lOMoARcPSD|5084306

Testul REY

Baze Teoretice Ale Evaluării (Universitatea Spiru Haret Bucureşti)

Studocu is not sponsored or endorsed by any college or university

Downloaded by Mirela Dobre (darknuage@yahoo.com)
 lOMoARcPSD|5084306

TESTUL DE MEMORIE VERBALĂ IMEDIATĂ RAY

Rezultatul slab al testelor de inteligenţă – rezultat bun la probele de memorie.

Deşi inteligenţa influenţează randamentul memoriei, testele de memorie nu sunt investite atât
de mult ca factori de inteligenţă. Interpretarea trebuie făcută nuanţat, luând în considerare toţi factorii
(+ anamneza).

Prezentarea testului:
Este o proba de memorare şi reproducere auditiv - verbală şi probă de recunoaştere;
Proba se adresează vârstei de 5 – 15 ani, dar se aplică şi adulţilor, fiind folosită şi în scop clinic,
etalonarea este obligatorie pe categorii de vârstă;
Se prezintă sub forma unor liste de 15 cuvinte, fără logică între ele, ce se citesc subiectului şi o
povestire aferentă acestei liste. Sânt constituite 4 liste, care au aferentă câte o povestire pentru fiecare;
Cele 4 liste se consideră a fi identice din punct de vedere al greutăţii lor.

Desfăşurarea probei:
Proba se desfăşoară în 6 etape. Primele 5 sunt cele în care se cere fixarea şi evocarea a cât mai
multor cuvinte din listă, iar etapa a V-a e cea în care se cere recunoaşterea cuvintelor memorate
anterior, în cadrul unei povestiri.

FAZA I:
Instrucţia: „Îţi voi citi mai multe cuvinte. Tu vei asculta şi când termin de citit, îmi vei spune
toate cuvintele pe care le ţii minte. Nu trebuie să le spui în ordinea în care ţi le-am citit eu, dar trebuie
să spui cât mai multe”.
După ce suntem siguri că subiectul a înţeles instrucţia, se dă curs citirii listei; cuvintele se
citesc distinct cu o pauză de o secundă între ele. Pentru a se face o ruptură între percepţia cuvintelor şi
reproducerea lor, se va spune: „Ai auzit toate cuvintele. Te rog spune acum toate cuvintele pe care ţi le
aminteşti, aşa cum îţi vin în minte”.
Se acordă un minut.
Se notează toate manifestările motrice şi verbale şi timpul când a terminat subiectul. Pentru a
avea o evidenţă asupra ritmului de reproducere. Pe protocol se va trage o linie la fiecare 15 secunde.

Downloaded by Mirela Dobre (darknuage@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|5084306

FAZA II:
Instrucţia: „Îţi voi citi încă o dată aceleaşi cuvinte, iar când termin de citit, o să-mi spui toate
cuvintele pe care le ştii. Prima dată ai ştiut ...x... cuvinte. Acum ai să poţi să-mi spui mai multe. Să-mi
spui toate cuvintele pe care le ştii, şi pe care le-ai spus prima dată. Noi vrem să învăţăm aceste
cuvinte. Trebuie să ajungi să le poţi spune pe toate, fără să ţii seama de ordine. E suficient dacă le
spui aşa cum îţi vin în minte”.
Subiectul trebuie să înţeleagă foarte exact instrucţia. Pentru a fi siguri, îl întrebăm: „Ce trebuie
să faci ?”. La nevoie se poate repeta instrucţia sau anumite părţi care n-au fost corect recepţionate.
Se creează o ruptură spunându-se: „Ai auzit toate cuvintele. Să vedem cât poţi spune acuma”.
Dacă subiectul întreabă de numărul de cuvinte din care este alcătuită lista, i se spune. „Timpul
acordat reproducerii, din această fază şi până la a V-a este de 1’30”. Dacă se opreşte înainte de
scurgerea timpului şi spune că nu mai ştie, atunci subiectul este stimulat.
Dacă observăm că reproduce numai cuvintele nou achiziţionate şi mai are timp, atunci îl
stimulăm ca să le spună şi pe cele anterioare.
FAZA III:
I se anunţă o nouă lectură şi se repetă instrucţia de la faza II. I se comunică numărul de cuvinte
corect reproduse la faza I şi II, pentru ai crea o motivaţie pentru progres, fără a i se face aluzii la
dubluri sau cuvinte false.
FAZA IV şi V:
La fel ca la faza II şi III, dar înainte de faza V se anunţă subiectul că este ultima repetiţie.
Faza V se efectuează chiar şi atunci când subiectul a reprodus corect toată lista de cuvinte la
fazele anterioare.
FAZA VI:
Instrucţia: „Am să-ţi citesc o poveste în care sunt toate cuvintele care le-am învăţat până
acum, dar mai sunt şi altele. De fiecare dată când vei auzi un cuvânt învăţat de noi până acuma, să
spui „da”. Numai să fi atent să nu te păcăleşti şi să spui „da” şi la alte cuvinte”.
Cotarea:
Se trec toate cuvintele (corecte, false, dubluri).
Se face însumarea cuvintelor corect reproduse, false şi dubluri.
Se poate calcula debitul de cuvinte / unitatea de timp.

