VARSTA ADOLESCENTEI

D E F I N I TIE. I NTRO D AC E RE.

ADOLESCENTA este perioada din existenta omului in care se contureaza
personalitatea viitorului adult. .
Reprezinta perioada intermediara intre copilarie si maturitate.Limitele
cronologice ale adolescentei sunt considerate intre debutul pubertatii l2-14
ani si 18 ani.Exista teorii recente care extind varsta adolescentei pana la 23-
24 ani(Bencher si colaboratorii),datorita prelungirii perioadei de scolarizare
si dependentei economice si afective, opunandu-se astfel procesului de
mahrizare.
Perioada adolescentei se subimparte(Rousselet si colaboratorii) in:
l.Perioada revoltei-refuzul de a se subordona
,
revolta impotriva parintilor,
profesorilor, scolii etc.
2.Perioada scandalului- tanarul neaga familia si scoala(sau cel putin
influenta lor morala) si tinde sa se apropie de prietenii care-i impartasesc
acelasi mod de viata si gandire..
3.Perioada de exaltare si afirmare-cand tanarul se simte gata de a inliunta
lumea;este varsta afirmarii intereselor sociale si profesionale.
Toate aceste schimbari care imbogatesc sau nu "criza adolescentei" sunt
impofiarte si determinante in accelerarea
procesului de formale a constiintei
de sine.Constiinta de sine se dezvolta stadial cu elemente de continuitate si
elemente de diferentiere avand ca rezultat final al acestei evolutii realizarea
personalitatii.
O problema referitoare la adolescenta,legata organic de dezvoltmea
constiintei de sine este aceea a afirmarii de sine.De fapt,dorinta afirmarii de
sine este expresia crizei de constiinta
pe care adolescentul o are asupra
dezvoltarii sale pe plan biologicpsihologic si social.Dorinta afirmarii de sine
este un fenomen normal care se manifesta 1a adolescent ca efect al
maturizarii
psihice,a consolidarii
personalitatii.
Din punct de vedere medical,adolescentii se confrunta cu nenunarate
probleme de sanatate ce vor fi surmontate numai prin acordarea unei
asistente medicale corespunzatoare.
Cele mai muite aspecte de patologie a adolescentului sunt rezolvate in
asistenta medicala
primara.
Patologia
adolescentului
este dominata de unele disabilitati
ca retardul
mintal prima.r,ashnul
bronsic,astmul primar,deformari
ale coloanei
vertebrale.
^Principalele
cauze de spitalizare a adolescentilor
sunt reprezentate
de:
-afectiuni neuro-psihice
la cei cu va.rste intre 10-21 afiel;/o)
-gravidrtate si nasteri(49%)
-afectiuni ale sistemului
digestiv(l l%
-haumatisme(9%)
-afectiuni ale tractului respirator(5.5
%)
Principalele cauze de deces si disabilitate la adolescenti pot
fi acum
prevenite,societatea
avand acum oportunitatea
de a reduce
mortalitatea
si
morbiditatea prin promovarea
serviciilor de asistenta meA"atu
oftim"
"e
trebuie sa corespunda nevoilor
de sanatate ale acestora.
Organismele
intemationale
de profil(OMS
si IJNICEF)
au realizat o
agenda comuna privind
dezvortarea sanatatii in cea de-a doua decada a vretri
oferindu-le tinerilor oporhrnitati privind:
l.accesul 1a informatii
legate de nevoile lor de sanatate:
2.inocularea
cunostintelor
de viata necesare in evitarea comportamenfului
rtscant;
3.consiliere,in
special in situatiile de criza;
4.acces la serviciile de sanatate inclusiv serviciile
de sanatate
a reproducerii;
5.dreptul de a trai intr-un mediu sieur .
Sueen i ng-ul c up ri nd e u m stoa r;l e etape:
-interviul(anamneza)
-asistenta psiho-sociala
-examinarea fizica:audiometrie,teste
oftalmologice,deteminarea
tenslunli
arteriale,radiografi
a coloanei vertebrale,examinarea
organelor genitale
masculine si feminine,examinarea pelvina
-teste de laborator:lllG,examen
sumar de urina,bilant
fosfo-
calcic,AgHBs,HIV/SiDA,glicemie,profi
I lipidic
Tu lburartIe
de co m pottament
ale adolescentului
DELINCVENTA
ETIOLOGIA COMPORTAMENTALAI DELINCVENT LA ADOLESCENT
Compofiamentul delincvent al adolescentului cunoaste cauze bio-osiho-
sociogene.Shrdiul cauzelor de conflict cu finalizare in conduita devianta
intampina serioase dificultati,datorita pe
de o
parte
multitudinii si
complexitatii acestora,iar pe de alta parte datorita faptului ca una si aceeasi
forma de reactie devianta poate avea cauze diferite,dupa cum una si aceeasi
cauza poate detemina efecte reactionale diferite.
Cu toata complexitatea si varietatea numerica,factorii etiologici ai
reactiilor comportamentale deviante pot fi clasificate conform
prof. dr.P. Branzei in:
A.Factori predominanti biogmi:deviatia de comportament apare ca un
epifenomen al dereglarilor organice,dar mai frecvent acesti factori
interfereaza conditiile biogene creand fondul pe care actioneaza sihratiile
parti cul are di n r i al a adol escenrul ui .
O serie de factori patologici psihici pot sta la originea biogena a unor
devieri comportamentalede tip delichral(encefalopatii secundare post-
infectioase sau post-traumafi ce;oligofrenii;sechele dupa
meningite;epilepsii;hebefrenii;psihopatii;nerroza etc).S-a pus in evidenta
,prin
deteminarea cariotipului la unii indivizi cu comportament deviant o
fiisomie gonosomiala cu un y suplimentar(xry).Aceasta anomalie genetica
se asociaza cu agresivitate,violenta,tendinta spre distugere de bunuri.Acestor
facton biogeni li se adauga remanierile neuropsihice si endocrine de
pubertate si adolescenta.
B. Factofi predominanti psiho-sociogeni:
Fara a subestima impoltanta factorilor organici,somatogeni,vom sublinia
in primul rand rolul determinant al factorilor psiho-sociogeni din mediul
familial si exha-familial:
l.Disociatia familiala.Cei doi parinti, desi despmtiti,revendica copilul in
mod egal,fiecare din ei cautand sal atraga de partea lui si sal instige
impotriva celuilalt in scopul de a-l compromite.Ramas in grija unuia dinhe
parinti,copilul devine victima unei atihrdini exhemiste: fie va beneficia de
inteaga afectiune si ingrijire din partea acestuia avand drept consecinta
formarea lui ca indi'lrd egoist,retrograd,nepasator si inadaptat la fomele
vietii sociale,fie va fi firrstrat de cea mai elementara forma de afectiune,de
intelegere,de conditii corespunzatoare de viata si activitate ceea ce va
determina formarea unui individ introvertit,izolat,crud,revoltat.
