Dizabilitatea

screening,
evaluare,
interventie

Psih. Claudia Draganescu

Aprilie 2017
 Sumar
Dizabilitatea pe plan mondial

-definitii
-modelul ICF vs. modelul categorial
-evaluarea dizabilitatii cu ICF
-date
-dizabilitatea e diversitate
-evaluarea dizabilitatii cu WHODAS
-programe de reabilitare la nivel de comunitate
 Sumar
Tulburarile de neurodezvoltare
-criterii de diagnostic DSM V
-instrumente de screening/evaluare
-Principii de interventie
 DIZABILITATEA
Rezulta in urma interactiunii dintre
afectarea/afectarile
fizice/somatice/mentale
si
barierele de mediu si atitudine

care impiedica persoana respectiva sa

functioneze intr-o societate la fel ca
ceilalti membri din comunitate (1).
 DIZABILITATEA
-termen umbrela care e refera la dificultatile pe care
oamenii le au ca urmare a afectarii uneia sau mai
multor arii de mai jos.

Probleme in functionarea umana:

1. Afectari fizice (impairments) probleme cu functiile
corpului sau alterari ale structurii corpului (paralizie,
deficienta de vedere).
2.Limitarea activitatilor (nu pot sa merg, sa mananc).
3.Restrictii de participare- dificultati in implicarea in
anumite activitati sociale, ocupationale sau din
comunitate (transport public, probleme la angajare).
 Date
15% din populatia planetei are o forma de
dizabilitate (adica 1 din 7 oameni).

Intre 110 si 190 milioane de adulti au dificultati

semnificative de functionare.

Procentul persoanelor cu dizabilitati este in

crestere (factori cheie - imbatranirea si frecventa
bolilor cronice).
 Date2
Persoanele cu dizabilitati au o probabilitate

-de 2 ori mai mare de a intalni clinici/personal

neadecvate/pregatit necorespunzator;

-de 3 ori mai mare de a li se refuza ingrijirea

medicala;

-de 4 ori mai mare sa fie tratati prost de catre cei

din sistemul de sanatate. (7)
Statistici la nivel global
(WHO)
70 mil. persoane au nevoie de scaun cu rotile

5-15% au acces la unul

360 mil. au deficienta de auz (moderata si

profunda)

Productia de aparate auditive acopera 10% din

nevoia globala
 ICF
In prezent, ne raportam la dizabilitate prin
intermediul Modelului ICF (International
Classification of Functioning, Disability and
Health) (2).

Dizabilitatea rezulta din interactiunea tulburarilor

cu factorii contextuali: de mediu si personali.

Dizabilitatea este un continuum al functionarii

omului.
 Factorii de mediu-ICF
=lumea in care traiesc oamenii cu diferite
niveluri de functionare.

-faciliteaza integrarea sau creeaza bariere.

Tehnologia (rampe de acces,
autobuze dotate cu rampe)
Mediul natural (relieful)
Mediul construit (case, blocuri,
trotuare)
Suportul comunitatii si relatiile dintre
membrii comunitatii (din partea soferilor de
autobuz, din partea vecinilor sau a altor
membri din comunitate)
 Atitudini si servicii
Atitudinea in parcuri, la scoala, la serviciu, pe
strada, in mall-uri, magazine, spitale.
Atitudinea vanzatorilor, a functionarilor
publici, a medicilor.
Accesul la serviciile comunitatii
(posta, banca, spital..)
 Atitudini si discriminare
In general, populatia generala nu intelege care
sunt abilitatile oamenilor cu dizabilitati
intelectuale (3).

Oamenii cu tulburari mentale sunt discriminati

chiar si in clinici/spitale (4,5).

Atitudini negative=>comportmente
negative/de maltratare a persoanelor cu
dizabilitati (copiii, la scoala, isi bat joc de cei cu
dizabilitati, soferii de autobuz nu coboara rampa,
angajatorii nu angajeaza persoane cu dizabilitati,
Politicile (la nivel de institutii de
stat, private, la nivel national)
Persoana de asistenta la posta, banca pt
persoanele cu dizabilitati.
Formulare modificate (simplificate).

Privilegii (casierii speciale in magazine, banci).

