K. Sgg,{aql,'"Feqpnelqn.

F[_,ACKY"

In ultimii ani psihologia clinicd a devenit ,,clinamicZr" . Zd.d6,rnicia

c5'ut5.rii, spre exenlplu, de a ,jmpodobi" pacienlii cr-r etichethri diagnostice
aie r-tnei nosologii demodate a devenit dureros de evidenra- ,"dureros,, in
-
sensul ca." clinicianul nr-l se mai poate sprijini solicl pe c6.teva tehnici
standard dintr-un reperroriu limitat. Tehnicile care ntl ar-r fost capabile sd-
1'aci ta!6 cre$terii accentului pr-rs pe f-actorii rnotivafionali de bazd, ar-r tbst
abauclonerte- Altele au f-ost linute in via!6 prin respiralie artiflcialE. lJnele s-
trtt tnenlinLrt sal-l chiar s-atr revigor:at, cer reztrltat al unei flexibilitafj inerente
care, a permis integrarea unei noi abordd.ri conceptuerle. Dar, in lir-rii n.ari,
tehnicile disponibiie psihotogului clinician au avLlt urn efect consrrAngdror.
Chiar rnetode valoroase, precum Rorschach sau TAT nu sunt lipsite cle
Iirnitdri in aceasta privin!6. Cli.nicianr.rl care folosegte concepte precl-rm
,,anxietate de castrare" sau ,"obiect libid"inal narcisiac" este deseori nevoit s6
e><tragd dovezi relevante direct din datele testului. R-ezurnatul sd-u final
zlsl.lpra dinarnicii unui caz poate trp6-rea foarte indep6rtat cJe rdspunsurile de
la Rorschach. Gradul de inf-erare d.in datele protocolului este cdteodata arat
de ridicat incdt cel rnai abil interpret poare ajunge s6 se intrebe cit clin
tormuldrile lesute cu rn6iescrie suirt bazaEe pe perforrrr.arrfele pacientr-rlr-ri.
Multe din tetrnicile proiective curente au lipsuri ln orientzlrea teoretisi
yi in consecin!1 pun difrcile problerne de interpretare. ,,Desenele BLACK)I"
reprezintd. o incercare c1e a pdtrunde rnai profund in ad6ncurile personalitalii.,
tntrun cadru nai adecvat,. direct adaptat la interpretarea dinamicd. Chiar
clesenele sunt croite astfel inc6t sE se potriveascd teoriei psihanalitice.
Variabileie psihrologice sr.rrrt delirnitate in rnos specific, ierr sr-rbiecturi testulur i
:le re1'er5. la dezvoltarea psihosr:xuald,, rnecanisrne de apdrare, relagia cLr
obiectul, etc.
IJn h"rcru trebuie sd fie limpede. ,,Desenele BLACKY" sunt destinate
sd dezvdluie Lrn inventar coerent aL aspectelor psihosexuale cle bazd ale
personalit6tii. Tehnica nu se vr€ra un rnijioc de clasificare a incl ivizilor trr
categoriile convenlionale ale schizofreniei, tristeriei de conversiune.
tuiburdrilor de cara<;ter, etc. Tehnica este orientatd. rnai degratrd c1tre tera'pit:
decat citre diagnozS. clasificatolie, avAnd firnclia prirnordiala cle a f-urnizir
indicalii pentru terapie gi de ir inforrna terapelrtlrl asupra personalit5lii
pacientului.
 nedaptate'
rbspuns) gi de obicei 2 sau 3 rdspunsuri
scopul principal al chestionzrului este de
a firrniza date adilionale'
sondand un nou strat al persorratiti4ii, nerelevate
in povestirea spontana' in
dinamic mai aproape de
vrerne ce itemii puternic structura!.1 aduc materialUl
congtiinfa. ln *oO specifrc, chestionarul lncearcd sd el*cideze urmdtoarele
teoretice
tipuri de date perrtru fiecare din var:iatele dimensiuni

intensitatea nevoilor receptiv e orale ;

