1.

Matricele Progresive Raven

1.1. Consideratii generale
Matricele progresive Raven formeaza o proba perceptiva neverbala utilizata pentru examinarea inteligentei generale.

Cercetarile factoriale arata ca anumite functii mintale sunt n strnsa legatura cu inteligenta generala, adica sunt
foarte "saturate" n inteligenta. Prin "masurarea" performantelor unor astfel de functii puternic saturate n inteligenta,
se poate determina nivelul inteligentei generale, adica se pot construi teste de inteligenta, care sa nu fie compuse din
sarcini psihometrice eterogene, ci sa cuprinda probe omogene.

Testul "Matricelor Progresive Standard" (Standard Progresive Matrices), setul A, B, C, D si E,elaborat n 1938 de
J.C. Raven n colaborare cu L.S. Penrose, revizuit n 1947 si 1956, este un test omogen de inteligenta
generala. Matricele Progresive Standard (sau Matricele Progresive Raven sau Raven necolorat, seriile A, B, C, D
si E) sunt construite astfel nct sa "acopere" nivele variate (slab - mijlociu - bun) ale abilitatilor mintale si sa fie
aplicabile la toate vrstele (copii, adulti, batrni), indiferent de nivelul de scolarizare, nationalitate sau conditie
fizica.

n 1947 J.C. Raven construieste "Matricele Progresive Colorate" (The Coloured Progresive Matrices, set A, Ab
and B), publicate n 1949, revizuite n 1956, destinate examinarii inteligentei generale a copiilor (ntre 5 ani si jumatate
si 11 ani) si batrnilor (ntre 65 si 85 de ani).

n practica examinarii inteligentei generale a aparut nsa necesitatea elaborarii unui test fidel si sensibil de eficienta
mintala, aplicabil la persoanele cu capacitati intelectuale bune si foarte bune, n vederea stabilirii diferentelor
interindividuale ntre persoane cu aptitudini superioare. Testul "Matricele Progresive Avansate" (Advanced
Progresive Matrices, set I, II) elaborat de catre Raven (1941-1943, revizuit n colaborare cu G.A. Foulds, ambele serii
n 1947 si numai seria a II-a n 1962), serveste acestui scop practic si poate fi aplicat ncepnd de la vrsta de 11 ani.

1.2. Notiunea de inteligenta generala (factorul "g")

Inteligenta generala, sugerata de catre F. Galton (1869), masurata si teoretizata pentru prima data n 1904 de catre Ch.
Spearman (teoria factorului central, 1904-1914; teoria celor doi factori, 1914-1931), este contestata de L.L. Thurstone
(1938) care n urma identificarii "abilitatilor mintale primare"postuleaza structura multipla (multifactoriala) a
inteligentei, negnd existenta factorului "g" si implicit structura unitara a inteligentei.

Confruntarile teoretice dintre Spearman si Thurstone, n aparenta contradictorii, se completeaza mai degraba reciproc.
Ele ofera o imagine mai reala n legatura cu structura inteligentei si cu variatele ei forme (verbala, practica, matematica
etc.) de manifestare.

Introducerea metodei multifactoriala cu axe oblice, spre deosebire de cea cu axe ortogonale i permite lui Thurstone
intercorelarea factorilor de grup (a "abilitatilor mintale primare") si explicarea corelatiilor gasite printr-un factor
general de gradul II. Thurstone, spre deosebire de conceptia lui Spearman, admite multiplicitatea factorului general de
ordinul al doilea.

O asemenea "multiplicitate" a factorului "g" (inteligenta generala) apare n teoria inteligentei fluide si cristalizate a
lui R.B. Cattell (1941, 1963, 1967). Autorul sustine existenta inteligentei generale fluide ("gf"), adica a potentiabilitatilor
mintale latente, neinfluentate de cultura (sau inteligenta de tip "A" dupa D.O. Hebb) si a inteligentei generale
cristalizate ("gc"), care este produsul interactiunii aptitudinii fluide cu influentele culturale formative, modelatoare
(inteligenta "B" dupa Hebb).

Aptitudinea fluida atinge nivelul maxim de dezvoltare la 14-15 ani, ramne la acest nivel pna la circa 20 de ani si
scade n mod treptat de la 20 la 65 de ani. Spre deosebire de "gf", "gc" are un punct de urcare mai tardiv (de la 14 la
20 de ani), variind dupa esantioanele culturale, si ramne la nivelul atins pe toata durata vrstei adulte (chiar si pna la
65 de ani).

Performantele la testul Raven se schimba foarte mult n functie de vrsta subiectului, ntruct reusita la testul Raven
este conditionata n primul rnd de inteligenta generala fluida.

Teoria ierarhica a structurii aptitudinilor, elaborata de P.E. Vernon (1950), sub influenta lui Ch. Spearman si C. Burt,
ne sugereaza, pe de alta parte, ca testul Raven abordeaza inteligenta generala plecnd mai ales de la factorul major de
grup "K:m". Din acest motiv examinarea unei persoane numai cu testul Raven nu ofera imaginea "totala" a inteligentei
generale a subiectulu 20220v2122u i. Aceasta este cauza pentru care J.C. Raven recomanda asocierea Matricelor
Progresive Standard (seriile A, B, C, D si E) cu scara de vocabular Mill Hill si a Matricelor Progresive Colorate (seriile A,
Ab si B) cu scara de vocabular Crichten. Scarile Mill Hill si Crichten fiind teste verbale de inteligenta generala
abordeaza factorul "g" plecnd mai ales de la factorul major de grup"V:ed" [1] (figura 1)
Figura 1.