Neintelegerile intre parinti pun in pericol sentimentul de securitate al
copilului si in consecinta armonia dezvoltarii personalitatii sale.
2.Absenta mediului familial.In cazul adolescentilor oriani abandonati,care
se afla in grija asistentei publice,lipseste insusi mediul familial.Lipsa
oricaror modele parentale si a identitatii copilului cu parintii sai,pot duce la
depersonalizare si 1a rcalizuea indiferentei,opozitiei sau ostilitatii.Din randul
acestora se detaseaza in primul rand adolescentul depresiv,aflat in continua
cautare de afectivitate,de intelegere din partea celor din
jur.Astfel
de
deviante se pot intalni si la copiii adoptafi cand infierea e mofivata de o
compensare a frustrarilor si cand copilul e privat
de climatul afecfiv si de
sentimentul de securitate.O influenta negativa au si familliile reconstiuite din
divorturi,vaduvii cu copii rezultatt din casatorii anterioare,care vin in noua
familie cu alte principii si deprinderi educative
3.Situatia economico-sociala a familiei.Poate produce aparitia unor
conflicte si tensiuni intre parinti pe de o parte si inhe parinti
si copii pe de
alta parte;atat in familiile paupere cat si in cele deosebit de prospere(prin
supradimensionarea trebuintelor,pretentilor si necesitatilor)
4.Carentele de ordin educativjoaca un rol deosebit in detemina.rea unor
forme comportamentale aberante,neadecvate.Ele depind in mod direct de
personalitatea parintilor si educatorilor.Desigur,greselile educative ale
parinhlor pot fi considerate diferentiat,in functie de rolurile diferite care
revin,in mod natural acestora:mamei-afectiunea;tatalui-autodtatea.Marna
este aceea care poate sau nu priva pe copil de afectiunea echilibrata atat de
necesara dezvoltarii sale psihice.
In devianta copilului se inregistreaza o cauzalitate circulara in
care,plecand de la climatul familial neadecvat se ajunge la esecuri
scolare.Nemultumirca de sine va duce la indiferenta fata de lume si
inadaptare.
5.Influentele nefaste ale unor gmpuri de tineri.Cei mai multi dintre minorii
delincventi nu sunt supravegheati de catre parinti in ceea ce priveste relatiile
lor cu ceilalti copii si in legatura cu felul in care isi petrec timpul liber,sau
sunt supravegheati in mod superficial sau accidental.
Nu intotdeauna adolescenflrl stie sa se apere impotriva influentelor
strazii,colegilor sau adultilor mai tubulenti,certati cu normele si legile
convieftririi sociale.Insuficient prevenit asupa facturii periculoase a
acestora,el poate lesne sa cada prada ispitelor stmzii sau unor gn.rpuri de
tineri ai strazii.Pentru adolescenti solutia grupului pare sa fie la un moment
dat o ratiune de a fi,de a exista.Grupul ofera adolescentului nu numai cadru1
de afirmare,de exprimare libera,ci si securitate,siguanta.In
grup,adolescentul gaseste niveluri de aspiratie si valori comune cu a1e
sale,chiar in gmpuri informale orientate negativ.
Teama de ridicol,dorinta de a-I imita pe cei mari,teribilismul contribue la
coruperea lui precoce.Astfel el va incepe sa fumeze,sa bea,sa practice
jocut-i
de noroc si cauta in permanenta prilejuri prin care sa-si demonstreze forta si
curajul.
AREITECTURA PERSONALITATII DELINCVENTIALE LA ADOLESCENTI
Principalele devieri de conduita si comportament pe care le intalnim
sunt:tentativa autolitica si actul suicidar,acte asociale si
antisociale(negativismul,minciuna,furtul,talhariile,lovirea,amenintarea,violul
,fuga
de acasa sau vagabondajul,alcoolismul si nu in ultimul rand
dependenta de droguri)
Daca utilizam statisticile europene,in special cele din Franta,sinuciderile
adolescentilor ocupa 1ocul a1 doilea in cadrul mortalitatii cu exceptia celei
cauzate de boli sau accidente intamplatome.Din punctul de vedere al
apartenentei la sexul biologic,baietii reprezinta un procent mai mare decat
fetele.
Studiul acestui tip de comportament denota anumite aspecte care duc la
cresterea frecventei deviantelor la adolescenti:
l.Modihcan la nivelul structurilor morale.In liniile cele mai largi,constiinta
morala este o sinteza a valorilor stabilite de gn.rpul social care regleaza
comportamentul uman fata de regulile sociale necesare convietuirii si fata
de celelalte persoane pulatoare 1a randul 1or a unei constiinte morale.
2.Modificari la nivelul relatiilor afective.
Aceste modificari trebuie privite cu atentie atunci cand interactionam cu
adolescentii ce au compo amente deviante.Trebuie stiut ca o atitudine de
mare severitate din partea adultului mareste antipatia si genereaza conflictul
cu acesta.
3.Scaderea pragului de toleranta la frusfiare.
Ca principiu fundamental,adolescentii delincventi nu pot suporta in
relatiile lor cu institutiile si cu adultii regulile si exigentele
sociale,atitudinile prohibitive,autoritare sau prcventive ale acestora.
4.Sentimentul de devalorizare.Adolescentul delincvent traieste un sentiment
de nonvaloare,de respingere de catre grupul social.ln gener.al,familiile din
care provin adolescentii delincventi ffeaza conditii de devalorizare prin
utilizmea acestuia ca participant la actiuni antisociale:consum de
alcool,minciuna,furt,prostitutie,vagabondaj,inselaciune.etc
5.SentimentuI de injustitie.
Trairea pe o perioada indelungata de timp a unei situatii de
incompatibilitate,de neconsonanta sociala,fie ca este vorba de
joc,de
invatatua sau de relatii de familie determina ffeptat aparitia unui sentiment
de iniustitie.La varsta adolescentei sentimentul de reflectie este diminuat,in
general,fapt pt care adolescentul are convingerea ca i se face o mare
nedreptate.
6.Tulburari de cunoastere
Delincventul traieste la timpul prezent,ca si cum nu ar avea nici un fel de
perceptie de sine.In general adolescentul delincvent nu poate trai, nici
percepe existenta sa in interiorul oricarui context spatio-temporal.
7.Un sens gresit acordat conceptului de libertate.
Primul dintre imperativele conceptului de libertate la delincvent este acela
de a fi lipsit de orice restrictie sau exigenta sociala, de a oblitera
reguli,cerinte morale si sociale.
Delincventul considera efortul de incadrare in normele sociale ca un
supliciu,ca o reflectare a agresivitatii societatii asupra sa.