formalie
ap'rdrile Eul-ui referitor \a exprimarea oralitaiii: negare,
reaclional6, etc-;
prevalenla supraindulgenf.ei rli rej ecliei;
concepliaasupraatitudiniirrrameicuprivirelatrranire.
Sadisfn qral (Desenul II)
intensitatea nevoilor sadice r>rale;
deplasare'
apar.Srile Eul-ui cu privire la exprirnarea sadismului:
rePresiune' etc';
reacliaagteptatadinpartearnasreilasadisrnuloral;
forfa relativb a nevoilor paslve vs' nevoile sadice'-
$adismul 4na1 (Desenul IID
intensitatea nevoilor expulzive anale;
intensitatea nevoilor de reternlie anal6;
izolare,
ap6r6rileEul-uicuprivire.|aexprimareaanalitatii: represiune,
etc.;
atitudini cu privire la ,,toile't training"i
reac{iile a;teptate ale rnamrli 9i tatdlui:
Intensitatea oedipian4 (Desenul "tV)
irrtensitatea reacliilor oedilriene fa16 de pdrinli;
forlarelativ4acerin{elornarcisiacepre.oedipiene;
conotaliile scenei Primare;
reacfiile aqteptate ale mamei gi tat6lui;
tncercarile de rezolvare a conflictelor oedipiene: identificare Pozitiv6
oupdrinteledeacelagisex,indentificarenegativd cu pdrintele de se,x
optls, tensiune, nerezolvatzL, etc-
Culpabilitalea masturb-trrii (Des enul V)
intens itatea culpabilitafi rnasturbd.rii ;
apflrtrrile Egl.ui cu privire la exprirnarea culpabilitSlii: negare'
represiune, etc,;
 motivele czlre stau rabaza aregerii rdealutui Eur-ui;
nivelul aspirafiilor gi privirea asupra inadecvdrilor;
frecvenla evadilii in fantezie-
Obiectul iubirii (Desenui XI - M ; X _ F)
tipul obiecturui iubirii ales: narcisistic, anacritic, etc.;
motivele alegerii obiectului iubirii;
compararea pdrintelui de sex opus cu obiectul iubirii;
dorinla de asumare a rolului tsexului opus.

ruI. .dd,nninis,tra{ea testunui

Administrarea poate fi fEcut,l tn 1 o16. Ca gi in alte situalii de testare,

examinatorul trebuie s4 noteze cuvdnt cu cuvant toate raspunsurile gi
reacliile pacientului, pauzele lun3i, comentarii paralele, gesturi nervoase,
erc.
a. Instrucliuni prelirninare
Instrucliunile prelirninare se gdsesc pe foaia de raspuns. Sexgl Iui Blaclcy
trebuie specifrcat tn rrrod expres, I)entru a fi ugor pacientului sa' se identifice
clr personajul din desen-
b. Prezerrtarea desenelor
Prezentarea fiecdruia din cele 1 1 desene este insolita cle Lrn cornetariu
introductlv.9 dintre aceste comentanii sunt pur descriptive gi nur servesc lar
structurarea de dincolo de ceea oe este desenat in tablou. La desenele III
(Sadism anal) gi V (Culpabilitr*ea rnasturbErii), totugi, s-a constata cf,
situapiile au fost deseori interpretate gregit gi o specificare suplimentarl s-a
considerat necesard.. Aceasta s-a realizat prin propozifiile: ,,Aici Blacky se
u.lureaz[..." la III gi ,,Aici Blacky d.escoper[ sexul.. ." la V" Lista completd a
comentariilor introductive este datd tn foaia de rdspuns,
c. Povestirile spontane
Examinatorul permite pacientulu.l s6-gi spuni povestea ft.rd a-l intrerupe qi
nu lncepe'chestionarul pdn6 c6nd pacientul nu se declard satisfdcut de cflt r-r
povestit. Dac4 pacientul are vreo lntrebare privind procedura, pasajul
potriwit din instrucfiunile prelirr,inare trebuie repetat. ln eventualitatea ir-t
care povestirile pacientulrri strnt ,:xti'errr de scurte (rnai pufin de 3-4 rAnduri)
este de dorit sd se obfin6. rnateri.al suplirnentan prin intreb6ri non-directivc
precurrr ,,Spune-rni rnai rntrlte d,:spre asta.", ,,crlrn se sirnte Blacky aici?",
,,ce pa.re sE se int&rnp1e?", etc. Nu. este esenlial pentru pacient sd dea o
povestire tntinsd" confinAnd toilte elernentele unei povegti (evenirnerrl.e
 b. chestionar;
c. prefbrinla desenelor;
d. comentarii relative la alte desene.
Degi aceste surse abordeaz[ niv,lle d.iferite d.e rdspunsuri ale pacientului,
orice interpretare a unei dimensiuni date, trebuie s6 fle capabiia. s6 cuprilda
toate 4, altfel interpretarea nu er;te corectA. De vreme ce sursele separate
sunt de fapt ra.spunsuri ale aceluizrgi ind.ivid, ele pot fi luate
doar ca faleta ce
reflecta acelagi rniez. tn consecirrli, inferen;ele din cele 4 surse trebr-rie
sd
poatd' fi cornplet integrate- DacE un rnodel de
interpretare 11* se l'cadrea-zd
intr-o dirnensiune, sursele trebrrie examinate pdn6 cand
inferenlele se
potrivesc ir'npreun6- In mocl sirnJ,lar, interpret4rile
dirnensionale trebuie s6
aibd' sens cornbinate in configural:ia totala u. p"t"onalitaiii.
stricta aderenfd. a
acestei abordS'ri congrllente a datelor reduce posibilit ertea
eroriloe de
interpretare qi face usor detecte.bile incercarile gi falsificd.rile (chiar
ale
psihologilor in rol de subiecti). I)entnr scopuri clinice, datele
sunt rn6.nr.rite
astfel mai profitabil intr-o rnirnieri cantitativd. fotosita in cercerarile
teoretice' Astfel, observaliile asul>ra comportamentului pacientului in tirnpul
exarnin5.rii, pot fi gi ele luate in cr>nsiderare.