Sprijin material, tehnologic, asigurari de

sanatate care sa acopere
monitorizari/interventii medicale.
Decontarea serviciilor de recuperare.
Politici legate de
preventie
Preventie primara: programe/actiuni
menite sa indeparteze cauza problemei de
sanatate inainte ca aceasta sa apara
(obezitate, fumat, HIV/SIDA la adolescenti).
Preventie secundara: actiuni de detectare
a unei probleme de sanatate aflate intr-un
stadiu incipient sau prevenirea raspandirii
acesteia sau reducerea efectelor pe termen
lung (sprijinirea femeilor cu dizabilitate
intelectuala sa faca screening pentru cancer
de san).
Preventie tertiara:
actiuni de reducere a impactului unei tulburari
instalate (prin restabilirea functionarii sau
reducerea complicatiilor)

-de ex. reabilitare fizica (fizio/kinetoterapie,

terapie ocupationala, inot etc. pentru copii cu
tulburari musculoscheletale).
 Factori personali - ICF
Motivatia (ex. copii cu dizabilitati motorii la
kinetoterapie)

Stima de sine (ex. adolescent cu hipoacuzie)

Cognitiile despre propria dizabilitate (ex. diabet, cancer)
Auto-eficacitatea perceputa.

Oamenii care se simt nedreptatiti din cauza dizabilitatii

lor incep sa evite anumite locuri, sa-si modifice rutinele
si chiar sa se mute. (6)
 Dizabilitatea e diversitate
Dizabilitati ca urmare a afectarilor senzoriale
(motorie, oculara, aurala, scheletala).

Dizabilitati ca urmare a afectarii functiilor

intelectuale (retard mental).

Dizabilitati ca urmare a unor tulburari

congenitale, neurologice (paralizie cerebrala),
genetice (Sindrom Down) sau de
neurodezvoltare (tulburare de spectru autist).
 Dizabilitatea e diversitate
2
Dizabilitati ca urmare a bolilor somatice cronice:
-diabet;
cancer;
SIDA;
AVC;
boli respiratorii etc.
Dizabilitati ca urmare a tulburarilor psihiatrice:
schizofrenie;
tulburare bipolara;
depresie;
agorafobie severa;
-adictii (alcoolism, droguri).
 ICF - Structura
1. Functiile corpului (8 capitole)
2. Structura corpului (8 capitole)
3. Activitati si participare (9 capitole)
4. Factori de mediu (5 capitole)
Cotare functiile corpului
Activitati si participare
Factorii de mediu-cotare
 Utilitatea ICF la nivel individual
Evaluarea pacientilor (Care este nivelul lor de
functionare?)

Planificarea tratamentului (De ce tip de interventii

are nevoie pacientul pentru a-si imbunatati
functionarea?)

Evaluarea tratamentului (Care sunt progresele

tratamentului? Cat de utile sunt interventiile?)

Canal de comunicare intre specialisti (medici,

asistente medicale, fizio/kinetoterapeuti, TO etc.)
Autoevaluare (Care este nivelul meu de mobilitate? )
 Utilitate ICF la nivel institutional
Educarea, training-ul, formarea continua a
specialistilor dintr-o institutie.
Planificare si dezvoltare: Ce alte tipuri de servicii
ar fi util sa avem in institutie? (de ex., TO daca avem
multi pacienti cu afectarea mobilitatii)
Imbunatatirea calitatii serviciilor: Cat de bine
venim in intampinarea nevoilor clientilor/pacientilor
nostri?

Evaluarea eficacitatii serviciilor: Cat de utile sunt

serviciile noastre?
Management eficient al costurilor: Cum putem
imbunatati serviciile si reduce costurile? (terapie
florala vs kinetoterapie)
 Utilitatea ICF la nivel social
Pentru acordarea de beneficii sociale in
concordanta cu gradul de dizabilitate.

Pentru dezvoltarea politicilor sociale

(modificari legislative, ghiduri, actiuni
antidiscriminare): Garantarea drepturilor
va imbunatati functionarea persoanelor cu
dizabilitati la nivel social? Putem masura
imbunatatirile, progresele?
 Utilitatea ICF la nivel social
Evaluarea nevoilor: Care sunt nevoile
persoanelor cu diferite niveluri de
dizabilitate limitari fizice, limitari ale
activitatilor, restrictii de participare?

