Documente online. Username / Parola inexistente Zona de administrare documente.

Fisierele tale Am uitat parola x Creaza cont nou Home Exploreaza Upload Administratie Arta cultura Biologie Casa gradina Diverse Economie Geografie Gradinita Istorie Jurnalism Limba Literatura romana Management Medicina Personalitati Profesor scoala Sociologie Asistenta sociala Filozofie Psihiatrie Psihologie Comunicare Resurse umane Stiinta Tehnica mecanica Timp liber

Matricele Progresive Psihologie

ALTE DOCUMENTE COMPORTAMENT MOTOR ADOLESCENTUL SI SOCIETATEA Manipularea prin mass-media Manifestarile isterice excesive si comportamentul auto-mutilant Dezvoltarea gandirii in procesul instructiv-educativ Pragmatica si stiintele cognitive Metode si tehnici experimentale in studiul reprezentarii (al imaginii mintale) TRASATURI IMUNOGENE DE PERSONALITATE FAZELE PROCESULUI DE FORMARE A MARTURIEI Manipulati si evitati sa fiti manipulati 1. Matricele Progresive Raven 1.1. Consideratii generale Matricele progresive Raven formeaza o proba perceptiva neverbala utilizata pentru examinarea inteligentei generale. Cercetarile factoriale arata ca anumite functii mintale sunt n strnsa legatura cu inteligenta generala, adica sunt foarte "saturate" n inteligenta. Prin "masurarea" performantelor unor astfel de functii puternic saturate n inteligenta, se poate determina nivelul inteligentei generale, adica se pot construi teste de inteligenta, care sa nu fie compuse din sarcini psihometrice eterogene, ci sa cuprinda probe omogene. Testul "Matricelor Progresive Standard" (Standard Progresive Matrices), setul A, B, C, D si E, elaborat n 1938 de J.C. Raven n colaborare cu L.S. Penrose, revizuit n 1947 si 1956, este un test omogen de inteligenta generala. Matricele Progresive Standard (sau Matricele Progresive Raven sau Raven necolorat, seriile A, B, C, D si E) sunt construite astfel nct sa "acopere" nivele variate (slab - mijlociu - bun) ale abilitatilor mintale si sa fie aplicabile la toate vrstele (copii, adulti, batrni), indiferent de nivelul de scolarizare, nationalitate sau conditie fizica. n 1947 J.C. Raven construieste "Matricele Progresive Colorate" (The Coloured Progresive Matrices, set A, Ab and B), publicate n 1949, revizuite n 1956, destinate examinarii inteligentei generale a copiilor (ntre 5 ani si jumatate si 11 ani) si batrnilor (ntre 65 si 85 de ani). n practica examinarii inteligentei generale a aparut nsa necesitatea elaborarii unui test fidel si sensibil de eficienta mintala, aplicabil la persoanele cu capacitati intelectuale bune si foarte bune, n vederea stabilirii diferentelor interindividuale ntre persoane cu aptitudini superioare. Testul "Matricele Progresive Avansate" (Advanced Progresive Matrices, set I, II) elaborat de catre Raven (1941-1943, revizuit n colaborare cu G.A. Foulds, ambele serii n 1947 si numai seria a IIa n 1962), serveste acestui scop practic si poate fi aplicat ncepnd de la vrsta de 11 ani. 1.2. Notiunea de inteligenta generala (factorul "g") Inteligenta generala, sugerata de catre F. Galton (1869), masurata si teoretizata pentru prima data n 1904 de catre Ch. Spearman (teoria factorului central, 1904-1914; teoria celor doi factori,

1914-1931), este contestata de L.L. Thurstone (1938) care n urma identificarii "abilitatilor mintale primare" postuleaza structura multipla (multifactoriala) a inteligentei, negnd existenta factorului "g" si implicit structura unitara a inteligentei. Confruntarile teoretice dintre Spearman si Thurstone, n aparenta contradictorii, se completeaza mai degraba reciproc. Ele ofera o imagine mai reala n legatura cu structura inteligentei si cu variatele ei forme (verbala, practica, matematica etc.) de manifestare. Introducerea metodei multifactoriala cu axe oblice, spre deosebire de cea cu axe ortogonale i permite lui Thurstone intercorelarea factorilor de grup (a "abilitatilor mintale primare") si explicarea corelatiilor gasite printr-un factor general de gradul II. Thurstone, spre deosebire de conceptia lui Spearman, admite multiplicitatea factorului general de ordinul al doilea. O asemenea "multiplicitate" a factorului "g" (inteligenta generala) apare n teoria inteligentei fluide si cristalizate a lui R.B. Cattell (1941, 1963, 1967). Autorul sustine existenta inteligentei generale fluide ("gf"), adica a potentiabilitatilor mintale latente, neinfluentate de cultura (sau inteligenta de tip "A" dupa D.O. Hebb) si a inteligentei generale cristalizate ("gc"), care este produsul interactiunii aptitudinii fluide cu influentele culturale formative, modelatoare (inteligenta "B" dupa Hebb). Aptitudinea fluida atinge nivelul maxim de dezvoltare la 14-15 ani, ramne la acest nivel pna la circa 20 de ani si scade n mod treptat de la 20 la 65 de ani. Spre deosebire de "gf", "gc" are un punct de urcare mai tardiv (de la 14 la 20 de ani), variind dupa esantioanele culturale, si ramne la nivelul atins pe toata durata vrstei adulte (chiar si pna la 65 de ani). Performantele la testul Raven se schimba foarte mult n functie de vrsta subiectului, ntruct reusita la testul Raven este conditionata n primul rnd de inteligenta generala fluida. Teoria ierarhica a structurii aptitudinilor, elaborata de P.E. Vernon (1950), sub influenta lui Ch. Spearman si C. Burt, ne sugereaza, pe de alta parte, ca testul Raven abordeaza inteligenta generala plecnd mai ales de la factorul major de grup "K:m". Din acest motiv examinarea unei persoane numai cu testul Raven nu ofera imaginea "totala" a inteligentei generale a subiectulu 20220v2122u i. Aceasta este cauza pentru care J.C. Raven recomanda asocierea Matricelor Progresive Standard (seriile A, B, C, D si E) cu scara de vocabular Mill Hill si a Matricelor Progresive Colorate (seriile A, Ab si B) cu scara de vocabular Crichten. Scarile Mill Hill si Crichten fiind teste verbale de inteligenta generala abordeaza factorul "g" plecnd mai ales de la factorul major de grup "V:ed"[1] (figura 1) Figura 1. Inteligenta generala si "masurarea" ei din punct de vedere al teoriilor lui C. Spearman, P.E. Vernon si R.B. Cattell

1.3.

Natura psihologica a factorului "g"

Primele tentative de interpretare psihologica a factorului "g" sunt cuprinse n teoria energiei mintale (Ch. Spearman). Factorul specific ("s") corespunde astfel dezvoltarii organizarii unui grup particular de neuroni, iar factorul general ("g") este datorat energiei provenite din ntregul cortex. Mai trziu aceasta interpretare fiziologica, patrunsa de un realism naiv, este nlocuita de Spearman prin teoria proceselor neogenetice bazata pe: legea ntelegerii (trairii) experientei proprii; a educatiei (stabilirii) relatiilor (figura 2 A) si a educatiei corelatelor (figura 2 B). "G" masoara neogeneza.

Figura 2 Ilustrarea grafica a conceptiei neogenetice a lui Ch. Spearman: Educatia relatiilor (Proba A) si a corelatelor (Proba B) M. Reuchlin (1964) ncearca sa clarifice natura psihologica a factorului "g" prin teoria operatorie a inteligentei (elaborata de J. Piaget). Ipoteza lui M. Reuchlin - dupa care teoria operatorie a lui J. Piaget ar explica natura psihologica a factorului "g" a fost verificata si confirmata de F. Langeat (1969). Astfel conduitele preoperatorii si operatorii inferioare ignora aproape total coerenta logica a testului Raven. Reluarea clinica a probei Raven n aceste cazuri nu duce la ameliorarea performantei. Efectele pozitive ale nvatarii la proba Raven sunt mai evidente la conduitele operatorii mai dezvoltate (mai ales la cele formale). Capacitatea de transfer pare sa fie n strnsa legatura cu nivelul de dezvoltare si cu eficienta inteligentei. Rezolvarea corecta a celor 36 de itemi (Raven colorat), a celor 60 de itemi (Raven necolorat) si a celor 48 de itemi (Raven avansat) cuprinsi n variantele Matricelor Progresive presupune ntelegerea structurii modelului (a Gestaltului), descoperirea principiilor de aranjare a figurilor n interiorul modelului si evaluarea gradului n care una dintre cele 6, respectiv 8 figuri particulare, asezate sub model, ar putea completa lacune din model. Acest ansamblu de operatii mintale ar corespunde cu inteligenta generala, adica cu educatia relatiilor si educatia corelatiilor, definitie data de catre Ch. Spearman factorului "g". Factorul "g" (deci si inteligenta generala, adica analiza), de integrare (sinteza unui ansamblu de impresii) si totodata de inventie (sau variabilitate combinatorie). Testul Raven examineaza deci spiritul de observatie, capacitatea de a desprinde, dintr-o structura, relatiile implicite, capacitatea de a mentine pe plan mintal informatiile descoperite (memoria de scurta durata) si abilitatea de a opera cu ele, n mod simultan, pe mai multe planuri. Proba Raven, deci, este prin excelenta intelectuala, evidentiind si trasaturi dinamice, temperamentale si motivationale ale personalitatii. 2. Matricele Progresive Colorate MP (c) - seriile A, Ab si B Testul Raven colorat, construit pentru examinarea copiilor (51/2-11 ani), poate contribui la evaluarea gradului de maturitate scolara, la descifrarea etiologiei insucceselor scolare, la diagnosticarea timpurie a deficientei mintale, la cunoasterea abilitatii mintale a deficientilor auditivi (surzi si hipoacuzici), la examinarea persoanelor cu tulburari grave de vorbire (afazie, blbiala, etc.) precum si a strainilor care nu cunosc limba tarii respective. De asemenea, se utilizeaza la vrstele mai naintate (65-85 ani) n scopuri clinice (de exemplu, stabilirea determinarii mintale) si antropologice (studii de antropologie comparata). MP (c) examineaza, n general, potentialul intelectual si mai putin volumul de cunostinte. 2.1. Prezentarea testului Testul MP (c) consta din trei serii (A, Ab si B) de cte 12 matrici. Seriile A si B din proba MP colorat si necolorat sunt identice, cu exceptia ca seriile A si B din MP (c) sunt prezentate pe un fond colorat. Seria Ab nu are corespondent n testul MP Standard. Fiecare matrice este formata dintr-o figura sau o succesiune de figuri abstracte. n coltul din dreapta jos lipseste un fragment, sau unul din elementele componente ale matricei. Segmentul care lipseste este dat, ntre alte desene, mai mult sau mai putin asemanatoare, n partea de jos a foii, subiectul trebuind sa-l indice. Probele din cadrul unei serii sunt de dificultate crescnda, dar ele se rezolva pe baza aceluiasi principiu (acelorasi principii), pe care subiectul trebuie sa-l (sa le) descopere. Datorita faptului ca rezolvarea primelor probe este deosebit de usoara, subiectul ntelege sarcina

