunt un simbol al autonomiei
1.Simbolistica labelor picioarelor: deseori simbol falic; important n desene de
adolescenti sau barbati mai n varsta cu preocupari sexuale
... pot fi traumatizate pentru a fi desenate de fete adolescente
... pot fi controlate printr-o detaliere compulsiva
15

2.Semnificatia simbolica a picioarelor: picioarele a sigura indicele trairii motilitatii

psihice sau fiziologice
3.Omise: semne de lipsa de mobilitate sau autonomie
... deprimare, descurajare (Jolles)
4.Foarte mici: control constrictiv, rigid, al sexualitatii
... posibila dependenta fata de ceilalti (Jolles)
5.Foarte mari: tind sa indice nevoia excesiva de securitate
... nevoie puternica a unui suport (fundament) solid
6.Foarte lungi: preocupare pentru sexualitatea masculina
... nevoia de independenta (Jolles; Machover)
7.Foarte ascutite: combinate cu degete n forma de gheara sau alti indicatori de
ostilitate, sustine ipoteza ca ostilitatea reprimata sau trairile de ostilitate nu pot fi
acceptate
8.Silueta pe varfurile picioarelor: distantare de realitate si nevoie puternica de a evada
din mediul frustrant
... poate fi indicata o ambitie neobisnuita
9.Detaliere excesiva: obsesie a detaliului
10.Tocuri nalte: homosexuali, homoerotici
... femei cu aspiratii de stralucire
11.Picioare cu varfurile departate unul de altul (n directii opuse): ambivalenta, n special
n legatura cu dorinta de independenta( Jolles)
12.Labele picioarelor ca niste bete: imaturitate si insecuritate n picioare (n mers)
(Machover)
... copii, individualitati slabe
SILUETA FEMININA
1.Mare, masculina: femei care prezinta protest masculin, care invidiaza rolul masculin
... femei cu contacte heterosexuale limitate
2.Mici, slabe: barbati grandiosi
... femei slabe, sensibile, delicate
DEGETE vezi si MAINI
1.Degete: unelte de manipulare a mediului
... puncte de contact social
... potential de agresiune
... potential de comunicare
2.Mari, ascutite sau n forma de gheare: trairi semnificative de ostilitate (Jolles)
... paranoici
... agresiune deschisa (Machover)
3.Inclestate sau taiate: eforturi ndarjite de a suprima impulsurile agresive
4.Bat: agresivitate infantila (Machover); vezi si n forma de gheara
5.Asemanatoare unor petale sau chiorchini de struguri: abilitate manuala slaba
6.Mult hasurate: vina, probabil privind sexualitatea sau ostilitatea (Machocer)
7.Pumn strans: delicventa, adolescenti cu spirit rebel aproape de a iesi la suprafata:
figurativ, aratand pumnul lumii (Machover)
8.Inmanusate: reprimarea agresivitatii si posibilitatea izbucniri fugitive de agresivitate
9.Mai mult de 5 degete: foarte ambitios, acaparativ (Machover)
10.Ca ghearele: agresivitate primitiva (Machover)
11.Foarte lungi: adulti superficiali n regresie
12.Detaliere excesiva a ncheieturilor si unghiilor: ncercare de mentinere a unui control
rigid asupra ostilitatii
16

FRUNTE
1.Accentuare a proeminentei frontale: scopuri si ambitii puternic intelectualizate
(Machover)
2.Intarita: nesemnificativa prin ea nsasi cu exceptia faptului de a arata preocupare
pentru controlul mental. Gasita la organici.
... lobul frontal distrus, distrugere cerebrala traumatica
... cei cu migrene (cefalee)
... deficienti mintal
VEDERE DIN FATA
1.Profil: implicatii ale exhibitionismului, naivitatii, comunicarii sociale
... mai des la femei si la persoanele dependente social
LINIA SOLULUI (vezi LINIA DE BAZA)
Discutie: linia solului poate indica trairi de nesiguranta sau nevoia unui punct de
referinta sau a unei granite (Jolles)
PAR vezi si BARBA
1.Foarte hasurat: sexualitate excesiva
... anxietate severa n legatura cu sexualitatea sau cu controlul mental
... anxietate n legatura cu gandirea sau imaginatia
... conflict viril cu posibilitate de evolutie spre sexualitate delicventa (Machover
2.Lung si hasurat: ambivalenta sau ostilitate n legatura cu sexualitatea (Jolles)
3.Par ciufulit de femeie: la adolescenti indica impulsivitate adesea de natura sexuala
(Machover)
... nencredere masculina n femei, gasita la alcoolici si paranoici cu deziluzii centrate
pe femei
4. Par feminin nengrijit si coafura masculina foarte aranjata: se gaseste la masculi
infantili dinpunct de vedere psihosexual si indica dezordine sexuala n legatura cu femeile (la
femei) si control n legatura cu barbatii (la barbati)
5.Coafura elaborata: femei sociopate carora le place sa se autoafiseze; vanitate
... barbat sociopat sau homosexual caruia i place sa se autoafiseze
... fete adolescente cu dorinte de stralucire
6.Tepos, ordonat: la siluete feminine indica control sexual, posibila sterilitate
(Machover)
7.Zona acoperita cu par cu un grad de umbrire: indica masura si adecvarea virilitatii si
dorinta de virilitate (Machover)
8.Ca spuma: asociat cu imoralitatea sexuala si o lipsa a controlului (Machover)
9.Abundent, n aranjament liber: asociat cu femei active, atractive din punct de
vedere sexual (Machover)
10.Excitare la par: legata de desteptarea nevoilor sexuale infantile
11.Multa atentie acordata parului: narcisic, centrat pe sine, vanitos
12.Par nehasurat: depresie, libidou scazut
MAINI vezi si DEGETE
1.Mari: doritoare de forta, tipice pentru adolescenti sau baieti tineri, posibil pentru a
compensa slabiciunea (Machover)
... tendinta de a face adaptari rafinate la relationari sociale din cauza sentimentelor de
inadecvare si impulsivitate (Jolles)
2.Omise: traire a inadecvarii modului cum se descurca cu ambianta (Jolles)
... trairi de vinovatie n legatura cu agresivitatea, ostilitatea, trairile sexuale (Machover)
17

... sens posibil de sindrom de castrare

3.Desenate la sfarsit: sovaiala n descurcarea cu ambianta, din cauza unor trairi de
inadecvare sau negarea unor dorinte de putere (Jolles)
4.n buzunare sau la spate: sofisticat artistic (Cook si Wood)
... evaziune, nu vrea sa se ocupe de situatie; psihopati (Machover)
5.Foarte hasurate: vina n legatura cu o actiune reala sau fantastica: masturbatie, atac,
furt (Jolles)
6.Langa organele genitale: recuperari sexuale (Jolles)
... vina n legatura cu masturbatia (Machover)
... aparare mpotrivaa unei apropieri sexuale (Jolles)
7.Perturbarea tratarii mainii: obisnuita; e posibil sa arate lipsa de ncredere n realizari si
contacte sociale (Machover)
PALARIE vezi si SAPCA
1.Palarie: ascunde sexualitatea masculina
... trairi masculine de impotenta
... compensare sexuala masculina inconstienta (Machover)
... ncercare feminina de ascundere a impulsivitatii sexuale si de a prezenta o fatada
buna, acceptata social
2.Pe capul unui nud: indicatie de regresie, indicatie schizoida, de sexualitate infantila si
fantasme compensatorii de virilitate (Machover)
CAP
Discutie: capul este prima parte a siluetei umane pe care copii nvta sa o deseneze. E
cea mai de ncredere parte a corpului desenata si exprima trebuinte si receptivitate, trebuinte
intelectuale si ncercari de a controla emotii. n desenarea capului subiectul ilustreaza
inconstint elemente de preocupare intelectuala: gradul de preocupare cu imaginatia,
controalele rationale, preocuparea pentru relatiile interpersonale si conceptia de sine. Este de
obicei prima parte desenata si ultima care se dezintegreaza n siluetele desenate de subiectii cu
leziuni organice.
1.Mare: arata tendinte intelectuale puternice
... activitate imaginara considerabila, ca sursa de satisfactie (Jolles)
... preocupare organica n legatura cu procesul gandirii (Jolles; Machover)
... copiii (Machover)
... deficienti mintal
... trairi de inadecvare intelectuala cu accent corespunzator pe realizari intelectuale
... posibila grandiozitate si atitudini egocentrice bazate pe trairi de inadecvare
... agresiune (Levy)
... migrene (cefalee); chirurgie a creierului; indica zona de tensiune (Machover)
... tineri cu inadaptari emotionale si sociale datorate unor handicapuri n lectura sau n
unele obiecte scolare (Machover)
... paranoici, narcisici, persoane ncrezute dar intelectuali adevarati, eu marit (largit)
2.Mic: obse sivi-compulsivi (Jolles; Machover)
... expre sia obsesiv-compulsionala a dorintei de negare a sediului gandurilor ascunse si
a trairilor culpabile (Machover)
... dorinta de negare a controlului intelectual care mpiedica satisfacerea
impulsurilor
corporale (Machover)
... posibile trairi de inadecvare intelectuala
3.Detaliat sau accentuat excesiv: sugereaza o imaginatie activa (Machover)
4.Intorcandu-si privirea de la privitor: posibil semn de retragere (Jolles)
... respingerea situatiei de test: evaziune
18

