A.

Anxietate i ingrijorare (expectaie aprehensiv) excesive, prezente in mai multe zile decat
sunt absente timp de cel puin 6 luni, in legtur cu o serie de evenimente sau activiti (cum
ar fi performanele la lucru sau la coal).
B. Persoana consider c ii este greu s ii controleze teama.
C. Anxietatea i ingrijorarea se asociaz cu trei (sau mai multe) din urmtoarele ase
simptome (cel puin unele dintre simptome fiind prezente timp de mai multe zile decat sunt
absente in ultimele 6 luni). Not: La copii este necesar un singur simptom.
(1) nelinite sau senzaia de a fi nervos sau la limit;
(2) uor fatigabil;
(3) dificulti de concentrare sau dispare totul din minte;
(4) iritabilitate;
(5) tensiune muscular;
(6) tulburri de somn (dificultatea de a adormi sau de a menine somnul, sau somn agitat,
neodihnitor).
D. Obiectul anxietii sau ingrijorrii nu se limiteaz la caracteristici ale unei tulburri de pe
Axa I, de ex., anxietatea sau ingrijorarea nu au legtur cu survenirea unui atac de panic
(precum in tulburarea prin panic), cu posibilitatea de a se face de ruine in public (ca in fobia
social), cu contaminarea (ca in tulburarea obsesivcompulsiv), cu creterea in greutate (ca
in anorexia nervoas), cu acuzele somatice multiple (ca in tulburarea de somatizare) sau cu o
boal grav (ca in hipocondriaz), iar anxietatea i ingrijorarea nu apar exclusiv in cursul
tulburrii posttraumatice de stres.
E. Anxietatea, ingrijorarea sau simptomele somatice cauzeaz suferin semnificativ clinic
sau alterri sociale, ocupaionale sau in alte domenii importante ale funcionrii.
F. Tulburarea nu se datoreaz efectelor fiziologice directe ale unei substane (de ex., un drog
de abuz, un medicament) sau ale unei condiii medicale generale (de ex., hipertiroidie) i nu
apare exclusiv in cursul unei tulburri a dispoziiei, unei tulburri psihotice sau unei tulburri
pervazive de dezvoltare.

Diagnostic diferenial
Anxietatea este o component major a tulburrilor psihologice, medicale i neurologice.
A. Tulburri depresive. Intre 5070% din pacienii depresivi au anxietate sau ruminaii
obsesive; 2030% din pacienii cu anxietate primar au i depresie.
B. Schizofrenia. Pe lang halucinaii sau deliruri sau precedand debutul acestora, pacienii
cu schizofrenie pot s fie anxioi i pot s aib obsesii severe.
C. Tulburarea bipolar I. In cursul episodului maniacal poate s apar anxietate masiv.

D. Psihoz atipic (tulburare psihotic nespecificat in alt mod). Este prezent

anxietate masiv, pe lang elementele psihotice.
E. Tulburare de ajustare cu anxietate. Pacientul are istoric de stresor psihosocial cu pan
la 3 luni inainte de debut.
F. Condiii medicale i neurologice. Anumii factori specifici medicali sau biologici pot s
cauzeze o tulburare psihotic secundar (Tabelele 119 i 1113); poate s fie prezent o
alterare cognitiv.
G. Tulburri legate de substane. Panica sau anxietatea se asociaz adeseori cu strile de
intoxicaie (in special cu cafein, cocain, amfetamine, halucinogene) i de sevraj (Tabelul 11
10).