rnterpretaxea povestirilor srpontane este orientata schemic, cll accent

mai degrabd asupra conlinutului latent decdt asupra celui manifest.
o atenlie
speciala este acordatd' intensittrlli ernofionale, mecanismelor de apdrare
a
Eul-ui, blocajelor, simbolismului, artificialitatii, scdpdrilor semnificative,
etc. Fptul cd, pacienful rE.spuncie la Desenul vlrr, spre exemplr:,
cu o
povestire de rivalitate fratern4, nu este ln sine
un indiciu al unei tulburar.i
puternice ln acest domeniu, d.e vrepe ce situapia
stimul este inca-rcatd irr
acest sens' tn loeul gradului d,e implicare
fraterna este judecat6 in prirnul
rdnd intensitatea gi cr+rn terna rivalitdlii
este rn6nuit6, gi nu pur gi simplu
dac6 ea este salr nu prezent.. ln leg'turd.
cu aceasta, conceptur d.e
"norrnalitats" treb'ie str fie irrefabil pentru clinicianul care-gi incepe
investigarea au Desenele BLACK.)a.
A";;;";"" Lrnor astfel de disrirnindr.i
poate fi dobdnditS' cel rnai bine
in urrndtoarele exernple, ilustranallrin experienld.. oricurn, exarninarea atenl.tr
o por.";" ,,p*ternic6,,, ,,non-puternicd.",,
dirnensiune, poare fi de ajutor rn
ff;Hr:-""*-- evaruarea graoului cle
 B lacky.'t
- sugestii (incluzAnd itemul I aI chestionarului):
- negare explicitE. a agresiunii ,,Blacky nu e sup5rat, el se joac5,';
-
- accent asupra mestecatului
-,,ii place sd mestece tot timpul,,;
- orice menfiune asupra faptului de a omor6.;
- orice act sau amenin{are de violenfE. ia adresa lvlamei, necont6.nd din
partea cui - ,,\darna c6lcat6,de rnagind.,';
- rnenliunea deprivS-rii de hrana (rnai rnult dec6t ,ntoc*ai a terrninat de
rnAncat).

E,xpulsivitAte anal4 @esen JII)

_. puternicd.:
,,Cred cd acoper6 pentru cd altS- d.atd. a fost ocarata pentrlr asta gi chiar
ca qi cEfelugS simte c6 nu e ceva r:hiar public in asta. De asta alege un locaor
pulin mai departe de cugca ei.',
- non-puternici:
,,Toat[ familia e afar6", dar Blacky s-a dus tntre clr$ca Tatdlui gi cea a
Mamei s5. se u$ureze, deoarece r> incd. t0n6rtr gi se simte mult mai linigtitd
idngh. cugtile pirinlilor."
-- sugestii:
- Blacky obiecteazi asupra,murd6riei sau rnirosului;
- Blacky vrea s6-gi mulfumeascA plrinlii;
- orice menliune la,,comoat:6";
- orice rnenliune 1a acoperire, ascundere, ingropare salr ,,a face un
depozit"

Intensitate oedipjan1 (Desern IV)

- puternicd:
,,Asta weriffcd ideea c5. Bla,:lc5r e gelos pe dragostea Marnei pentru Tatzr
gi indic6. cd vrea foarte curdnd sil-gi exprirn"e sentirrrentele. El vrea, poate, sir
lncerce s6-l intd.lneascd pe Tata ca egal qi sd se batd cu eI pentru afecliunea
Ivlarnei; el e nesd.buit gi lncdp?LlAnat gi nu tgi dI seama cd situalia e cle
neschirnbat."
- non-puternicd:
'
",Blacky e pu{in carn geloe,s4 zilele astea. S-a obignuit ca plrinfii s6 ii
acorde ei toat5. atenfia - gi apoi, tnlr-o zi, i-a descoperit pe lMama gi pe Tart:r
in spatele unui tufrp, iar ei nu i-a,u acordat nici cea rnai micd atenlie."
t
.it
.! - sugestii:
1l
(l
"frI

't.'t
ii

IN]
 - non-pllternicS': ,,TipPY, fratele mai mic a1 lui Blacky este pe cale sE se
trezeasca pe neagteptate cu coadzr ttriat[. Btacky
tocmai vrea sE Iatre gi sE-l
avertizeze asupra pericolului. De fapt,
ftzic, el nu poate face nimic, d.ar va
incerca s5.-l impingd de l8ngd bufire.,,
* sugestii:
- orice rnenfiune asupra cozii lui Blacky
lui", - ,,crede cd. unneaza coacla
,,propria lui coad5 ind,ep6rtat6,,;
- negarea implic5rii tui Blacky _ ,,ru e preocupat,
doar curios";
- griji speciald fa1d. de ori<:e coadd
- ,,Tippy are a$a o coadd lungd,
minunat5.'i;
- rezistenla neobignuitd..