... respingerea problemelor ambientale

5.Profil: posibil indiciu de evaziune, usoara retragere, vina (Jolles)
CALCAI
1.Accentuat: barbat imatur psihosexual (Machover)
... posibile tendinte homosexuale deschise sau neacceptate (Jolles)
COAPSE
1.Accentuate: p sibile tendinte homosexuale
... posibile orientari homosexuale deschise sau neacceptate (Jolles)
... posibila infantilitate psihosexuala la barbati
2.Hasurare excesiva: panica homosexuala, n special la parannoici (Machover)
3.Confuzie n linia coapsei: posibil conflict homosexual
... preocupare n legatura cu sexualitatea feminina
INDICATORI DE HOMOSEXUALITATE
Discutie: Urmatoarele aspecte sunt importante clinic: Aceasta lista de semne
homoerotice semnifica doar tendinte homosexuale inconstiente, acoperite, controlate, sau
interese estatice, sensibilitate, dependenta. Informarea persoanelor de tendintele homoerotice
necunoscute, inacceptabile, acoperite, este antiterapeutica si traumatizanta. Indiferent de
gradul sau extinderea semnelor, asemenea informatii trebuie folosite cu mare discretie si cu
apreciere clinica sigura.
1.Ochi mari si gene lungi la figuri barbatesti (Machover; Levy; De Martino)
2.Tocuri nalte la silueta barbateasca (Machover; De Martino)
3.Profil masculin nfrumusetat (Levy)
4.Gura moale, catifelata
5.Sprancene arcuite
6.Coafura ingrijita
7.Talie de viespe n silueta barbateasca
8.Accentuarea feselor si rectului la barbati
9.Slaba diferentiere ntre barbat si femeie
INDICATORI ISTERICI, IMPULSIVI
1.Apasare neregulata a liniilor
2.Lipsa de precizie
3.Linii zimtate
4.Mare variabilitate
5.Tratare nengrijita a parului
6.Trasaturi faciale infantile
7.Maini si brate slabe
INDICATORI AI UNOR TRAIRI DE INADECVARE
1.siluete (figuri) foarte mici
2.siluete (figuri) foarte mari, slabe, grandioase
3.maini si brate slabe
4.ochi orbi sau fara expresie
5.picioare ca niste bete
6.degete ca niste petale
7.picioare subtiri, slabe
8.absenta labelor picioarelor
9.accentuarea liniei de mijloc, n special nasturii
19

10.buzunare accentuate
11.silueta (figura) feminina dominanta, mare, desenata de barbat
12.intoarcere introspectiva de la lume: aratata de ochi care nu vad (fara expre sie), fiinte
fara urechi, figuri cu privirea pierduta (care se uita n alta parte)
DESENE INCOMPLETE pot fi datorate:
1.depresiei
2.evaziunii
3.unor niveluri (standarde) joase de realizare
copil: deficienti mintal (Machover)
4.constrictie nevrotica
BIJUTERII vezi MBRACAMINTE
ARTICULATII
1.Accentuate: obsesiv - compulsiv indica preocupare pentru detalii mici, neimportante si
un control excesiv asupra obiectelor fizice
sens de integritate corporala defectuoasa si nesigura
artritici
preocupari somatice ale schizofrenilor, narcisistilor corporali, obsesiv-compulsivilor,
artriticilor (Machover)
GENUNCHI
1.Accentuati: tendinte homosexuale (Jolles)
2.Incheieturi detaliate: obsesivi-compulsivi
preocupari somatice
PARTEA STANGA A DESENULUI vezi si PLASARE
Discutie: partea stanga a paginii pe care se deseneaza este con siderata partea sinelui, n
timp ce partea dreapta este considerata partea mediului inconjurator (Machover).
1.Privirea spre stanga: introspectie, preocupare pentru sine (Machover)
PICIORUL vezi si LABA PICIORULUI
1.Fara labele picioarelor: trairi patologice de constrictie si dependenta (Jolles)
traire de lipsa de autonomie
sentimentul castrarii (Jolles)
dificultatea acceptarii dorintelor sexuale
2.Lungi: lupta pentru autonomie (Jolles)
3.Mari (groase): lupta pentru autonomie
ambivalenta fata de lupta pentru autonomie (Jolles)
4.Scurte: trairi de imobilitate, de lipsa de autonomie (Jolles)
5.Broad stance: sfidarea autoritatii (Jolles)
negarea insecuritatii
consolidare mpotriva socurilor externe
accentuarea nevoii de stabilitate
6.Incrucisate sau strans lipite: rigiditate
respingerea sexualitatii
respingerea apropierilor sexuale ale altora (Jolles)
7.Atrofiate: trairi de slabiciune, inadecvare, simtirea crescuta a pierderii puterii si
autonomiei datorate degenerarii fizice n involutii si senilitate (Machover)
8.Mult hasurate: uneori, semn de panica homosexuala (Machover)
poate indica un conflict ce priveste straduintele de autodirectionare
20

 poate indica preocuparea reprimata pentru sexualitate daca sunt desenate de o femeie
9.Picioarele si labele desenate la nceput pot fi un indiciu al descurajarii si depresiei
CALITATILE LINIEI
1.Consecvente: adaptarea poate fi considerata stabila
2.Linii slabe: lipsa revendicativitatii, posibila tendinta de a se arata sters si de timiditate
(Machover).
... anxios, timid, nesigur; utilizeaza retragerea ca aparare primara.
... nesiguranta.
... control rigid al pulsiunilor care cauzeaza constrictie severa si subproductie.
... depresie, lipsa de vitalitate; pierdere a entuziasmului.
... linie ectoplastica indica regresie si retragere; tipica pentru schizofrenici.
... intelectual si introvertit.
... spiritual.
3.Linii incarcate revendicativ, dominant, luptand pentru putere si control.
... poate indica impulsuri deschis ostile.
... poate fi semn de auto-asigurare.
... poate indica anxietate daca este combinat cu umbrire si apasare puternica.
... alcoolic cronic, schizoid si la cei care sufera de temeri de depersonalizare (Machover).
... ocazional la schizofrenici si maniaci excitati: semn de agresiune motorie (Machover).
... semn de tensiune si ostilitate (Jolles).
... tulburare organica a creierului.
4.Linii groase: indica bariere fizice fata de mediu; tipice pentru tendinte schizoide.
5.Apasare variabila: isterici sau ciclotimi: instabil, impulsiv, usor de frustrat (Machover).
6.Linii zimtate: pot indica anxietate.
... pot arata un control mental sarac.
... pot indica standarde joase de egalitate
7.Linii neregulate, tremurate, discontinue cu apasare usoara: alcoolici, schizoizi
(Machover).
8.Umbrire (hasurare) puternica, patare puternica: copii
... nevrotici anxiosi
... psihotici
9.Linii neintrerupte: determinare
... leziune centrala
10.Linii usoare, intrerupte, inegale: temator, nesigur, inadecvare
11.Coordonare slaba: tensiune deschisa, anxietate, posibila leziune centrala (daca liniile
sunt neregulate)
12.Schitare: (miscari liniare fara sens, sau schitare artistica slaba): anxietate,
nesiguranta, insecuritate.
BUZE
1.Pline: senzual, dependent, ia mai degraba decat da n relatii emotionale
... vanitate, narcisism (Machover)
... n figura de barbat desenata de barbat, efeminare (Machover)
... sensibilitate
... posibila supra-idealizare
2.Arcuire cupida: exhibitionist, senzual precoce, fete vanitoase (Machover)
3.Concentrare erotica: erotism oral (Machover)
... umbrirea este facuta de subiectii mai naivi
... tigara sau pipa indica o sofisticare mai mare
21