cu o instructie prealabila minima si-si exerseaza tehnica de rezolvare n nsusi cursul parcurgerii probelor. Pentru ca proba sa fie mai atractiva si sa mentina atentia copiilor, figurile sunt desenate pe un fond viu colorat. n plus, n afara de prezentarea testului sub forma de caiet (obiectul studiului de fata) s-a creat o varianta n care sarcina apare mai clara, deoarece matricea este data sub forma unei plansete, iar piesele, ntre care se gaseste cea adevarata, sunt mobile, completarea avnd loc n mod practic. 2.2. Principiile care stau la baza construirii testului n dezvoltarea activitatii intelectuale, J.C. Raven identifica, n urma unor studii experimentale premergatoare construirii testului, 5 stadii sau momente cruciale: a) copilul devine capabil, nainte de toate, sa distinga figurile identice de cele diferite (nonidentice) si apoi pe cele similare de cele nesimilare; b) ceva mai trziu, el apreciaza corect orientarea figurii att n raport cu propria persoana, ct si fata de obiectele din cmpul perceptiv; c) mai trziu reuseste sa perceapa ca formnd un ntreg (o cantitate organizata) doua sau mai multe figuri distincte, izolate; d) apoi copilul poate sa analizeze elementele, caracteristicile ntregului perceput si sa faca distinctie ntre ceea ce este dat n test si ceea ce trebuie sa adauge el nsusi; e) n cele din urma copilul ajunge sa compare schimbarile similare n caracteristicile percepute si sa adopte comparatia ca metoda logica de gndire (rationare). Matricele lacunare (3 x 12) si figurile eligibile (6 x 12) pentru "ntregirea" matricelor, sunt construite n scopuri diagnostice diferite. Acestea pot fi ntelese prin analiza calitativa a itemilor (3 x 12), respectiv a alegerilor corecte si gresite (tabelul 1, 2 si 3) n raport cu momentele cruciale ale dezvoltarii intelectuale la copii. n partea de sus, n stnga fiecarui tabel (1, 2 si 3) sunt prezentate, n ordinea importantei (de la stnga la dreapta), acele operatii mintale fundamentale care conditioneaza ntelegerea si rezolvarea problemelor prezentate n mod succesiv. Operatia esentiala este subliniata prin majuscule. n partea de jos (n stnga) a fiecarui tabel sunt grupate dupa tipul de greseala comisa, toate figurile care pot fi alese de subiect pentru completarea matricelor. Figurile sunt ordonate n 5 grupe (tipuri), iar n interiorul primelor patru se analizeaza mai nuantat alegerile gresite (notate cu literele "A - J"), alegerile concrete (notate cu "X") formeaza cea de-a cincia categorie. n partea de sus (n dreapta) a fiecarui tabel sunt calificate (cu litere) cele 6 figuri eligibile si prin aceasta se arata si greseala de rationare, de gndire n cazul alegerilor inadecvate. Din partea de jos (n dreapta) a fiecarui tabel se poate afla frecventa celor 11 tipuri de alegeri ("A - X") n fiecare serie (A, Ab si B). Tabelul numarul 1 Seria A - ntelegerea identitatii si a schimbarilor produse n interiorul matricelor continue Succesiunea matricelor Ordinea (sistemul) si natura problemelor care trebuie rezolvate

Alegeri posibile

1 2 3 4 5 6 1 Completarea matricelor simple, continue, prin ntelegerea deosebirii, asemanarii si identitatii

a b x b j 2 Completarea matricelor simple, continue, prin ntelegerea DEOSEBIRII si identitatii a a

a s x a 3 Completarea matricelor simple, continue, prin ntelegerea deosebirii, ASEMNRII, identitatii x a j a a a 4 Completarea matricelor simple, continue, prin ntelegerea deosebirii, ASEMNRII, identitatii b x j j

b b 5 Completarea matricelor simple, continue, prin ntelegerea deosebirii, ASEMNRII, identitatii j c b j j x 6 Completarea matricelor simple, continue, prin ntelegerea deosebirii, asemanarii, orientarii, identitatii i j x b b ij 7

Completarea matricelor simple, continue, prin ntelegerea deosebirii, asemanarii, formarii Gestaltului, tendintei de nchidere j j b e j x 8 Completarea matricelor simple, continue, prin ntelegerea deosebirii, asemanarii, formarii Gestaltului, g x f j c h 9 Completarea matricelor ntr-o singura directie cu schimbari progresive n doua directii prin ntelegerea deosebirii, asemanarii, orientarii, identitatii x

b b b jc i 10 Completarea matricelor ntr-o singura directie cu schimbari progresive n doua directii prin ntelegerea deosebirii, asemanarii, orientarii b i x b jc jc 11 Completarea matricelor ntr-o singura directie cu schimbari progresive n doua directii prin ntelegerea deosebirii, asemanarii, formarii Gestaltului, tendinte de nchidere j c g

jx h b 12 Completarea matricelor ntr-o singura directie cu schimbari progresive n doua directii prin ntelegerea asemanarii, orientarii si educatiei de corelate j jc i g x h Felul alegerilor Tipul si natura figurilor eligibile Frecventa dupa pozitie

1 2 3 4

5 6 a Deosebire Figura nu contine nici un fel de model 1 3 1 2 1 2 b Deosebire Figura aleasa este total inadecvata 3 1 4 3 3

2 c Identificarea neadecvata Figura cuprinde elemente inadecvate si distorsiuni

1 d Identificarea neadecvata Figura combina (uneste) elementele n mod inadecvat

e Identificarea neadecvata Figura este nsusi modelul sau jumatatea din el cu care se completeaza lacuna

f Repetarea matricei Figura este identica cu partea din matrice care se gaseste deasupra si n stnga lacunei

g Repetarea matricei Figura este identica cu partea din matrice care se gaseste deasupra lacunei 1 1

Repetarea matricei Figura este identica cu partea din matrice care se gaseste la stnga lacunei

1 2 i Corelatie incompleta Figura are orientare gresita 1 1 1

2 j Corelatie incompleta Figura se ncadreaza corect n matrice, dar completarea este partiala 4

3 3 3 3 2 x Figura adecvata Figura completeaza matricea att pe orizontala, ct si pe verticala 2 2 2 2 2 2

Tabelul numarul 2 Seria Ab - ntelegerea figurilor discontinue (separate) ca si ntreguri legate spatial Succesiunea matricelor Ordinea (sistemul) si natura problemelor care trebuie rezolvate Alegeri posibile

1 2 3 4 5 6 1 Completarea matricelor discontinue (separate) implica perceperea deosebirii, ASEMNRII, identitatii b j j x b b 2 Completarea matricelor discontinue (separate) implica perceperea deosebirii, ASEMNRII, ORIENTRII, identitatii b

ec b i x c 3 Completarea matricelor discontinue (separate) implica perceperea asemanarii, orientarii, identitatii x c c c i j Completarea matricelor discontinue (separate) implica ntelegerea faptului ca cele trei figuri sunt elemente independente ale unui ntreg care se completeaza cu un al patrulea element prin sesizarea: 4 deosebirii, SIMETRIEI NCHISE si orientarii partii care lipseste g e b

h b x 5 deosebirii, SIMETRIEI NCHISE si orientarii partii care lipseste f x g b e h 6 ASIMETRIEI nchise si orientarii partii care lipseste x g f ei h e

7 deosebirii, simetriei DESCHISE si orientarii partii care lipseste e g x b h c 8 asimetriei nchise, SCHIMBRII si orientarii partii care lipseste c g ec x f c 9 simetriei deschise, SCHIMBRII si orientarii partii care lipseste e

f g d h x 10 simetriei deschise si orientarii partii care lipseste cb b x f e g 11 simetriei nchise si orientarii OBLICE a partii care lipseste h bc f e

x bd 12 ASIMETRIEI DESCHISE, schimbarii si orientarii partii care lipseste g x c h i j

Felul alegerilor Tipul si natura figurilor eligibile Frecventa dupa pozitie

1 2 3 4

5 6 a Deosebire Figura nu contine nici un fel de model

b Deosebire Figura aleasa este total inadecvata 2 2 2 2 2 2 c Identificarea neadecvata

Figura cuprinde elemente inadecvate si distorsiuni 2 1 2 1

3 d Identificarea neadecvata Figura combina (uneste) elementele n mod inadecvat

e Identificarea neadecvata Figura este nsusi modelul sau jumatatea din el cu care se completeaza lacuna 2 2

1 2 2 1 f Repetarea matricei Figura este identica cu partea din matrice care se gaseste deasupra si n stnga lacunei 1 1 2 1 1 g Repetarea matricei Figura este identica cu partea din matrice care se gaseste deasupra lacunei 2 3 2

1 h Repetarea matricei Figura este identica cu partea din matrice care se gaseste la stnga lacunei 1

2 3 1 I Corelatie incompleta Figura are orientare gresita

1 2 j Corelatie incompleta

Figura se ncadreaza corect n matrice, dar completarea este partiala

1 1

2 x Figura adecvata Figura completeaza matricea att pe orizontala, ct si pe verticala 2 2 2 2 2 2

Tabelul numarul 3 Seria B - ntelegerea schimbarilor asemanatoare (analoge) ale figurilor legate n mod spatial si logic Succesiunea matricelor

Ordinea (sistemul) si natura problemelor care trebuie rezolvate Alegeri posibile

1 2 3 4 5 6 1 Completarea matricelor discontinue (separate) implica perceperea deosebirii, asemanarii, identitatii b x b b b b 2 Completarea matricelor discontinue (separate) implica perceperea deosebirii, asemanarii, identitatii

b c c c aj x 3 Perceperea celor trei figuri ca si un ntreg care se completeaza prin ntelegerea asemanarii, SIMETRIEI sI ORIENTRII partii care lipseste x c j ch f e 4 Perceperea celor trei figuri ca si un ntreg care se completeaza prin ntelegerea asemanarii, SIMETRIEI sI ORIENTRII partii care lipseste j x

e g ec h 5 Perceperea celor trei figuri ca si un ntreg care se completeaza prin ntelegerea asemanarii, ASIMETRIEI sI ORIENTRII partii care lipseste x b h f g b 6 Gndirea (rationare) "concreta" coerenta, sinteza analogiilor spatiale prin ntelegerea SCHIMBRII ASIMETRICE si orientarii oblice a figurii care lipseste h j x g

i d 7 Gndirea (rationare) "concreta" coerenta, sinteza analogiilor spatiale prin ntelegerea SCHIMBRII ASIMETRICE si orientarii oblice a figurii care lipseste h g c j x i 8 Gndirea (rationare) "concreta" coerenta, sinteza analogiilor spatiale prin ntelegerea schimbarii asimetrice n figura MODIFICAT ch i f h g x 9