De asemenea,putem vorbi la adolescentii delincveni de o "denigrare a
sentimentelor umanitare":intelegere,dragoste,mila,demnitate etc.Prin
respingerea acestor "desuete"valori morale isi consfiuieste o libertate
arbitrara in compofi ament.
ABUZUL DE SUBSIANTE LIGITE SI ILICITE
SUBSTANTE LICITE
ALCOOLUL
Alcoolul este o substanta lichida obtinuta pdn fermentarea
fructelor,legumelor sau granelor.
Metanol.furfurol,alcool izobutilic,alcool izoamilic,acetaldehida,formiatul
de etil-aceste substante sunt extrem de toxice si prezente in procente diferite
in bauturi alcoolice.Etanolul este denumirea chimica pt alcool sau alcoolul
etilic,cel mai cunoscut dintre alcooli.
Alcoolul este tipul de drog cel mai folosit la ora actuala.Alcoolul
actioneaza
predominant asupra sistemului nervos al omului,mai ales pe
centrii ce coordoneaza functiile cerebrale complexe,cum ar fi constienta si
emotiile,si actioneaza mai putin pe functiile inferioare vegetative.Cat de tare
este si cat de mult tine acest efect,depinde de concentratia de alcool din
organism,ce se determina din sange(alcoolemiil)so masoara in grame de
alcool la litru de sange.Cele mai multe decese survenite in urma unei
intoxicatii etanolice au evidentiat o alcoolemie cuprinsa intre 1,8 si 6,7
g/l.Unele simptome ale intoxicatiei alcoolice acute seamana cu cele din
intoxicatia cu opiacee.Naloxona,un
antagonist al
opiaceelor
(morfina,heroina)poate fi eficienta si in cazul intoxicatiei cu
alcool.
De resula nu este insa necesar tratamentul medicamentos;de cele mar
multe ori fiind suficienta spalatua
gastrica urmata de perfuzii.
Consumul de alcool in randul adolescentilor reprezinta o problema de
interes major,datorita efectelor periculoase pe care acesta le are,in
special,asupra organismelor tinere.Alcoolismul este o boala cronica,de
obicei progresiva,cu simptome care include dorinta de a bea alcool,in ciuda
efectelor negative.Ca multe alte boli,are un curs in general
previzibil,simptome recunoscute si este influentata de factori genetici si
sociali.
Manifestari clinice ale consumalui excesiv de alcool:
Logoree,euforie,dezinhibitie,accentuarea tulburarilor de gandire,stare
confuzionala,tremor;iar 1a alcolemiile ce depasesc 39 %o se instaleaza coma.
In majoritatea cazurilor subiectul iese din starea de coma dupa cateva
ore pastrand o amnezie lacunara asupra inhegului episod anteriot
'
Efectele consumului de atcool(tah.nr.1)
Impactul alcoolalai asapra organismalui:
-distrugerea neuronilor:crize conr.ulsive(epilepsia alcoolica)
leziuni cerebrale ireversibile:atrofie cerebrala pana 1a dementa alcoolica
leziuni cardiace:insufi cienta miocardica
-varice esofagiene(prin nrptura duc adesea la moarte)
-steatoza hepatica:hepatita cronica,ciroza hepatica,gasfiita cronica
-pancreatrta
-tremurahrri ale extremitatilor,mai ales la nivelul mainilor
-cresterea tensiunii arteriale
-cresterea lipidelor in sange
-polinewita,mai ales la nivelu membrelor inferioare
TUTUNUL
Tutunul se obtine prin usca.rea,tocarea si prelucrarea fiunzelor.
In afara cancerului bronho-pulmonar,primul ca frecventa la fumatorii
inveterati,numeroase studii au dovedit o relatie directa intre fumat si
ftecventa cancerului care atinge organe mai indepartate de contactul cu
atmosfera poluata de tutun.
Astfel riscul de a face cancer al vezicii urinare este de doua ori mai
mare la fumatori decat 1a nefumatori,pt cancerul esofagului de 5 ori,pt
cancerul cavitatii bucale si a fadngelui de 6 ori iar pt cancerul laringelui de
l 0 ori .
Tutunul este de asenmea implicat in aparitia bolilor respiratorii acute
si a BPOC.Bolile respiratorii acute,haheitele,bronsitele,pneumoniile sunt de
2,2 ort mai ftecvente la fumatori decat la nefumatori.
Majoritatea adultilor fumatori au inceput din adolescenta,astfel 40% dintre
'
adolescentii care fumeaza regulat au incercat cel putin o data sa renunte,8go%
dintre oamenii care incearca pentru prima data o tigam,o incearaca pana la
varsta de 18 ani,90% dintre noii fumatori sunt copii si adolescenfi,acesti noi
fumatori ii inlocuiesc pe cei care s-au lasat sau au murit prematur din cauza
bolilor provocate de fumat.
Tinerii sunt incurajati sa fumeze pdma tigara de catrc reclamele si
promotiile organizate de companiile producatoare
de tigari,de prietenii lor,de
preturile acceptabile precum si de a le procura foarle usor,unii comercianti
ignorand reglementarile in vigoare
Nicotina provoaca depender.rta,de fapt riscul de a deveni dependent
este de unul la hei sau de unul la doi,in timp ce riscul de a deveni dependent
de cocaina adminishata intravenos este de unu la oatru!!!
Mai mult de 80% dinhe tinerii care fumeaza un pachet sau rnai mult
pe zi recunosc nevoia sau dependenta lor de tigari.
Mai mult de 400 000 de oameni mor anual din cauza bolilor cauzate
de fumat adica mai mult decat cele provocate de
alcool,heroina,crime,sinucderi,accidente de masina si SIDA la un loc.
Efectele consumului de tutun
Efectele consumului de nicotina:-efecte de scufia durata:stimulare
fizica si intelectuala,cresterea puterii de
concentrare,calmare,relaxare,senzatia de bine si de placere;-efecte
nocive:producerea brusca de glucoza,urmata de ffesterea ritrnului
cardiac,cresterea tensiunii arteriale,accelerarea respirafiei,idtarea mucoasei
nazo-faringiene,a laringelui,tuse,ingalbenirea dintilor,aparitia prematura a
ridurilor-disnnee.
TABELUL NR 1.
tce s, ale E or |ttbstante licite
Efecte
psihice
Efecte
fizice
AIcool
- reduce inhibitia;
- determina o stme de relaxare
SI
buna dispozitie;
-
lipsa de concenfiare;
- slabirea
judecatii;
-
pierderea autocontrolului;
- hrlburari respiratorii si cardiace;
- afecteaza reflexele si coordonarea
motorie;
- sporeste riscul bolilor hepatice
(ciroza hepatica);
- in cantitati mari:pierderea
cunostintei, coma si chiar moarte
Tutun
-senzatia de calmare;
-senzatia de concentrare, de
relaxare.