./-. Invidia pegisului (F-eminin) (Desen VI)

- puternicd:
"Lui Biacky i s-a trezit curiozitatea asupra sexului opus gi s-a decis s4
se uite mai de aproape la organele genitale
ale,lui Tippy c6nd el nu igi dd
seama c6 se uitd la e1.,,
- non_puternicd:
,,Blaclc5r n' inlelege prea bi:re ce i se va lnt'rnp.la lui
tearn' pentru Tippy, dar ii este
cd. sirnte .a .ra, va fi un lucru
b;rr. Ea arvrea sd. iI ajute, dar nu
$tre ce s6 fac6.",
- sugestii:
- remarci cu privire la coad.a. in sine, adrnirarea ei, dorinla de a-g,i salva
' propria coad6;
- resentirne'tul noliunii c5, <:oada ar fi taiat' pentru
_ regret asupra inevitabilei un scop;
tiiieri a cozii;
- specificarea satisfac+iei asrrpra t'ierii
cozii mascururr-ri rippy.
Identificare pozitivd. (Deser VII)
* puternic'' (spre deosebire
de ce':lalte inseamn* 0 adaptare
bund):
,,Acurrr ascultd, micufure, c6nd latru
tu sari, ai inleres? Bracky se simtc
foarte superior fala de acest cSfehrg.
vrea s6 creadd. c6 el este geful sau poate
pretinde c5' este tatd-l sdu
vorbind r:u el pe un ton superior.l,
* non-puternic-:
,,Blacky a g6sit oeva ciudat. Arat' ca
mipc6 sau latrd Ia ea' li este un c6ine, dar nu se
la tn.eput pu{in tearn6, dar apoi
igi da searna cd
nu ii poate race nici un r6u, asa
::;::,.[]sffillucdria c6 se rinisteqre pi
- sugestii:

ll
 probabil a doua oard' cand Eilacky
face asta si acum $tie ca este
neascult5'toare de aici congtiinla. Nu ii place
dezaprobarea, ci s6 fie
alintatb.,
aga c6. nu mai face aga ceva.2,
-'.'*:'Jil,,#".ffi1.1TT:i:*:;#ff ,,,T';,'""'f
ie;
- negarea congtiinfei ori a ruginii *,,doar un vis";
- exprimd'ri puternice de vinov6lie
- ,,team6 de a merge in rad?,, ,,se va
sirn{i la fel totdeauna de aici inainte,,;
- orice rnen{ionare a mortrii <>ri omorgrii.

Idealul Eul_r-ri pozitiy, (Desern X _ M, XI * F)

_ puternicI (indic6 adap.tare favorabilS):

"tntr-o zi Blacky a visat cE este un caine fantastic - mare, curajos gi

folositor' Asta li arnintegte de tatd.l sd.u foarte mult. Era foarte
marr*dru cle
asta, peste tot lurnea se rrita la el <:u adrnira1ie.,,
- non-puternic6:
,,S-& rds de el pentru c5. e atdt de bleg. Sirnte asta gi se inchipuie ca
frurnos pointer- c6nd se va tre,zi, se va simti lntr-adev5.r urnil gi se va t6r6'n
la
Marna care il va linigti gi ii va sprrre ce c6fel frumos este.,,
- sugestii:
- relalie specificati intre visul lui Blaclc5z gi pdrintele de acelagi sex.

Obiect libidinal narcisiqs (I)esen XI M, X _ F)

-
-- puternic6:
,,Blacky viseazd. la femela 'risurilor tui gi cd. va face d.ragoste cu ea .,.;i
/\. c[ nu vor fi alti cdini masculi care s6-1 deranj eze, pentru c6 il va l.ugd.ri dt:
acolo chiar sub ochii ei. Crede crE" e la fel ca mama lui, care in ochii iui e
prototipul tuturor femelelor.,'
. _ non_puternica:
, ,,Blacky viseaztr la prietenrl lui pe care o va intalni c6nd va cregtc:.
; probabil o va lnt6lni la bar, vd. J6ps4
de cateva ori cll ea qi apoi ea se v;i
; indrbgosti nebunegte d.e el pentru totdeauna.,,

r personajtrl din vis este pdrintele de sex opus;

i personajul din wis e legat ilntr-un fel d.e parintele de
: sex opus.