Evaluarea mediului si marirea

accesibilitatii: Cum transformam mediul
astfel incat el sa fie accesibil pentru toti
membrii comunitatii?
 WHODAS Disability Assessment
Schedule
Instrument de evaluare a gradului de
dizabilitate.

Variante:
-36 itemi (autoadministrare, interviu clinic,
administrare apropiatilor);
-12 itemi (cu aceleasi 3 tipuri de administrari).
 WHODAS Disability Assessment
Schedule
Domenii:
1.Intelegere si comunicare
2.Activitati in mediul apropiat
3.Autonomie personala
4.Relatii interpersonale
5.Activitati cotidiene (treburi casnice, timp liber,
serviciu/scoala)
6.Insertie sociala (la activitatile din comunitate, la
rezolvarea dificultatilor provocate de boala)

http://www.who.int/classifications/icf/whodasii/en/
Scorare
 Interventii la nivel
national
Permiterea accesului la toate sistemele si
serviciile de interes general:
educatie;
Sanatate;
Angajare;
Servicii sociale.

Cum?
-Modificari legislative.
-Institutii de suport (Asistenta sociala).
-Schimbari de mediu (in scoli, in companii, spitale).
 Interventii la nivel
national
Programe si servicii de recuperare si
integrare

-Acces la kineto/fizioterapie, interventii psihologice,

logopedie, tratament medicamentos.
- Terapie ocupationala (pentru cresterea gradului de
independenta).
- Training vocational.
 Interventii la nivel
national
Adoptarea unei strategii nationale si a unui plan
de actiune pentru managementul
dizabilitatilor

-actiune comuna guvern-ministere-institutii de stat

si private-angajatori-pacienti-societate civila.
 Interventii la nivel
national
Campanii de constientizare, informare si
intelegere a dizabilitatilor

-ele modifica perceptiile/reprezentarile eronate fata

de dizabilitati.
O SINGURA VOCE PENTRU DIZABILITATE
ADRIANA EXISTA
 Interventii la nivel national
Monitorizare interventii anterioare.

Incurajarea studiilor/cercetarilor si
colectarea de date cu privire la persoanele cu
dizabilitati din tara.
 Programe de reabilitare la nivel
de comunitate
(WHO - http://www.who.int/disabilities/cbr/en/):

1.Sanatatea si dizabilitatea:
- promovare,
- preventie,
ingrijiri medicale,
reabilitare,
tehnologie asistiva.
2.Educatia si dizabilitatea

Ingrijirea si educarea prescolarului

Scoala primara si generala,
Liceul si facultatea
Educatia nonformala (activitati in afara scolii,
inclusiv educatie la domiciliu)
Invatarea continua (calificari profesionale,
cursuri pentru dezvoltare personala)
Includerea in societate a unui
copil cu dizabilitati multiple
- Programele nationale sustin
financiar si educational familia
inca de la nasterea copilului.
- Voluntarii si alti copii il invata
de copilul cu dizab. , il
viziteaza.
- Copilul merge la evenimente
locale, religioase, la locuri de
joaca.
- Copilul merge la
gradinita/scoala.
- Profesorul de sprijin vine acasa
la copil si-i face un plan de
reabilitare.
Excluderea din societate
- Familia este stigmatizata cand
copilul se naste.
- Sora mai mare renunta la studii
pentru a se ocupa de copil.
- Vecinii si alti copii evita sa vina
in vizita.
- Copilul sta mult in casa si
devine din ce in ce mai
dependent de adult.
- Familia cheltuieste bani pe
leacuri care nu functioneaza.
- Tatal este jenat, o
invinovateste pe mama,
paraseste familia.
- Fratii mai mari nu se
casatoresc/angajeaza din
cauza stigmatizarii.
3.Mijloacele de trai si dizabilitatea:

facilitatea accesului pe piata muncii,

masuri de protectie sociala,
castigarea unui venit necesar pentru un trai
decent;
facilitarea accesului la cursuri si calificari;
self-employment.
4. Viata sociala si dizabilitatea