Gndirea (rationare) "concreta" coerenta, sinteza analogiilor spatiale prin ntelegerea SCHIMBRII ASIMETRICE si orientarii oblice a figurii care lipseste g c j x h fc 10 Gndirea (rationarea) abstracta "discontinua" implica ntelegerea analogiilor logice prin perceperea ADUGRII unei caracteristici date la o figura modificata g h x j d f 11 Gndirea (rationarea) abstracta "discontinua" implica ntelegerea analogiilor logice prin perceperea SCDERII unei caracteristici date dintr-o figura modificata d

h g x d f 12 Gndirea (rationarea) abstracta "discontinua" implica ntelegerea analogiilor logice prin perceperea DUBLEI SCDERI din caracteristicile date ale figurii j g h j x f Felul alegerilor Tipul si natura figurilor eligibile Frecventa dupa pozitie

2 3 4 5 6 a Deosebire Figura nu contine nici un fel de model

1 b Deosebire Figura aleasa este total inadecvata 2 1 1 1

1 2 c Identificarea neadecvata Figura cuprinde elemente inadecvate si distorsiuni 1 3 2 2

d Identificarea neadecvata Figura combina (uneste) elementele n mod inadecvat 1

2 1 e Identificarea neadecvata

Figura este nsusi modelul sau jumatatea din el cu care se completeaza lacuna

1 1 f Repetarea matricei Figura este identica cu partea din matrice care se gaseste deasupra si n stnga lacunei

1 1 1 4 g Repetarea matricei Figura este identica cu partea din matrice care se gaseste deasupra lacunei

h Repetarea matricei Figura este identica cu partea din matrice care se gaseste la stnga lacunei 2 2 2 1 1 1 i Corelatie incompleta Figura are orientare gresita

1 j Corelatie incompleta Figura se ncadreaza corect n matrice, dar completarea este partiala 2 1 2 3

x Figura adecvata Figura completeaza matricea att pe orizontala, ct si pe verticala 2 2 2 2 2 2

Testul MP (c) este destinat sa evalueze, n primul rnd claritatea capacitatii de observatie, gndirea clara si nivelul dezvoltarii intelectuale a persoanei. Raspunsurile

gresite nu pot fi utilizate n mod satisfacator n vederea evaluarii cantitative a disfunctiei mintale. Ele indica doar unde, n ce si eventual de ce esueaza subiectul. Gradul de ncredere al concluziilor desprinse n urma analizei greselilor depinde, pe de o parte, de natura greselilor si pe de alta parte de numarul lor. Analiza greselilor are o semnificatie psihologica mai redusa n cazurile n care se greseste n prea putine sau n prea multe alegeri, fata de acele cazuri n care circa jumatate din raspunsuri ntr-un fel sau altul sunt gresite, adica cota totala variaza ntre 15 si 27 de puncte. 2.3. Instructiunile de aplicare Dupa cum afirma I. Holban, n aplicarea matricelor colorate, ca si a oricarei alte probe psihologice de durata, psihologului nu trebuie sa-i scape din vedere o caracteristica a copiilor, si anume aceea de a fi grabiti, de multe ori superficiali sau neglijenti. Dealtfel, n aceste manifestari comportamentale pe care poate gresim daca le catalogam ntr-un fel sau altul, este implicata si o anumita caracteristica a atentiei copilului. Acest fapt presupune prezenta activa a psihologului n sustinerea atentiei copilului, a interesului sau pentru proba. Interventiile psihologului vor prezenta un ajutor dat copilului pe linia mobilizarii atentiei acestuia asupra temei. Este necesara obtinerea asigurarii ca modelul a fost privit cu atentie si ca figura indicata este considerata de copil cu satisfactie ca fiind figura care completeaza n mod corect modelul. Aplicarea testului este precedata de o pregatire dispozitionala a copilului prin care se urmareste nu numai cstigarea copilului pentru test, dar si crearea unei anumite ambiante psihologice (normalizarea relatiei psiholog - copil, scaderea starii tensionale, atenuarea emotivitatii sau invers, crearea unei anumite stari de seriozitate etc.) n cazul aplicarii formei de caiet a testului MP (c), copiii nu au posibilitatea "sa vada" rezultatul ncadrarii figurii alese n matricea lacunara. Din acest motiv ei pierd usor interesul pentru sarcina si devin neatenti. Examinatorul trebuie sa asigure mentinerea (stabilitatea) atentiei subiectului, adica sa-l incite pe copil la perceperea atenta a materialului. Copilul trebuie sa se convinga singur ca figura indicata de el este unica figura adecvata pentru completarea lacunei din matrice. Seria A. Dupa o scurta discutie introductiva (stabilirea contactului) psihologul aseaza n fata subiectului caietul deschis la itemul A1. "Uita-te aici"! (i se arata modelul de sus) Acesta este un model, din care lipseste o bucata. (s-a taiat o bucata). Una din aceste bucati (i se arata cu degetul fiecare dintre cele 6 figuri asezate sub model) completeaza exact acest gol (i se arata lacuna din model), se potriveste aici. Aceasta, care are numarul 1 are aceeasi forma, dar desenul nu este potrivit. n figura 2, nu este desen de loc. Cea de-a treia este gresita de tot. Figura a 6-a este aproape potrivita, dar aici (i se arata partea alba a figurii) este gresita. Numai una este corecta. Arata care este cea corecta. Daca subiectul nu indica figura adecvata, psihologul continua sa explice sarcina pna cnd subiectul va ntelege natura problemei care trebuie sa fie rezolvata. A2 - A3: "Dar din acesta, care lipseste ? Arata-mi" n cazul n care subiectul greseste, psihologul poate relua A1 demonstrnd din nou sarcina, dupa care revine la A2. Daca subiectul rezolva corect A2 se trece la A3, cu aceleasi instructiuni ca si la A2.

A4 - A5: Fara a-i lasa timp pentru alegere, i se spune subiectului: "Priveste foarte atent modelul" (i se arata tragnd degetul mare peste model). Numai una se potriveste total. Mai nti sa te uiti atent la fiecare (i se arata cu degetul fiecare dintre cele 10 figuri). Numai dupa aceea sa-mi arati acea figura unica, care se potriveste aici (i se arata lacuna din model). Dupa ce copilul a ales una, indiferent daca este corecta sau gresita, i se spune: Aceasta este corecta ? Se potriveste aici ? (i se arata figura indicata si lacuna din model). Daca subiectul raspunde afirmativ ("da"), psihologul aproba alegerea, indiferent de caracterul ei adecvat sau neadecvat. Daca copilul doreste sa-si schimbe alegerea, psihologul va spune: "Bine, arata-mi acea figura unica pe care o socotesti corecta." Dupa o noua alegere facuta de catre subiect, indiferent daca este corecta sau nu, psihologul ntreaba: "Aceasta este figura corecta ?" Daca copilul raspunde afirmativ, examinatorul accepta alegerea. Daca nsa subiectul are ndoieli si de data aceasta, psihologul continua: "Dar care este cea corecta ?" Figura indicata la aceasta ntrebare se considera decizia finala a subiectului. La itemul A5 se procedeaza ntocmai ca si la A4. De la A1 la A5 psihologul poate reveni oricnd, daca este necesar, pentru a ilustra din nou sarcina, stimulndu-l pe subiect la o noua ncercare. Daca copilul este incapabil sa rezolve corect itemii A1 - A5, examinarea se ntrerupe pentru a fi reluata cu forma de planseta (cu piese mobile) a testului Raven colorat. Daca nsa subiectul rezolva usor si corect primele sarcini, examinarea se continua cu A6. A6 - A12: "Priveste atent modelul ! Care se potriveste aici (i se arata lacuna din model) din aceste figuri (i se arata cele 6 figuri) ? Fii atent, numai una este corecta. Care este aceea ? S-o arati numai atunci cnd esti sigur ca ai gasit-o pe cea corecta.". La itemii urmatori se da aceeasi instructie, n masura n care ea este necesara. Daca examinatorul repeta prea mult instructia, subiectul nu va mai fi atent la ea. Din acest motiv, instructia, n cazurile n care copilul este atent si ntelege ceea ce are de facut, poate fi prescurtata. Seriile Ab si B. Ab1 - Ab5: La Ab1, psihologul arata pe rnd cele trei figuri ale modelului si n cele din urma lacuna: "Vezi cum merg ? Aceasta, aceasta, aceasta ...... Care va fi aceea ? Fii atent ! Uita-te pe rnd la fiecare. Numai una se potriveste. Care este aceea ?" De la Ab1 la AB5, dupa ce subiectul indica una din cele 6 figuri, indiferent daca alegerea este corecta sau nu, psihologul ntreaba: "Aceasta este figura care ncheie bine ? (corect) modelul (i se arata figura aleasa si lacuna din model) ? Ca si mai nainte, daca copilul raspunde prin "da", psihologul aprobnd raspunsul, accepta alegerea indicata. Daca nsa copilul doreste sa-si schimbe parerea, psihologul procedeaza ntocmai ca si la seriile A. El va accepta drept corecta alegerea la care tine copilul n cele din urma. Ab6 - Ab12: Dupa a 5-a matrice, copilul nu mai trebuie ntrebat asupra corectitudinii alegerii. Psihologul va spune doar urmatoarele: "Priveste atent modelul (i se arata pe rnd figurile modelului, apoi lacuna care urmeaza sa fie completata). Fii atent, numai o singura figura completeaza corect modelul (i se arata pe rnd fiecare figura). Care este aceea ? Aceasta instructie se va da si la sarcinile urmatoare, n masura n care ea este necesara.