-ameteli;
-smzatia de greata si chiar
varsaturi;
-bronsite;
-cancer, ulcet;
-afectiuni respiratorii, circulatorii,
cardiace
SUBSTANTE
'LICITE
OPIUL
Opiul se extrage direct dintr-o anumita specie de mac;opiul brut se fumeaza
in pipe,din el putandu-se extrage o serie de derivati,unii cu intrebuintare
medicala(codeina,papaverina,morfi na)
Efectele opiului si derivatiilor acestuia.(Tab.Nr.2)
HEROINA
Heroina este o pulbere de culoare variabila,de la galbui 1a maroniu,cu gust
amar si miros slab de otet;puterea analgezica este de 3-5 ori mai mare decat
a morfinei.Se poate injecta,inhala sau fuma.Injectiile amplifica efectele si
sunt cele mai periculoase.
Este wr derivat al opiului.Face parte din categoria drogurilor
netraditionale,fiind drogul cel mai solicitat atat de consrmatori cat si
de
distribuitori.
MORFINA
Este un deriyat al opiului,care se prezinta sub forma de pudra alba,solubila
in apa,cu gust amar;se poate administra in scop
terapeutic(oral,inhavenos,intramuscular)
Consumul de droguri derivate ale opiului provoaca umatoa.rele
imbolnaviri:
-carii dentare si leziuni asociate;
-reducerea
masei musculare;
-modificari trofice si leziuni la nivelul picioarelor;
-scabie;
-ulceratii si flebite la nivelul membrelor inferioare;
-bronsite
purulente;
-boli
cu hansmitere sexuala;
-crize psihiatrice/comportament suicidar;
-infectia
HIV;
-tuberculoza;
-hepatita
virala A,ts/C.
COCAINA
'Cocaina
este extrasa chimic din frunzele de coca,ce creste in zonele
hopicale din America de Sud si pe arhipeleagul indonezian(Malaysia).
Cocaina are efect anestezic asupra terminatiilor libere nervoase de la
nivelul mucoaselor si plagilor.In trecut,cocaina a fost folosita ca anestezic
local,azi in acest scop sunt utilizati derivati sintetici ai ei.
Cocaina se prezinta sub doua forme:pudra sau crack.Pudra:culoare alb-
cristalina si cu gust amar,se inhaleaza sau se injecteaza.Crack:se obtine in
urma unei prelucrari chimice din care rezulta pietricele albe care se fumeaza
sau se inhaleaza in urma incalzirii in recipiente speciale.
Efectele consumului de cocaina.(Tab.nr.2)
AMFETAMINELE
Sunt droguri sintetice,folosite initial in tmtamentul obezitatii,pentru ca
inhiba senzatia de foame.Se prezinta sub foma de tablete,capsule sau
pudra.Se inhaleaza,se inghit,se injecteaza sau se fumeaza.
Repr ez ent antii aces tei cl as e
sal t:amfel ami na,dextroan
etami na.metamfel ami na.
Amfetamina si metamfetamina sunt cunoscute sub diferite denumfi
argotice:"speed","meth","ice","cristal","glass","crancK',"chalk",se
prezinta
sub forma de pulbere alba,inodora,amaruie,usor
solubila in apa sau alcool.
Efectele consumului de amfetamine( tabelul nr. 2).
ECSTASY
Se prezinta sub forma de capsule sau tablete diferite si uneori sub forma de
pulbere sau lichid.Datorita actiunilor si efectelor lor diferite,drogurile
sintetice sunt greu clasificabile in gnrpe distincte.XTc(Fescurtarea
pt
Ecstasy)este atribuit fiecvent
grupei entactogenelor(droguri care pen t
contactul,"atingerea interiotului",de ex.prin
producerea sentimentului de
fericire).Grupul ecstasy are insa si actiuni din grupa drogurilor stimulatoare
si halucinoqene.
10
Ecstasy este un termen generic pt diverse substane cu spectru de actiune
similar.Suat comercializate,sub acelasi nume de "Ecstasy" si arnestecuri ce
contin adaosuri de cafeina,amfetamina sau LSD.
Efectele consumului de ecstasy. .(Tab.Nr.2)
LSD
Este o substanta halucinogena care distorsioneaza perceptiile
consumatorului;se prezinta sub foma de pulbere alba,prelucrata in tablete
sau capsule.
Efectele consumului de LSD( Tab. nr2)
SEDATIWLE
Fac parte din categoria deprimantelor sistemului nervos central;majoritatea
sudt folosite in scopuri terapeutice,pe baza de prescriptie medicala.
Efectele cosumului de sedative
CANNABIS(MAMJAANA)
Cannabis Sativa este cunoscuta inca din antichitate pentru efectele sale
euforice;se cunostea ca aceasta rasina,odata consumata are proprietatea de a
da nastere unei stari de ebrietate aparte.
In doze mici efectele sunt asemanatoare celor produse de alcool,pe cand
dozele mari au efecte halucinogene;nu induce dependenta
Consumul cronic favorizeaza aparitia bronsitelor,a infectiilor pulmonare,a
cancerului laringian si pulmonar
Intoxicatia cu cannabis se desfasoara in 4 faze:
-faza euforica;
-faza confuzionala;
-faza de extaz onriq,
-faza de somn;
Efectele consumului de cannabis.