5.Empowerment si dizabilitate
-cum sa-i faci pe cei cu dizabilitati sa fie mai
puternici, ---sa aiba incredere in ei,
-sa faca lobby pentru cauza lor,
-sa schimbe atitudinile celorlalti,
-sa fie agentii schimbarilor pozitive din viata
lor.)
Tulburarile de neurodezvoltare
DSM V
Se manifesta inca dinainte de a intra copilul la
scoala.
Se caracterizeaza prin deficite de
dezvoltare, care afecteaza functionarea
Personala
Sociala
Scolara/profesionala

Adesea apar in comorbiditate una cu alta (TSA

cu DI)
Tulburarile de
neurodezvoltare
Dizabilitatile intelectuale
Tulburarile de comunicare
Tulburarea de spectru autist
Tulburarea cu deficit de atentie/hiperactivitate
(ADHD)
Tulburarile specifice de invatare (dislexie,
disgrafie, discalculie)
Tulburarile motorii
Altele
Dizabilitatea intelectuala
Afecteaza functionarea intelectuala si
adaptativa in raport cu domeniile conceptual,
social si practic.

A. Deficite in functionarea intelectuala

(rationamente, rezolvarea de probleme,
planificare, gandire abstracta, performanta
academica, invatarea din experienta)
confirmate prin testare IQ.
B. Deficite in functionarea adaptativa (nu se
indeplinesc standardele pentru independenta
personala si responsabilitate sociala). Fara
ajutor continuu, deficitele limiteaza
functionarea persoanei acasa, la scoala, la
serviciu, in comunitate.

C. Debutul este in perioada de dezvoltare a

copilului.
 Factori de risc
Factori prenatali (sindroame genetice,
anomalii ereditare, malformatii cerebrale, boli
ale mamei patologia placentei, influente din
mediu alcool, medicamente, radiatii etc.).

Factori perinatali (evenimente asociate

travaliului).

Factori postnatali: spasme infantile,

epilepsie, lipsa severa si cronica a contactului
social, intoxicatiile etc.
 Severitate dizabilitate
Usoara
Moderata
Severa/grava
Profunda

Prevalenta in populatia generala 1%.

Prevalenta DI severe este 6 la 1000.
Este prezenta pe toata durata vietii.
Formele grave sunt vizibile inca din primii 2
ani de viata (exista intarziere semnificativa a
functiilor cognitive, de comunicare si/sau
motorii).

Formele usoare sau moderate sunt sesizate

uneori abia la scoala, cand copilul nu face fata
cerintelor educationale si deficitele de
cunostinte sunt evidentiate.

La formele usoare, daca se intervine timpuriu,

exista posibilitatea ca persoana sa nu mai
indeplineasca criteriile de dg. mai tarziu.
DI afecteaza toate rasele si culturile.

Baietii au o probabilitate mai mare de a fi

diagnosticati cu DI raport 1,6:1 (DI usoara),
raport 1,2:1 (DI severa)
Dizabilitate intelectuala
usoara
Conceptual:

-la prescolari, nu sunt diferente semnificative

fata de cei de aceeasi varsta.
-la scolari, adulti exista dificultati de citit, scris,
aritmetica, invatarea timpului si a folosirii
banilor.
-la adulti, functiile executive, memoria de
scurta durata si utilizarea abilitatilor academice
(banii) sunt afectate.
Dizabilitate intelectuala
usoara
Social:
-interactiuni sociale imature (nu citesc
emotiile corespunzator).
-conversatiile sunt simpliste.
-dificultati de autoreglare a comportamentelor
(crize de furie in public).
-intelegere limitata a situatiilor sociale de risc
(sa nu te duci cu strainii, sa nu deschizi usa
unui strain).
Dizabilitate intelectuala
usoara
Practic:
-au nevoie de asistenta in realizarea activitatilor
din viata de zi cu zi (prepararea mancarii,
administrarea banilor, cumparaturi).
-abilitati recreationale similare cu cei fara
diagnostic.
-au nevoie de ajutor ca sa ia decizii cu privire la
sanatate, chestiuni legale sau de angajare.
Strategii de interventie in scoala
Dizabilitate intelectuala moderata
Conceptual:

-la prescolari, limbajul si abilitatile

preacademice se dezvolta mai greu.