Downloaded by Mirela Dobre (darknuage@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|5084306

Se notează timpul când subiectul termină reproducerea, gradul de colaborare şi efortul produs,
comportamentul motor şi verbal.
La fiecare subiect se stabileşte un grafic, în care pe abscisă se trec fazele în succesiunea lor, iar
pe ordonanţă numărul de cuvinte. La fiecare fază se trec cuvintele corect reproduse, false, dublurile.
Pe acelaşi grafic se trece curba valorii medii pentru vârsta respectivă şi fusul de variaţie, care se
stabileşte prin adăugarea şi scăderea 15” de la media pentru fiecare fază a memorării.
Se vor mai nota: deformări incomprehensibile, iradiaţii asociative, cuvinte date la întâmplare
pentru a completa numărul seriei.

FAZA TOTAL
Cuvinte Cuvinte
I II III IV V VI Dubluri
corecte false
15”
15”

Cuvinte 1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
I II III IV V VI Faze

INTERPRETAREA CALITATIVĂ:
A. Aspecte privind volumul reproducerii
În general, toate curbele debutează printr-un aspect ascendent. Faptul că la fiecare reproducere
se adaugă noi cuvinte, sporeşte posibilitatea de asociere a cuvintelor pe baza unor reguli sau criterii
stabilite de subiecţi.

Downloaded by Mirela Dobre (darknuage@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|5084306

Faptul că subiecţii trebuie să reproducă şi cuvintele deja achiziţionate la o fază anterioară,

poate avea efect inhibitiv (inhibiţia retractivă). Intervin şi factori de personalitate.
a) Ce poate stabili ritmul de achiziţie
1. Randament anormal de scăzut la evocarea iniţială (faza I), dar care creşte la celelalte
reproduceri.
Cauze: - dificultăţi de antrenare în sarcini;
- emotivitate;
- frica de eşec.
2. Randament scăzut la faza I şi II, care apoi creşte atingând valori normale.
Cauze: - idem I, dar exacerbate.
3. Randament scăzut la fazele I - V.
Cauze: - capacitatea de fixare şi evocare deficitară.
4. Apariţia precoce a platoului final.
La ultimele 2,3 faze, volumul se fixează la un anumit nivel.
Cauze: - influenţa motivaţiei;
- influenţa efortului.
5. Scăderea numărului de cuvinte reproduse după un punct culminant.
Cauze: - oboseală;
- fluctuaţii în eficienţa mintală.
6. Fluctuaţii anormale în volumul reproducerii.
Cauze: - incapacitatea de a „transporta” de la o fază la alta, volumul (suma)
cuvintelor reproduse;
- blocajul mintal în urma unui comportament psihomotric, datorat
efortului.
7. Reproducerea iniţială bună, urmată de achiziţie slabă.
Apare la subiecţii incapabili de efort sau la cei care refuză efortul

b) Se pot face aprecieri privind influenţa poziţiei cuvintelor în serie asupra volumului
reproducerii.
1. Fixarea aproape exclusivă, la fiecare fază a începutului şi sfârşitului seriei.
În principiu este un fenomen normal, dar accentuarea lui denotă incapacitatea de efort voluntar,
necesar pentru întipărirea părţii centrale a listei.