'

il
i
r. Ii

:rl

1:
 Mama s6 partr foarte hrdnitoare (,,ii place"), dar apoi elementele de rejeclie
apar mai puternice (,,plictisitE", apoi ,,tolereaz6,,). Blacky puternic
emolionat tn timpul suptului (,,pu.iin emofionat, tulburat") cu o neobignuit de
puternicf, amfazE pe agresivitalea gral6 fa16 de Mama (,,o mugc6'", ,,irr
mamiera ln care ar mupca")-
- C (chestionar)
1- ',Q" negAnd irnplicarea erno{ional.A, pacientul d.ovedegte o
puternicd preoctrpare pentrrr gratificarea orali.
2' ,,b" - raspuns ne\rtru - in concordanla ctr prirnele cornentarii di1
PS.
3 ' ,,b" - rispuns puternic' oral, dependent. Nu doregte separarezr cle
Mam5..
4. ,,v" - foarte puternic5 d.r>rini6. de strpra_in<itrlgenf6-
5- ',b 9i Q, nlr rnd' pot decide" - nevoie ptlternica de continua hr6.nire gi
dependenlb (b), acornpaniat6 de sentim.ente de severd rejectie clin
partea Mamei (c).
6. ,,c" - ernfazl pe extremrl frtrstrare a nevoilor orale.
- R (rezumat)
Foarte puternica implicare orar-receptiva. (ps, 1,3,4,5, 6).Doregte rr
relalie pasivd', dependerrta, cu hrlnitoarea Mami, dar aculn se sinrte sevel.
rejectat gi frustrat de ea. ln consr:cinfd., rea.cfioneaza intr-o manierd. agresivd.

Ir. Sadi,srn oral (Desen II)

*PS
,z- ,,Incearcd doar sE sfh-gie acel lucru tn bucafi ... paxe s6 fiesupdrat pe
obiect "'pare s6-i fie gi foame .. pare s5. se razbune pe
ea pentru un motiv
sau alttrl ... rdzbundtori'.
_A
Rispuns ini;ial foarte agresiv, dar ostilitatea d.eptrasati
("incearcd doar s6' sf69ie acel luoru tn asupra zgarcJer
bucdti,'). Apoi introdr.rce frustrareii
ora15 ("ii este gi foame"), iar ln
final su't exprirnate elemente de rizbunare
fafd' de hzrarna, degi nu legate di::ect
de depriwbrea oral6- Durere de a aclmite
ostilitate gi de a fi fo4at sd facd fa16 rejectd.rii
rnaterne. contin'6 sd. se refi:re
la Mama ca la lucru care suge teazd, o incercare de recuperare
lntr-o atitudine "98",
batj ocoritoar.e.
adoptiltrl

-e
l. - - rdspuns in pS.
IJ
_R
Foarte puternic6. irnplicare e,nal-reterrtivA (PS, 1 , 2, 5) gi anal-expulziwd
(2,3,4). Tulburat de impulsurile agresive infantile, incearca sd se agale de o
t-orrnafie reacfionald. obsesiv-cornpulsiv6 (,,ordonat gi curat") fEr6. succes.
Terneri paranoide de rdspunsuri la. Marna $i Tata.

fV. Intepsitate oqslipiane e)esen IV)