Inteligenta generala si "masurarea" ei din punct de vedere al teoriilor lui C. Spearman, P.E. Vernon si R.B.
Cattell

1.3. Natura psihologica a factorului "g"

Primele tentative de interpretare psihologica a factorului "g" sunt cuprinse n teoria energiei mintale (Ch. Spearman).
Factorul specific ("s") corespunde astfel dezvoltarii organizarii unui grup particular de neuroni, iar factorul
general ("g") este datorat energiei provenite din ntregul cortex.

Mai trziu aceasta interpretare fiziologica, patrunsa de un realism naiv, este nlocuita de Spearman prin teoria
proceselor neogenetice bazata pe: legea ntelegerii (trairii) experientei proprii; a educatiei (stabilirii)
relatiilor (figura 2 A) si a educatiei corelatelor (figura 2 B). "G" masoara neogeneza.

Figura 2

Ilustrarea grafica a conceptiei neogenetice a lui Ch. Spearman: Educatia relatiilor (Proba A) si a corelatelor
(Proba B)
M. Reuchlin (1964) ncearca sa clarifice natura psihologica a factorului "g" prin teoria operatorie a
inteligentei (elaborata de J. Piaget). Ipoteza lui M. Reuchlin - dupa care teoria operatorie a lui J. Piaget ar explica
natura psihologica a factorului "g" a fost verificata si confirmata de F. Langeat (1969). Astfel conduitele preoperatorii si
operatorii inferioare ignora aproape total coerenta logica a testului Raven. Reluarea clinica a probei Raven n aceste
cazuri nu duce la ameliorarea performantei. Efectele pozitive ale nvatarii la proba Raven sunt mai evidente la
conduitele operatorii mai dezvoltate (mai ales la cele formale). Capacitatea de transfer pare sa fie n strnsa legatura cu
nivelul de dezvoltare si cu eficienta inteligentei.

Rezolvarea corecta a celor 36 de itemi (Raven colorat), a celor 60 de itemi (Raven necolorat) si a celor 48 de itemi
(Raven avansat) cuprinsi n variantele Matricelor Progresive presupune ntelegerea structurii modelului (a Gestaltului),
descoperirea principiilor de aranjare a figurilor n interiorul modelului si evaluarea gradului n care una dintre cele 6,
respectiv 8 figuri particulare, asezate sub model, ar putea completa lacune din model. Acest ansamblu de operatii
mintale ar corespunde cu inteligenta generala, adica cu educatia relatiilor si educatia corelatiilor, definitie data de
catre Ch. Spearman factorului "g". Factorul "g" (deci si inteligenta generala, adica analiza), de integrare (sinteza unui
ansamblu de impresii) si totodata de inventie (sau variabilitate combinatorie).

Testul Raven examineaza deci spiritul de observatie, capacitatea de a desprinde, dintr-o structura, relatiile
implicite, capacitatea de a mentine pe plan mintal informatiile descoperite (memoria de scurta durata) si
abilitatea de a opera cu ele, n mod simultan, pe mai multe planuri. Proba Raven, deci, este prin excelenta
intelectuala, evidentiind si trasaturi dinamice, temperamentale si motivationale ale personalitatii.

2. Matricele Progresive Colorate MP (c) - seriile A, Ab si B

Testul Raven colorat, construit pentru examinarea copiilor (51/2-11 ani), poate contribui la evaluarea gradului de
maturitate scolara, la descifrarea etiologiei insucceselor scolare, la diagnosticarea timpurie a deficientei mintale, la
cunoasterea abilitatii mintale a deficientilor auditivi (surzi si hipoacuzici), la examinarea persoanelor cu tulburari grave
de vorbire (afazie, blbiala, etc.) precum si a strainilor care nu cunosc limba tarii respective. De asemenea, se
utilizeaza la vrstele mai naintate (65-85 ani) n scopuri clinice (de exemplu, stabilirea determinarii mintale) si
antropologice (studii de antropologie comparata).

MP (c) examineaza, n general, potentialul intelectual si mai putin volumul de cunostinte.

2.1. Prezentarea testului

Testul MP (c) consta din trei serii (A, Ab si B) de cte 12 matrici. Seriile A si B din proba MP colorat si necolorat sunt
identice, cu exceptia ca seriile A si B din MP (c)sunt prezentate pe un fond colorat. Seria Ab nu are corespondent n
testul MP Standard. Fiecare matrice este formata dintr-o figura sau o succesiune de figuri abstracte. n coltul din
dreapta jos lipseste un fragment, sau unul din elementele componente ale matricei. Segmentul care lipseste este dat,
ntre alte desene, mai mult sau mai putin asemanatoare, n partea de jos a foii, subiectul trebuind sa-l indice.
Probele din cadrul unei serii sunt de dificultate crescnda, dar ele se rezolva pe baza aceluiasi principiu (acelorasi
principii), pe care subiectul trebuie sa-l (sa le) descopere.

Datorita faptului ca rezolvarea primelor probe este deosebit de usoara, subiectul ntelege sarcina cu o instructie
prealabila minima si-si exerseaza tehnica de rezolvare n nsusi cursul parcurgerii probelor.

Pentru ca proba sa fie mai atractiva si sa mentina atentia copiilor, figurile sunt desenate pe un fond viu colorat. n plus,
n afara de prezentarea testului sub forma de caiet (obiectul studiului de fata) s-a creat o varianta n care sarcina
apare mai clara, deoarece matricea este data sub forma unei plansete, iar piesele, ntre care se gaseste cea
adevarata, sunt mobile, completarea avnd loc n mod practic.