Downloaded by Mirela Dobre (darknuage@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|5084306

2. Tendinţa de a reproduce cuvintele în ordinea prezentării.

Are influenţa negativă asupra randamentului. Aceasta dovedeşte o slabă capacitate de
organizare spontană.
3. Tendinţa de a începe fiecare evocare cu cuvântul care nu a fost reprodus anterior.
Subiectul este impresionat de cuvintele nou achiziţionate şi vrea să le spună înainte de a le uita.
Se poate întâmpla ca subiectul să fie incapabil de a mai reproduce şi cuvintele anterior fixate.
4. Repetarea multiplă a aceloraşi cuvinte şi incapacitatea de a mai reproduce şi altele.
Rey consideră că acesta este un semn al deteriorării mintale profunde.

B. Aspecte privind fidelitatea reproducerii

Se poate calcula coeficientul de fidelitate (valorile medii sunt calculate şi pentru populaţia
română).
a) Aspecte desprinse din analiza cuvintelor false
1. Cuvintele false rezultă din iradierea asociativă. Apariţia lor este favorizată de o slabă
inhibiţie de diferenţiere, care face posibilă o iradiere difuză a excitaţiei şi prin aceasta actualizarea
altor legături decât cele necesare.
2. Cuvinte care desemnează obiecte din ambianţa imediată a subiectului. Rey este de părere că
apar mai ales la întârziaţii mintali, datorită uitării sarcinii sau incapacităţii de a se detaşa de această
ambianţă.
3. Cuvinte false prin asemănarea sonoră. Apar ca urmare a slabei inhibiţii de diferenţiere. Are
două consecinţe: atenţie la pronunţie sau la eventualii subiecţi hipoacuzici.
4. Cuvintele false prin derivarea cuvintelor reprezentate (pluraluri, genitive). Nu se fac nici un
fel de consideraţii asupra însemnătăţii psihologice.
5. Cuvinte false care nu au nici o legătură cu seria de stimul şi care apar datorită deviaţiei
asociativă.
6. Cuvinte false care apar la o reproducere, dar dispar la următoarele. Această dispariţie este
efect al autocontrolului şi dovadă a faptului că subiectul poate progresa.
7. cuvinte false care persistă la mai multe reproduceri, aceasta datorită formării unui complex
asociativ sau insuficienţei autocontrolului.
8. Cuvintele care apar la ultimele faze şi sunt dovada scăderii autocontrolului sau a indiferenţei
faţă de sarcină (scade motivaţia).

Downloaded by Mirela Dobre (darknuage@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|5084306

9. Subiectul spune orice cuvânt la întâmplare pentru a realiza un număr cât mai mare de cuvinte
reproduse.
b) Aspecte desprinse din analiza dublurilor
1. Număr mare şi constant de cuvinte duble poate fi datorat:
- insuficientei capacităţi de organizare a materialului;
- incapacitatea de a bloca impresiile care revin periodic în conştiinţă;
- incapacitatea de a cuprinde în acelaşi timp trecutul apropiat şi prezentul;
- absenţa efortului;
- indiferenţa faţă de sarcină.
2. Repetarea multiplă, cu voce tare, a cuvintelor reproduse, ceea ce denotă absenţa capacităţii
de organizare, interiorizare a comportamentului verbal.
3. Numărul mare de dubluri începând cu faza a III-a, fapt datorat oboselii.
4. Apariţia cuvintelor duble numai la primele reproduceri, denotă faptul că subiectul a înţeles
proba şi a început să se concentreze şi să-şi organizeze reproducerea.
5. Apariţia dublurilor sub forma interogativă poate fi o dovadă a faptelor că subiectul încearcă
să se sustragă efortului şi caută ajutor.
6. Cuvintele duble apărute la reproducerea iniţială în număr mare, ar putea fi semnul unor
subiecţi cu întârziere mintală.