l l
TABELUI NR 2
or sabstdtute ilicite ale t E
Efbcte psihice
Efecte
fizice
Opiul si derivatele sale:
-s.aderea
inteligmlei si vodtei;
ri@linul inregi
j
pqsonalititii;
-scadere ponderala;
-paloare, pupile mici fixe;
-tremur usor al mainilor si
pleoapelo4
-constipatie, varsattrri;
-respiatie
rara, puls scazut
COCAINA
-euforie;
-senzatie de putere fizica mare si de
crestere a capacitatii intelectuale;
-exaltare, inabameala;
-cresterea do ntelor sexuale:
-inhiba senzatia de foame, sete, sonn,
durere;
-nervozrtate, epruzar;
-deDresie. anxietate
-vasoconstrictie si anestezie
locala;
-ochi injectati, lacrimosi;
-pupile dilatate;
-scadere ponderala
AMFETAMINELE
-stare de alerta;
-euforie:
-halucinatii;
-scaderca nevoii de sorm;
-qesterca
fl uentei verbale;
-clesterea interesului si a
Dedomantelor sexuale
-tremurafuri;
-cresterca
tensilrnii arteriale;
-palpitatiil
-accelerarea respfu atiei;
'dilatarea
pupilelor
ECSTASY
-efect calmant;
-inalta
perceptie a sunetelor si
culonlor;
-oboseala;
-depresie, anxietate;
-panica, confuzie, pamnoia
-grcata,
diaree;
-dureri musculme;
-tL burari de vedere;
-gura uscata, sete puterrica;
-temperatura
corpului
clescuta;
-blocai renal
LSD
-transa, beatitudine si extaz sau
viziuni infricosatoare;
-stare de teama, anxietat si deprcsie
-hipeltermie;
-tahicardie;
-tremuturi;
-lretud
SEDATIVE
-calmare;
-incetinirea
gandirii;
-lipsa
emotiilol
-dezinteresul fata de intamplarile si
oamenii din iur
-stare de sonmolenta;
-diflcultati
in mers
Cannabis
O4arijuana)
-logoree;
largirea spatiului;
-slabirea
memoieij
-comportamenl
imprevizibil;
-extaz, beatitudine;
-dilatarea
pupilei;
-accelelarea
pulsului;
lipsa coordanarii motoii
t 2
INTOXICATIA CU BARBITARICE SI AM{OLITICE
Barbituricele si anxioliticele, in afara dependentei fizice si psihice pe care o
induc,prezinta si alte efecte secundare majore,dintre care mentionam:
-sonnolenta diuma
-confuzie la varstnici,excitatie paradoxala 1a copii
-anemie
prin carenta de acid folic
-reacfii cutante alergice
'ND'CI]
CE POT SUGERA CONSUMUL DE DROGUR'
In Romania,consumul de droguri a aparut heptat,la inceput timid,apoi din
ce in ce mai putemic,in prezent numarul consumatorilor fiind in continua
crestere.In aceste conditii,se impune cunoasterea indiciilor de probabilitate
ale consumului de droguri,parintii putand astfel intelvenii din timp atunci
cand suspecteaza o problema a copilului legata de droguri.
O interventie la timp poate salva multi ani de durere si suferinta.Este mai
bine ca problemele sa fie inlaturate din momentul aparitiei
lor,deoarece,odata cu trecerea timpului,acestea se dezvolta,transformandu-se
intr-o situatie pe care parintii nu o mai pot stapani.
Asemenea indicii sunt:
-schimbarea brusca a comportamentului
-scaderea memoriei
-pierderea
gradata a interesului fata de
familie,vecini,prieteni,scoala,sport,hobby-uri
-schimbarea
pdetenilor si tendinta de tainuire a acestom; cu cat tanalul are
mai multi prieteni consumatori,cu atat e mai probabil ca si el sa consume
droguri
-ochi
injectati,pupile dilatate sau contractate,coordonare deficitara a
miscarilor oculare
-acte de fift.minciuni:
-vorbire
rapida sau incetinita;
-lipsa inexplicabila a banilor sau a obiectelor din casa;
-irascibilitate sau agresiune;
-treceri
fara motiv de la veselie la histete;
-pierderea sau cresterca apetitului;
-stari de sonmolenta si apatie necaracteristice sau neoboseala si insomnie;
-cunoasterea de catre tanar a detaliilor privind senzatiile produse de
drogud,detalii mentionate doar cand relatarile altuia nu corespund realitatii;
-detinerea de catre adolescent de postere si ariicole de imbracaminte cu
simboluri corelate cu consumul de droguri;
-mirosuri,pete neobisnuite pe piele sau imbracaminte,urme de
intepahlri,Yanatai;
-definere de prafuri,capsule,fiole,seringi,ace,lingurite
innegrite de fum,pipe
de fabricatie arTizanala.
PREVENIREA CONSUMULUI ILICIT DE DROGURI
Prevenirea consumului de droguri trebuie sa fie o optiune a fiecarui tanar
sau adult si se obtine prin:
-cunoasterea riscurilor folosirii drogurilor;
-c<imunicarea
cu familia si prietenii chiar si in probleme dificile;
-puterea de a refuza drogul oferit de o pemoana;
-gasirea unor altemative placute de petrecere a timpului liber.
In ultimul timp,s-au dezvoltat numeroase metode de prevenire a
consumului de droguri.S-a constatat ca cele mai eficiente sunt metodele
combinate,neexistand o abordare singulara care sa he cu adevarat eficienta.
Metode de prevenire a consumului de droguri:
a)abordarea factorilor de risc;
b)abordarea dezvoltarii;
c)abordarea infl uentei sociale;
d)abordarea specifi citatii comunitare;
e)progmme care vizeaza scolile:
-informatii tehnice despre droguri si efectele lor
-clasifi carea sistemului valoric
-dezvoltarea
respectului de sine
-instrute
pentru a rezista presiunii sociale
-sustinerea
nocivitatii drogurilor in fata celorlalti
-ghidarea
normelor individuale si de grup
-acordarea
de ajutor
-gasirea si incurajarea activitatilor altemative
fcampanii
mass media;acestea avand un rol decisiv in :
-constientizarea si transferul de informatie
-incurajarea
comunicarii interpersonale
-incurajarea
populatiei de a participa la activitati de preventie si combatere
Statisticile arata ca cea mai expusa categorie in ceea ce priveste consumul
de droguri o constituie tinerii,ffescand de la an la an nuamarrrl
consumatorilor din aceasta categorie.Aceste statistici aratade fapt,riscul
di srugeni unei i ntregi generati i .
t 4
Tinerii reprezinta categoria cea mai wlnerabila la consumul de
droguri,acestia fiind dispusi mereu sa incerce noi experiente.Ei srmt gata sa
faca orice pt a-si inlatura inhibtiile,pt a-si amplifica senzatia de calm sau
indrazneala.S-a semnalat cresterea de delincventi minori chiar din randul
familiilor organizate social,cu statut profesional si cultural ridicat.
In prezent, toxicomania reprezinta o problema mondiala care nu cunoaste
frontiere,afectand toate tarile,toate straturile sociale,toate varstele.
CONCLUZT'
Adolescentii care sunt apropiati de parintii lor sunt mai putin expusi
comportamentelor de risc.Cu cat pmintii sunt mai implicati in vietile
copiilor,cu atat se vor simti mai pusi in valoare si vor fi mai dipusr sa
corhunice.Este bine ca parintii sa stabileasca o rutina,un obicei saptamanal
regulat de a face ceva special cu adolescentul.,chiar si ceva foarte simplu
cum ar h mersul la o inghetata.
Adolescenhrl,tananl trebuie infebat unde se duce,cu cine se va
intalni si ce va face.
Parintii trebuie sa faca cunostinta cu prietenii lui si cu parintii acestora
penhx a le cunoaste activitatile.In cazul in care adolescentul va vem cu
prietenii,este bine sa fie supravegheati de un adult.
Mesele sunt o ocazie excelenta de a discuta despre evenimentele de
peste zi,de a oferi suport si a strange legafurile.Studiile arata ca acei copii ale
caror familii mananca impreuna cel putin de 5 ori pe saptamana sunt mai
putin expusi riscului de a consuma alcool sau droguri.