_PS
,,Evident pare furios ... rm pentru cd ei fac dragoste ... doar furios pe
ceva... pare str fie inmdrrnurit ... vrea sA fie tofi trei intr-un fel.oarecare ... ei
par sd. se lnfeleaga despre ceva .,. ea pare mai degrabi satisfEctrt6 de sine ...
el (Tata) pare sA arate cea maj mare adoralie pentru ea ... ea pare sa fi
obginut ceva, dar ln acela$i timp se simte cam singura.
_A
Irnediat tulburat de scen6 gi prima reaclie este s6 nege motivul (,,nu
pentru cd. ei fac dragosten'). Se simte lAsat pe dinafan6 gi vrea s5. fie inclus
dar nu are <> idee clartr despre posibilul sdu rol (,,togi trei intr-un {bl
oarecare")'. _Continud sd se id.en1;ifice cu Marna gi sd elaboreze sentimentelc
ei de satis'facfie primind dragostea Tatdlui, degi ea rdm6ne arnbivalenti. 1;i
singurd.. Bd"rba{ii sunt preocupali sE. arate ,,admira}ie',.
-r-
1- ,,Asta nu-l derarrjeazd... rnai degrab4 ii place..- nu gtiu de ce .,.
atdta doar ctr se bucurE de asta... pare pulin prostu! ... mai clegralr6
stdnjenit pare comic." incepe prin a ne€ia implicarea sii
emofionald pentru ca epoi s4 o lntoarcd la extrern spun&nd c6 sc:
bucurb de scen6. A.ceasta, pentru Lrn anumit motiv, este
inacceptabild gi tncearcE s6-gi revind descriindu-se prclstu{ cornic.
9i
2- t,e" - r5spuns neutru.
3' sugerea'ua dorirrte sexuale ptrternice, vinovate. Inducereir
"c"
sentirnentelor de rugine
4- ,,b" - rlspuns neutru.
5. ,,I'{imic ..- poate aratd putind st6njenear6.,, posibild stanjeneaiii
proiectatd asupra Tat6lui, tnt5.rind notiunea -
vinei pacientului in fat^
irnpulsurilor sexuale.
6. ,,11 charnd. gi ii spune ()e frumos a fost ... il raud6 pe Tata pentr.rr
atenlia lui --- pare pulin stanjenit6.., observafii directe la aclresa
iri
Flacky"" * cirldat5- intorsitur4 in care mama ii spune lui I3laclry
ce
 4- (Pauz6 lungd") ,,E greu de spus ... aF zice c6 da .., nu gtiu de ce.,, _
foarte nec5jit de ternerile determinate de practica plinE de p6.cat a
masturbd.rii.
5.,,iI va face sl-i tje rugine intr.un fel gi ii va spune lui rata... nu va
sPune rnai rnult -"- va apdrera gocat6." Mama pare s6 fie un personaj
-
nestatornic. Pune in scerr6. faptul cd e gocata, o ocaregte intr-o
manieri posibil provocati'rd fdcAndu-l de rugine gi apoi o tr5deazd.
spun0ndu-i lui Tata.
6- ,,Ar fi arneninfdtor" Tata privit ca o figura neprietenoasa,
arneninfE toare in aceastE si tualie.
_R
Foarte puternici cr-rlpabrlitate a rnasturb5rii (pS, L,2,4,5,6) pe care
pacientul simte nevoia sa o mafturiseascd, d.egi nu o poate tolera congrient.
vina, oca-'ionat6 de practicile masturbatorii qi fantasrnele care 1e
insofesc, intarita ce o rnamd inconsistenta, seductiva gi un tata arneninlator
care €Lrrreinla sb se rdzbune. I)in rx)u e sugerata id"entific
area ferninind.

VI. Anxieratea de qastrare_ (Desen VI)

_PS

"coada este ta'iatd .-. o fiinllruman6 arunca culitul ... coada e td,iatd.pe
rnijloc de-a lungul in loc de perpendicular... Bracrc5r
se intreabd. dac6. i se var
ItntAmpla gi lui --- 'rippy pare s6 fir: ruginat5
sa* vinovatade ceva-",
-A
T6'ierea cozii (castrarea) ester act intenfional
care pare si. fie pedepsirei,r
pentru o greseala' Puternice temeri
de castrare indicate <le referi'fe la sine
("Black5z se intra-b6 dac6 i se va intd"mpla
gi rui,,). simbolismur tiierii ,,pe
mijloc de-a lungul'n sugereazd" cd. actul
castrarii poate implica transformarea
nrasculului in femel6.
-C
1' Fi b" - exprimarea unei foarte puternice
"&
2' "&" castrarea interpretata. ca pedeapsd.anxiet5li de castrare.
masturbare. pentru pScate, posibil
! ,

3. ,,d', * an:<ietate extrern5.. f)orin1d.

de
4- ,'I)s.. El nu va rnai fi lingrijorat reprirna.re.
rerascurinitate cll tearna prezentE, ;,2 _ e preferabil sd- renunle ia
castrare de ferninitate_
de castrare tn schirnbul starii pasive,
5. ,,Tata" Tata corrceput ca agent care
castrearrA. Consistent cLr
L9
dorinfa' congtienta' neirnplinit5- d-e iderrtificare
cu figura autorit6gii masculine
agresive, ameninfdtoare, care in realitate il lnspaimanta.