C. Aspecte privind recunoaştere

Rey afirma că de la 9 ani, recunoaşterea tuturor cuvintelor este o regulă, iar nerecunoaşterea a
1,2 cuvinte este o excepţie (la subiecţii normali).
Analiza acestei faze permite evidenţiere unor aspecte cu valoare simbolică.
1. Recunoaşterea este mai redusă faţă de volumul reproducerii.
Poate fi efectul unui intelect diminuat şi indică incapacitatea de a desprinde cuvintele învăţate,
memorate, cât şi cele apărute într-o structură mai complexă (text).
2. Recunoaşterea este mai bună decât reproducerea.
Volumul recunoaşterii este mai mare decât al reproducerii. Aceasta denotă o debilitate a
capacităţii de evocare.
3. Recunoaşteri false.
Subiectul spune „da” la întâmplare, datorită insuficientei fixări a cuvintelor la primele V faze.
E posibil să apară situaţii în care subiectul spune „da” la toate cuvintele (neânţelegere a instructajului).

Downloaded by Mirela Dobre (darknuage@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|5084306

4. Recunoaşterea şi reproducerea sunt foarte scăzute.

Se datorează unei capacităţi reduse de fixare a materialului, care poate fi determinat de un
intelect degradat.

D. Comportamentul motor
În timpul probei pot apărea aspecte ca: exagerarea mimicii, a gesticulaţiei, a motricităţii, în
general. Aceasta datorită efortului ş iradierii excitaţiei spre componenta motrică.
Ray considera că aceste comportamente sunt normale la copiii mici, dar în condiţiile în care ele
persistă la vârstele mai mari, aceasta denotă infatilism, impulsivitate, dezechilibru emoţional,
dezinhibiţie psihomotrică. Prin accentuarea acestor comportamente se poate ajunge la blocaj sau vid
mental, perturbându-se fixarea reproducerii.
Explicaţia apariţiei acestui blocaj sau vid mental constă în inducţia negativă pornită de la
focarele de excitaţie din analizatorul motor. Uneori fluctuaţiile randamentului la cele VI faze pot fi
datorate dezechilibrului psihometric.
Ca o probă anexă, Rey propune pentru evidenţierea incapacităţii de efort intelectual sau
concentrare mintală determinată de agitaţia psihomotrică, o probă de numărare – verbal sau scris – de
la 0 la 20 sau invers (se face eventual un protocol).

E. Comportamentul verbal
1. Subiectul poate anunţa spontan că reproducerea s-a terminat şi nu mai ştie nici un cuvânt.
Poate fi vorba de: - un refuz al sarcinii;
- o incapacitate de efort voluntar, dovedit de faptul că la insistenţele
experimentatorului, subiectul mai poate reproduce câteva cuvinte;
- un comportament infantil.

SARDAKOV: - pentru educarea unei bune memorări este necesar să stimulăm efectul solicitat
de reproducere. Refuzul este o consecinţă a „leneviei intelectuale” şi nu o dovadă a faptului că
materialul a fost uitat, pe de o parte, iar pe de altă parte, uneori subiectul contează numai pe
capacitatea de reţinere imediată, fără a face nici un efort. În ambele cazuri subiectul trebuie stimulat.
2. În cazul unui deficit mintal pronunţat, există subiecţi care se plâng de dificultatea probei.

Downloaded by Mirela Dobre (darknuage@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|5084306

3. Subiecţii care întreabă experimentatorul din câte cuvinte este formată lista, câte cuvinte au
ştiut, câte au uitat. Aceasta poate fi o consecinţă a tendinţei subiecţilor de a cere ajutor
experimentatorului (adultului) sau a lipsei de autonomie.

