Sunteți pe pagina 1din 2

ASQ Chestionarul pentru evaluarea anxietatii

autori Lehrer si Woolfolck

Chestionarul msoar dimensiunea cognitiva, somatica si comportamentala a


anxietatii. Cei 36 de itemi au fost construiti si validati de Lehrer si Woolfolck in 1982.
Administrare si scorare
Raspunsurile se dau pe o scala cu 9 trepte, 0 indicand manifestarea minima iar 8
pe cea maxima. Se calculeaza un scor pentru fiecare dimensiune:
- cognitiva
- somatica
- comportamentala si
- un scor global pentru anxietate prin sumarea scorurilor partiale.
Dimensiunea somatica cuprinde 16 itemi: 1, 2, 4, 7, 10, 13, 14, 18, 20, 23, 29, 30,
31, 33, 34, 35. Scorul total se poate situa intre 0 128 puncte:
59 102 scor mediu
Peste 103 scor ridicat
Dimensiunea comportamentala cuprinde 9 itemi: 3, 6, 9, 12, 17, 22, 25, 26, 28.
Scorul total se poate situa intre 0 72 puncte:
34 57 scor mediu
Peste 58 scor ridicat
Dimensiunea cognitiva cuprinde 11 itemi: 5, 8, 11, 15, 16, 19, 21, 24, 27, 32, 36.
Scorul total se poate situa intre 0 88 puncte:
41 69 scor mediu
Peste 70 scor ridicat.
Scorul global cuprinde 36 de itemi si se poate situa intre 0 288 puncte:
110 135 scor mediu
Peste 136 scor ridicat
Fidelitate
Schelling si Emmelkamp (1992) au examinat consistenta interna a subscalelor
intr-o populatie de indivizi cu fobii sociale si au gasit un indice de fidelitate de 0,92
pentru subscala somatica, 0,88 pentru cea comportamentala si 0,83 pentru cea cognitiva.

1
Intr-o populatie de adulti normali au fost gasiti coeficienti de fidelitate de 0,92
pentru subscala somatica, 0,87 pentru cea comportamentala si 0,83 pentru cea cognitiva.
Pe o populatie de adolescenti s-au gasit coeficienti de fidelitate de 0,88 pentru
subscala somatica, 0,81 pentru cea comportamentala si 0,83 pentru cea cognitiva.
Validitate
Lehrer si Emmelkamp (1992) au aratat ca intr-un grup de studenti la seral,
scorurile la toate cele 3 subscale coreleaza semnificativ cu alte inventare de anxietate,
nevrozism si introversie.
Intr-un esantion de 57 de pacienti cu anxietate, a rezultat ca scala de somatizare
SCL 90 R este foarte apropiata de subscala somatica ASQ. Scala de psihotism a SCL
90 R coreleaza inalt cu subscalele cognitiva si comportamentala a ASQ.
Scholing si Emmelkamp (1992) au aratat ca intr-un grup de pacienti cu fobie
sociala si in alt grup de adolescenti, subscala somatica coreleaza mai mult cu scala de
somatizare SCL -90 R, decat scalele comportamentala sau cognitiva. Au gasit de
asemenea o corelatie puternica intre scalele comportamentale si chestionarul Marks
Matheus de masurare a fobiei sociale, corelatii inalte intre subscala de cognitie si
subscalele de depresie si interpersonala din SCL 90 R si o corelatie moderata intre
subscala cognitiva si un inventar de cognitii sociale.
Lehrer si Woolfolck au aratat ca scalele solicita anumite raspunsuri dezirabile
social. Intr-un esantion de studenti care au completat scala ASQ si un alt chestionar de
evaluare a raspunsurilor dezirabile s-a relevat ca scala este susceptibila la raspunsuri
dezirabile social.

S-ar putea să vă placă și