TRATAREA FIGURILOR DE BARBAT SAU FEMEIE

Discutie: Tratamentul diferentiat al sexelor este important, deoarece indica arii de
conflict privind rolurile sexuale, ostilitati, dependenta, dorinte de putere si fixare la niveluri
imature ale sexualizarii.
1.Barbati infantili, imaturi sexual: pot desena figuri bine modulate, detaliate, simpatice:
idealuri ale Eului.
... evidente figuri materne puternice: cineva de care poate depinde un asemenea barbat
2.Homosexuali: deseneaza barbati efeminati si femei puternic masculinizate (Machover)
... uneori femei si barbati ncantatori (mpodobiti)
3.Barbati grandiosi, exhibitionisti, egoisti: pot desena figuri feminine slabe
4.Femei care protesteaza mpotriva barbatilor: au tendinta sa deseneze barbati
slabi, inadecvati
5.Identificare cu sexul opus: aceste persoane deseneaza ntai sexul opus, indicand
confuzia sexuala si a rolurilor
... pot fi incapabili sa deseneze figura aceluiasi sex
6.Deseneaza sexul opus ntai: indica o posibila inversiune sexuala
... confuzia identificarii si a rolului sexual
... atasament sau dependenta puternica fata de parintele de sex opus
... imatur psihosexual: posibil sa caute divort, promiscuitate sau folosirea excesiva a
alcoolului
LINIA DE MIJLOC
1.Accentuata: puternice nevoi de dependenta
... preocupare pentru simptome somatice (Machover)
... dependenti isterici
... posibile trairi de inferioritate corporala (Machover)
... imaturitate emotionala (Machover)
2.Accentuare prin apasare: sugereaza conversia agresiva a conflictelor corporale
(Machover)
3.Nasturi de-a lungul liniei de mijloc: dependenta materna, cautarea femeii pentru putere
si sfatuire, isi neaga usor individualitatea pentru a place unei femei (pentru a multumi femeia)
4.Vaga: persoane mai varstnice preocupate de declinul lor fizic (Machover)
EXPRESIA FETEI
Discutie: aceasta categorie se ocupa de impresiile formate de figuri. Lista adjectivala de
mai jos poate servi ca un ajutor n descrierea figurilor desenate.
1.Fericita, vesela, entuziasta, optimista
2.Trista, nefericita, posaca, deprimata, descurajata, posomorata
3.Activa, viguroasa, animata, alerta
4.Apatica, slabita, pasiva, inerta, rece, letargica, plictisita
5.Flexibila, docila, blanda, libera, plastica
6.Rigida, teapana, inflexibila, care nu se pleaca
7.Severa, dura, aspra
8.Atragatoare, chipesa, stralucitoare, angelica
9.Respingatoare, urata, suparata, rea, satanica, de satir
10.Echilibrata, stabila, puternica, controlata
11.Ochi de cocos, neechilibrata, neproportionata, impulsiva, dezechilibrata
12.Calda, care vine n ntampinare, prietenoasa, atragatoare, care invita
13.Rece, nesimtitoare, retrasa
14.Slaba, infantila, adolescentina, imatura, baietoasa, copilaroasa
22

15.Luptatoare, determionata, ambitioasa, agresiva, silitoare

16.Dispretuitoare, sarcastica, sardonica, snoaba, care priveste de sus
17.Aspra, austera, autoritara, dominanta, care cere, stricta, severa
18.Pompoasa, grandioasa, egocentrica, centrata pe sine
19.Oarba, care nu vede, preocupata de sine, introspectiva
21.(?) Goala, alba, vaga
22.Benigna, calda, care se complace, inimoasa, generoasa
23.Mica, liliputana, nesemnificativa, subdimensionata
24.Gigantica, mamut, colosala, dominatoare, herculeana, puternica, plina de nazuinta,
coplesitoare.
GURA vezi si BUZE
1.Accentuata: erotism oral
... nevoi puternice de dependenta
... imaturitate
2.Curba cupida: erotism adolescentin; nazuinta catre tinerete (Machover)
... narci sism, adolescenta vanitoasa
3.Dinti care se vad: semn puternic de agre siune orala a unei naturi infantile Machover)
... tendinte ostile orale: muscat, sarcasm taios
4.Larga, cu colturile n sus: afinitate fortata
... tendinta de a se prezenta zambind, de a prezenta o fatada acceptabila care sa
mascheze trairi mai putin acceptabile
5.Crestatura a gurii: ostilitate si furie
... agresivitate, hipercritic, sadic verbal (Machover)
6.Concava: dependenta orala (Machover)
... imaturitate psihosexuala
... care cere atentie si aprobare
7.Inchisa rigid: refuzul de a se autoreleva
... respingerea nevoilor de dependenta
... poate fi semn de suprimare(?) sau ostilitate
... poate indica o culpabilitate referitoare la (fellatio)
8.Batjocoritoare: dispret pentru altii
... agresiune, ostilitate, probabil din cauza trairilor de slabiciune si nesiguranta
9.Accentuata: mofturosi la mancare (food faddists)
... alcoolici
... dificultati sexuale legate de contactele oral-genitale
... dependent oral
... simptome gastrice
... agresivitate orala: njuraturi (Machover)
10.Mica: o anumita respingere sau negare a nevoilor de dependenta orala la compulsivii
rigizi
... negare a dependentei orale la egoisti si persoane independente
11.Omisa: respingere severa a nevoii de afectiune
... respingere severa a oralitatii
... sentimente de culpabilitate severe
... astmatici (Machover)
... deprimati
MISCARE
1.Activitate: tendinta de a identifica persoane active care doresc sa-si rezolve problemele
2.Hiperactivitate: efort de compensare pentru a controla lumea si a spori predictibilitatea
23

3.Pasivitate: simptom al patologiei crescande la cineva cu trairi excesive de slabiciune si