La seria B, se da aceeasi instructie ca si la A6. Atentia copilului trebuie orientata asupra modelului ( matricei) care urmeaza sa fie completata. Se subliniaza ca din cele 6 figuri prezentate sub model, doar una singura este adecvata, invitndu-l sa examineze atent fiecare figura si sa indice alegerea dupa care s-a convins ca a gasito pe cea corecta. Cei 36 de itemi se rezolva fara ntrerupere n ordinea prevazuta n test, de la nceputul seriei A pna la sfrsitul seriei B. Instructia standardizata este dirijarea maxima de care poate beneficia subiectul. Nu se acorda nici un fel de ajutor care sa depaseasca limitele instructiei standardizate. Deciziile, alegerile subiectului nu se comenteaza. Alegerea corecta, chiar daca subiectul nu o poate argumenta verbal, se considera raspuns corect. Psihologul noteaza n fisa de raspuns, la fiecare model, numarul figurii indicate de catre subiect. Este recomandat sa se noteze si manifestarile comportamentale ale subiectului n situatia de examinare (inclusiv cele verbale). Copiii mai dotati, sunt invitati sa-si consemneze ei nsisi alegerile n fisa de raspuns. n aceste cazuri, examinatorul supravegheaza succesiunea corecta a itemilor (subiectul sa nu ntoarca doua sau mai multe pagini, "sarind" peste itemi) si corectitudinea nsemnarii alegerilor (numarul figurii alese sa fie introdus la locul potrivit n fisa de cotare. Majoritatea copiilor cu VC > 8 ani realizeaza corect aceasta sarcina. Astfel, de la VC > 8 ani testul poate fi aplicat colectiv, n conditiile unei supravegheri atente. Daca testul MP (c) este rezolvat corect si usor de catre subiectul examinat n mod individual, la vrsta de 8 ani, se poate trece n continuare la seriile C, D, iar ncepnd de la 9 ani la seriile C, D, E ale Matricelor Progresive Standard. n aceste cazuri, performanta (cota partiala) de la seria Ab nu se considera n calcularea celei totale. Cota totala astfel obtinuta se interpreteaza dupa etalonul Ravenului necolorat. Pentru examinarea colectiva a copiilor cu VC > 10 ani, se recomanda aplicarea Matricelor Progresive Standard. Daca subiectul nscrie mai multe cifre ntr-o singura rubrica a fisei de raspuns, n cazul administrarii sau aplicarii colective a testului, i se atrage atentia sa "stearga" (sa taie cu creionul) si sa ramna doar o singura cifra n rubrica. Daca notarea mai multor cifre se observa numai dupa ncheierea examenului, se considera ca si raspuns corect ultima cifra (cifra de la extrema dreapta), indiferent daca celelalte cifre mentionate sunt sau nu corecte. 2.4. Cotarea raspunsurilor Raspunsurile (alegerile) corecte sunt indicate n tabelul numarul 4. Tabelul numarul 4 Grila de corectie a Matricelor Progresive Color Itemul Seria 1

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 A 4 5 1 2 6 3

6 2 1 3 4 5 Ab 4 5 1 6 2 1 3 4 6 3 5 2

B 2 6 1 2 1 3 5 6 4 3 4 5 Cotarea raspunsurilor este facilitata prin aplicarea grilei de cotare peste foaia de raspunsuri (n care sunt consemnate alegerile facute de catre subiect). Se acorda 1 punct pentru fiecare raspuns corect. Prin adunarea tuturor punctelor realizate de subiect se obtine cota totala. Ea serveste ca punct de plecare pentru interpretarea performantei subiectului, adica pentru cunoasterea nivelului de dezvoltare si de eficienta a inteligentei generale. Se observa deci ca performanta subiectului la MP (c), ca si la majoritatea testelor, este exprimata numeric si direct, sub forma de cota bruta (numarul raspunsurilor corecte). O cota bruta nsa, obtinuta la un test psihologic, prin ea nsasi nu are semnificatie. Ea trebuie interpretata n comparatie cu un standard (etalon) al rezultatelor. Diferentele si scorurile brute, n general, nu reprezinta "distante reale" (distante adevarate) ntre subiecti. Din acest motiv, cota bruta obtinuta de un subiect la MP (c) trebuie comparata prin intermediul etalonului, cu scorul mediu al grupului de referinta (grupul de vrsta din care face parte subiectul) examinat n vederea etalonarii testului. 2.5. Interpretarea rezultatelor

2.5.1.

Interpretarea cantitativa

Interpretarea cantitativa este primul pas, care consta n raportarea performantei individuale la performanta etalon (tabelul numarul 5) pentru stabilirea gradului de inteligenta a subiectului. Tabelul numarul 5 MP (c) Raven - Etalon I (Romnia) realizat de catre C. Zaharnic si colaboratorii n 1974 Centile Scoruri (cote) 6 ani 7 ani 8 ani 9 ani 10 ani 100 23 26 28 28 33 90 20 24

26 27 29 80 18 21 24 24 28 70 17 19 22 23 26 60 16 17 20

22 25 50 15 16 18 21 24 40 15 15 17 19 22 30 14 14 16 17 20

20 12 13 15 16 17 10 11 12 14 15 16 Tabelul numarul 6 MP (c) Raven - Etalon (Anglia) Centile Scoruri (cote) 51/2 ani 6 ani 61/2 ani 7 ani

71/2 ani 8 ani 81/2 ani 9 ani 91/2 ani 10 ani 101/2 ani 11 ani 95 19 21 23 24 25 26 28 30 32 32

33 35 90 17 20 21 22 23 24 26 28 31 31 31 34 75 15 17 18

19 20 21 23 26 28 28 29 31 50 14 15 15 16 17 18 20 22

24 24 26 28 25 12 13 14 14 15 16 17 19 21 22 22 24 10 -

12 12 13 14 15 15 16 18 20 20 21 5 12 12 13 14

15 16 17 17 17 Prezentam n continuare alte doua etaloane, pentru vrstele de 5 ani si jumatate - 11 ani (tabelul numarul 6) si 65 - 85 ani (tabelul numarul 7) elaborate de catre J. C. Raven pentru populatia engleza. Aceste etaloane straine nu pot fi utilizate dect n mod orientativ, pentru populatia din Romnia. Tabelul numarul 7 MP (c) Raven - Etalon (Anglia) Centile Scoruri (n cote) la vrsta medie (n ani) de: 65 70 75 80 85 95 33 31 30

29 28 90 30 29 28 26 25 75 28 26 24 23 21 50 24 22 20 18 16

25 18 17 16 14 12 10 14 13 12 11 10 5 12 11 11 10 Performantele intelectuale astfel "masurate" (prin raportare la etalon) pot fi ierarhizate n 5 grade (nivele) diferite de inteligenta:

Gradul I: Inteligenta superioara. Performanta subiectului, raportata la performanta medie a grupului de vrsta din care face parte, atinge sau depaseste centilul 95. Gradul II: Inteligenta peste nivelul mediu. Performanta atinge sau depaseste centilul 75. Gradul II +: performanta atinge sau depaseste centilul 90. Gradul III: Inteligenta de nivel mediu. Performanta se situeaza ntre centilele 25 si 75. Gradul III +: performanta depaseste centilul 50. Gradul III -: performanta se situeaza sub centilul 50. Gradul IV: Inteligenta sub nivelul mediu. Performanta nu depaseste centilul 25. Gradul IV -: performanta nu depaseste centilul 10. Gradul V: Deficienta mintala. Performanta nu depaseste centilul 5. ntruct reusita la MP (c) este sensibila fata de fluctuatiile functionale ale activitatii mintale, J.C. Raven recomanda studierea eventualelor discrepante "abateri" care pot sa apara, la cele trei cote partiale obtinute la seriile A, Ab si B. Cu ajutorul tabelului numarul 8, elaborat de J.C. Raven, se pot calcula discrepantele interne ale cotei totale (a scorului total) fata de scorurile asteptate. De exemplu daca cota totala (= 24 puncte) este compusa din cotele partiale: A = 9; Ab = 8; B = 7, atunci discrepantele sunt: -1; 0; +1. Sau, daca cota totala (= 25 puncte) este compusa din A = 12, Ab = 8, B = 5, discrepantele sunt: +2; -1; -1. Tabelul numarul 8 Compozitia normala a scorului

Scorul Partial la scorul total de: asteptat 10 11 12

13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31

32 33 34 35 A 5 6 7 7 7 7 8 8 8 8 8 9 9

9 10 10 10 11 11 11 11 11 11 11 12 12 Ab 3 3 3 3 4

4 4 5 6 6 7 7 8 8 8 9 9 10 10 10 10 10 11

11 11 12 B 2 2 2 3 3 4 4 4 4 5 5 5 5 6 6

6 7 7 8 8 9 10 10 11 11 11 2.5.2. Interpretarea calitativa a performantei

Rezultatul obtinut la MP (c) (cota totala) desi depinde n primul rnd de operatiile mintale, de calitatile inteligentei, reusita este conditionata si de factorii nonintelectuali de personalitate (emotivitate, anxietate, stabilitate - instabilitate emotionala, angajarea eu-lui n rezolvarea sarcinii, trasaturi temperamentale etc.) Pe de alta parte, diferiti subiecti pot realiza aceeasi performanta prin mecanisme intelectuale diferite, ceea ce pentru psiholog nu este indiferent. Semnificatia psihologica a scorului total se desprinde numai cu conditia relevarii mecanismelor psihice prin care s-a ajuns la rezultatul respectiv. Ceea ce este posibil prin interpretarea rezultatului final n raport cu comportamentul global al subiectului (manifestat n situatia de examinare). Prezentam n continuare, pentru ilustrare, rezultatele examinarii subiectului T.I. (Cl. I, Sc. gen., EC = 8 ani si 11 luni, sex femeiesc). Subiectul cu insuccese scolare accentuate este examinat la cererea nvatatoarei. n timpul examinarii se observa la T.I.: privire obtuza; incapacitate de concentrare; activitate nestructurata; stil de lucru difuz; abandonarea frecventa a sarcinii; ntelege greu instructia pe care de cele mai multe ori nu si-o poate transforma n autoinstructie, datorita functiei reglatoare insuficient dezvoltate a limbajului. Nu interiorizeaza sarcina, se abate usor de la ea prin asociatii spontane, ntmplatoare,

nu constientizeaza si nu traieste insuccesul. Cota totala = 11 puncte (A = 7, Ab = 2, B = 2); Discrepantele = +1, -1, 0; Subiectul totalizeaza 25 de alegeri gresite, dintre care n cele mai multe cazuri: repeta n mod stereotip figura gresita; identifica n mod inadecvat, nu sesizeaza distorsiunile, orientarea gresita si elementele neadecvate; greseste n mod sistematic la acele sarcini care se rezolva prin operare simultana cu doua sau mai multe criterii etc. Pe baza acestor rezultate se poate formula un diagnostic ipotetic de deficienta mintala. Informatiile diagnostice furnizate de MP (c) desi sunt confirmate de nereusita scolara, diagnosticul ramne ipotetic pna la confirmarea (sau infirmarea) lui de alte probe de inteligenta. Pe de alta parte, diagnosticul trebuie precizat (Debilitate mintala ? Imbecilitate ? etc.), ceea ce devine posibil tot prin largirea metodelor diagnostice. n continuare, subiectul a fost examinat cu scara metrica de masurare a inteligentei Binet - Simon si cu probe piagetiene (de conservare a cantitatii). Datele cantitative (VMBinet = 5 ani; QIBinet = 55; CotaPiaget =Q1) concordante atesta debilitatea mintala accentuata, la limita imbecilitatii a subiectului. Greselile la MP (c) sunt generate de repetarea stereotipa a figurii neadecvate, de neanalizare a modelului, nesesizarea elementelor care se abat de la model. Dificultatile cele mai mari le ntmpina n sesizarea asemanarilor perceptive. Subprobele cuprinse n scara Binet - Simon la VM de 5 si 6 ani, sunt sarcini care depasesc capacitatile mintale ale subiectului. T.I. nu conserva cantitatile; nu poate compara doua multimi concrete compuse din cte 6 elemente; utilizeaza doar izolat termenii "mult" si "putin"; nu poseda relatia cantitativa "mai mult-mai putin". Debilitatea mintala a lui T.I. este incontestabila. Se recomanda transferarea elevei la scoala ajutatoare. 2.6. Calitati psihometrice ale MP (c) n urma studierii fidelitatii, prin procedeul retestarii (coeficient de constanta), si a validitatii concurente (comparate), autorul testului ajunge la rezultate bune (tabelul numarul 9), care pledeaza pentru valoarea diagnostica a probei MP (colorat). Tabelul numarul 9 Comparatii ntre MP (c), Terman - Merrill si testul Crichton la copii de 9 ani Testul MP(c) Terman - Merrill Crichton