4. Subiecţii fac diferite observaţii şi precizări cu glas tare. Aceasta ar putea fi o dovadă a
faptului că activitatea de control nu se poate interioriza.
5. Subiecţii care spun „da” după fiecare cuvânt prezentat din listă, reprezintă o modalitate de
a-şi fixa atenţia asupra cuvântului, dar acest tip de comportament are un efect negativ, pentru că se
întrerupe seria de cuvinte şi se îngreunează asociere lor.
Subiecţii care repetă fiecare cuvânt în timpul prezentării listei; fenomenul este datorat unei
reacţii infantile ecolalice. Rey considera că aceasta apare la subiecţii cu un intelect grav afectat.

Valorile medii pentru grupurile de copii şi adolescenţi

FAZELE
I II III IV V VI
5 ani
Corecte ....... 4,1 6,2 7,7 7,7 8,8 4,8
..................... 1,3 1,9 2,2 1,1 2,1 3,8
False ........... 0,2 0,2 0,0 0,1 0,2 1,2
Dubluri ........ 0,1 0,8 1,2 1,2 1,6
6 ani
Corecte ....... 5 6,5 8,2 10,2 10,4 10,4
..................... 1,9 2,1 2,5 1,8 2,4 3,4
False ........... 0,2 0,2 0,0 0,2 0,0 1,1
Dubluri ........ 0,0 0,8 1,3 1,0 1,4
7 ani
Corecte ....... 4,6 7,6 8,2 9,2 9,9 11,0
..................... 1,2 1,5 1,8 2,0 1,9 3,4
False ........... 0,4 0,3 0,3 0,2 0,4 1,1
Dubluri ........ 0,2 0,6 1,5 1,3 1,6
8 ani
Corecte ....... 5,8 8,8 9,8 11,0 11,4 13,8
..................... 1,2 1,7 2,3 1,8 1,4 2,1
False ........... 0,2 0,0 0,0 0,2 0,0 0,3
Dubluri ........ 0,2 0,8 1,2 1,3 1,8
9 ani
Corecte ....... 6,6 10,1 11,0 12,4 12,4 14,0
..................... 1,6 1,9 1,5 1,7 1,5 1,4
False ........... 0,2 0,1 0,2 0,1 0,1 0,3

Downloaded by Mirela Dobre (darknuage@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|5084306

Dubluri ........ 0,5 1,5 1,8 2,0 1,8

10 ani
Corecte ....... 8,6 9,5 11,8 12,3 12,9 14,3
..................... 1,8 2,1 1,6 1,5 1,4 0,9
False ........... 0,1 0,1 0,0 0,0 0,0 0,7
Dubluri ........ 0,3 1,4 1,1 1,9 1,3
11-12 ani
Corecte ....... 7,1 10,6 12,4 13,3 13,3 14,4
..................... 2,3 2,0 2,0 1,6 1,6 1,8
False ........... 0,2 0,1 0,1 0,0 0,0 0,2
Dubluri ........ 0,2 1,1 1,1 1,3 1,0
12-14 ani (şcoala primară)
Corecte ....... 7,1 10,4 12,5 12,3 13,0 14,5
..................... 1,8 1,8 1,6 1,9 1,9 0,8
False ........... 0,3 0,2 0,0 0,0 0,0 0,3
Dubluri ........ 0,3 0,7 0,8 1,0 1,2
15-16 ani (sfârşitul şcolii primare)
Corecte ....... 6,6 9,3 11,3 12,7 12,6 14,0
..................... 1,7 1,6 1,2 1,5 1,7 0,8
False ........... 0,4 0,5 0,2 0,1 0,1 0,2
Dubluri ........ 0,4 0,8 1,2 1,2 1,7