2.2. Principiile care stau la baza construirii testului

n dezvoltarea activitatii intelectuale, J.C. Raven identifica, n urma unor studii experimentale premergatoare construirii
testului, 5 stadii sau momente cruciale:

a) copilul devine capabil, nainte de toate, sa distinga figurile identice de cele diferite (nonidentice) si apoi pe
cele similare de cele nesimilare;

b) ceva mai trziu, el apreciaza corect orientarea figurii att n raport cu propria persoana, ct si fata de
obiectele din cmpul perceptiv;

c) mai trziu reuseste sa perceapa ca formnd un ntreg (o cantitate organizata) doua sau mai multe figuri
distincte, izolate;

d) apoi copilul poate sa analizeze elementele, caracteristicile ntregului perceput si sa faca distinctie ntre
ceea ce este dat n test si ceea ce trebuie sa adauge el nsusi;

e) n cele din urma copilul ajunge sa compare schimbarile similare n caracteristicile percepute si sa adopte
comparatia ca metoda logica de gndire (rationare).

Matricele lacunare (3 x 12) si figurile eligibile (6 x 12) pentru "ntregirea" matricelor, sunt construite n scopuri
diagnostice diferite. Acestea pot fi ntelese prinanaliza calitativa a itemilor (3 x 12), respectiv a alegerilor corecte si
gresite (tabelul 1, 2 si 3) n raport cu momentele cruciale ale dezvoltarii intelectuale la copii.

n partea de sus, n stnga fiecarui tabel (1, 2 si 3) sunt prezentate, n ordinea importantei (de la stnga la dreapta),
acele operatii mintale fundamentale care conditioneaza ntelegerea si rezolvarea problemelor prezentate n mod
succesiv. Operatia esentiala este subliniata prin majuscule. n partea de jos (n stnga) a fiecarui tabel sunt grupate
dupa tipul de greseala comisa, toate figurile care pot fi alese de subiect pentru completarea matricelor. Figurile sunt
ordonate n 5 grupe (tipuri), iar n interiorul primelor patru se analizeaza mai nuantat alegerile gresite (notate cu literele
"A - J"), alegerile concrete (notate cu "X") formeaza cea de-a cincia categorie.

n partea de sus (n dreapta) a fiecarui tabel sunt calificate (cu litere) cele 6 figuri eligibile si prin aceasta se arata si
greseala de rationare, de gndire n cazul alegerilor inadecvate. Din partea de jos (n dreapta) a fiecarui tabel se poate
afla frecventa celor 11 tipuri de alegeri ("A - X") n fiecare serie (A, Ab si B).

Tabelul numarul 1

Seria A - ntelegerea identitatii si a schimbarilor produse n interiorul matricelor continue

Succesiunea Ordinea (sistemul) si natura problemelor care trebuie

Alegeri posibile
matricelor rezolvate

1 2 3 4 5 6
Completarea matricelor simple, continue, prin
1 ntelegerea deosebirii, asemanarii si identitatii a b x b j
2 Completarea matricelor simple, continue, prin
ntelegerea DEOSEBIRII si identitatii a a a s x a

3 Completarea matricelor simple, continue, prin

x a j a a a
ntelegerea deosebirii, ASEMNRII, identitatii
4 Completarea matricelor simple, continue, prin
b x j j b b
ntelegerea deosebirii, ASEMNRII, identitatii
5 Completarea matricelor simple, continue, prin
j c b j j x
ntelegerea deosebirii, ASEMNRII, identitatii
6 Completarea matricelor simple, continue, prin
i j x b b ij
ntelegerea deosebirii, asemanarii, orientarii, identitatii
Completarea matricelor simple, continue, prin
7 ntelegerea deosebirii, asemanarii, formarii Gestaltului, j j b e j x
tendintei de nchidere
8 Completarea matricelor simple, continue, prin
g x f j c h
ntelegerea deosebirii, asemanarii, formarii Gestaltului,
Completarea matricelor ntr-o singura directie cu
9 schimbari progresive n doua directii prin ntelegerea x b b b jc i
deosebirii, asemanarii, orientarii, identitatii
Completarea matricelor ntr-o singura directie cu
10 schimbari progresive n doua directii prin ntelegerea b i x b jc jc
deosebirii, asemanarii, orientarii
Completarea matricelor ntr-o singura directie cu
11 schimbari progresive n doua directii prin ntelegerea
j c g jx h b
deosebirii, asemanarii, formarii Gestaltului, tendinte de
nchidere
Completarea matricelor ntr-o singura directie cu
12 schimbari progresive n doua directii prin ntelegerea j jc i g x h
asemanarii, orientarii si educatiei de corelate
 Felul Frecventa dupa
Tipul si natura figurilor eligibile
alegerilor pozitie
1 2 3 4 5 6
Figura nu contine nici un fel de
a Deosebire 1 3 1 2 1 2
model
b Deosebire Figura aleasa este total inadecvata 3 1 4 3 3 2
Identificarea Figura cuprinde elemente
c 1 1
neadecvata inadecvate si distorsiuni
Identificarea Figura combina (uneste) elementele
d
neadecvata n mod inadecvat
Figura este nsusi modelul sau
Identificarea
e jumatatea din el cu care se 1
neadecvata
completeaza lacuna
Figura este identica cu partea din
Repetarea
f matrice care se gaseste deasupra si 1
matricei
n stnga lacunei
Figura este identica cu partea din
Repetarea
g matrice care se gaseste deasupra 1 1 1
matricei
lacunei
Figura este identica cu partea din
Repetarea
matrice care se gaseste la stnga 1 2
h matricei
lacunei
Corelatie
i Figura are orientare gresita 1 1 1 2
incompleta
Figura se ncadreaza corect n
Corelatie
j matrice, dar completarea este 4 3 3 3 3 2
incompleta
partiala
Figura Figura completeaza matricea att
x 2 2 2 2 2 2
adecvata pe orizontala, ct si pe verticala
 Tabelul numarul 2