MP(c) 0,80 0,5 0,66 0,06 0,65 0,07 Terman - Merrill 0,90 0,02 0,83 0,04 Crichton 0,95 0,02 3. 3.1. Matricele Progresive Standard Consideratii generale M.P. (s) - seriile A, B, C, D si E

J.C. Raven formuleaza n 1936 principiul "matricelor progresive", care sta la baza constituirii testului M.P (s). n 1938 apare prima forma a testului (revizuita pe baza rezultatelor experimentale, n 1937 si n 1956). Testul si are originea n gndirea psihologica a lui C.H. Spearman, C. Burt s.a. si n teoria psihologiei configurationiste (Gestaltpsychologie). Desi datele asupra validitatii conceptuale prezinta unele discordante, majoritatea psihologilor gasesc ca testul M.P. standard este puternic saturat n factorul "g" si "K:m". J.C. Raven accentueaza ca testul propus de el nu masoara pur si simplu o performanta intelectuala, ci o capacitate generala de organizare a Gestaltului si de integrare a relatiilor. Faptul ca rezolvarea corecta a M.P. Raven presupune o buna performanta la testul Bender - Gestalt (Bender Santucci) - proba de structurare perceptiv - motrica a spatiului -, arata ca perceperea figurilor structurate, adica performantele vizual-motrice joaca un rol important n reusitele la testul Raven. S-ar putea spune ca daca testul M.P. (s) "masoara functia intelectuala", atunci realizeaza acest lucru bazndu-se pe performantele vizualmotrice. Scorul total la M.P (s) este influentat pe lnga factorii amintiti, de capacitatea inductiva, de ntelegerea relatiilor spatiale etc. si de factori nonintelectuali de personalitate (temperament, afectivitate, motivatie etc.)

n cursul celui de-al doilea razboi mondial M.P. (s) a fost utilizat pe scara larga n Anglia (fiind aplicat la cca.3 milioane recruti). De atunci si pna n prezent matricele progresive Raven (necolorat) si-au dovedit validitatea att n orientarea scolara si profesionala a normalilor, devenind un test de inteligenta aproape "international", ct si n examinarea surzilor, a deficientilor mintali si a bolnavilor psihici. 3.2. Prezentarea testului Testul M.P. (s) cuprinde 60 de itemi sau probe elementare. Fiecare item consta dintrun desen abstract, adesea dintr-un grupaj de figuri ("matrice"), din care lipseste o parte (un element). n urma examinarii matricei, subiectul trebuie sa decida care este figura unica (din cele 6 sau 8 oferite pe aceeasi plansa sub matrice) potrivita pentru "ncheierea" corecta a matricei. Probele simple sunt grupate n serii de cte 12 matrici, seriile fiind notate de la "A" la "E". Fiecare serie dezvolta o tema diferita ("A" - stabilitatea de relatii n structura matricei continue; "B" - analogii ntre perechile de figuri ale matricei, "C" - schimbari progresive n figurile matricei; "D" permutari, adica grupari de figuri n interiorul matricei; "E" - descompuneri n elemente ale figurilor matricei). Testul M.P. (s) desi cuprinde un singur gen de sarcini, prin varietatea temelor sale poate evidentia, n strnsa legatura cu inteligenta generala, capacitatea de restructurare (mobilitatea - rigiditatea mintala) si de transfer ntruct subiectul si exerseaza tehnica de rezolvare n cursul parcurgerii probelor. Fiecare proba ncepe cu o sarcina usoara (a carei rezolvare pare "de la sine"), urmata apoi de 11 probleme de dificultate crescnda. Unele cercetari arata nsa, ca ordinea de dificultate a itemilor nu este riguros progresiva si se propune reordonarea itemilor n interiorul testului. Seriile se succed tot n ordinea dificultatii gradate, ceea ce favorizeaza o nvatare reala pe parcursul problemelor. 3.2.1. Seria A Cuprinde matrici statice cu modele omogene. Subiectul poate sa gaseasca figura unica necesara pentru completarea matricei din cele 6 figuri asezate sub matrice prin: analiza si diferentierea perceptiva fina a elementelor matricei, ntelegerea relatiilor ntre elementele structurii, identificarea partii lacunare, completarea marginilor partii lacunare (a "cmpului") cu fiecare figura din cele 6, date sub matrice si prin sinteza marginilor. 3.2.2. Seria B n seria B fiecare matrice se compune din 4 elemente dintre care cel de-al IV-lea lipseste. n itemii B1 si B2, cele 4 parti ale matricei sunt identice. n itemii urmatori elementele difera si formeaza un ntreg cu o structura relationala logica. Sarcina subiectului consta n descoperirea analogiei ntre doua figuri (stabilirea relatiilor), prin diferentierea treptata a elementelor (capacitatea de a concepe simetria ntre figuri). Elementul potrivit pentru completarea matricei se alege din 6 figuri. 3.2.3. Seria C Seria C este formata din matrici de cte 9 elemente ordonate (3 x 3) din care unul lipseste. Probele seriei se rezolva prin descoperirea schimbarilor progresive ale figurilor n interiorul matricei. Figurile prezinta modificari continue de pozitie si schimbari spatiale dinamice, care determina mbogatirea figurilor att n plan orizontal, ct si n plan vertical (totalizarea elementelor noi n figura care lipseste). Raspunsul corect se alege din 8 posibilitati. 3.2.4. Seriile D si E Seriile D si E cuprind cte 12 matrici, fiecare fiind compusa din cte 9 elemente (dar unul lipseste). Partea care lipseste se alege din 8 figuri prezentate sub matrice.

Probele din seriile D sunt repartizate dupa principiul restructurarii figurilor pe plan orizontal si vertical. Rezolvarea corecta presupune urmarirea regularitatii consecutive a figurilor si alternarea lor n structura matricei (descoperirea criteriilor schimbarii complexe). Probele din seria E se rezolva prin operatii de abstractizare si sinteza dinamica ce au loc n procesul gndirii superioare. Se cere observarea evolutiei complexe, cantitative si calitative, a sirurilor cinetice (dinamice). Elementul care lipseste poate fi completat pe baza de operatii algebrice (adunare, scadere) efectuate asupra elementelor matricei. 3.3. Desfasurarea examinarii Testul poate fi aplicat individual sau n grup (ncepnd de la 8 ani), fie cu timp limitat, fie cu rezolvarea n ritm propriu (n care caz se rezolva n maximum o ora). J.C. Raven este de parere ca n scopul cercetarilor cu caracter genetic sau n studiile clinice, este de preferat sa nu se fixeze un timp limita de rezolvare, deoarece "capacitatea maxima de gndire clara" variaza mai putin n functie de sanatate si se perfectioneaza mai putin prin practica dect viteza unei activitati intelectuale de precizie. n acest caz testul M.P (s) "masoara" n primul rnd capacitatea maxima de observatie si de gndire clara. Examinatorul poate sa nregistreze n aplicarea individuala a testului, timpul scurs de la nceperea si pna la terminarea rezolvarii problemelor. Timpul mediu necesar rezolvarii celor 60 de itemi este de 40-50 minute; ritmul de activitate al subiectului poate fi considerat normal pna la timpul maxim de 60 de minute. Se stie nsa ca sub 30 de ani ritmul rezolvarii testului este mult mai rapid, timpul mediu fiind de 30-35 minute. n cazurile n care testul M.P (s) se aplica n scopul ierarhizarii membrilor unui anumit grup cum ar fi selectia profesionala a candidatilor, este preferabila respectarea unui timp limita (se recomanda timpul maxim de 30 minute), ceea ce se comunica subiectilor. Testul "masoara" n acest caz capacitatea efectiva de rezolvare a subiectului n timpul dat. Datorita faptului ca rezolvarea primelor probe este deosebit de usoara, subiectul ntelege sarcina cu o instructie prealabila minima. Vom prezenta totusi, n cele ce urmeaza, o instructie mai detaliata, destinata examinarii colective, care poate fi utilizata cu schimbari minime si n testarea individuala. n situatia de examinare colectiva, se distribuie fiecarui subiect un exemplar din test tiparit (sub forma de caiet) si o fisa personala de cotare pentru nregistrarea raspunsurilor. Caietul test ramne nchis (n fata subiectilor) pna la semnalul dat pentru nceperea probei. Subiectii completeaza nti cu datele personale (numele, vrsta, locul de munca (scoala), ocupatia, data examinarii, data nasterii) n rubricile corespunzatoare ale fisei de cotare, dupa care toate creioanele se pun pe masa. Cerem atentie sporita si avertizam sa nu se scrie nimic pe caietul test. Consemnul: "Aveti n fata un caiet cu 60 de planse (desene). Ele sunt aranjate n 5 grupe, notate cu literele A,B,C,D si E. n fiecare serie (grupa) sunt 12 probleme, aranjate n asa fel nct la nceputul fiecarei serii sunt probe mai usoare, iar la sfrsitul lor probele sunt mai grele. Deschideti caietele la prima pagina. n partea de sus a paginii (li se arata matricea A1) se afla un desen notat cu A1, din care lipseste o parte (li se arata pata ramasa alba). Sub aceasta imagine mare se afla 6 figuri, asemanatoare ca forma cu portiunea goala ramasa alba din desenul mare. Numai una din aceste figuri completeaza n mod corect, ca forma si ca desen, imaginea mare (li se arata matricea A1). Care este acea figura unica ? Daca cineva raspunde corect spunem: "Foarte bine". Daca cineva raspunde gresit spunem: "Mai gnditiva!". Apoi, indiferent daca au gasit sau nu figura adecvata, continuam: "Daca alegem figura nr.1, observam ca ea completeaza desenul ca forma, dar n interior nu