VIII. Rivalitate intre frati (Desen VIII)

_PS
"Tata il rn6'ngaie pe Tippy ,-. iar Mama din condescendenfd se g*durd
pe ldngd c6lelul rnai tandr ... Blaclcy pare curios gi
totugi
fi 1-ost in acelagi roc dar \zrarna s4 fi fos-t afar6 din casd.-,' manios ... dorind s6
-_,9
Tat5.l favorizea-zd, fratere mai mic. Mama este
nesincerd. gi ,"din
condescendenld. se gudurS,'. pos ibil favoriz
eaz6. pacientul. Mai t6.rziu apar
dorinfe rndnioase de a inlocui fral:ele in afecliunea
tat6lui, dar rrrama compre.
exclus'' Din nou accentur e pus pe nevoia de a fi
iubit de tat'_
-C
1- ,,Nici unul nu se poffivegte _ c
Ai d sunt cele rnai apropiate,,. __
alegere intre raspunsul de rivaliate rnoderata intre
frali (c) 9i
agresivitate fa!6 de pdrirLti (d). ,,F'ga,", precu.r'
$i ,,i se f-ace fric'. gi
se ascunde" de ra w, imprici lipsa de dorini6. de a infruntzr
problernele.
----#-exagerarsa-msritek r-frateh*i-indied-o sril-itat€-la*baz
a.-
3' "c - poate fi b" - oa in PIi, fratele este t-avorizat
in special de Tata.
4' ,,d" raspuns neutru. rn rumina altor replici poate
fl
interpreta;t ca negare.
5' ,,T'ui Mama i se potrivegte a, rui Tata b,,.
- pacientul simte c6 Mami:r
il preferd. fraterui" pe c6nc. Tata' prefer' pe fratele.
6' ',$i pe Marna gi pe Tata.. Ar {i trebuit
s6 fie gi er acoro cu ei.,, _
mdnie dirijatd' in primui l'd'nd impotriva parinfilor, mai repede dec€rr
irnpotriva fratelui.
_R
Puternic' rivalitate intre liali (ps,
principal irnpotriva p5'rinlilor, 1, 2), dar ostiritate simlit' in
in spe"ial fald-de tatd, care favo rizeazd"f.raterc
in dauna pacientuluri.

fX- Sentirnentp de vinovd.tie (Desen

IX)
_PS
,,Se pare c[ un fel d.e c6iner-inger il ceartd furios pentru
cd nu a fost
?.7
*C
1- ,'Atat de Mama cdt qi de T'ata. Partea din fa!5, ii arnintegte de Marna"
cea din spate de Tata. Fata arat5. ca Mama, expresia pi atitudinea general6
arnintegte puternic de Tata." confuzie de sex ln idealul Eul-ui. Vrea szl
-
joace un rol ferninin ca Mama, tofirgi nu poate abandona
complet speranla de
a fin urr rrrasaul puternic, agresiv, ()a Tata.
2- ,,Nu prea bi*e" - Tata nu irre caritilire figurii ideare-
3- ,,c" - alegere regresivd. Tanjegte dupd ideal ca mijloc d-e a recupera
",provizia" narcisistd. din partea p1rintilor-
4. ,,e" - deprirnat in privinla ganselor de trnbun6tdfire.
5. ,,e" - apreciaz5 prognoza ilctuald. ca rninim6.
6- ,,b sarl a" - recurge frecvent la evadare in fantezie.
-R
Pacientului li lipsegte un i<leal al Eul-ui pozitiv, masculin, modelat
dupd tatd (PS, 1,2>. ln schimb, doregte sE fie Lln amestec de masculin qi
feminin; cu trisaturi atdt de la Mrma cat gi de la Tata. pare foarte deprirnat
pentru cd' e un tatat gi cd' nu ajunge la nivelul aspiraliilor.
Actul preocupat sd
obpinS. iubire.

XI. Objec.ruL iubirii (Desen )il)

_PS
,'viseaz6 cuoo ar ar[ta dacd ar fi fa,a ... carrr corrlic ... e
...
a$a ar frn un c6ine rrrai atractiv ...
mai degarbd puternic 'epotrivit
... asta e tot.,,
-A
Poveste complet narcisistd.. rncapabil s6
vada personajul din viaf6 ca
obiect aI iubirii ferninin- Strdns legat
de nofiunea identificarii feminine.
Vrea sd fie o fatd' atractiwd, totugi cu.
o urrna a puterii rnasc'line.
_C
1. ,,El insugi" _ confirmE pSl.
2. ,,Tata gi Mama,, * din nou confuzie
de sex.
3 - ,,d" alegere narcisista.
-
4. ,,d,'_ incd cornplet narcisisteic-
5. ,,N{ai lnleleaptd, dar mai pu}in interesant3,, _
i'teresant6' posibir ar fi mai ar fi o1erneld rneri
arracr;iva pentru Tata.
6' ,,Da - pare rn-i .otvenabir ar
ar controla rnai ' Lrqor pe al{ii." - trece prin rnai pufine dificurtdli _ i-
laudd. avantajere ferninitalii, Torereaz.
pasiv gi depen<lent gi totugi - sd. fie
ar avei! ocaziasd.-i controleze
subtir pe allii.