inadecvare
MUSCHI
1.Accentuati: pot aparea la studentii n arta
... homosexuali (barbati)
... absorbiti de sine
... narcisisti centrati pe propriul corp (Machover; Jolles)
... cei cu atrofii musculare
MUSTATA
1.Mult hasurata (umbrita): straduinte pentru o sexualitate masculina matura
... ocazional, semn al ostilitatii fata de un barbat, daca e desenata de o femeie
2.Mica, curata, ngrijita: sexualitate controlata, preocupare pentru sine, egoism
... apare n desenele unor homosexuali controlati, inteligenti
GAT
Discutie: gatul leaga capul de corp; furnizeaza un indice al coordonarii controlului
mental cu impulsurile fizice (Machover)
1.Lung, subtire: lipsa de coordonare a controlului impulsurilor, spre tiparul schizoid
(Machover)
... poate semnifica ostilitate, mai ales nsotit de un guler ntarit
2.Lat, gros: atitudine ncapatanata, posibila rigiditate
... buna asimilare a impulsurilor (Machover)
3.Unidimensional: lipsa infantila de control asupra impulsurilor si dorintelor
4.Omiterea liniei de baza a gatului la profil: flux liber al tendintelor bazale mpreuna cu
un control inadecvat (Jolles)
5.Accentuare prin cravata, colier sau alte elemente care l demarcheaza: accentueaza
controlul intelectual asupra impulsurilor fizice (Machover)
INDICATORI AI NORMALITATII
Discutie: Aproape toti indivizii normali au zone patologice. Cel mai adesea, n testarea
psihologica, clinicianul sau diagnosticianul este fortat sa caute patologicul si poate subevalua
indicatorii puterii si stabilitatii. De aceea, pentru a reaminti, autorul enumera cateva
caracteristici ale unui DAP sanatos.
1.Marimea: figuri de 6 sau 7 inci naltime; silueta femeii e putin mai mica sau egala cu a
barbatului dar nu mai mare.
2.Plasament: tendinta de a plasa siluetele n mijlocul paginii spre jumatatea de sus.
3.Punctul de plecare: cei mai multi ncep cu capul si trasaturile fetei.
4.Timpul: majoritatea 10 - 12 minute sau mai putin pentru DAP.
5.Spontaneitate: silueta arata o oarecare animatie, miscare, adica este flexibila,
nerigida.
6.Proportie: tendinta de a proportiona realist siluetele, fara distorsiuni, n afara de unele
minore.
7.Prezentare estetica: tendinta de a face siluetele simetrice si placute la privit.
8.Stersaturi: minime, dar cand apar, desenul se mbunatateste.
9.Calitatea liniei: tendinta de a face linii consistente, aratand presiune constanta, sigura.
10.Sex: de obicei sexul propriu se deseneaza primul; mai mult timp folosit pentru
detalierea sexului propriu decat pentru cel opus.
24

11.Caractere sexuale: sexul ambelor siluete evident; femeia va avea sani, par mai lung
decat barbatul, solduri rotunde. Barbatul va avea pieptul si umerii mai largi, par mai scurt
decat femeia,solduri plate si se va accentua mai mult hasurarea parului barbatului decat celui
al femeii.
12.Varsta siluetelor: aproximativ varsta subiectilor;
13.Curea la barbati: semnul controlului conventional;
14.mbracamintea formala: indica controlul formal si tendinte conservatoare;
15.Ochii: au pupile dar nu accentuat ntunecate;
16.Narile sunt absente: exista astfel lipsa agresivitatii infantile;
17.Subiectiv: accepta siluetele desenate fara o autocritica nemeritata;
... nu cere asigurari sau ndrumari de la examinator;
18.Simtul umorului: poate accepta deficientele n desen cu umor;
19.Picioarele neaccentuate (labele picioarelor);
20.Urechile: neaccentuate;
21.ntreaga silueta: ntreaga silueta desenata, n afara de arii minore omise.

NAS
Discutie: Nasul este un simbol al sexualitatii, dar si al luptei pentru putere; probabil, o
mai mare accentuare a nasului ca simbol al puterii decat al sexualitatii.
1.Lung: agresiune; cautarea ascendentei; activ si ntreprinzator social;
2.Hasurat: posibile trairi de castrare la barbatul infantil care proiecteaza defecte unei
femei (Machover);
3.Carn: sexualitate infantila; dependenta copilaroasa;
4.Triunghiular: dorinte de putere; sexualitate infantila;
5.Turtit: lupte pentru putere care au fost pedepsite;
6.Accentuat: indicii pentru preocupare falica (Machover);
...adolescenti si persoane cu teama de castrare;
7.Ascutit: tendinte spre dominatie cu posibila agre siune;
8.Coroiat: sentimentul ca mbatranirea afecteaza sexualitatea masculina;
... semne de gandire rea si amara
NARI
1.Evidente: semn de agresiune primitiva; masura depinde de marime si hasurare:
literal spus freamata de furie.
NUDURI
Discutie: Sunt rar desenate, dar sunt desenate de:
1.Studenti n arte (Machover);
2.Persoane cu psihanaliza ortodoxa;
3.Cei preocupati de sex;
4.Voyeuri;
5.Schizofrenici deprimati;
6.Barbati neseriosi preocupati de sexualitate.
OBSESIV-COMPULSIVII
Au tendinte spre :
1.Detaliere excesiva: buzunare, nasturi, sireturi de pantof, cusaturi;
2.Accentuarea simetriei; precizie, echilibru;
3.Multe stersaturi;
4.Mult timp pentru a termina: nu pot termina desenele;
25

5.Deseneaza corpuri virile cu brate lungi, puternice si capete mici: doresc sa ignore
controlul mintal rigid, dureros si sa se supuna impulsurilor fizice deschise (Machover);
6.ntreaba mult: ncearca sa-l forteze pe examinator sa-i structureze testul;
OMISIUNI
Discutie: Omiterea unei parti a corpului implica un conflict sau preocupare fata de zona
omisa. Daca mana este zona omisa, se va vedea MANA. nainte de a dezvolta o ipoteza
conflictuala, trebuie considerata situatia imediata, istoria sociala, statutul conflictual al zonei
omise, semnificatiile simbolice ale zonei omise si alte date pertinente.
ORGANICITATE
1.Capul neproportional;
2.Cap prea mare;
3.Linii groase si simple;
4.Sinteza slaba;
5.Fara detalii, multe omisiuni;
6.Siluete prea mari;
7.Sentimentul importantei exprimat de catre subiect;
8.Rigiditatea abordarii;
9.Stereotipie;
10.Creionare greoaie a capului;
11.Apasare neobisnuita;
12.Inramarea siluetei cu linii suplimentare;
13.Stersaturi rare;
14.Proportii slabe (neproportionare);
PARANOICII tind sa
1.Accentueze capul: compensare emfatica pentru trairile de inadecvare;
2.Accentueze ochii si urechile: preocupare excesiva fata de lume; trairi ca lumea este
ostila si amenintatoare;
3.Deseneze profile: evaziune si suspiciune n situatia de testare;
4.Deseneze ochi sfredelitori: prudenta fata de ceilalti. Atentie la ameninintarile si
pericolele dinspre altii;
5.Deseneze degete gheare: ostilitate extrema si agresivitate directionata spre
mediu;
6.Detalieze excesiv parul: preocupare deosebita fata de controlul sexual;
7.Deseneze semne homoerotice: inversiune sexuala la unii paranoici;
8.Refuza sa deseneze.
PELVIS
Discutie: pelvisul este literal leaganul civilizatiei; sediul sexualitatii feminine; pentru
barbat mediul cel mai gratificant.
1. nchidere pelviana incompleta: conflict sexual (Jolles);
...tendinte homosexuale cu posibile sentimente de vina si anxietate;
2. Mare: fecunditate, nasterea de copii (Machover);
...superioritatea femeii fata de barbat;
...preocupare pentru graviditate;
...dependenta barbatului fata de mama sau imaginea mamei;
...preocuparea femeii fata de problema graviditatii;
PERSEVERARE
Discutie: aceasta se refera la repetitii neadaptative ale unor raspunsuri.
26