-citit, scris, matematica, timp, bani afectate

semnificativ; in perioada adulta, aceste notiuni
raman la nivel de scoala primara.
-necesita suport continuu.
Dizabilitate intelectuala moderata
Social:

-limbaj limitat, simplist.

-poate dezvolta relatii sociale, inclusiv
romantice.
-are nevoie de ajutor in luarea deciziilor.
-la locul de munca, are nevoie de ajutor
semnificativ pentru comunicarea cu ceilalti.
Dizabilitate intelectuala moderata
Practic:

-dupa muult exercitiu, poate ajunge sa manance

independent, sa se spele, sa-si faca nevoile adecvat.
-in perioada adulta, inca au nevoie de instructiuni sau
remindere (sa te speli si cu sapun pe maini; ai uitat sa
tragi apa).
-suport semnificativ la locul de munca din partea
supervizorului si a colegilor.

-comportamentele neadecvate pot fi prezente si

cauzeaza probleme sociale (masturbarea in public la
adolescenti).
Dizabilitate intelectuala
severa
Conceptual:
-intelegere limitata a conceptelor;
- De regula nu reusesc sa opereze cu numere,
cantitati, bani, timp.
Social:
-limbaj limitat cantitativ si calitativ (folosesc un
cuvant, propozitii scurte, au dispozitive de
comunicare alternativa).
-inteleg limbajul simplu si comunicarea gestuala;
-le place sa interactioneze cu familia.
Dizabilitate intelectuala
severa
Practic:

-asistenta pentru toate activitatile de zi cu zi

(mancat, toaleta, imbracat, spalat).
-la varsta adulta, au nevoie de suport continuu
pentru sarcinile de acasa, dar si pentru cele
recreationale.
-comportamentele neadecvate (inclusiv
autovatamarea) sunt prezente la o minoritate
semnificativa.
Dizabilitate intelectuala profunda
Conceptual:
-persoana foloseste obiectele din jur pentru
autoingrijire sau recreational;
-conceptele au legatura cu lumea concreta,
functionala.
-pot invata sa potriveasca obiecte dupa criterii
perceptive (cana la cana).
-aceasta forma de dizabilitate apare des in
asociere cu afectarea motorie, ceea ce
impiedica persoanele afectate sa manipuleze
obiectele.
Dizabilitate intelectuala profunda
Social:

-poate intelege cateva cuvinte sau gesturi.

-isi exprima nevoile prin comunicarea
nonverbala.
-ii place sa interactioneze cu membrii familiei,
raspunde prin gesturi si indicatori emotionali
(zambeste).
Dizabilitate intelectuala profunda
Practic:
-e dependent de altii pentru toate activitatile de
zi cu zi.
-ar putea face sarcini precum sa puna lingura
de pe masa in chiuveta (daca are abilitatile
motorii necesare).
-activitati recreationale: asculta muzica, se
plimba, se uita la filme.
 Evaluare
Evaluare IQ: teste standardizate (Matricile
Progresive Raven, WISC-IV).
90-114 (inteligenta medie)
80-89 (inteligenta sub medie)
70-79 (intelect de limita)
50-69 (retard mental usor)
35-49 (retard mental moderat)
20-34 (retard mental sever)
Sub 20 (retard mental profund)
 ABAS II
Evaluare nivel de adaptare (ABAS II-
Adaptive Behavior Assessment System)

0-5 ani (formular ingrijitor, formular educator)

5-21 ani (formular ingrijitor si educator)
16-89 ani (autoevaluare)
 Masuratori ABAS II
GAC (comportamentul general adaptativ)

CON (domeniul conceptual): comunicare,

functionalitate scolara, autodirectionare
SO (domeniul social): timp liber, abilitati
sociale
PR (domeniul practic): resursele comunitatii,
viata acasa, sanatate si siguranta,
autoingrijire.
MO (motricitate)
WK (munca)
 Scoruri
110-130:nivel peste medie, superior, foarte
ridicat

90-109: nivel mediu de adaptare

80-89:sub medie
71-79:nivel inferior de adaptare
Sub 70: nivel foarte scazut de adaptare
Ana, 11 ani
Ana a obinut un scor GAC =70, situat la centila
2 (comportament general adaptativ foarte
sczut).