Seria Ab - ntelegerea figurilor discontinue (separate) ca si ntreguri legate spatial

Succesiunea Ordinea (sistemul) si natura problemelor care trebuie

Alegeri posibile
matricelor rezolvate

1 2 3 4 5 6
Completarea matricelor discontinue (separate) implica
1 b j j x b b
perceperea deosebirii, ASEMNRII, identitatii
Completarea matricelor discontinue (separate) implica
2 perceperea deosebirii, ASEMNRII, b ec b i x c
ORIENTRII, identitatii
3 Completarea matricelor discontinue (separate) implica x c c c i j
perceperea asemanarii, orientarii, identitatii
Completarea matricelor discontinue (separate) implica ntelegerea faptului ca cele trei
figuri sunt elemente independente ale unui ntreg care se completeaza cu un al patrulea
element prin sesizarea:

4 deosebirii, SIMETRIEI NCHISE si orientarii partii care g e b h b x

lipseste
5 deosebirii, SIMETRIEI NCHISE si orientarii partii care f x g b e h
lipseste
6 ASIMETRIEI nchise si orientarii partii care lipseste x g f ei h e
7 deosebirii, simetriei DESCHISE si orientarii partii care
e g x b h c
lipseste
8 asimetriei nchise, SCHIMBRII si orientarii partii care c
c g ec x f
lipseste
9 simetriei deschise, SCHIMBRII si orientarii partii care
e f g d h x
lipseste
10 simetriei deschise si orientarii partii care lipseste cb b x f e g
11 simetriei nchise si orientarii OBLICE a partii care
h bc f e x bd
lipseste
ASIMETRIEI DESCHISE, schimbarii si orientarii partii
12 g x c h i j
care lipseste
 Felul Frecventa
Tipul si natura figurilor eligibile
alegerilor dupa pozitie
1 2 3 4 5 6
a Deosebire Figura nu contine nici un fel de model
b Deosebire Figura aleasa este total inadecvata 2 2 2 2 2 2
Identificarea Figura cuprinde elemente inadecvate si
c 2 1 2 1 3
neadecvata distorsiuni
Identificarea Figura combina (uneste) elementele n
d 1
neadecvata mod inadecvat
Figura este nsusi modelul sau
Identificarea
e jumatatea din el cu care se completeaza 2 2 1 2 2 1
neadecvata
lacuna
Figura este identica cu partea din
Repetarea
f matrice care se gaseste deasupra si n 1 1 2 1 1
matricei
stnga lacunei
Repetarea Figura este identica cu partea din
g 1
matricei matrice care se gaseste deasupra lacunei 2 3 2
Repetarea Figura este identica cu partea din
h 2 3 1
matricei matrice care se gaseste la stnga lacunei 1
I Corelatie Figura are orientare gresita 1 2
incompleta
j Corelatie Figura se ncadreaza corect n matrice, 1 1 2
incompleta dar completarea este partiala
x Figura Figura completeaza matricea att pe 2 2 2 2 2 2
adecvata orizontala, ct si pe verticala
 Tabelul numarul 3

Seria B - ntelegerea schimbarilor asemanatoare (analoge) ale figurilor legate n mod spatial si logic

Succesiunea Ordinea (sistemul) si natura problemelor care trebuie

Alegeri posibile
matricelor rezolvate

1 2 3 4 5 6
Completarea matricelor discontinue (separate) implica
1 b x b b b b
perceperea deosebirii, asemanarii, identitatii
2 Completarea matricelor discontinue (separate) implica
b c c c aj x
perceperea deosebirii, asemanarii, identitatii
Perceperea celor trei figuri ca si un ntreg care se
3 completeaza prin ntelegerea asemanarii, SIMETRIEI sI x c j ch f e
ORIENTRII partii care lipseste
Perceperea celor trei figuri ca si un ntreg care se
4 completeaza prin ntelegerea asemanarii, SIMETRIEI sI j x e g ec h
ORIENTRII partii care lipseste
Perceperea celor trei figuri ca si un ntreg care se
5 completeaza prin ntelegerea asemanarii, ASIMETRIEI sI x b h f g b
ORIENTRII partii care lipseste
Gndirea (rationare) "concreta" coerenta, sinteza
6 analogiilor spatiale prin ntelegerea SCHIMBRII h j x g i d
ASIMETRICE si orientarii oblice a figurii care lipseste
Gndirea (rationare) "concreta" coerenta, sinteza
7 analogiilor spatiale prin ntelegerea SCHIMBRII h g c j x i
ASIMETRICE si orientarii oblice a figurii care lipseste
Gndirea (rationare) "concreta" coerenta, sinteza
8 analogiilor spatiale prin ntelegerea schimbarii asimetrice ch i f h g x
n figura MODIFICAT
Gndirea (rationare) "concreta" coerenta, sinteza
9 analogiilor spatiale prin ntelegerea SCHIMBRII g c j x h fc
ASIMETRICE si orientarii oblice a figurii care lipseste
Gndirea (rationarea) abstracta "discontinua" implica
10 ntelegerea analogiilor logice prin perceperea g h x j d f
ADUGRII unei caracteristici date la o figura
modificata
Gndirea (rationarea) abstracta "discontinua" implica
11 ntelegerea analogiilor logice prin perceperea SCDERII d h g x d f
unei caracteristici date dintr-o figura modificata
Gndirea (rationarea) abstracta "discontinua" implica
12 ntelegerea analogiilor logice prin perceperea DUBLEI j g h j x f
SCDERI din caracteristicile date ale figurii
 Felul Frecventa
Tipul si natura figurilor eligibile
alegerilor dupa pozitie
1 2 3 4 5 6
a Deosebire Figura nu contine nici un fel de model 1
b Deosebire Figura aleasa este total inadecvata 2 1 1 1 1 2
Identificarea Figura cuprinde elemente inadecvate si
c 1 3 2 2
neadecvata distorsiuni
Identificarea Figura combina (uneste) elementele n
d 1 2 1
neadecvata mod inadecvat
Figura este nsusi modelul sau
Identificarea
e jumatatea din el cu care se completeaza 1 1 1
neadecvata
lacuna
Figura este identica cu partea din
Repetarea matri-
f matrice care se gaseste deasupra si n 1 1 1 4
cei
stnga lacunei
Repetarea matri- Figura este identica cu partea din
g
cei matrice care se gaseste deasupra lacunei
Repetarea matri- Figura este identica cu partea din
h 1
cei matrice care se gaseste la stnga lacunei 2 2 2 1 1
Corelatie incom-
i Figura are orientare gresita 1 1 1
pleta
Corelatie incom- Figura se ncadreaza corect n matrice,
j 2 1 2 3
pleta dar completarea este partiala
Figura completeaza matricea att pe
x Figura adecvata 2 2 2 2 2 2
orizontala, ct si pe verticala