are acelasi desen. Acelasi lucru l constatam si n cazul figurilor 3 si 5. Figura nr.2 este nepotrivita fiindca nu cuprinde nici un desen. Limitele din interiorul figurilor nr.4 si 6 sunt la fel cu cele din imaginea mare, care trebuie completata. Care se potriveste dintre 4 si 6 ? Figura nr.6 nu, deoarece are o parte alba, incompleta (li se arata). Deci figura nr.4 este cea corecta, fiindca primele 2 liniute orizontale din interiorul ei (li se arata) si cele 4 liniute verticale de la marginea interioara (li se arata) continua exact liniutele ncepute, dar neterminate ale imaginii mari (li se arata din A1). si acum, scrieti n rubrica corespunzatoare (A1) a fisei primite de fiecare numarul 4, adica numarul figurii corecte. Aveti grija sa scrieti raspunsul vostru n rubricile care poarta seria si numarul problemei. Ati nteles cum trebuie sa lucrati? n cazul n care subiectii (sau unii dintre ei) nu au nteles sarcina, examinatorul va repeta explicatiile. Daca toti subiectii au nteles, examinatorul continua: "n fiecare proba, ntr-un cadru mare se afla o imagine compusa din anumite figuri. Aceste figuri sau desene nu sunt alcatuite la ntmplare, ci dupa o anumita regula. Aceasta regula trebuie sa o descoperiti la fiecare proba, ca sa puteti completa partea ramasa alba, cu una din cele 6 sau 8 figuri care se afla sub imaginea mare. Treceti succesiv de la o proba la alta. Sa nu omiteti si sa nu sariti peste nici o plansa. Respectati neaparat ordinea lor. Chiar daca aveti impresia ca ati rezolvat gresit o proba, sa nu va ntoarceti la ea. Raspunsul vostru, adica numarul figurii alese, l scrieti cu atentie n rubrica corespunzatoare a fisei personale. Eventualele greseli le corectati prin taiere (cu creionul) numarul gresit si nu cu guma. Dupa ce examinatorul s-a convins (pe baza probelor exercitiu: A 1 - A5 la care este indicat sa se dea ajutor) ca toti subiectii nteleg sarcina, li se precizeaza timpul de rezolvare si se da comanda: "ncepeti sa lucrati ct mai corect si ct mai repede posibil" - fiind vorba de o examinare cu limitarea timpului. Sau: "Lucrati atent. Sa nu va grabiti prea mult. ncepeti." - atunci cnd timpul este nelimitat (maximum o ora). Instructia de fata poate fi prescurtata n functie de nivelul de ntelegere al subiectilor (subiectului). Examinatorul nu va oferi celor examinati nici un fel de ajutor care depaseste limitele instructiei. n cazul examinarii individuale, nsusi examinatorul noteaza raspunsurile subiectului n fisa de cotare. si n acest caz se respecta instructia (cu mici modificari impuse de aplicarea individuala a testului si cu prescurtari posibile). Daca subiectul si modifica raspunsul ales, examinatorul noteaza "corectarea" prin taierea raspunsului anterior si nscrierea celui nou n aceeasi rubrica. La evaluarea rezultatelor, raspunsurile se coteaza ca si n cazul evaluarii colective, adica ultimul raspuns indicat de subiect. 3.4. Cotarea raspunsurilor Se acorda 1 punct pentru fiecare raspuns corect. Raspunsurile corecte la cei 60 de itemi sunt date n tabelul 1. Punctajul obtinut prin numararea raspunsurilor corecte se calculeaza att pentru fiecare serie (cote partiale), ct si pentru testul ntreg (cota totala). Subiectul poate realiza cel mult 60 de puncte (cota maxima). Pentru numararea si cotarea rapida a raspunsurilor corecte se recomanda folosirea grilei de corectie (care se va aseza peste fisa personala a subiectului). Tabelul numarul 1

Grila Matricelor Progresive Raven - Standard Seria Itemul A B C D E 1. 4 2 8 3 7 2. 5 6 2 4 6

3. 1 1 3 3 8 4. 2 2 8 7 2 5. 6 1 7 8 1 6.

3 3 4 6 5 7. 6 5 5 5 1 8. 2 6 1 4 6 9. 1 4

7 1 3 10. 3 3 6 2 2 11. 4 4 1 5 4 12. 5 5 2

6 5 3.5. Interpretarea rezultatelor

Cota bruta, adica numarul total de raspunsuri corecte obtinute de catre subiect, nu are semnificatie psihologica luata izolat. Ea primeste valoare diagnostica n raport cu rezultatele standardizate (etalon) si comportamentul subiectului n situatia de examen. Datele adunate formeaza un "limbaj al sistemelor", care contine si vehiculeaza n forma codificata informatii, sensuri psihologice. ntelegerea semnificatiei psihologice cuprinse n conduite si n performante presupune "interpretarea" (decodificarea) lor, pe baza cunoasterii codului. 3.5.1. Interpretarea cantitativa Raportarea performantei la etalon permite stabilirea (n Centile sau n coeficient de inteligenta) nivelul de inteligenta generala al subiectului. Acest prim pas reprezinta momentul interpretarii cantitative a rezultatelor examenului psihologic. Prezentam n continuare cteva etaloane (tabelele numarul 2, 3 si 4, elaborate de catre I. Holban (Romnia), J.C. Raven (Anglia) si L. Rapen (Cehoslovacia) - pentru interpretarea rezultatelor adunate prin administrarea colectiva (folosite si n caz de autoadministrare) sau individuala a testului M.P(s). Mentionam nsa ca etaloanele straine prezentate nu au dect valoare orientativa pentru populatia romneasca. Tabelul numarul 2 Test colectiv - Etalon pentru elevi (Romnia) Centile Vrsta cronologica (ani) 14 15 16 17 18 19 20

90 49 53 53 53 56 54 52 80 46 50 51 50 53 53 49 75 45 49

50 49 52 51 48 70 43 48 49 48 51 50 46 60 41 45 46 46 49

48 44 50 38 42 44 43 47 45 42 40 35 39 41 40 45 44 40 30 32

35 38 37 42 41 37 25 29 32 35 32 41 38 36 20 27 29 32 28

38 37 33 10 15 16 21 15 31 28 24 Tabelul numarul 3 Test colectiv - Etalon pentru copii (Anglia) Centile Vrsta cronologica (n ani) 8 81/2 9 91/2

10 101/2 11 111/2 12 121/2 13 131/2 14 95 38 39 41 43 45 48 50 51 52

52 52 53 53 90 34 36 38 41 43 45 47 49 49 50 50 51 52 75

24 29 32 34 37 39 41 45 45 46 47 48 48 50 18 21 24 38 30

33 35 37 39 41 43 44 44 25 0 14 16 18 20 23 26 29 32

34 35 37 38 10 0 0 0 13 13 15 16 18 22 25 27 28 28 5

0 0 0 0 0 13 14 15 16 17 19 21 23 Tabelul numarul 4 Test colectiv - Etalon pentru adulti (Anglia) Centile Vrsta cronologica adulti (Anglia) 20 25 30

35 40 45 50 55 60 65 95 55 55 54 53 52 50 48 46 44 42 90

54 54 53 51 49 47 45 43 41 39 75 49 49 47 45 43 41 39 37

35 33 50 44 44 42 40 38 35 33 30 27 24 25 37 37 34 30 27

24 21 18 15 13 10 28 28 25 0 0 0 0 0 0 0 5 23 23

19 0 0 0 0 0 0 0 Tabelul numarul 5 Test individual - Etalonul pentru copii (Anglia) Centile Vrsta cronologica (n ani) 6 61/2 7 71/2 8 81/2 9

91/2 10 101/2 11 111/2 12 121/2 95 19 22 25 28 33 37 39 40 42 44 47

50 52 53 90 17 20 22 24 28 33 35 36 38 41 44 48 49 49 75

15 17 19 21 23 26 29 31 33 35 38 42 43 45 50 13 14 16 17

19 21 22 24 26 29 31 35 37 38 25 0 0 13 14 14 16 17

18 20 23 26 28 30 31 10 0 0 0 0 0 13 13 14 14 15 20

21 23 24 5 0 0 0 0 0 0 0 0 13 14 16 18 19 20 Tabelul numarul 6

Test colectiv (30 minute) - Etalon realizat pe populatie generala (Romnia) Note brute Nota standard Calificativ 56 - 60 9 Foarte bine 53 - 55 8 Bine 50 - 52 7 Bine 46 - 49 6 Mediu superior 44 - 45 5 Mediu 40 - 43 4

Mediu inferior 35 - 39 3 Slab 29 - 34 2 Slab 0 - 28 1 Foarte slab Fixarea nivelelor de reusita la MP (s) n intervale Centile, corespunzatoare gradelor diferite ale inteligentei, permite clasificarea persoanei examinate n functie de scorul realizat. Performanta intelectuala astfel "masurata" permite includerea subiectului n unul dintre cele cinci grade (nivele) diferite de inteligenta. Gradul I: Inteligenta superioara. Performanta subiectului, raportata la performanta medie a grupului de vrsta din care face parte, atinge sau depaseste centilul 95. Gradul II: Inteligenta deasupra nivelului mediu. Performanta atinge sau depaseste centilul 75. Gradul II +: Performanta atinge sau depaseste centilul 90. Gradul III: Inteligenta de nivel mediu. Performanta se situeaza ntre centilele 25-75. Gradul III +: Performanta depaseste centilul 50. Gradul III -: Performanta se situeaza sub centilul 50. Gradul IV: Inteligenta sub medie. Performanta nu depaseste centilul 10. Gradul IV -: Performanta nu depaseste centilul 10. Gradul V: Deficienta mintala. Performanta nu depaseste centilul 5. Cota totala realizata de catre subiect poate fi interpretata si n termeni ce coeficient de inteligenta (QI), ntruct fiecare performanta corespunde unei valori definite QI. Prezentam n continuare - dupa L. Repan - valorile QI care corespund scorurilor

realizate de subiectii ntre 8 si 30 de ani. (tabelul numarul 7). Tabelul numarul 7 Transformarea rezultatelor n QI Cota totala Vrsta cronologica (n ani) 8 81/2 9 91/2 10 101/2 11 111/2 12 121/2 13 131/2 16-30 1. 73