)a
!)
 Marna este un personaj inconsiritent
cu o oarecare premisiune iniliald. de
indulgenta si gratificare, de obict:i,
ins6, d.evenind. rejectiva gi frustrantd..
esre aroganta, provocativS, sedui:tivd
_ ag5.f6ndu_r p6'5 in punctul in Ea
propriile lui impulsuri 11 infrico$eaze care
gi apoi trd.d6.nd.u-r tat6rui. pe scurr,
extrem de depenclentd. de a ino,;ula
ambivalen{f, fiului. Tat6l, pe de arta
parte, este descris ca o perso€na
rece, d.ominantd., ameninlatoare, care
inspird pacienfului'teroare' Astfbi,
cdgtigarea dragostei paterne a cleve'it
obsesia vielii lui' Fratele mai
mir: cu 13 ani, vine gi el sE impartd. ostilitatea
pacientului' in principal datorita
locului sd.u sigur in afecliunea tatdrui-
sd vedem acurn cum aceste forJe
au modelat de-a lungul timpuiui
dezvoltarea psihosexualS a
pacierrtrllui. ca gi copii mic, e
nevoile sale pasive, dependente, foarte probabil ca
sa nu fi fost satisfEcute de marra str
inconsistentS" Ecualia infantila
a hranei gi iubirii l-au 15.sat cLr o nepot.riri
dorinfd pen'tru arnbele' Aceast6
dr:privare orald. a iscat inte'se
agresivitate, rnai tArziu generari::at* sentimente dc
qa tr5s6tur6 d.orninantS de
structurii personalit'lii sale' caracter
comportamental, o puterrricd cornponentd '
sadicd' se exprirnS tipic printr-o orar-
apropiere batjocoritoare, sarcasticd,
"mugc'toare"' t'a!6 de ceilalfi' r,rmele
a$a nurnitei faze pacientului in timpul
"anale" a dezvoltarii "*p.ri.rferor
exar'inare. ln prirnur r6.nd g6sim
,ro..*i. "u'tI o. asemenea clar vizibire irr
nivel retsntiv mai avear"., o" de a ,,funcgiona" la un
o" ^-;";:::,1"-ttt"tcare
c'
:":ff
c rac t e ri st i t
ar
nxare a,u. u ..,.' irl Ti"iiJ
Dar aceastd ajustare rrevroticd
intr-un comporrament a (:orullictelor "Ti Jr'":T;::;fi J*
n*ai primitiv, exp"r=rr,
razburrate prin murddrirea ;1" #:t:r:rH:":::,":i::l
pdrin!:ilor. concomitent
t"""tt;:m?:d5' d'eja, de'a lunguI borderline-ului cu acesr stagiu" gdsirrr
: urm'toare' lncep^nd inspre psihoz6.
considerare pentrr-r cu perioada oedipianS, pot
regresia pacientululi fi luate i'
analit'fii gi oralit.lii acompa'iat* c6tre nivelele pregenitale
alc
de simptomele lor ae
nerearitate. Diir
pe care a purut-o
:.frI ;r:;:l:"sorurie
rce' infrico$d'toare, ut'iza in;";;*.rea crorin{elor
negat.iv6, anunr fa!6 de mama sa sed.ucdtoare, a
fbst una
care era dej a
lmburreze urr t€rtd'
.;;1';r*l,j+"":::
neprietenos' ame ninfator.
;;::i#*X-ffi: ::
cornplicatd, de ternerile Aria
rnasturbd.rii, tn
rnasturbatr>rii "-*r..ta . I
si de castrare. ," ;;;:rT#":;
rantezi e, er, rq i perrnitea, p
renlr''farea" "',la penis' ""iiT;",,iillli,fl:'XT, ::::" o fi ferneie,
ab il,
rob i.
sirnborul-forpei rnascurin.t'' totu$i, irnpricrr
,. Congtient, asta
era o metodl
 Maniera vie in care copiii tind str se ,,amrlce" asupra sarcinii ce o au de
fEcut este ilustrat1 prin uund.torul rdspuns dat de un copil de 10 ani Ia
Desenul XI:
,,Blacky viseazi la o cElea... vine $i o urmEregte... ea sare d,up6 un
bugtean, iar el dup6,.....ea intr6 lntr-o pegter6. gi el o urmiregte... ea
impinge un bolovan gi astupd gaura pegterii .... ea igi da costumut jos gi d.e
fapt este o vulpe --' doar un costtrm ... vulpea il leag6 pe Blacky gi se cluce s6
irsi ascutd culitr-rl ... se intgarce inapoi in pegterd gi e chiar pe cale
pd ii taie
capul lui Blaclcy cdnd rippy sare in rrpatere lui Blacky gi il trezegte!,,

\ZruI. Aplicafii p.gpibite

a) diag4ostic. dinarni-c : proclrrd psritroterapeutului o evaluare a dinarnicii
personalitatii pacierrtului sau; suplimenteza perioacla
psihanaliticA a ,,artalizei d.e triere,,.
b) : compararea exarnindrilor Blacky pre_ gi
post-terapie llentru posibile ind.icafii de schimbare ar
cursului teraSriei.
") teraplrtic. : servind. ca stirngl gi discuta.nd
cu pacientul propriile sale rdspunsur.i Blacky ir-r
momentul potrivit al terapiei.
d) teh{ricd de csrcetare

21