Testul MP (c) este destinat sa evalueze, n primul rnd claritatea capacitatii de observatie, gndirea clara si
nivelul dezvoltarii intelectuale a persoanei. Raspunsurile gresite nu pot fi utilizate n mod satisfacator n vederea
evaluarii cantitative a disfunctiei mintale. Ele indica doar unde, n ce si eventual de ce esueaza subiectul. Gradul de
ncredere al concluziilor desprinse n urma analizei greselilor depinde, pe de o parte, de natura greselilor si pe de alta
parte de numarul lor. Analiza greselilor are o semnificatie psihologica mai redusa n cazurile n care se greseste n prea
putine sau n prea multe alegeri, fata de acele cazuri n care circa jumatate din raspunsuri ntr-un fel sau altul sunt
gresite, adica cota totala variaza ntre 15 si 27 de puncte.

2.3. Instructiunile de aplicare

Dupa cum afirma I. Holban, n aplicarea matricelor colorate, ca si a oricarei alte probe psihologice de durata,
psihologului nu trebuie sa-i scape din vedere o caracteristica a copiilor, si anume aceea de a fi grabiti, de multe ori
superficiali sau neglijenti. Dealtfel, n aceste manifestari comportamentale pe care poate gresim daca le catalogam ntr-
un fel sau altul, este implicata si o anumita caracteristica a atentiei copilului. Acest fapt presupune prezenta activa a
psihologului n sustinerea atentiei copilului, a interesului sau pentru proba.
Interventiile psihologului vor prezenta un ajutor dat copilului pe linia mobilizarii atentiei acestuia asupra temei. Este
necesara obtinerea asigurarii ca modelul a fost privit cu atentie si ca figura indicata este considerata de copil cu
satisfactie ca fiind figura care completeaza n mod corect modelul.

Aplicarea testului este precedata de o pregatire dispozitionala a copilului prin care se urmareste nu numai cstigarea
copilului pentru test, dar si crearea unei anumite ambiante psihologice (normalizarea relatiei psiholog - copil, scaderea
starii tensionale, atenuarea emotivitatii sau invers, crearea unei anumite stari de seriozitate etc.)

n cazul aplicarii formei de caiet a testului MP (c), copiii nu au posibilitatea "sa vada" rezultatul ncadrarii figurii alese n
matricea lacunara. Din acest motiv ei pierd usor interesul pentru sarcina si devin neatenti. Examinatorul trebuie sa
asigure mentinerea (stabilitatea) atentiei subiectului, adica sa-l incite pe copil la perceperea atenta a materialului.

Copilul trebuie sa se convinga singur ca figura indicata de el este unica figura adecvata pentru completarea lacunei din
matrice.

Seria A. Dupa o scurta discutie introductiva (stabilirea contactului) psihologul aseaza n fata subiectului caietul deschis
la itemul A1. "Uita-te aici"! (i se arata modelul de sus) Acesta este un model, din care lipseste o bucata. (s-a taiat o
bucata). Una din aceste bucati (i se arata cu degetul fiecare dintre cele 6 figuri asezate sub model) completeaza
exact acest gol (i se arata lacuna din model), se potriveste aici. Aceasta, care are numarul 1 are aceeasi forma,
dar desenul nu este potrivit. n figura 2, nu este desen de loc. Cea de-a treia este gresita de tot. Figura a 6-a
este aproape potrivita, dar aici (i se arata partea alba a figurii) este gresita. Numai una este corecta. Arata care
este cea corecta.

Daca subiectul nu indica figura adecvata, psihologul continua sa explice sarcina pna cnd subiectul va ntelege natura
problemei care trebuie sa fie rezolvata.

A2 - A3: "Dar din acesta, care lipseste ? Arata-mi" n cazul n care subiectul greseste, psihologul poate
relua A1 demonstrnd din nou sarcina, dupa care revine laA2. Daca subiectul rezolva corect A2 se trece la A3, cu
aceleasi instructiuni ca si la A2.