Adesea, perseverarea se manifesta la indivizii limitati sau deteriorati mintal, la nevroticii

care cauta refugiul n raspunsuri sigure, repetitive, ncredintate unei zone de activitate limitata
si sigura si la simulanti.
PERSOANA DESENATA
Discutie: din moment ce desenele au o mare valoare pentru aceia care si proiecteaza
sentimentele fata de oameni n cadrul unui singur desen, subiectii ar trebui sa fie ntrebati
pentru a obtine conceptia lor asupra siluetelor desenate.
Examinatorul ncearca sa descopere daca siluetele desenate sunt legate de conceptia
asupra sinelui si a altora, daca desenele indica conceptii existente sau dorite asupra lumii si a
oamenilor. ntrebarile puse sunt deschise, nespecifice si nu trebuie sa sugereze raspunsuri.
1.Ideal sau fatada: persoana care ar fi dorit subiectul sa fie sau sa apara altora;
2.Imaginea de sine: asa cum se vede subiectul pe sine;
3.Imaginea autoritatii: cineva cu care subiectul trebuie sa se nteleaga;
4.Persoana semnificativa: mama, tatal, frati (rude) sau alte persoane semnificative;
5.Persoana neplacuta: una fata de care subiectul are sentimente ambivalente (patron,
sotie, vecin, etc.);
6.Sexul opus: raspunsul la o figura sexuala;
7.Persoana pozitiva sau negativa: sentimente fata de barbati sau femei;
8.Persoana puternica sau slaba: confesiunea deschisa a slabiciuniilor si defectelor;
...poate indica un efort sincer de a compensa defectele;
...poate fi in acelasi timp confesiune si efortul de a se schimba (Machover)
9.Persoana mutilata: respingerea conceptului simbolizat de partea mutilata a
corpului (Jolles);
...tulburare mentala (emotionala) severa.
PERSPECTIVA
Discutie: perspectiva se refera la partea din silueta desenata prezentata lumii de catre
subiect.
1.Profil: mai matur si mai sofisticat decat vederea din fata care este relativ mai naiva si
nesofisticata (Machover);
2.Disproportia profilului: slaba judecata (Machover);
3.Vedere ntreaga: tendinta spre exibitionism si de a se arata la femeile vanitoase,
adolescente, barbati activi social;
4.Vedere ntreaga a femeii, profil masculin: din partea barbatului semn de
autoprotectie si usurinta de a expune femeia (Machover);
5.Confundarea profilului fetei cu fata ntreaga: rara, cu exceptia primitivilor,
deficientilor mintali gravi, organici, schizofrenici.
6.Profilul fetei cu vederea ntreaga a corpului: postura ncordata
jena sociala, vina relativa la contactele sociale
inpulsul de a arata corpul (Machover)
7.intreaga silueta din profil: ezitare n a face fata lumii
tendinta de a se ascunde pe sine
tendinta de a se retrage din lume (Jolles)
8.intreaga silueta si fata fara a sugera profilul: rigiditate
determinarea de a face fata vietii direct (Julles)
SIMBOLURI FALICE
1.Pusti, tigari, pipe, bastoane, pantofi, nasuri
2.Indica: frica de impotenta
ostilitate fata de femei
imaturitate psihosexuala
27

preocupare sexuala
impulsuri sexuale: complexul lui Don Juan
INABILITATE SAU BOALA FIZICA
Discutie: Puterea fizica este accentuata de cei care se simt inadecvati fizic. Cineva sigur
pe sine ntr-o zona fizica specifica nu are nevoie sa accentueze acea zona (Machover; Jolles).
PLASAMENT (NCADRARE N PAGINA)
Discutie: ncadrarea n pagina arata n mare unde se plaseaza subiectul relativ la mediul
sau
1.Sus pe pagina: se simte n aer; fara baza solida
2.Deasupra mijlocului paginii: se simte lucrand spre un scop intangibil (Jolles; Buck)
tendinta de a recurge la imaginatie pentru satisfacerea nevoii de putere
(Buck)
poate fi distant si inaccesibil (Buck)
poate indica optimism n lupta pentru atingerea pentru atingerea scopurilor
(Machover)
poate indica nfumurare sau privirea de sus a altora (Levy)
3.In centrul paginii: insecuritate si rigiditate
nevoia de a mentine un control atent (Jolles)
grad normal de control si rigiditate
4.Sub mijlocul paginii: se simte nesigur si inadecvat cu o oarecare depresie (Machover;
Jolles; Buck)
concret sau legat de realitate n viata si gandire (Jolles; Buck)
atitudine defetista; depresie (Levy)
nevoia unor fundatii solide, control si echilibru
poate demonstra stabilitate, calm, echilibru (Levy)
5.Partea stanga a paginii: dominanta emotionala (Jolles)
accent pe trecut (Jolles)
tendinte spre impulsivitate (Jolles)
orientat catre sine (Machover)
constient de sine (Levy)
6.Partea dreapta a paginii: control emotional (Jolles; Buck)
face eforturi mari pentru a reusi
orientat catre mediu (Machover)
extratensiv
7.Coltul din stanga sus al paginii: anxios; dorinta de a se feri de experiente noi si de a se
ntoarce n trecut, sau de a cauta satisfactii imaginare (Jolles)
BUZUNARE
1.Accentuate: infantil, dependent (Machover)
deprovari afective sau materne formeaza unor adaptari psihopatice (Machover)
adolescenti cu dorinte de virilitate care intra n conflict cu dependenta de figura
materna (Machover)
dependenta orala: o persoana care ia, care nu da, imatura
femeie care si accentueaza independenta
PROFIL
1.Evadare controlata sau rezinstenta la relevare de sine
poate indica control matur al sentimentelor cu refuz de a se exhiba
2.Figura ntreaga din profil: (tot corpul din profil) serioase tendinte de a se retrage si
opozitie (Jolles)
28

...evaziune controlata sau rezintenta la autorelevare (Urban)

tendinte de retragere nepatologice daca nu sunt prezente si alte semne de retragere
(Urban)
3. Profil ambivalent: o parte a corpului ntoarsa n alta directie decat cealalta parte a
corpului
tendinta de a indica frustrare extrema cu dorinta puternica de a abandona o situatie
nesatisfacatoare (Jolles)
tendinte introversive si extoversive, o ambivalenta care produce confuzie (Urban)

NTREBARI
Discutie: Cand un subiect pune ntrebari, el doreste ca examinatorul sa structureze
situatia n locul lui. ntrebarile pot indica nesiguranta fata de asteptarile examinatorului; pot
arata nesiguranta tipica subiectului sau pot arata evadare din situatie, curiozitate, anxietate,
grija, confuzie. Raspunsurile la toate ntrebarile trebuie date astfel ca situatia de testate sa
ramana nestructurata. La sfarsitul testarii examinatorul poate raspunde mai complet si specific
la ntrebari, dar cu discretie si judecata clinica.
RECT
1.Accentuare: semn rar de tendinte paranoide sau homoerotice (Machover)
INDICATORI AI REGRESIEI SI RETRAGERII
1.Ochi orbi
2.Gura concava, receptiva
3.Miscare nghetata: silueta este prinsa n contemplare (Machover)
4.Profil care priveste spre stanga
5.Profil rigid
6.Refuzul de a desena
7.Slabiciune: picioarele (labele picioarelor) ca niste bete, picioare slabe, brate slabe,
degete ca petalele de flori, silueta foarte mica
LIPSA DE TRAGERE DE INIMA N A DESENA
Discutie: Lipsa de tragere de inima n a desena poate indica:
1.Timiditate
2.Anxietate
3.Evaziune: teama de autorelevare din cauza unor trairi ca lucrurile nu merg prea
4.Depresie
5.ncapatanare

bine

PARTEA DREAPTA A IMAGINII vezi si NCADRARE N PAGINA

Discutie: Partea dreapta a paginii este partea mediului, n timp se partea stanga este
partea sinelui (Machover)
SILUETA N ALERGARE
Discutie: O silueta alergand indica un nivel nalt de energie directionata primar catre
iesirea dintr-o situatie neplacuta, dupa Jolles poate indica si o impulsivitate isterica
INDICATORI AI SCHIZOFRENIEI
1.Miscare blocata: are trasaturi statice, autiste, introversive
impulsuri spre realizare si putere bazate pe imaginatie (Machover)
29