Motivele penhu care un tanar ajunge consumator de droguri sunt
nenumarate:curiozitate,manftie,demadejde sau dorinta de a experimenta
ceva nou,
Ingrijorator s-a dovedit faptul ca,indiferent pe ce cale,o data ajunsi la
consumul de droguri,drum de intoarcere nu prea mai exista.
Categoria celor care ajung sa foloseasca drogurile din demadejde,este
destul de mare.
Revoltati de conditiile sociale in care kaiesc,doresc sa evadeze,gasind
un refugiu extrem, in consumul de droguri.
Cei care devin consumatori de droguri din dorinta de a experimenta
ceva nou,sunt de regula "copiii de bani-gata".
Tentafia este mare mai ales atunci cand situatia materiala este foarte
buna.Si apoi acestia mai cred ca,consumul de droguri este "la moda".
O cifla neoficiala,care circula prin culisele centrelor de
toxicologie,spune ca ar fi in
jur
de 40 mii de toxicomani declarati numai in
t : )
Bucuresti.Numai 1a Spitalul nr.9,sectia Psihiatrie-Toxicologie se fac peste
1000 de inhenari pe an.
Cifrele sunt inspaimantatoare si ar trebui sa reprezinte un semnal de
al arma i n soci etatea conl emporana.
METODE CONTRACEPTIVE LA ADOLESCENTI
Indiferent de sex,viata unui adolescent poate h brusc schimbata de aparitia
unei sarcini nedorite sau de contactarea unei boli cu transmitere
sexuala(BTS).Cea mai sigua metoda de prevenire a unei BTS sau a unel
sarcini este ABSTINENTA(1ipsa contachrlui sexual)
In cazul adolescentilor activi sexual este importarta infomarea,precum si
constientizarea riscurilor la care acestia se expun in cazul unui contact
sexual neprotejat.Chiar si un singur contact sexual neprotejat poate conduce
la o sarcina nedorita sau la contacta.rea unei BTS
O adolescenta activa sexual,care nu foloseste nici o metoda contuaceptiva
are sanse de peste 90olosa aiba o sarcina nedorita intr-o perioada de l-5 ani.
Chiar daca un adolescent nu planuieste sa-si inceapa viata sexuala inca,el
trebuie totusi sa fie informat in legatura cu metodele contraceptive
disponibile;metoda contraceptiva cea mai potrivita(ca si cost si
utilitate);folosirea corecta a prezervativului pt evitarea contactarii unei
BTS(unele BTS pot fi contactate prin orice tip de act
sexual:vaginal,oral,anal);felul in care se pot combina mai multe metode
conhaceptive pt cresterea eficacitatii lor.
Orice adolescent ar trebui sa afle aceste informatii de la parinti,scoala sau
de la un specialist din domeniul medical.
Cea mai buna metoda contraceptiva este aceea care se potriveste cel mai
bine persoanei in cauza si care nu influenteaz a negativ sanatatea acesteia.De
aceea sunt foarte importante controalele medicale regulate pt a evita reactiile
adverse ale contraceptivelor(in special in cazul utilizarii metodelor
hormonale).In cazul persoanelor care sufera de o boala cronica sau alte
disabilitati este indicat un consult medical inainte de alegerea unei metode
contraceptive.
16
ED UCATIA CONTRIICEPTIYA LA ADOLESCENTI
Este foarte importanta educatia sexuala a adolescentilor,mai ales ca varsta
medie de incepere a vietii sexuale a scazut in ultimii ani.
Este bine ca acestia sa cunoasca:beneficiile abstinentei;utilitatea folosirii
prezervativului in timpul oricarui tip de contact sexual;dscul ruperii
prezervatir.ului in timpul actului sexual si astfel necesitatea folosidi unel
metode contraceptive complementare,precum spermicidul
EDACATIA CONTRACEPTIUA LA ADOLESCENTE
Unele adolescente nu se simt confortabil in momentul in care trebure sa
consulte o persoana specializata in planning familial.De aceea este important
ca orice adolescenta sa stie ca:
a) este bine sa fie precauta si sa nu se lusineze in a folosi o metoda
contraceptiva;ea trebuie sa fie pregatita si sa nu se bazeze pe pafiener rn
procurarea acestera;
b) poate sa apeleze cu incredere la ajutorul unui specialist in planning
familial in cazul in care doreste sa efectueze un contol genital fiind
constientadeconfidentialitatea acestuia;
c) viata sexuala activa necesita monitorizarea anuala pt prevenirea BTS.O
pa e din acest grup de boli poate fi detectata pdntr-un singur examen de
urina.Nu este nevoie de un examen citologic al cervixului(Babes
Papanicolau) decat dupa 2-3 ani de la inceputul vietii sexuale.Un astfel de
test poate evidentia cu usurinta semnele precoce de cancer al colulur
uterin,un tip de cancer frecvent determinat de o infectie cu transmitere
sexuala(Papilomavirusul uman)
;
d) exista contraceptie de urgenta,in cazul ruperii prezewativului
e) in momentul alegerii unei metode de contraceptie,este bine ca orice
adolescenta sa se intrebe ce va face in cazul in care aceasta metoda sc
dovedeste ineflcienta si ramane astfel insarcinata.Trebuie sa se gandeasca
daca este pregatita sa dea nastere unui copil sau daca un avort este o solutie
viabila.
In cazul tuturor adolescentilor activi sexual sunt recomandate metode
de contraceptie cat mai sigure posibil
l 7
SARCINA LA ADOLESCENTE
Statisticile care arata faptul ca din ce in ce mai multe adolescente
raman insarcinate la varste ffagede,ar ffebui sa ne ingrijoreze.
Multe dintre adolescentele care raman insarcinate sunt inca in liceu.Se
pare ca sarcina este la moda in randul fetelor care abia au implinit varsta de
18 ani .
Cauza principala este lipsa educatiei sexuale,ele nestiind sa se protejeze in
timpul actului sexual.Majoritatea adolescentelor cme se implica inf-o relatie
cred ca sunt obligate sa faca sex cu pa.rtenerul pentru ca acesta sa nu le
paraseasca sau pentru a se simti iubite.
Oricare ar fi cauza,o sarcina in timpul adolescentei afecteza pe toata
luriea.Cele mai mulie dintre adolescentele care decid sa aiba un copil nu au
varsta potrivita pt a se angaja si au nevoie de ajutor social pt a-si putea plati
asistenta medicala.
Datorita sarcinii nu se mai pot intoarce la scoala,nu mai pot primi educatia
de care ar avea nevoie pt a avea o slujba mai bine platita.
Penhu o intelegere corecta a situatiei ar hebui organizate intalniri
fiecvente cu tinedi adolescenti in care sa li se explice foarte detaliat
importanta si necesitatea protectiei in timpul actului sexual.