A4 - A5: Fara a-i lasa timp pentru alegere, i se spune subiectului: "Priveste foarte atent modelul" (i se arata tragnd
degetul mare peste model). Numai una se potriveste total. Mai nti sa te uiti atent la fiecare (i se arata cu degetul
fiecare dintre cele 10 figuri). Numai dupa aceea sa-mi arati acea figura unica, care se potriveste aici (i se arata
lacuna din model). Dupa ce copilul a ales una, indiferent daca este corecta sau gresita, i se spune: Aceasta este
corecta ? Se potriveste aici ? (i se arata figura indicata si lacuna din model). Daca subiectul raspunde
afirmativ ("da"), psihologul aproba alegerea, indiferent de caracterul ei adecvat sau neadecvat. Daca copilul doreste sa-
si schimbe alegerea, psihologul va spune: "Bine, arata-mi acea figura unica pe care o socotesti corecta."

Dupa o noua alegere facuta de catre subiect, indiferent daca este corecta sau nu, psihologul ntreaba: "Aceasta este
figura corecta ?" Daca copilul raspunde afirmativ, examinatorul accepta alegerea. Daca nsa subiectul are ndoieli si
de data aceasta, psihologul continua: "Dar care este cea corecta ?" Figura indicata la aceasta ntrebare se considera
decizia finala a subiectului.

La itemul A5 se procedeaza ntocmai ca si la A4.

De la A1 la A5 psihologul poate reveni oricnd, daca este necesar, pentru a ilustra din nou sarcina, stimulndu-l pe
subiect la o noua ncercare. Daca copilul este incapabil sa rezolve corect itemii A1 - A5, examinarea se ntrerupe pentru
a fi reluata cu forma de planseta (cu piese mobile) a testului Raven colorat. Daca nsa subiectul rezolva usor si corect
primele sarcini, examinarea se continua cu A6.

A6 - A12: "Priveste atent modelul ! Care se potriveste aici (i se arata lacuna din model) din aceste figuri (i se arata
cele 6 figuri) ? Fii atent, numai una este corecta. Care este aceea ? S-o arati numai atunci cnd esti sigur ca ai
gasit-o pe cea corecta.".

La itemii urmatori se da aceeasi instructie, n masura n care ea este necesara. Daca examinatorul repeta prea mult
instructia, subiectul nu va mai fi atent la ea. Din acest motiv, instructia, n cazurile n care copilul este atent si ntelege
ceea ce are de facut, poate fi prescurtata.

Seriile Ab si B.

Ab1 - Ab5: La Ab1, psihologul arata pe rnd cele trei figuri ale modelului si n cele din urma lacuna: "Vezi cum merg ?
Aceasta, aceasta, aceasta ...... Care va fi aceea ? Fii atent ! Uita-te pe rnd la fiecare. Numai una se potriveste.
Care este aceea ?"
De la Ab1 la AB5, dupa ce subiectul indica una din cele 6 figuri, indiferent daca alegerea este corecta sau nu, psihologul
ntreaba: "Aceasta este figura care ncheie bine ? (corect) modelul (i se arata figura aleasa si lacuna din model) ?
Ca si mai nainte, daca copilul raspunde prin "da", psihologul aprobnd raspunsul, accepta alegerea indicata. Daca nsa
copilul doreste sa-si schimbe parerea, psihologul procedeaza ntocmai ca si la seriile A. El va accepta drept corecta
alegerea la care tine copilul n cele din urma.

Ab6 - Ab12: Dupa a 5-a matrice, copilul nu mai trebuie ntrebat asupra corectitudinii alegerii. Psihologul va spune doar
urmatoarele: "Priveste atent modelul (i se arata pe rnd figurile modelului, apoi lacuna care urmeaza sa fie
completata). Fii atent, numai o singura figura completeaza corect modelul (i se arata pe rnd fiecare figura). Care
este aceea ? Aceasta instructie se va da si la sarcinile urmatoare, n masura n care ea este necesara.

La seria B, se da aceeasi instructie ca si la A6. Atentia copilului trebuie orientata asupra modelului ( matricei) care
urmeaza sa fie completata. Se subliniaza ca din cele 6 figuri prezentate sub model, doar una singura este adecvata,
invitndu-l sa examineze atent fiecare figura si sa indice alegerea dupa care s-a convins ca a gasit-o pe cea corecta.

Cei 36 de itemi se rezolva fara ntrerupere n ordinea prevazuta n test, de la nceputul seriei A pna la sfrsitul seriei
B. Instructia standardizata este dirijarea maxima de care poate beneficia subiectul. Nu se acorda nici un fel de
ajutor care sa depaseasca limitele instructiei standardizate. Deciziile, alegerile subiectului nu se comenteaza.

Alegerea corecta, chiar daca subiectul nu o poate argumenta verbal, se considera raspuns corect.

Psihologul noteaza n fisa de raspuns, la fiecare model, numarul figurii indicate de catre subiect. Este recomandat sa se
noteze si manifestarile comportamentale ale subiectului n situatia de examinare (inclusiv cele verbale).

Copiii mai dotati, sunt invitati sa-si consemneze ei nsisi alegerile n fisa de raspuns. n aceste cazuri, examinatorul
supravegheaza succesiunea corecta a itemilor (subiectul sa nu ntoarca doua sau mai multe pagini, "sarind" peste
itemi) si corectitudinea nsemnarii alegerilor (numarul figurii alese sa fie introdus la locul potrivit n fisa de cotare.
Majoritatea copiilor cu VC > 8 ani realizeaza corect aceasta sarcina. Astfel, de la VC > 8 ani testul poate fi aplicat
colectiv, n conditiile unei supravegheri atente.

Daca testul MP (c) este rezolvat corect si usor de catre subiectul examinat n mod individual, la vrsta de 8 ani, se
poate trece n continuare la seriile C, D, iar ncepnd de la 9 ani la seriile C, D, E ale Matricelor Progresive
Standard. n aceste cazuri, performanta (cota partiala) de la seria Ab nu se considera n calcularea celei totale. Cota
totala astfel obtinuta se interpreteaza dupa etalonul Ravenului necolorat.