68 65 59 57 54 53 50 48 48 46 46 0 2. 74 70 67 61 58

56 54 51 49 49 48 47 0 3. 76 72 68 62 60 57 55 53 51 50

49 49 0 4. 77 73 70 64 61 59 57 54 52 51 50 50 0 5. 79

75 71 65 63 60 58 55 53 53 52 51 0 6. 81 76 83 67 64 61

59 57 55 54 53 52 0 7. 82 78 74 68 66 63 61 58 56 55

54 54 0 8. 84 79 76 70 67 64 62 60 57 57 55 55 0 9. 85

81 77 71 69 66 64 61 59 58 57 56 0 10. 87 83 79 73 70 67

65 62 60 59 58 57 55 11. 89 84 80 74 72 69 66 64 61 61 59

59 57 12. 90 86 82 76 73 70 68 65 64 62 60 60 58 13. 92 87

83 77 75 71 69 67 64 63 62 61 59 14. 93 89 79 76 73 71

68 65 65 65 63 62 61 15. 95 90 86 80 78 74 72 69 67 66 64

64 62 16. 97 92 88 82 79 76 73 71 68 67 66 65 65 17. 98 94

89 83 81 77 75 72 69 69 67 66 65 18. 100 95 91 85 82 79 76

74 71 70 68 67 66 19. 101 97 92 86 84 80 78 75 72 71 69

69 67 20. 103 98 94 88 85 81 79 76 73 72 71 70 69 21. 104 100

95 89 87 83 80 78 75 74 72 71 70 22. 105 101 97 91 88 84 82

79 76 75 73 72 71 23. 107 103 98 92 90 86 83 81 77 76 74 74

72 24. 108 104 100 94 91 87 85 82 79 78 76 75 74 25. 109 106 101

95 93 89 86 83 80 79 77 76 75 26. 110 107 103 97 94 90 87

85 81 80 78 77 76 27. 112 108 104 98 96 91 89 86 83 82 80 79

78 28. 113 110 106 100 97 93 90 88 83 83 81 80 79 29. 115 111 107

102 99 94 92 89 85 84 82 81 80 30. 116 113 109 103 100 96 93 90

87 86 83 82 82 31. 117 114 110 105 102 97 94 92 88 87 85 84

83 32. 118 115 112 106 103 99 96 93 89 88 86 85 84 33. 120 117 113

108 104 100 97 95 91 90 87 86 86 34. 121 118 115 103 105 102 99 96

92 91 88 87 87 35. 122 120 116 111 107 103 100 97 93 92 90 89 88

36. 123 121 118 112 109 105 102 99 95 93 91 90 90 37. 125 122 119 114

110 107 104 100 96 95 92 91 91 38. 126 124 121 115 112 108 105 102

97 96 94 92 92 39. 127 125 122 117 113 110 107 104 99 97 95 94 94

40. 129 127 124 118 115 112 109 106 100 99 96 95 95 41. 130 128 125 120

117 113 111 108 102 100 97 96 96 42. 131 129 127 121 118 115 112 109 104

102 99 97 98 43. 132 131 128 123 120 117 114 111 106 104 100 99 99 44.

134 132 130 125 121 118 116 113 108 106 102 100 100 45. 135 134 131 126

123 120 118 115 110 109 105 102 102 46. 136 135 133 127 125 122 120 117 112

111 107 105 104 47. 138 136 134 129 126 123 121 118 114 113 109 107 106 48.

139 138 136 130 128 125 123 121 116 115 111 110 108 49. 140 139 137 132 129

127 125 123 118 117 114 112 110 50. 142 141 139 133 131 128 127 124 120

119 116 115 112 51. 143 142 140 135 133 130 128 126 122 121 118 117 114 52.

144 143 142 136 134 132 130 128 124 123 121 120 116 53. 146 144 143 138 136

133 132 130 126 126 123 122 118 54. 147 146 145 139 137 135 134 132 128 128

125 123 120 55. 148 148 146 141 139 137 136 134 130 130 127 127 122 56. 149

149 148 142 144 138 137 136 132 132 130 130 124 57. 151 150 149 144 142

140 139 138 134 134 132 132 126 58. 152 152 151 145 144 142 141 139 136 136

134 134 128 59. 153 153 152 147 145 143 143 141 141 138 138 137 130 60. 155

155 154 148 147 144 143 140 140 140 139 139 130 Pentru subiectii de la 35 la 60 de ani, QI se calculeaza cu ajutorul unei formule de corectie (reusita fiind sensibila la factorul vrsta): Tabelul numarul 8 Performanta asteptata (n %) la: Vrsta cronologica % 16-30 100 35

97 40 93 45 88 50 82 55 76 60 70 De exemplu, T.B. (VC = 50 ani), Cotat totala = 33 puncte. Scorului de 33 de puncte la vrstele cronologice de 16-30 de ani i corespunde un QI = 86 (tabelul 6). nmultim 86 cu 100 si mpartim rezultatul la 82 (performanta asteptata la 50 de ani, dupa tabelul 7). Deci, , adica 105 rotunjit. Pe baza coeficientului de inteligenta, subiectul este inclus n unul din nivelele de inteligenta din tabelul numarul 9. Tabelul numarul 9 Clasificarea intelectuala QI Nivel de inteligenta Peste 140 inteligenta extrem de ridicata 120 - 140 inteligenta superioara

110 - 119 inteligenta deasupra nivelului mediu 100 - 109 inteligenta de nivel mediu (buna) 90 - 99 inteligenta de nivel mediu (slaba) 80 - 89 inteligenta sub medie 70 - 79 inteligenta de limita 50 - 69 deficienta mintala usoara (debilitate mintala) 20 - 49 deficienta mintala medie (imbecilitate) 0 - 19 deficienta mintala grava (idiotie) Persoana examinata poate "rezolva" (corect sau gresit) prin ghicire, unele din cele 60 de probleme cuprinse n MP (s). Numarul alegerilor ghicite este proportional cu totalul raspunsurilor gresite. Persoanele cu performante scazute rezolva corect, n general, mai multe probleme prin ghicire dect subiectii cu cote ridicate. Din aceasta cauza, un scor total scazut este ntotdeauna mai putin valid si mai putin fidel dect unul ridicat. Pentru majoritatea cotelor totale s-au stabilit scorurile partiale asteptate la fiecare serie (tabelele 9 si 10). Prin scaderea scorului partial asteptat din cota partiala realizata se obtine discrepanta fiecarei serii. Aceste discrepante se exprima numeric (de exemplu, 0, -1, +2, -2, +1) si constituie de asemenea un indice al validitatii si fidelitatii rezultatelor. Scorul total compus din cote partiale care prezinta discrepante de peste doua puncte nu poate fi acceptat la valoarea lui normala ca fiind o estimare precisa a capacitatii intelectuale generale. Totusi, n scopuri mai generale se accepta si un scor total ca fiind relativ valid, chiar daca prezinta discrepante interne mai mari

de doua puncte. Totaliznd valorile absolute ale discrepantelor (indiferent de faptul ca sunt + sau -), obtinem indicele de variabilitate a rezultatelor (stabilitate - fluctuatie n activitatea subiectului). Daca indicele de variabilitate este mai mare sau egal cu 7, se acorda o ncredere redusa rezultatului examinarii, subiectul fiind retestat cu o alta metoda. Tabelul numarul 10 Compozitia normala a scorului Scorul partial asteptat la scorul total de:

10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 A 6 8

9 10 10 10 10 11 12 12 B 2 4 6 7 8 8 9 10 11 11

C 1 2 3 4 6 7 8 10 10 11 D 1 1 2 3 4 7 9

9 10 11 E 0 0 0 1 2 3 4 5 7 10 3.5.2.

Interpretarea calitativa

Inteligenta nu poate fi "masurata" n stare pura. n diagnosticarea ei, pe lnga criteriul procesualitatii mbinat cu aspectul de performanta (de efect), trebuie sa tinem seama de ntreaga personalitate a subiectului examinat. Existenta interdependentelor ntre inteligenta si celelalte aspecte ale personalitatii nu face nsa imposibila masurarea inteligentei. Dar neglijarea legilor interactiunii constituie o sursa sigura a diagnosticarii incorecte. Chiar n rezolvarea aceleiasi sarcini - cotidiene sau experimentale - contributiile factorilor de personalitate variaza de la un om la altul. La unii, de exemplu, functiile psihice implicate se structureaza ntr-un mod adecvat sarcinii, asigurnd astfel reusita chiar n conditiile unor aptitudini intelectuale mai modeste. La altii, dimpotriva, insuccesul - n pofida factorilor intelectuali mai dezvoltati - de datoreaza absentei autocontrolului, a organizarii si planificarii, a nivelului motivatiei. Tocmai acesti factori fundamentali ai adaptabilitatii la situatiile

problematice, care contribuie la individualizarea personalitatii, scapa n mare masura probelor de inteligenta, ceea ce nu nseamna ca examinatorul care dispune de o intuitie (insight) psihologica dezvoltata nu le poate sesiza. Tabelul numarul 11 Compozitia normala a scorului (testare colectiva sau autoadministrare) Scorul partial asteptat la scorul total de: 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

29 30 31 32 33 34 35 36 A 8 8 8 8 8 8 8 9 9 9

10 10 10 10 10 10 10 10 11 11 11 11 B 4 4 5 5 6 6

6 6 7 7 7 7 7 7 7 7 7 8 8 8 8 8 C 2

3 3 3 3 3 4 4 4 4 4 5 5 6 6 6 7 7 7 7

7 8 D 1 1 1 2 2 2 2 2 2 3 3 3 4 4 5

5 5 5 5 6 7 7 E 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1

1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 la scorul total de: 37 38 39 40 41 42 43

44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 11 11 11

11 11 11 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12

12 12 9 9 9 10 10 10 10 10 10 10 10 11 11 11 11 11 11

12 12 12 12 12 12 8 8 8 8 9 9 9 9 9 10 10 10

10 10 11 11 11 11 11 12 12 12 12 7 8 8 8 8 9 9 9

9 9 9 9 10 10 10 10 11 11 11 11 11 12 12 2 2 3 3

3 3 3 4 5 5 6 6 6 7 7 8 8 8 9 9 10 10

11 Sarcina examinatorului, n cursul diagnosticarii, nu se reduce numai la includerea subiectului n diverse tipuri de inteligenta sau de afectivitate, temperament etc. definite n mod teoretic. Gratie caracterului lor general, definitiile teoretice nu se potrivesc ntocmai cazului particular. Pornind de la tipologie, psihodiagnosticianul cauta sa evidentieze individualitatea, unicitatea cazului studiat. Concretizarea principiilor metodologice enuntate se realizeaza prin "arta profesionala" a psihologului. Prin formularea diagnozei individuale se urmareste ntelegerea, cunoasterea "amanuntelor" importante. Examinarea psihologica va fi astfel conceputa si realizata, nct sa permita - pe baza interpretarii calitative a datelor - conturarea profilului intelectual al subiectului. Ilustram cele spuse prin prezentarea cazului L.S. (Cl. a VIII-a, Sc. gen., si 9 luni, sex barbatesc): Cota totala = 22 puncte; Discrepanta: -2; -1; +2; -2; 0; Gradul: IV ; QI = 71; Timp = 30 minute. Datele psihometrice prezentate indica subdezvoltarea mintala generala a subiectului. Performantele sale l situeaza la limita superioara a debilitatii mintale. Potentialitatile intelectuale ale lui L. S. sunt foarte limitate. Ignorarea aproape totala a coerentei logice la MP (s), care ne indica inteligenta generala slaba, se datoreaza capacitatii reduse de a stabili relatii, datorita cantonarii n conduite operatorii inferioare vrstei cronologice a subiectului. n continuare subiectul este examinat - att pentru verificarea informatiilor furnizate de proba Raven, ct si pentru cunoasterea inteligentei verbale - cu probe piagetiene (teste operatorii formale de: combinare; logica propozitiilor si proportii-probabilitati), BINET-SIMON si WISC. Rezultatele: CotaPiaget = Qi; VNBinet = 11 ani si 9 luni; QIBinet=74; QIVWISC=70 - 74; QIPWISC=70 - 74; QITWISC=70 - 74. Performanta slaba la testul Raven este confirmata de nereusita subiectului la probe piagetiene (T.O.F.C., T.O.F.L.P. si T.O.F.P.). Subiectului i sunt inaccesibile problemele formale. Capacitatea de inventie, de gndire asociativa si de organizare sunt nedezvoltate. Factorul de planificare fiind deficitar, subiectul trebuie condus, dirijat n ntelegerea si rezolvarea problemelor. Astfel, la proba cuburilor si la aranjarea de imagini (din WISC), fara reglare externa, subiectul nregistreaza o reusita inferioara celeia realizate n conditiile acordarii ajutoarelor externe. Capacitatea lui de utilizare eficienta a ajutoarelor programate ne permite sa-l diferentiem, prin efectul factorului educabilitate, de ntrziatii mintali. Coeficientii de validitate, cuprinsi n tabelele 11 si 12 sunt puternic semnificativi (p = 0,01). n urma verificarii fidelitatii testului MP (s) (procedeul retestarii) J.C. Raven gaseste coeficientii de constanta (stabilitate) ntre 0,83 si 0,93 la subiectii ntre 13 si 50 ani. VC = 15 ani