Domeniul CON (conceptual), care cuprinde ariile

Comunicare, Funcionare colar i
Autodirecionare, este cel mai afectat (CON=52).
Scorurile sunt n concordan cu rezultatul obinut
la testul de funcionare intelectual.
Scorul la domeniul SO (social = 92) este in
zona medie, Ana avnd cele mai bune rezultate
la deprinderile sociale i la comportamentele
din timpul liber.

Domeniul PR (practic) este alctuit din

urmtoarele arii de deprinderi: utilizarea
resurselor comunitii, viaa acas, sntate i
siguran, autongrijire. Scorul PR (=73) indic
faptul c deprinderile practice ale Anei se
situeaza la un nivel inferior, comparativ cu cele
ale altor copii de aceeai vrst
 Interventie la prescolari
Tratament medicamentos

Interventie psihologica timpurie pentru

dezvoltarea abilitatilor afectate: cognitiv,
socio-emotional, autoingrijire, limbaj,
motricitate fina.

Logopedie: dezvoltare limbaj.

Kinetoterapie daca este cazul.

Planul de interventie psihologica
Acordam prioritate obiectivelor care il ajuta pe
copil sa functioneze in comunitate.

Luam lista cu abilitati deficitare, transformam

abilitatile in obiective si obiectivele in
activitati terapeutice.

Monitorizam progresul.
 Ana, 4 ani, retard psihomotor, epilepsie
Conform ABAS II, Ana a a obinut un scor GAC
(comportament general adaptativ) 44, situat
la centila 1, ceea ce nseamn un nivel foarte
sczut de adaptare la mediu.

Toate cele 10 arii de deprinderi msurate sunt

deficitare comparativ cu cele ale altor copii de
vrsta Ana, dup cum urmeaz:
 Aria Ce face? Ce-ar mai trebui s
deprinderilor fac?

Comunicare -transmite nonverbal -s imite verbal sunete i
(~ 11 luni) ce-i dorete (plns, combinaii de sunete;
artat); -s foloseasc sunetele
-are contact vizual pentru a exprima nevoile pe
bun; care le are;
-rde ca rspuns la -s dea din cap da/nu
rsul celor din jur; corespunztor;
-ndeplinete cerine -s arate, la cerere, obiecte i
simple (Arunc la imagini ale obiectelor,
gunoi.). ulterior ale aciunilor;
-s arate n poze membrii
familiei;
-s ndeplineasc o varietate
mare de instruciuni verbale.

Funcionalita -indic uneori cteva -s asocieze o varietate
imagini din cri; mare de obiecte identice
te precolar
-indic uneori prile i de obiecte la poz/ poz
(~16 luni) corpului;
la obiect;
-mzglete cu
creionul;
-s diferenieze grafic
-pune cercul n micrile circulare de cele
galetua cu forme liniare (prin imitaie);
prin ncercare- -s imite gesturi simple n
eroare; cntecele pentru copii;
-asociaz obiectele -s imite diverse aciuni
uzuale (telecomand- cu obiecte;
TV, pampers-co de
-s pun cercurile pe b
gunoi);
-demonstreaz
n ordinea mrimii (s
ntrebuinarea sesizeze eroarea i s-o
obiectelor uzuale corecteze);
(duce lingura la gur, -s aib o strategie de
bate toba, scutur cutare a obiectelor
clopoelul). preferate.
Coloana Ce face? cuprinde principalele
achiziii ale copilului, care justific vrsta de
baz (aceasta este o aproximare a abilitilor
copilului).

Coloana Ce-ar mai trebui s fac? cuprinde

obiectivele principale de lucru care cresc vrsta
de baz cu aproximativ 3 luni;

ea nu conine toate comportamentele pe care

copilul ar trebui s le manifeste pentru a ajunge
la nivelul vrstei sale cronologice.
 Monitorizare progres
PPH-prompt fizic; PV prompt verbal; PG- prompt gestual, PP-prompt pozitie

Poate sa

le infiga,
Sa infiga pioneze dupa model dar nu
respecta
modelul;
PG
PPH

Trasat figuri simple

PPH

Colorat
PV, PPH

Puzzle 4 piese care nu se imbina.