Pentru examinarea colectiva a copiilor cu VC > 10 ani, se recomanda aplicarea Matricelor Progresive Standard. Daca
subiectul nscrie mai multe cifre ntr-o singura rubrica a fisei de raspuns, n cazul administrarii sau aplicarii colective a
testului, i se atrage atentia sa "stearga" (sa taie cu creionul) si sa ramna doar o singura cifra n rubrica. Daca notarea
mai multor cifre se observa numai dupa ncheierea examenului, se considera ca si raspuns corect ultima cifra (cifra
de la extrema dreapta), indiferent daca celelalte cifre mentionate sunt sau nu corecte.

2.4. Cotarea raspunsurilor

Raspunsurile (alegerile) corecte sunt indicate n tabelul numarul 4.

Tabelul numarul 4

Grila de corectie a Matricelor Progresive Color

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Itemul

Seria
A 4 5 1 2 6 3 6 2 1 3 4 5
Ab 4 5 1 6 2 1 3 4 6 3 5 2
B 2 6 1 2 1 3 5 6 4 3 4 5
Cotarea raspunsurilor este facilitata prin aplicarea grilei de cotare peste foaia de raspunsuri (n care sunt consemnate
alegerile facute de catre subiect). Se acorda 1 punct pentru fiecare raspuns corect. Prin adunarea tuturor punctelor
realizate de subiect se obtine cota totala. Ea serveste ca punct de plecare pentru interpretarea performantei
subiectului, adica pentru cunoasterea nivelului de dezvoltare si de eficienta a inteligentei generale.

Se observa deci ca performanta subiectului la MP (c), ca si la majoritatea testelor, este exprimata numeric si direct, sub
forma de cota bruta (numarul raspunsurilor corecte). O cota bruta nsa, obtinuta la un test psihologic, prin ea nsasi nu
are semnificatie. Ea trebuie interpretata n comparatie cu un standard (etalon) al rezultatelor. Diferentele si scorurile
brute, n general, nu reprezinta "distante reale" (distante adevarate) ntre subiecti. Din acest motiv, cota bruta obtinuta
de un subiect la MP (c)trebuie comparata prin intermediul etalonului, cu scorul mediu al grupului de referinta (grupul de
vrsta din care face parte subiectul) examinat n vederea etalonarii testului.

2.5. Interpretarea rezultatelor

2.5.1. Interpretarea cantitativa

Interpretarea cantitativa este primul pas, care consta n raportarea performantei individuale la performanta etalon
(tabelul numarul 5) pentru stabilirea gradului de inteligenta a subiectului.
 Tabelul numarul 5

MP (c) Raven - Etalon I (Romnia) realizat de catre C. Zaharnic si colaboratorii n 1974

Scoruri (cote)
Centile
6 ani 7 ani 8 ani 9 ani 10 ani
100 23 26 28 28 33
90 20 24 26 27 29
80 18 21 24 24 28
70 17 19 22 23 26
60 16 17 20 22 25
50 15 16 18 21 24
40 15 15 17 19 22
30 14 14 16 17 20
20 12 13 15 16 17
10 11 12 14 15 16
Tabelul numarul 6

MP (c) Raven - Etalon (Anglia)

Scoruri (cote)
Centil 1
e 5 /2 an 10 11
6 ani 61/2 ani 7 ani 71/2 ani 8 ani 81/2 ani 9 ani 91/2 ani 101/2ani
i ani ani
95 19 21 23 24 25 26 28 30 32 32 33 35
90 17 20 21 22 23 24 26 28 31 31 31 34
75 15 17 18 19 20 21 23 26 28 28 29 31
50 14 15 15 16 17 18 20 22 24 24 26 28
25 12 13 14 14 15 16 17 19 21 22 22 24
10 - 12 12 13 14 15 15 16 18 20 20 21
5 - - - 12 12 13 14 15 16 17 17 17

Prezentam n continuare alte doua etaloane, pentru vrstele de 5 ani si jumatate - 11 ani (tabelul numarul 6) si 65 - 85
ani (tabelul numarul 7) elaborate de catre J. C. Raven pentru populatia engleza. Aceste etaloane straine nu pot fi
utilizate dect n mod orientativ, pentru populatia din Romnia.

Tabelul numarul 7

MP (c) Raven - Etalon (Anglia)

Scoruri (n cote) la vrsta medie (n ani) de:

Centile
65 70 75 80 85
95 33 31 30 29 28
90 30 29 28 26 25
75 28 26 24 23 21
 50 24 22 20 18 16
25 18 17 16 14 12
10 14 13 12 11 10
5 12 11 11 10 -

Performantele intelectuale astfel "masurate" (prin raportare la etalon) pot fi ierarhizate n 5 grade (nivele) diferite de
inteligenta:

Gradul I: Inteligenta superioara. Performanta subiectului, raportata la performanta medie a grupului de vrsta din care
face parte, atinge sau depaseste centilul 95.

Gradul II: Inteligenta peste nivelul mediu. Performanta atinge sau depaseste centilul 75.

Gradul II +: performanta atinge sau depaseste centilul 90.

Gradul III: Inteligenta de nivel mediu. Performanta se situeaza ntre centilele 25 si 75.

Gradul III +: performanta depaseste centilul 50.

Gradul III -: performanta se situeaza sub centilul 50.

Gradul IV: Inteligenta sub nivelul mediu. Performanta nu depaseste centilul 25.

Gradul IV -: performanta nu depaseste centilul 10.