FAZELE
I II III IV V VI
Valorile medii pentru diferite grupe de adulţi
Adulţi cu studii primare şi medii
Corecte ....... 7,0 10,5 12,9 13,4 13,9 14,5
..................... 2,1 1,9 1,6 2,0 1,2 0,8
False ........... 0,5 0,3 0,1 0,0 0,1 0,4
Dubluri ........ 0,4 0,7 0,9 0,9 1,5
Adulţi – profesiuni intelectuale
Corecte ....... 8,6 11,8 13,4 13,3 14,0 14,9
..................... 1,5 2,0 1,4 1,1 1,0 0,2
False ........... 0,1 0,0 0,1 0,0 0,0 0,1
Dubluri ........ 0,1 0,6 0,6 0,4 0,5
Studenţi
Corecte ....... 8,9 12,7 12,8 13,5 14,5 14,8
..................... 1,9 1,8 1,5 1,3 0,7 0,3
False ........... 0,6 0,1 0,0 0,0 0,0 0,1
Dubluri ........ 0,1 0,3 0,5 0,4 0,5
Subiecţi în vârstă - studii primare (70-90 ani)
Corecte ....... 3,7 6,6 8,4 8,7 9,5 11,9
..................... 1,4 1,4 2,4 2,3 2,2 1,8
False ........... 0,6 0,8 0,2 0,5 0,1 0,9
Dubluri ........ 0,1 0,4 0,8 0,8 0,6

Downloaded by Mirela Dobre (darknuage@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|5084306

Subiecţi în vârstă cu profesii intelectuale în trecut (70-88 ani)

Corecte ....... 4,0 7,2 8,5 10,0 10,9 13,6
..................... 2,9 2,9 2,5 3,3 2,9 1,3
False ........... 0,3 0,2 0,4 0,3 0,2 1,4
Dubluri ........ 0,0 0,2 0,3 0,6 0,7
Atribute sociale (20-25 ani – proba colectivă)
Corecte ....... 9,1 12,0 13,1 14,0 14,4 13,4
..................... 1,4 1,4 1,1 1,0 0,8 0,8

Suma de cuvinte reproduse la cele cinci repetări

Copii Adulţi

15-16 ani (sfârşitul şcolii primare)

Vârstnici cu profesiuni intelectuale

12-14 ani

14-15 ani

Vârstnici cu studii primare

Profesiuni intelectuale
Prezentarea
11 – 12 ani

Studenţi
Meserii
10 ani
5 ani

6 ani

7 ani

8 ani

9 ani

etalonului pe
(şcoala primară)

(şcoala medie)
centile

Suma cuvintelor corecte la cele cinci repetiţii

10 17 26 32 36 47 42 50 40 43 58 47 53 53 22 24
25 26 32 34 38 51 46 54 48 50 60 50 57 61 24 28
50 34 42 36 46 53 52 56 56 50 62 56 63 65 36 42
75 38 46 44 52 55 58 60 60 56 64 62 65 67 42 48
100 46 54 58 58 59 66 64 68 64 68 66 69 73 52 68
Numărul cuvintelor recunoscute la faza a VI-a
10 0 0 5 7 13 13 13 13 13 14 14 15 14 5 11
25 0 4 9 12 14 14 14 14 14 15 14 15 15 10 11
50 2 12 12 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 12 14
75 8 14 14 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 14 15
100 11 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15

10

Downloaded by Mirela Dobre (darknuage@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|5084306

EXERCIŢIU

A. Examinare

Nr. FAZA
STIMUL
Crt. I II III IV V
1. Tobă
2. Perdea
3. Curea
4. Cafenea
5. Şcoală
6. Părinte
7. Soare
8. Grădină
9. Chipiu
10. Ţăran
11. Mustaţă
12. Curcă
13. Culoare
14. Casă
15. Râu
TOTAL

Faza VI
Textul: un bătrân ţăran cu mustaţă lungă, aşezat pe o bancă la soare în grădină, aproape de un râu
mărginit de arbori, supraveghea o curcă şi găinile sale, fumând pipa sa; el privea trecând pe drum, prin
faţa la cafenea, aproape de gară un copil care mergea la şcoală. Acest copil şi-a uitat chipiul, paltonul
şi cărţile sale; el suflă într-o trompetă, ţine un drapel şi poartă la curea o mică tobă de culoare vie. Din
casa, de la marginea străzii, un părinte şi fraţii lui de după perdea, de la fereastra împodobită cu flori
observau atent micul şcolar.