Mamele foarte tinere pot fi parinti buni penhl copiii lor,insa e o
responsabilitate foarte mare si trebuie sa fie constiente ca vor renunta la
mul te l ucruri di n vi ata l or.
Multe adolescente opteaza pentru avort,dar aceasta decizie le poate marca
pe viata,nefiind usor sa renunti la un copil.
Daca avortul nu s-a efectuat corespunzator exista riscul de a nu mal
putea face copii niciodata.
Indifercnt de decizia pe care o ia
,o
mama adolescenta trebuie sa fie
constienta ca-I apartine in exclusivitate si are o mme responsabilitate atat
fata de copil (in cazul in care se hotaraste sa-l faca) cat si fata de ea insasi.
VIOLUL IN RANDUL ADOLESCENTILOR
Acordarea adolescentului de informatii despre viol este importanta. Una
din patru fete de liceu sau unul din zece baieti de liceu raporteazam ab.uz
fizic sau sexual in antecedente.
Se recomanda adolescenh-rlui umatoarele:
- sa evite locurile retrase (izolate);
- sa aleaga locurile populate, unde adolescentul se simte conforlabil si in
siguranta; sa nu aleaga domiciliul uneia dintre parti ca si loc de intalnire;
. acestea sunt locurile cele mai familiare unde violurile se oroduc
l 8
-
sa aiba incredere in instinct: daca exista o senzatie de
.i.r.rlnerabilitate,
aceasta poate fl intemeiata; de exemplu, sa evite petrecerile unde baietii sunt
in numar mai mare decat fetele;
- sa nu ezite in a fi nepoliticos: daca intalnirea degenereaza sau adolescentul
se simte agitat, se recomanda parasirea locului respectiv cat mai repede
posibil;
- sa evite alcoolul sau drogudle: acestea cofirpromit abilitatea si luarea de
deci zi i r esponsabi l e i n t i mpul i nt al ni r i i :
- sa recurga la intalniri duble sau in grup: in mod special prima data, o
intalnire in gup poate fi mai confortabila sau mai putin riscanta; cand
adolescentii se afla in compania prietenilor de incredere, tind sa se simta in
siguranta chiar daca incalca reguli
BOLI CU TRANSMITERE SEXUALA
Bolile cu transmitere sexuala sau bolile venerice sunt infectii
tralsmise prin contact sexual (norrnal, oral sau anal) dar care pot fi transmrse
si pe alte cai.
Printre mijloacele de transmitere ale acestor bo1i, in afara de contactul
sexual, mai putem intilni: contactul cu zona infectata, contactul cu obiecte
infectate (ace, etc.) sau de la mama la fat.
Aceste boli pot fi clasificate in doua mari categorii:
A) Bo1i1e cu transmitere sexuala majore, din care fac parte:
-
sifilisul;
-
gonoreea sau blenoragia;
-
sancrul moale;
-
granulomul inghinal;
- limfogranulomatoza inghinala.
B) Bolile cu transmitere sexuala minore, din care fac parte:
- uretritele negonococice (cele mai frecvente boli din aceasta categorie
sunt provocate de chlamydii, mycoplasme, candida albicans, trichomonas
vaginalis);
- tricomonazia urogenitala;
-
candidozele urogenitale;
- herpesul genital;
- vegetatiile veneriene;
-
moluscum contaglosum;
- scabia;
- unele forme de hepatita virala;
-pedi cul oza.
ln ultimul decu.riu, infectia cu HIV, cea mai periculoasa infectie, alaturi de
19
sifilis, a provocat epidemii fara precedent.
Exprimarile clinice ale bolilor cu transmitere sexuala apar mai ales rn
regiunea genitala, dm pot fi evidente si in cavitatea bucala, pe tegument sau
la nivelul ochilor - conjunctival.
In zona genitala, simptomele se manifesta prin secretii neobisnuite, dureri
in zona pelvina, arsuri, prurit,senzatie de iritatie, dureri in timpul actului
sexual sau l a uri nare
l di suri e).
Prezenh tuturor acesl or si mptome nu esl e
obligatorie - unele dintre ele disparand de la sine, desi infectia ramane in
organi sm
pana l a tratare sau croni ci zare.
Primul pas in tratarea bolilor cu transmitere sexuala este consulirl medical
si diagnosticarea corecta. Nu este recomandat tratamenulul empiric sau ca
urmare a consultarii altor surse de informare neoficiale de multe ori
iniorecte. Medicul poate h unul de familie in prima faza ce va va fimite la
un specialist in boli dermato - venerice, care va face analize si va aplica
fatamentul coresprmzator. Acest tratament trebuie continuat pe toata
perioada recomandata, chiar daca simptomele dispar, iar actul sexual poate fi
reluat dupa 3 zile de la incetarea tratamentului in conformitate cu
recomandarile medicului specialist.
Riscul de infectare cu aceste boli este mai mare in contactul sexual cu mal
multi parteneri, ahnci cand nu este folosit prezervatilul ca mijloc de
Fotectie
si cind sunt utilizate droguri injectabile inhavenos, cand parteneml
se drogheaza sau are la randul lui mai multi parteneri sexuali.
SINDROMUL DE OBOSEALA CRONICA
Sindromul de oboseala cronica este caracterizat prin oboseala sau
extenuare severa care impiedica efechrarea activitatilor normale, zilmce
obisnuite. Mai exista si alte simptome, dar cel principal este oboseala care
dureaza de cel putin 6luni. Unele persoane se confinnla cu acest sindrom
timp de ani de zile.
Boala nu este foate bine cunoscuia. Majoritatea expertilor cred ca
este o boala cu setul ei propriu de simptome Totusi, unii doctori nu sunt de
aceasta parere. Nu exista teste care sa confirme diagnosticul de sindrom de
oboseala cronica. Din aceasta cauza, multi pacienti sau familia si prietenii
lor accepta boala cu oarecare dificultate. Este foarte important ca cei din
jurul pacientului sa creada in diagnostic si sa-l sustina. A avea un doctor de
incredere este de importanta vitala.
Oboseala nu este imaginara, are un substrat real. Este reactia organismului
la o combinatie de factori fizici si ernotionali.
20
CAUZE
Doctorii nu cunosc cauzele sindromului de oboseala cronica. Unele
persoale dezvolta acest sindrom dupa o infectie virala sau bacteriana, cum
ar fi gripa, dar nu exista dovezi in acest sens. Alte teorii incrimineaza
sistemul imun, sistemul nervos, sistemul endocrin (hormonii
si glandele) si
istoria familiala (cazuri in randul membrilor familiei). Insa nu exista destule
dovezi penfu nici una dinfe acestea.