2.Partea stanga a paginii de desenat: o trasatura de introversiune

3.Cap marit: viata imaginativa bogata
4.Detalierea urechii si a ochiului: in schizofrenia paranoida arata preocupare pentru
halucinatii auditive si extrema suspiciune
5.Corp rigid: constrictie (constriction)
6.Desen bizar: lipsa contactului cu realitatea
7.Refuzul de a desena: rezulta din evaziune sau depresie
8.Transparenta: aratarea organelor interne; indica furie si anxietate convertite n
preocupare corporala (somatic; Machover)
9.Succesiune confuza: succesiunea normala este de la cap la picioare
10.Profil confuz
11.Disproportie grosiera
12.Figura diagramatica (diagrammatic figure)
13.Silueta formalizata, indicatoare a luptei compulsive pentru control
14.Reprezentarea organelor genitale
15.Dezumanizare: oameni ca animalele
AUTO-CRITICA
Discutie: Comentarii auto-critice cum ar fi: Nu pot desena Este groaznic, Ia te uita,
arata caraghios, etc. indica urmatoarele:
1.Estimare de sine coborata si posibila depresie
2.Dorinta de evita criticile examinatorului
3.Dorinta de asigurare din partea unei figuri cu autoritate
SUCCESIUNEA SEXELOR
Discutie: Levy afirma ca 87% din 5000 de subiecti au desenat la nceput persoane de
acelasi sex cu ele. ntr-un esantion de 16 homosexuali 13 sau 81% au desenat la nceput sexul
opus. Interpretarile posibile ale desenarii ntai a sexului opus sunt urmatoarele:
1.Inversiune sexuala (Levy)
2.Identificare sexuala confuza (Jolles; Machover)
3.Atasament puternic sau dependenta de parintele de sex opus (Machover)
4.Atasament puternic sau dependenta fata de un membru al sexului opus (Levy)
CONFLICT SEXUAL
1.Picioarele unei femei mult hasurate
2.Constrictia, hasurarea sau accentuarea pieptului si gatului
3.Accentuarea sexualitatii
4.Lipsa diferentei sexuale ntre barbat si femeie: barbatul si femeia sunt desenati
asemanator
5.Sexul opus desenat ntai
6.Nuduri
DEVIANT SEXUAL
Discutie: Concentrare pe o arie sau pe un organ specifice poate apare n accentuarea
erotismului. Gradul accentuarii ca depinde de taria dorintelor sexuale si de experientele trecute
(Machover)
SIMBOLURILE SEXUALE includ:
1.Palaria
2.Pantofii
3.Nasul
4.Pipa, pusca, bastonul, tigareta, tigara de foi
30

5.Parul
HASURAREA indica:
1.Anxietate: gradul anxietatii este dat de taria hasurii
2.Anxietatea libera (Free-floating): hasurare extrema; poate indica ndoiala de sine,
autocritica, sentimentul de a fi incapabil de a face fata mediului ostil
PANTOFII
1.Detaliere: la tinere pubere este semn de preocupare obse siva pentru obiecte sexuale:
curiozitate si preocupare anormale pentru sexualitatea masculina (Machover)
2.Ascutiti: agresivitate
3.Mult hasurati: preocupare si dorinta sexuala
4.Lipsa pantofilor: agresiune si sexualitate primitive si nereprimate
5.Cu catarame: femeile exhibitioniste si narcisice decoreaza mult pantofii
UMERII
Discutie: Umerii asigura forta si putere. mpreuna cu mainile, bratele si picioarele,
umerii formeaza un complex care indica dorinta de putere. Dupa Jolles, umarul stang are
implicatii feminine, iar cel drept masculine.
1.Mari: sentimente de forta, preocupare extrema pentru putere (Jolles)
adoleescenti (Machover)
de la femei indica protest anti-masculin, dorinte de forta si putere asupra barbatului
(Machover)
2.Mici: sentimente de inferioritate (Jolles)
lipsa accentuarii puterii fizice cu interese compensatorii sau substitutive
3.Patrati: mpreuna cu indicatori de rigiditate si ostilitate indica o atitudine extrema de
aparare si ostilitate (Jolles)
4.Bine proportionati si rotunjiti: o usoara, flexibila si bine echilibrata expresie a puterii
(Jolles)
5.Atarnand (lop sided): dezechilibru emotional
semn de conflict sexual de rol
6.Stersaturi si ntariri: preocupare pentru dorinte si impulsuri fizice pentru dezvoltarea
corpului si expresie a puterii (Machover)
MARIMEA DESENULUI
Discutie: Daca silueta care reprezinta imaginea de sine este mica, ipoteza este ca
subiectul se simte mic sau neadecvat si raspunde cererilor mediului cu sentimente de
inferioritate. Daca silueta imagine de sine este mare subiectul raspunde la presiunea mediului
cu trairi de expansiune si agresiune. Orice extrema indica tendinte psihopatologice (Levy)
1.Media: n jur de 7 inci
2.Raportul dintre marime si spatiu: poate merge paralel cu relatiile dinamice ntre
subiect si mediul sau, sau ntre subiect si figurile parintilor (Levy)
poate fi legat de implicarea imaginativa a subiectului
poate indica gradul de estimare de sine realista relationata la expansivitatea
subiectului
3.Diminuat sau foarte mic: eu contractat (Machover)
sentimente de inadecvare si preocupare de adaptare la mediu (Machover; Jolles; Levy)
schizofrenie regresiva, vegetativa; nivel energetic scazut si eu diminuat si slab
(Machover)
depresie profunda
4.Foarte mare sau marit: ncercarea de a se proba pe sine, pe hartie
31

grandiozitatea paranoicului cu sentimente de inadecvare puternice, inacceptabile,

reprimate (Machover)
estimare de sine fantezista
poate fi caracteristic unui maniac care si raspandeste desenul pe toata pagina
sau
depaseste marginile
daca e sarac proportionat, gol si saracacios poate semnifica: deficienta mintala,
organicitate, sau la desenele unui copil
5.Depaseste pagina: lipsa capacitatii de planificare
tendinta de a fi maniac, hiperactiv
PATAT, MANJIT
Discutie: La adulti, patarea indica o nota regresiva si anxietate severa. Patarea nu este
neobisnuita la desenele copiilor
ATITUDINEA, POZITIA (STANCE)
1.Picioarele larg departate: afirmativ
nesiguranta bazei a fost compensata
2.Strans: rigiditate, restrictie
3.Cu spatele la privitor: respingere si teama
4.Se clatina: echilibru mental precar
5.Picioarele strans apropiate: ncordare, constient, stangaci, rezistent la avansurile
sexuale
FIGURI LIPITE (STICK FIGURES) indica:
1.Evaziune
2.Rigiditate: aparata intelectual
3.Psihopatie: facute de cei care gasesc relatiile interpersonale dezgustatoare (Jolles)
4.Insecuritate: ndoiala de sine (Levy)
STOMAC vezi si BURTA (BELLY)
Discutie: Stomacul este partea corpului cea mai susceptibila la anxietate si la
conversiunea acesteia n plangeri fizice: de notat marea incidenta a afectiunilor gastrointestinale de origini psihogenetice. Psihodinamic, un stomac plin este asociat cu sentimente
de bunastare, n timp ce un stomac gol este asociat cu sentimente de singuratate si gol. Tipic,
schizofrenicii se simt goi pe dinauntru cum se simt majoritatea persoanelor deprimate si
deprivate emotional. Desenele lor pot releva aceasta.
LINIA (MISCAREA CREIONULUI)
1.Lunga: control (Jolles)
2.Scurta: impulsivitate (Jolles)
3.Zimtata: ostilitate (Jagged)
posibila impulsivitate (Jolles)
4.Schitata (sketchy): insecuritate si anxietate
semn al sentimentului de inadecvare daca presiunea este mica
5.nspre corp: introversiune (Levy)
6.Dinspre corp: extroversiune (Levy)
7.Presiune (apasare): indica nivelul energetic (Levy)
8.Apasare puternica: indica anxietate si tensiune
9.Presiune verticala: indica determinare, afirmare, masculinitate
SUCCESIUNE
Discutie: Cei mai multi subiecti ncep cu capul si continua n jos spre picioare
32