Dispersia mare a performantelor la WISC (Scara verbala: ntelegere +; aritmetica - -; Asemanari +; Vocabular -; Scara de performanta; Completare de imagini ++; Aranjare de imagini - -; Cuburi -; Cod B 0) indica eterogenitatea mare a performantelor. Subiectul stapneste insuficient limbajul, ceea ce i mpiedica accesul la formele superioare ale gndirii verbale, la operatiile formale, fapt constant si la probele operatorii (piagetiene). La probele de analiza si reconstructie L.S. prezinta dificultati de analiza, sinteza, generalizare si abstractizare chiar si la nivel concret. Aranjarea de imagini n vederea reconstituirii unei istorioare evidentiaza dificultati in ntelegerea, n cautarea dirijata, n desprinderea ideii directoare din context, n controlul critic al ipotezelor. Rezultatele slabe la rationamentul matematic, corelat cu performanta la proba Raven si la probele de calcul din scara Binet - Simon indica un ritm lent si o nesiguranta mare n gndire, alaturi de dificultatea de a opera cu continuturi (informatii) abstracte si absenta deprinderilor elementare de calcul mintal. Datorita capacitatii reduse de a organiza materialul, L.S. pierde frecvent informatii esentiale. Subiectul memoreaza mai bine materiale verbale nestructurate. Fidelitatea nsa, chiar si n acest caz lasa de dorit. L.S. este timid si anxios n situatii de examen, prezinta frecvent inhibitii emotionale. Subiectul apartine tipului slab, cu reactivitate emotionala mare si cu rezistenta redusa la efort. Aceste trasaturi se accentueaza la acele sarcini verbale care implica cu precadere operatii formale. Subiectul n aceste situatii, contrar asteptarilor devine pripit si superficial. L.S. se simte degajat la probele mai usoare, predominant practice, desi performantele sale nici la acestea nu depasesc nivelul operator concret. n concluzie, subiectul prezinta ntrziere n dezvoltarea mintala, apropiata de constructia genetica neterminata proprie debililor mintali. Totusi prin capacitatea sa de nvatare, superioara debilitatii mintale, L.S. se diferentiaza de categoria ntrziatilor mintali. Diagnostic: inteligenta de limita. 3.6. Calitati psihometrice ale testului MP (s)

Tabelul numarul 12 Validitatea concurenta si de continut a MP (s) Subiecti Variabile corelate MP(s) Autor Nr. V.C. (n ani) Scor total

QI 150 6 - 13 Termen - Merril EM 0,86

J.C. Raven (1948) ? sub 30 Mill Hill Scor total 0,60

J.C. Raven (1948) 70 9 -10 QIT QIP 0,75

E.S. Barrett (1956) 70 9 - 10 WISC QIP 0,69

E.S. Barrett (1956) 70 9 - 10 QIV QIP 0,70

E.S. Barrett (1956) 37 11 - 12 WISC QIT

0,66 T. Kulcsar (1974) 37 11 - 12 WISC QIV

0,58 T. Kulcsar (1974) 37 11 - 12 WISC QIP

0,62 T. Kulcsar (1974) 37 11 - 12 Binet - Simon

QI

0,72 T. Kulcsar (1974) 37 11 - 12 Bender-Santucci Scor total

0,42 T. Kulcsar (1974) 37 11 - 12 Probe piagetiene Scor total

0,72 T. Kulcsar (1974) Tabelul numarul 13 Validitatea predictiva a MP (s) Variabile corelate

Subiecti (elevi) Autor Testul Reusita scolara Cl. a V-a (N=37) Cl. a VIII-a (N=39) MP (s) Romna 0,50 0,061 T. Kulcsar (1974) MP (s) Matematica 0,59 0,67 T. Kulcsar (1974) MP (s) Biologie 0,60 0,68

T. Kulcsar (1974) 4. Matricele Progresive Avansate - MP(a)

n vederea unei testari rapide a inteligentei generale, J.C. Raven propune proba MP (a) - forma experimentala n 1941, iar versiunea pentru testarea de rutina n 1943. Testul urmeaza sa indice nivelul intelectual - "scazut" (deficienta mintala), "mediu" (inteligenta normala) sau "ridicat" (inteligenta superioara) - ntr-un rastimp scurt de examinare. Se urmareste, de asemenea, obtinerea unui test mai fidel, sensibil pentru diferentierea persoanelor cu inteligenta deasupra mediei si de nivel superior. Fata de forma din 1943, folosita n selectia personalului de conducere din armata, prima revizuire completa a probei realizata n colaborare cu G.A. Foulds (1947) capata o utilizare generala, ca proba neverbala de deficienta intelectuala. Subiectul compara figuri si dezvolta o metoda rationala de gndire n timpul rezolvarii sarcinilor. Spre deosebire de testele verbale, MP (a) evalueaza potentialul intelectual, mai mult sau mai putin independent de factorii educationali; de asemenea, n raport cu testele de performanta, MP(a) ofera informatii diagnostice mai exacte si mai valoroase. Experimentele efectuate cu MP (a) - versiunea din 1947 sub conducerea lui G.A. Foulds - precum si analiza de itemi realizata de A.R. Forbes si H.G. Bevans (pe baza de protocoale adunate n scop de orientare si selectie profesionala) au permis reordonarea optima a probelor elementare incluse n MP (s). Astfel, n 1962 se renunta la acei itemi din seria a II-a care nu diferentiaza ndeajuns scorurile adultilor cu inteligenta deasupra mediei. Probele elementare mentinute sunt rearanjate dupa frecventa rezolvarii lor corecte. MP (a) versiunea din 1962 este astfel construita nct proba sa poata fi la fel de bine utilizata cu sau fara limitarea timpului de aplicare. Testul Raven avansat (1962) cuprinde doua serii de subteste (total 60 de itemi). Seria I consta din 12 matrici, care acopera toate procesele intelectuale solicitate la MP (s) si la seria a II-a a MP (a). Seria a II-a cuprinde 48 de itemi, ai caror complexitate si dificultate creste continuu. Seria I este destinata familiarizarii persoanei cu tehnica de lucru (dupa care se introduce examinarea cu seria a II-a). Totodata, ea serveste la examinarea rapida a inteligentei, cnd se utilizeaza independent de seria a II-a. Subiectului i se prezinta matricea numarul 1 cu instructiunile necesare. Este recomandabil ca n ncheierea exercitiului sa i se spuna: "ncearca sa rezolvi fiecare problema. nainte de a trece la plansa (matricea) urmatoare care cuprinde o sarcina mai dificila. Cauta sa te convingi ca ai gasit figura potrivita pentru completarea corecta a matricei. Controleaza exactitatea alegerii facute". Apoi subiectul este invitat sa rezolve n continuare itemii 2 - 12. Astfel, n cteva minute (circa 10) se poate stabili daca subiectul prezinta deficiente mintale (cota sub 6 puncte), inteligenta medie sau superioara (face o singura greseala). Seria a II-a se administreaza persoanelor care rezolva fara dificultate mai mult de jumatate din probele seriei I. De mentionat faptul ca, n pofida asemanarii itemilor din cele doua serii, probele din seria a doua sunt mai dificile. Dificultatea lor creste

continuu. n vederea evaluarii capacitatii intelectuale - att de observatie ct si de gndire - seria a II-a se administreaza fara ntrerupere si n timp nelimitat (maximum o ora). Pentru evaluarea eficientei intelectuale seria a II-a se aplica cu timp limitat ca orice test de viteza (durata optima este de 40 de minute). 5. Cuprinsul 1. Matricele Progresive Raven............................................................................................... 1 1.1. Consideratii generale................................................................................................... 1 1.2. Notiunea de inteligenta generala (factorul "g").......................................................... 2 1.3. Natura psihologica a factorului "g".............................................................................. 4 2. Matricele Progresive Colorate MP (c) - seriile A, Ab si B............................................... 7 1.1. Prezentarea testului..................................................................................................... 7 1.2. Principiile care stau la baza construirii testului........................................................... 8 1.3. Instructiunile de aplicare........................................................................................... 17 1.4. Cotarea raspunsurilor................................................................................................ 22 1.5. Interpretarea rezultatelor.......................................................................................... 23 1.5.1. Interpretarea cantitativa....................................................................................................................... ....... 23 1.1.2. Interpretarea calitativa a performantei....................................................................................................... 29 1.6. Calitati psihometrice ale MP (c)................................................................................ 31 3. Matricele Progresive Standard E................................ 32 M.P. (s) - seriile A, B, C, D si

3.1. Consideratii generale................................................................................................. 32 1.2. Prezentarea testului................................................................................................... 33

1.2.1. Seria A..................................................................................................................................... ....................... 34 1.2.2. Seria B..................................................................................................................................... ....................... 34 1.1.3. Seria C..................................................................................................................................... ....................... 34 1.1.4. Seriile D si E...................................................................................................................................... ............. 35 1.3. Desfasurarea examinarii............................................................................................. 35 1.4. Cotarea raspunsurilor................................................................................................ 38 1.5. Interpretarea rezultatelor.......................................................................................... 39 1.5.1. Interpretarea cantitativa....................................................................................................................... ....... 40 1.1.2. Interpretarea calitativa......................................................................................................................... ........ 47 1.6. Calitati psihometrice ale testului MP (s)................................................................... 54 4. Matricele Progresive Avansate MP(a)........................................................................... 55 5. Cuprinsul......................................................................................................................... . 58 [1]"V:ed" (factorul verbal-educational) este unul din cei doi factori majori de grup, alaturi de "K:m" (factorul spatial-mecanic), descrisi de P.E. Vernon. Document Info Accesari: Apreciat: Comenteaza documentul: Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta

Creaza cont nou A fost util? Daca documentul a fost util si crezi ca merita sa adaugi un link catre el la tine in site Copiaza codul in pagina web a site-ului tau. <a href="http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/MatriceleProgresive2322021223.php" target="_blank" title="Matricele Progresive http://www.scritube.com">Matricele Progresive</a>

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2013 )