B. Reexaminare

Nr. FAZA
STIMUL
Crt. I II III IV V
1. Vioară
2. Copac

11

Downloaded by Mirela Dobre (darknuage@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|5084306

3. Cravată
4. Şuncă
5. Valiză
6. Pernă
7. Ureche
8. Cuţit
9. Scară
10. Câine
11. Banană
12. Unealtă
13. Vânător
14. Găleată
15. Câmpie
TOTAL

Faza VI

Textul: Câinele muzicantului orb care cânta la vioară, stând pe o pernă veche lângă scara podului,
păzea mâncarea stăpânului său alcătuită din pâine şi şuncă. Merindele erau închise într-o valiză aşezată
în spatele zidului printre bolovani, unelte vechi, coji de banane şi găleţi ruginite. El îşi ciuli urechile şi-
şi arătă colţii căci văzuse departe pe câmpie, lângă un copac pe cei doi prepelicari ai vânătorului care,
cu puşca pe umăr şi cuţitul în mână, dar fără pălărie şi fără cravată, se apropia fluierând un cântec.

Sau
Nr. FAZA
STIMUL
Crt. I II III IV V
1. Pară
2. Fotoliu
3. Crap
4. Dop
5. Trăsură
6. Bărbie
7. Lac
8. Săpun
9. Hotel
10. Cal
11. Insectă

12

Downloaded by Mirela Dobre (darknuage@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|5084306

12. Dulap
13. Oală
14. Soldat
15. Broască
TOTAL

Faza VI
Textul: Întors din război soldatul îşi căuta prietenii la barul unui hotel unde se adunau de obicei ca să
ciocnească o oală cu vin. El luă o trăsură cu un cal dar observă curând că vehiculul era plin de insecte,
aşa că se duse mai întâi la lac şi se spălă pe tot corpul cu săpun. Apoi îşi schimbă hainele cu cele curate
pe care le avea în dulap şi se întoarse acasă. Aici îşi puse costumul nou şi porni vesel spre locul unde
socotea că se va distra de minune. Ajuns acolo se aşeză într-un fotoliu, comandă o bere, o porţie de
crap şi pâine. El scoase dopul sticlei, bău, mâncă totul cu poftă şi mai ceru o pară. Deodată, o broască
venită nu se ştie de unde, începu să sară pe podea şi omul nostru amuzat nu-şi putu stăpâni un hohot de
râs ducând mâna la bărbie.

Cotare:
Partea întâi, de redare:
I- IV: număr de răspunsuri corecte împărţit la 8,6 şi înmulţit cu 100
8,6 = media reproducerilor realizate pe un lot martor pentru studii generale
V: număr de răspunsuri corecte împărţit la 14 şi înmulţit cu 100
Partea a doua, de recunoaştere:
Numărul de cuvinte recunoscute împărţit la 15 şi înmulţit cu 100
Se trec toate cuvintele (corecte, false, dubluri).
Se face însumarea cuvintelor corect reproduse, false si dubluri.
Se poate calcula debitul de cuvinte/unitatea de timp.
Exemplu:
Faza I.
Cuvinte corecte = 5
Cuvinte false = 2
Dubluri = 0
5/8,6 x 100 = 58,13

13

Downloaded by Mirela Dobre (darknuage@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|5084306

Faza II.
Cuvinte corecte = 10
Cuvinte false = 2
Dubluri = 4
10/8,6 x 100 = 116,27
Faza III.
Cuvinte corecte = 13
Cuvinte false = 0
Dubluri = 4
13/8,6 x 100 = 151,16
Faza IV.
Cuvinte corecte = 15
Cuvinte false = 0
Dubluri = 7
15/8,6 x 100 = 174,41

Faza V.
Cuvinte corecte = 15
Cuvinte false = 0
Dubluri = 3
15/14 x 100 = 107,14
Faza VI.
La text a sărit un singur cuvânt.
14/15 x 100 = 93,33

14

Downloaded by Mirela Dobre (darknuage@yahoo.com)