Principalul simptom al acestui sindrom este oboseala sau extenuarea
severa care dureaza de cel putin 6 luni si nu se amelioreaza semnificativ la
odihla. Gradul severitatii este atat de mare incat afecteaza capacitatea de
munca, activitatile de recreere si cele sociale.
. Oboseala si celelalte simptome descrise mai
jos
pot debuta bnrsc sau
pot sa se dezvolte gradat de-a lungul unei perioade de saptamani sau 1uni.
Alte simptome pe termen lung includ:
- uitarea, pierderea memor:iei, stare confuzionala sau diflculate de
concentra.re
- dureri de gat;
-
ganglioni limfatici usor mariti la nivelul gatului sau axilei;
- dureri musculare;
- dueri afiiculare fara roseata sau tumehere locala
;
- cefalee a1e carei caractere sunt diferite de cele din trecut;
- somn neodihnitor (la trezire persoana se simte obosita)..
Datorita faptr ui ca sindromul de oboseala cronica nu este usor de
diagnosticat, expertii in sanatate au stabilit niste reguli de identificare a bolii.
Penfiul diagnosticul acestui sindrom sunt necesare oboseala si cel putin 4
dintre simptomele de mai sus. Aceste simptome hebuie sa debuteze o data
cu oboseala sau dupa declansarea ei si sa dureze cel putin 6 1uni.
Totusi, in prezenta fatigabilitatii persistente, inexplicabile si a altor
simptome tipice care nu intrunesc insa aceste criterii (de exemplu dureaza de
mai putin de 6 luni) se poate presupune ca diagnosticul este sindromul de
oboseala cronica si poate fi necesara inceperea tratamentului.
Unii pacienti cu acest sindrom dezvolta o afectiune in care frecventa
cardiaca (numarul de batai pe minut) creste si tensiunea arteriala scade in
momentul cand se ridica din pozitie culcata si stau in picioare. Aceasta este
deseori descrisa ca senzatie de lesin sau ameteala. Afectiunea se numeste
hipotensiune ofi ostatica.
Depresia se intalneste destul de des si poate duce la iffautatirea
celorlalte simptome. Medicatia antidepresiva poate avea efecte benefice.
2l
Sindromul de oboseala cronica produce simptome care se intalnesc in
multe alte boli, mai ales la debut.
De aceea, diagnosticul poate fi pus numai dupa ce o evaluare
completa a exclus celelalte boli cu sirnptome similare.
FACTORI DE RISC
Desi persoanele care sufera de sindromul de oboseala cronica au in general
intre 25 si 45 de ani si 6 persoane din l0 sunt femei, nu exista dovezr care sa
arate care sunt factorii de risc pentru dezvoltarea acestui sindrom.
Boala se intalneste rar la copii. Poate aparea la adolescenti, mai ales la
tinerele adolescente. Spre deosebire de adulti, adolescentii au mai multe
sarfse sa dezvolte sindromul dupa un episod de boala precum mononucleoza
sau gripa.
Studii diverse au raportat faph.rl ca in SUA intre 1 si 5 persoane din 1000 ar
putea avea sufer:i de sindromul de oboseala ffonica - suficient pentru a fi
consi derat o probl ema maj ora de sanatate publ i ca.
INVESTIGATII
Sindromul de oboseala cronica este greu de diagnosticat. Oboseala cronica
este o problema extrem de comuna si poate avea multe alte cauze.
Diagnosticul poate fi pus nu mai prin eliminarea celorlalte posibilitati.
In prinrrl rand, doctoml trebuie sa ia anamneza si sa faca un examen fizic
complet. Expertii au elaborat o lista specifica de simptome pentru a decide
daca o persoana sufera de sindromul de oboseala cronica. Doctorii se
folosesc de o varietate de teste Dentru a exclude alte boli. Printre aceste teste
SE numara:
- HlG,VSH,glicemia,TsH,analize de biochimie,examen sumar de unna.
In cazul in care simptomele, istoricul bolii si examenul fizic sugereaza alte
posibile afectiuni pot fi facute si alte teste. Testele suplimentare pot fi
urrnatoarele:
- anticorpii antinucleari pentru diagnosticul de LES
-
factorul reumatoid, pentru diagnosticul de artrita reumatoida
- testul HIV
- teste pentru boala L1me, in cazul expunerii la capuse
22
TMTAMENT
Obiectirul principal de tratament al sindromului de oboseala cronica
este imbunatatirea starii generale astfel incat pacientul sa revina 1a viata
normala.
Masuri simple care pot fi luate la domiciliu
- cum ar h imbunatatirea
ritmului de somn si exercitiu fizic moderat-sunt componente importante ale
tratamentului.
Apelarea la un consilier sau psiholog s-a doyedit a fi utila la pacientii
cu sindrom de oboseala cronica.
Desi nu exista o cura penfu acest sindrom, multe dintre simptomele
sale raspund la tratament.
23
BIBLIOGRAFIE
l.RBOIJDON-DICTIONAR
DE SOCIOLOGIE,editura UNMRS
ENCTCLOPEDIC,BUCURESTI
IS96
2.V.CLOCOTICIA.STAN-STATISTICA
APLICATA IN PSIHOLOGIE.editura
POLROM,IASI 2OO1
3.A-COSMOIICI,L.IACOB-PSIHOLOGIE
SCOLARA,editura POLIROM'IASI
1998
4.DICTIONAR DE PSIHOLOGIE'editura UNMRS
ENCTCLOPEDIC,BUCURTSTI
1
qS8
5.A.Nf, CULAU-PSIHOLOGIE
SOCIALA,editura POLIROM'IASI 1 996
6.OXFORD-TRATAT DE PSIHIATRIE
T.T.ROTARU-METODE STATISTICE A?LICATE IN STIINTELE
SOCIALE,editura POLIROM'IASI 2000
8.T.ROTARU,P.LUT-ANCHETA
SOCIOLOGICA SI SONDAJUL DE
OPINIE,editura POLIROM,IASI 1997
g.N.SILLAMY-DICTIONAR
DE PSIHOLOGIE,editura UNIVERS
ENCTCLOPEDIC,Bt CUR-ESTI | 9c6
lO.E.VERZA-PSIIOPEDAGOGIE
SPECIALA'EDP,BUCURESTI
I996
1l.P.ABRAIIAM,A.L.RoNCOv,c'CARAUSU-DROGURILE:ASPECTE
JURIDICE SI PsIHOSocIALE,editura
MIRTON'TIMISOARA 2004
l2.G.DANILA-GHID
DE DATE TOXICOLOGICE'editura
MEDICALA"BUCURESTI
1984
I3.AMERICAN
PSYCHIATRIC ASSOCIATION-DIAGNOSTIC
AND
STATISTICAL MANUAL OF MENTAL DISORDERS,FOURTH EDITION 2OOO