Gradul V: Deficienta mintala. Performanta nu depaseste centilul 5.

ntruct reusita la MP (c) este sensibila fata de fluctuatiile functionale ale activitatii mintale, J.C. Raven recomanda
studierea eventualelor discrepante "abateri" care pot sa apara, la cele trei cote partiale obtinute la seriile A, Ab si B.
Cu ajutorul tabelului numarul 8, elaborat de J.C. Raven, se pot calcula discrepantele interne ale cotei totale (a scorului
total) fata de scorurile asteptate.

De exemplu daca cota totala (= 24 puncte) este compusa din cotele partiale: A = 9; Ab = 8; B = 7,
atunci discrepantele sunt: -1; 0; +1. Sau, daca cota totala (= 25 puncte) este compusa din A = 12, Ab = 8, B =
5, discrepantele sunt: +2; -1; -1.

Tabelul numarul 8

Compozitia normala a scorului

Sco la scorul total de:

rul

Par
tial
ast 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35
ept
at
A 5 6 7 7 7 7 8 8 8 8 8 9 9 9 10 10 10 11 11 11 11 11 11 11 12 12
Ab 3 3 3 3 4 4 4 5 6 6 7 7 8 8 8 9 9 10 10 10 10 10 11 11 11 12
B 2 2 2 3 3 4 4 4 4 5 5 5 5 6 6 6 7 7 8 8 9 10 10 11 11 11

2.5.2. Interpretarea calitativa a performantei

Rezultatul obtinut la MP (c) (cota totala) desi depinde n primul rnd de operatiile mintale, de calitatile inteligentei, reusita
este conditionata si de factorii nonintelectuali de personalitate (emotivitate, anxietate, stabilitate - instabilitate emotionala,
angajarea eu-lui n rezolvarea sarcinii, trasaturi temperamentale etc.) Pe de alta parte, diferiti subiecti pot realiza aceeasi
performanta prin mecanisme intelectuale diferite, ceea ce pentru psiholog nu este indiferent. Semnificatia psihologica a
scorului total se desprinde numai cu conditia relevarii mecanismelor psihice prin care s-a ajuns la rezultatul respectiv. Ceea
ce este posibil prin interpretarea rezultatului final n raport cu comportamentul global al subiectului (manifestat n
situatia de examinare).

Prezentam n continuare, pentru ilustrare, rezultatele examinarii subiectului T.I. (Cl. I, Sc. gen., EC = 8 ani si 11 luni, sex
femeiesc). Subiectul cu insuccese scolare accentuate este examinat la cererea nvatatoarei.

n timpul examinarii se observa la T.I.: privire obtuza; incapacitate de concentrare; activitate nestructurata; stil de lucru difuz;
abandonarea frecventa a sarcinii; ntelege greu instructia pe care de cele mai multe ori nu si-o poate transforma n
autoinstructie, datorita functiei reglatoare insuficient dezvoltate a limbajului. Nu interiorizeaza sarcina, se abate usor de la ea
prin asociatii spontane, ntmplatoare, nu constientizeaza si nu traieste insuccesul.

Cota totala = 11 puncte (A = 7, Ab = 2, B = 2);

Discrepantele = +1, -1, 0;

Subiectul totalizeaza 25 de alegeri gresite, dintre care n cele mai multe cazuri: repeta n mod stereotip figura gresita;
identifica n mod inadecvat, nu sesizeaza distorsiunile, orientarea gresita si elementele neadecvate; greseste n mod
sistematic la acele sarcini care se rezolva prin operare simultana cu doua sau mai multe criterii etc.

Pe baza acestor rezultate se poate formula un diagnostic ipotetic de deficienta mintala. Informatiile diagnostice furnizate
de MP (c) desi sunt confirmate de nereusita scolara, diagnosticul ramne ipotetic pna la confirmarea (sau infirmarea) lui
de alte probe de inteligenta. Pe de alta parte, diagnosticul trebuie precizat (Debilitate mintala ? Imbecilitate ? etc.), ceea ce
devine posibil tot prin largirea metodelor diagnostice.

n continuare, subiectul a fost examinat cu scara metrica de masurare a inteligentei Binet - Simon si cu probe piagetiene (de
conservare a cantitatii).

Datele cantitative (VMBinet = 5 ani; QIBinet = 55; CotaPiaget =Q1) concordante atesta debilitatea mintala accentuata, la limita
imbecilitatii a subiectului. Greselile la MP (c) sunt generate de repetarea stereotipa a figurii neadecvate, de neanalizare
a modelului, nesesizarea elementelor care se abat de la model. Dificultatile cele mai mari le ntmpina n sesizarea
asemanarilor perceptive. Subprobele cuprinse n scara Binet - Simon la VM de 5 si 6 ani, sunt sarcini care depasesc
capacitatile mintale ale subiectului. T.I. nu conserva cantitatile; nu poate compara doua multimi concrete compuse din cte 6
elemente; utilizeaza doar izolat termenii "mult" si "putin"; nu poseda relatia cantitativa "mai mult-mai putin".

Debilitatea mintala a lui T.I. este incontestabila. Se recomanda transferarea elevei la scoala ajutatoare.

2.6. Calitati psihometrice ale MP (c)

n urma studierii fidelitatii, prin procedeul retestarii (coeficient de constanta), si a validitatii concurente (comparate), autorul
testului ajunge la rezultate bune (tabelul numarul 9), care pledeaza pentru valoarea diagnostica a probei MP (colorat).

Tabelul numarul 9

Comparatii ntre MP (c), Terman - Merrill si testul Crichton la copii de 9 ani

Testul MP(c) Terman - Merrill Crichton

MP(c) 0,80 0,5 0,66 0,06 0,65 0,07
Terman - Merrill - 0,90 0,02 0,83 0,04
Crichton - - 0,95 0,02