Stie sa

puna
Sa realizeze un colier dupa o regula margelele
(margele albastre si galbene). pe sfoara,
dar nu
respecta
regula.
 Tulburarea din spectrul
autismului DSM V
A. Deficite persistente in comunicarea si
interactiunea sociala in mai multe contexte:

1. Deficite de reciprocitate socio-emotionala

conversatii atipice,
folosirea limitata a emotiilor si a impartasirii
intereselor;
neinitierea interactiunii sociale,
nu raspunde la interactiuni sociale.
2.Deficite in comunicarea nonverbala folosita in
interactiuni sociale
contact vizual,
postura corpului,
neutilizarea gesturilor in comunicare,
expresivitate faciala redusa.
3.Deficite in dezvoltarea, mentinerea si
intelegerea relatiilor
dificultati de ajustare a comportamentului;
nu impartaseste jocuri,
nu-si face prieteni,
nu e interesat de alti copii.
B. Pattern restrictiv si repetitiv de
comportamente, interese sau activitati,
manifestat prin cel putin 2 dintre urmatoarele
simptome:

1.Miscari (motorii, de limbaj, cu obiectele)

stereotipe sau repetitive: alinierea obiectelor,
invartitul jucariilor, ecolalia, fraze repetitive,
gesturi repetitive cu mainile.

2. Aderenta inflexibila la rutine sau pattern-uri

ritualizate de comportamente non/verbale
(mananca aceeasi mancare, se imbrace cu
aceleasi haine, merge pe acelasi trotuar etc.).
3. Interese limitate, fixatii de intensitate
anormala (atasament fata de obiecte
neobisnuite).

4.Hiper-hipo reactivitate fata de stimulii

senzoriali sau interes neobisnuit fata de aspecte
senzoriale din mediu (indiferenta aparenta fata
de durere, reactie adversa fata de texturi
obisnuite, mirosirea sau atingerea excesiva a
obiectelor, fascinatia vizuala pentru lumina sau
miscare).
C. Simptomele au aparut in dezvoltarea timpurie.

D. Simptomele afecteaza semnificativ

functionarea sociala, ocupationala sau alte
domenii importante din viata.

E. Aceste perturbari nu sunt explicate mai bine

de o dizabilitate intelectuala.
 Severitate
Trebuie raportata la fiecare simptom

Nivel 3 necesita foarte mult sprijin

deficite severe de comunicare, de interactiune

sociala,
comportament inflexibil,
comportamente repetitive care afecteaza
functionarea, tranzitia intre activitati creeaza
disconfort major.
Nivel 2 necesita sprijin substantial

Deficite semnificative in comunicarea sociala,

Nivel limitat de initiere a interactiunilor
sociale.
Raspuns slab la abordarea sociala din partea
celorlalti,
Disconfort provocat de schimbari.
Inflexibilitate comportamentala,
comportamente repetitive.
Nivel 1 necesita sprijin

In absenta sprijinului, deficitele de comunicare

produc tulburari vizibile.
Esecuri in initierea si sustinerea interactiunilor
sociale.
Inflexibilitatea comportamentala interfereaza
cu functionarea copilului.
Elemente asociate diagnosticului
Afectare intelectuala si/sau limbaj.

Chiar si cei cu inteligenta medie/peste medie au

un profil neuniform al abilitatilor.

Adesea, diferenta dintre inteligenta si

comportamente adaptative este mare.
Anomalii motorii prezente (mers bizar, mers
pe varfuri, lipsa de indemanare, miscari
repetitive cu mainile etc.).

Comportamente de autovatamare si
heterovatamare.

Adolescentii si adultii sunt predispusi la

anxietate si depresie.
Prevalenta: 1% din populatie; 1 la 68 copii
(SUA).

Simptomele sunt recunoscute intre 12 si 24

luni, uneori mai devreme, alteori mai tarziu.