1.Ezitare in a merge mai jos de cap sau de talie: retinere n a face fata conflictelor
legate de semnificatia simbolica a zonelor evitate (Machover)
2.Confuza: impulsiv, maniac sau supraactiv
3.Dezvoltare bilaterala a unor zone foarte mici: rigid, compulsiv (Machover)
4.Trasaturi faciale desenate la urma: neadaptare implicand retinere sau incapacitate n a
face fata angajamentelor emotionale (Machover)
tendinte schizoide
CAZURI CHIRURGICALE
Discutie: Mayer, Brown si Levine au studiat desene facute de pacienti nainte si dupa
operatii. Operatii care implica nlaturare de san, amputari, chirurgie a ochiului sau urechii.
Toate ariile chirurgicale au fost identificate n DAP ca arii ale anxietatii. Trasaturile regresive
ale siluetelor tindeau sa se clarifice sau sa se diminueze dupa operatie, indicand eforturile
facute pentru a compensa si a accepta rezultatele operatiei
SIMETRIE
1.Bilaterala: rigiditate si represie (Machover)
efecte bizare pot indica schizofrenie paranoida (Machover)
2.Extrema: compulsiv, rece emotional si distant (Machover)
3.Tulburare marcata: neurotici cu sentimente de stangacie fizica si indecvare
hipomaniaci sau isterici cu tulburari impulsive (Machover)
copilarii de isterici
nevroza anxioasa severa
DINTI
Discutie: Un accent pus pe dinti indica agresivitate orala, sarcasm muscator, o conceptie
sardonica de viata, nfumurare sau alte slabiciuni care trebuie compensate (Machover)
TEMA
Discutie: siluetele desenate uneori spun povesti si prezinta o varietate de teme
1.Cowboy: agresiune n viata imaginara ndreptata spre expresia activa, fizica a
sentimentelor: copii, adolescenti delicventi
2.Om de zapada: evaziune din problematica corporala
3.Clown desene animate, figuri caraghioase: pot exprima dispret sau ostilitate fata de
sine
reduce examinarea sau examinatorul la o absurditate
4.Persoana n varsta: efoturi spre maturitate si control
5.Persoana mai tanara: folosire a unei aparari infantile
tanjeste dupa libertatea de expresie si responsabilitati limitate ale copilariei
imatur emotional
DEGETUL MARE
1. Rigid: preocupare n legatura cu masturbatia
CRAVATA
1.Un simbol falic: preocupare fata de sexualitatea masculina
controlul sexualitatii si al impulsurilor fizice
2.n miscare: ocazional indica agresiune sexuala deschisa
preocupare sexuala intensa (Machover)
3.Papion: informal, tineresc, promiscuitate sexuala
DEGETELE DE LA PICIOARE - ACCENTUATE, MARITE
33

1.Agresiune primitiva (Machover)

2.Stranse: reprimarea unei agresiuni (Machover)
PERSOANA CARE SE CLATINA (TOPPLING)
1.Sentimentul neechilibrului: pre-schizofrenic (Hammer)
personalitate n stare de flux, instabila
MARGINEA SUPERIOARA A PAGINII
Discutie: Persoana care atinge marginea de sus a paginii sau trece peste marginile
acesteia ncearca sa se supraextinda n relatiile cu altii si de a avea o viata imaginara extrem de
activa. Personalitate ciclotimica.

TRANSPARENTA ( siluetelor):
1.Tendinte voyeuristice (Machover)
... ruptura, fisura de judecata, apreciere (Machover)
TRUNCHI
Discutie: trunchiul este originea impulsurilor fizice
1.Omis: respingerea impulsurilor fizice
...barbati involutivi
...copii (Machover)
...pierderea imaginii corporale (Jolles)
2.Lung si ngust: caracteristica schizoida (Jolles)
3.Esec de nchidere, ncheiere: preocupare sexuala (Machover)
4.Foarte mic: negarea impulsurilor sexuale (Jolles)
...sentimente de inferioritate si slabiciune fizica (Machover)
5.Foarte mare: multe impulsuri instinctuale nesatisfacute (Jolles)
...lupta pentru dominanta fizica (Machover)
6.Trunchiul sexului opus mult hasurat: ostilitate fata de sexul opus (Machover)
LINIA TALIEI
Discutie: Linia taliei taie originea impulsurilor fizice. Machover noteaza: deasupra taliei
sunt zonele puterii fizice a barbatilor n timp ce sub ea sunt zonele sexuale. La femeie,
deasupra sunt sanii cu fluidul dadator de viata si dedesubt sunt zonele reproducerii si
sexualitatii
1.Accentuata: control sexual
2.Mult hasurata sau taiata: control extrem al sexualitatii poate cauzat de sentimente de
vinovatie sau de sentimentul de pierdere iminenta a controlului sexual.
... combinat cu un conflict n zona gatului, cu o atitudine rigida, lipsa miscarii, lipsa sau
ascunderea mainilor si rigiditatea bratelor, vor indica rigiditate excesiva si fragilitate a
controlului cu esecul n adaptarea cerintelor lumii
3.Refuzul de a desena mai jos de linia taliei: sexualitate tulburata si blocata (Machover)
4.Amanarea desenarii: un blocaj n a se descurca cu ariile corporale ale sexualitatii
5.Extrem de ngusta, stramta: sugereaza control precar care este evident n izbucnirile
temperamentale (Machover)
... narcisic, centrat pe sine, vanitos

34

INDICATORI DE ALARMA PENTRU O TULBURARE MINTALA SEVERA

(vezi si SCHIZOFRENIA)
1.Ochi care nu se vad
2.Indicatori anatomici
3.Guri deschise
4.Guri care ranjesc
5.Pumni stransi
6.Caracteristici bestiale
7.Hasurare extrema, patare
8.Guri crestate
9.Degete ca ghearele
10.Omiterea unor parti importante: brate, maini, picioare
11.Siluete rigide, diagramatice
12.Lipsa echilibrului, clatinare
13.Nuduri cu organele genitale accentuate
14.Mazgaleala
15.Confundarea profilului cu fata
16.Desene mici, goale
17.Desene mari, grandioase, care depasesc pagina
18.Ochi care privesc sasiu
--- SFARSIT ---

CAIETUL DE PROTOCOL AL TESTULUI <<DRAW-A-PERSON>>

35

de William H. Urban, M. A.

Nume

Varsta

Adresa

Telefon

Sex

Data
nasterii
Profe
sia

Scoala

Grad
educatie

sau

Referinta de

Motivele referirii
Date medicale-neurologice-psihologice
Date socio-economice
Catre examinatori:Aceasta brosura de protocol este destinata a fi prezentata mpreuna
cu <<Catalogul de analiza interpretativa a desenului persoanei >> de William Urban (editat de
Western Psychological Services). Pentru titlurile <<Interpretare >> se sugereaza sa se faca
referinta la catalogul DAP de mai sus.
Concluzii si apreciere rezumativa:
Tulburare mentala /emotionala
0-4
5-9
11-

+
+

16

Leziune cerebrala organica

07

sau +

814

+
+

Recomandari:

____________________________
Examinator
Data

36

DISPOZITIA SI NFATISAREA SILUETELOR

silueta masculina
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Greseli
(Misc.)

silueta feminina
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Greseli
(Misc.)

PLASAREA SILUETELOR N PAGINA

Barbat: jum. sup., jum. inf., partea st., partea dr., centru pagina, ncercuit
Interpretari:

ZONE
DISPROPORTIE
1.
2.
3.
4.
(Miscari)
ARII
DE
HASURARI
PUTERNICE SI/SAU
STERSATURI
1.
2.
3.
4.
5.
Altele(Miscari)

DE

Descriere

Descriere

TRASATURILE CAPULUI
37

Interpretari

Interpretari legate
de zona (arie)

silueta masculina
Par
Ochi
Urechi
Nas
Gura
Barbie
silueta feminina
Par
Ochi
Gene
Sprncene
Urechi
Nas
Gura
Barbie
UMERI, BRATE,
MAINI, DEGETE
silueta masculina
Umeri
Brate
Maini
Degete
silueta feminina
Umeri
Brate
Maini
Degete
ZONE SIMBOLICE SEXUAL
silueta masculina
Perineu
(Trouser fly)
Nasul (marimea)
Parul (hasurarea)
Picioarele
Fese
silueta feminina
Perineu
Sani
Fese
Parul (hasurarea)
Picioarele
Trasaturi ale controlului
silueta masculina
Piept
Mansete
Atitudine
Calitatea liniei

Descriptie

38

Interpretari

Gradul de detaliere
Linia gatului
silueta feminina
Piept
Mansete
Atitudine
Calitatea liniei
Gradul de detaliere
Linia gatului