Tsa e diagnosticata de 4 ori mai des la baieti

decat la fete.
Fetele diagnosticate au o probabilitate mai
mare de a avea si dizabilitate intelectuala.
 Factori de risc
Factori de mediu: varsta parentala inaintata,
greutate mica la nastere, expunerea fetala la
valproat.

Factori genetici: Heritabilitatea variaza intre

37-90%, conform studiilor pe gemeni.
 Comorbiditati
Aprox. 70% dintre cei cu TSA au o tulburare
comorbida (de ex. DI).
Aprox. 40% pot avea 2 sau mai multe
tulburari comorbide (DI si ADHD).
 Psihodiagnostic
http://romania.testcentral.ro/ro/produse/teste-clinice/autism%20adhd/

ADI-R (Autism Diagnostic Interview)

ADOS (Autism Diagnostic Observation Schedule)
4 module:
M1:
Joc liber
Raspunsul la strigarea pe nume
Raspunsul la atentia mpartasita (joint attention)
Jocul cu baloane de sapun
Anticiparea unei rutine cu obiecte
Zmbet social raspuns
Anticiparea unei rutine sociale
Imitatia functionala si simbolica
Petrecere aniversara
Gustare
Modul 2
Sarcina de constructie
Raspunsul la strigarea pe nume
Jocul simbolic / de-a ...
Joc interactiv
Conversatie
Raspunsul la atentia mpartasita (joint attention)
Sarcina de demonstratie
Descrierea unei imagini
Spunerea unei povesti dintr-o carte
Joc liber
Petrecere aniversara
Gustare
Anticiparea unei succesiuni de actiuni cu obiecte
Jocul cu baloane de sapun
Modul 3
Sarcina de constructie
Jocul simbolic / de-a...
Joc interactiv
Sarcina de demonstratie
Descrierea unei imagini
Spunerea unei povesti dintr-o carte
Benzi desenate
Conversatie si expunere
Emotii
Dificultati si neplaceri sociale
Pauze
Prieteni si casatorie
Singuratate
Crearea unei povesti
Modul 4
Sarcina de constructie
Spunerea unei povesti dintr-o carte
Descrierea unei imagini
Conversatie si expunere
Munca sau scoala n prezent
Dificultati si neplaceri sociale
Emotii
Sarcina de demonstratie
Benzi desenate
Pauze
Viata de zi cu zi
Prieteni si casatorie
Singuratate
Planuri si sperante
Crearea unei povesti
Video constructii
Video povestire
Video modul 2
 Interventii
Tratament medicamentos
Diete
Terapie comportamentala aplicata
Logopedie
Kinetoterapie
Terapie de integrare senzoriala
Terapie asistata de animale
 Bibliografie
1. Leonardi M et al. MHADIE ConsortiumThe definition of
disability: what is in a name? Lancet, 2006,368:1219-
1221. doi:10.1016/S0140-6736(06)69498-1
PMID:17027711
2. Bickenbach JE, Chatterji S, Badley EM, Ustn TB.
Models of disablement, universalism and the
international classification of impairments, disabilities
and handicaps. Social science & medicine (1982),
1999,48:1173-1187. doi:10.1016/ S0277-
9536(98)00441-9 PMID:10220018.
3. Siperstein GN, Norins J, Corbin S, Shriver T.
Multinational study of attitudes towards individuals
with intellectual disabilities. Washington, Special
Olympics Inc, 2003.
4. Quality in and equality of access to healthcare
services. Brussels, European Commission, Directorate
General for Employment, Social Affairs and Equal
Opportunities, 2008.
5. Thornicroft G, Rose D, Kassam A. Discrimination in
health care against people with mental illness.
International Review of Psychiatry (Abingdon,
England), 2007,19:113-122. PMID:17464789.
6. Hate crime against disabled people in Scotland: a
survey report, Edinburgh, Capability Scotland and
Disability Rights Commission, 2004.
7. WHO World report on disability, 2011:
http://www.who.int/disabilities/world_report/2011/repor
t/en/
8. American Psychiatric Association. (2013).
Diagnostic and statistical manual of mental
disorders (5th ed.). Washington, DC: Author.