LISTA DE VERIFICARE A UNOR TULBURARI SEVERE MINTALE/

EMOTIONALE
1.Aratarea organelor interne
2.Silueta care se clatina
3.Organe genitale accentuate la silueta nuda
4.Siluete dezumanizate
5.Trasaturi bestiale
6.Fara trasaturi faciale
7.Figuri sasii
8.Degete cu gheare
9.Inconsecventa profilului facial
10.Gura cascata, ranjita
11.Siluete rigide, diagramatice
12.Gura crestata (buze subtiri)
13.Hasurare puternica, crestata
14.Desene mici, golase
15.Desene mari, grandioase, care depasesc pagina
16.Hasurare excesiva a ochilor si urechilor
LISTA DE VERIFICARE A UNOR TULBURARI ORGANICE CEREBRALE
1.Capul disproportionat
2.Cap mult prea mare
3.Linii greoaie si simple
4.Sinteza slaba
5.Absenta detaliilor
6.Siluete mult prea mari
7.Simtul neputintei exprimat de subiect
8.Rigiditatea abordarii
9.Stereotipie
10.Schitare greoaie a capului
12.Apasare neobisnuita
13.ncadrarea siluetelor cu linii suplimentare
14.Slaba proportionare
15.Stersaturi neobisnuite

39

TOTAL ______________INTERPRETARE TOTAL

______________INTERPRETARE
6-7 Usoara posibilitate de leziune
daca tabloul clinic nu sustine
ipoteza patologica

0-4

Nu

neaparat

semnificativ,

cerebrala
8-14 Posibilitate mare de
leziune cerebrala

5-9 O tulburare acuta

10-16 Tulburare emotionala severa
DINAMICA PERSONALITATII

________________________________
EXAMINATOR
DATA
RAPORTUL INTERPRETATIV AL DESENULUI PERSOANEI
Bazat pe Catalogul de analiza interpretativa a desenului persoanei si Brosura de protocol
a desenului persoanei de WILLIAM H. URBAN. M. A editat de WPS
Nume
Adresa
Ocupatia

Varsta

Sex

Scoala (daca urmeaza)

Stare civila: singur , div. , vaduv, despartit
Sursa
de
Adresa
referinta
Motivele referirii
Locul
Examinator
examinarii DAP

40

Data nasterii
Telefonul
Tel.
de
la
serviciu
Gradul
educatiei
Nr. copii
Telefon
Titlu

Rezumat si concluzie: observatii si descoperiri DAP

Recomandari

____________________________
EXAMINATOR
DATA
REACTIA SUBIECTULUI LA SITUATIA DE TESTARE DAP
Indicatii: Examinatorul DAP ncercuieste acel cuvant (acele cuvinte) care-l descriu cel
mai bine pe subiect. Spatiile pentru cuvintele descriptive care nu sunt cuprinse, dar pe care Ex.
poate sa le completeze si sa le nlocuiasca. Fiecare sectiune (A, B, C, etc. ) ar trebui cate un
cuvant sau mai multe ncercuite. Sectiunile finale sunt incluse pentru a fi folosite de Ex.
A. APARENTA - curatenie meticuloasa, medie, nengrijit
B. NGRIJIRE - curat si bine ngrijit, mediu, nengrijit
C. POSTURA - rigida, dreapta, medie, aplecata
D. MERS - energic, mediu, ezitant, moale, stangaci
E. STRANGERE DE MANA - foarte puternica, puternica , ferma , slaba
F. ANXIETATE MANIFESTA - frunte umeda , palme umede , tremur
G. REACTIA FATA DE EX. - prietenoesa, placuta, rezervata, rece
H. DEPENDENTA FATA DE EX. - se bazeaza pe el nsu si, pa siv
I. RAPORTURILE CU EX. - bun, mediu, rece , suspicios
J. REACTIA LA DAP - dornic , interesat , negativ
K. VERBALIZARE - abundenta, medie, fara comentarii
L. ATITUDINE DEFENSIVA- simte DAP folositor, neutru, criticist
M. IMPLICAREA EULUI - serioasa, aparenta, neprovocat
41

N. ABORDARE DAP - usoara, spontana, ezitanta, revuz

O. ENERGIE - rapid, repede si usor, muncitor, ncet
P. STERSATURI - nici una, multe, putine
Q. ATITUDINEA FATA DE SINE - supraapreciere, realista, hipercritica
R. NCREDERE N SINE - sigur pe sine, unele dubii, oscilant
S. COMPORTAMENT - normal, aparte, bizar, autistic
T. LIMBAJ - bun , mediu , defectuos
U. NIVELUL DE INTELIGENTA - alerta, mediu, prost

IMPRESIILE ASUPRA SUBIECTULUI EVOCATE DE FIGURILE DAP

DESENATE
Indicatii: Ex. interpreteaza impresiile sale asupra figurilor DAP desenate de subiect.
Aceste interpretari sunt nregistrate prin aprecieri (evaluari) pe o zona a continutului. Mai jos
este un continuum ntre termenii descriptivi ai figurilor DAP desenate. n fiecare continuum
Ex. plaseaza un M pentru silueta masculina si un F pentru cea feminina pe cele
doua puncte care i se par Ex. cel mai potrivite, deci fiecare linie (continuum) va avea un M sau
un F. Pe aceasta cale Ex. formuleaza atat o conceptie literara cat si una grafica a tratarii
diferentiate a sexelor. Liniile aditionale sunt pentru a introduce noi continuumuri de catre Ex.,
scriind cei doi termeni descriptivi care limiteaza fiecare nou continuum pe care experienta Ex.
l conduce sa creada ca este semnificativ.

CONTINUUMURI
Treimea superioara
1. Viguros
2. Deschis
3. Prietenos
4. Bine dispus
5. Stralucitor
6. Frumos (Chipes)
7. Curat
8. Trasaturi regulate
9. Natural
10.Maturitate
emotionala
11. Aparenta adulta
12. Capabil
13. Ma siv
14. Drept
15. Controlat
16. Detaliat
17. Perceptiv (Vede)
18. Sofisticat
19. Sensibil
20. Intelectual
21.Constiincios (Linii
ngrijite)

Treimea medie

Treimea inferioara
Pasiv
Respingere
Ostil
Furios
Plat
Nepretentios
Nengrijite
Schimono site
Stilizat (afecte)
Imaturitate
Infantila
Slab
Mic
Se clatina
Impul siv
Gol
Imperceptibil (Orb)
Naiv
Nesimtitor
Corporal
Impulsiv

42

22. Fericit
23.Consecventa
tratarii
24. Putine stersaturi

Deprimat
Inconsistenta
Multe

TRATAREA BARBAT-FEMEIE
Indicatii: folo sind seriile de continuumuri de la pag. anterioara Ex. indica prin
ncercuire barbat sau femeie, care sex asigura dupa parerea lui reactiile subiectului, raspunsul
sau identificarea acestuia.
1.Care sex e mai aproape de varsta subiectului
barbat
femeie
2.n care desen foloseste subiectul mai multa energie
3.n care desen subiectul arata mai lmulta concentrare
4.Care desen e mai detaliat
5.Care desen e mai nalt
6.Care desen pare mai puternic
7.Care sex pare mai sanatos
8.Care este sexul dominant
9.Care sex arata mai multa miscare
10.Care sex arata mai multe probleme psihopatologice
11.
12.
_______________________________________________________________________
IPOTEZE INTERPRETATIVE
Indicatii:
A. Rezumati descoperirile majore ale DAP. Utilizati ipotezele sugerate n Catalogul
interpretativ al desenului persoanei si / sau impre siile si
experienta dumneavoastra clinica
B. Concluziile examinatorului privind reactiile si raapunsurile subiectului sunt
corelate si integrate
C. Este descrisa tratarea diferentiata a sexelor
_______________________________________________________________________
A.
B.
C.
_______________________________________________________________________
_
Completati SUMARUL SI CONCLUZIILE de la pag. 45 cu scurte paragrafe care
prezinta descoperirile pertinente de mai sus. Legati aceste descoperiri cu motivele referirii

43