u n i c e f#

Asociaţia RENINCO Români a

SET DE INSTRUMENTE, PROBE Ş l TESTE

PENTRU EVALUAREA EDUCAŢIONAL Ă
A COPIILOR CU DIZABILITĂT I

Bucureşti, 2003
Coordonare:
ECATERINA VRĂŞMAŞ
VIORICA OPREA

Autori:
VIORICA OPREA
ELENA LILIANA NIŢ U
DlANA CHIRIACESCU
ELENA LUNGU PETRUŢ A

Referent ştiinţific :
prof. univ. dr. VERZAEMIL, Universitatea Bucureşt i

Mulţumiri speciale persoanelor care au contribuit cu observaţii şi sugestii, în diverse etape

ale elaborări i prezentului set de instrumente:
MITROFAN NICOLAE, prof .univ.dr., Universitatea Bucureşt i
RADU GHEORGHE, prof. univ. dr., Universitatea Bucureşt i
TOBOLCEA IOLANDA, lectordr., Universitatea Al. I. Cuza, laş i
VASILIU COCA, ISJ laş i
CURELEA RODICA, ISJ Dâmboviţ a
NIŢO I OCTAVIANA, ISJ Vâlce a
ANDRONIC ZENAIDA, ISJ Dolj
MOCANU MARINA, DPC Bacă u
BOTEZMURARIU CORINA, DPC Bacă u
TAFLAN AUREL, Pro Humanitate
VRĂŞMAŞTRAIAN, UNICEF

Editura MarLink
Tel ./fax: 0 0 4 0 2 1 2 1 1 8 9 7 6
E mail: vmares@fx . ro

Coperta şi D T P : IOANA GLODIAN

Lector: LILI STĂNESC U

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a Românie i

Set de instrumente, probe şi teste pentru evaluarea
educaţională a copiilor cu dizabilităţi . Bucureşti:
MarLink, 2 0 0 3
Bibliogr.
ISBN 9738411068

376

IMPRIMERIA
 CUPRINS

CUVÂN T ÎNAINTE

PREFAŢ Ă
t

INTRODUCERE 1
Consideraţii generale 1
Reevaluarea evaluări i 2
Psihodiagnoza ş i prognoza în psihopedagogia specială 4
De la diagnoza predominant medicală
la evaluarea complexă ş i continuă 7
STRUCTURA EVALUĂRI I COMPLEXE 9

Fiş a de evaluare primară 10

Fiş a de evaluare ş i cunoaşter e a copilului 12
Grila de observare 16
Fiş a de observare 18
Fiş a psihologică 19
Fiş a logopedică 24
Examinarea psihologică ş i psihopedagogică 26
Secţiunea I DEZVOLTAREA PSIHOMOTORIE 29

1. Scara Portage pentru educaţie timpurie 29

2. Ghidul progresului Jim Dale 32
3. Fiş a de dezvoltare psihomotorie a copiilor ( 0 6 ani) 37
4. Aprecierea dezvoltări i psihice a copilului preşcola r 41
5. Scara de evaluare Denver 44
6. Scalele de dezvoltare Gesell 46
7. Scara Brunet Lezine 46
8. Evaluarea iniţială a copiilor cu deficienţe motorii 52
Secţiunea a lla EVALUAREA INTELIGENŢE I 54

࿿࿿%0%Ylxxviii㚘瓉%0%࿿࿿%0%࿿࿿࿿࿿࿿%91%38%38%᐀䡸࿿࿿࿿࿿࿿࿿%0%࿿࿿[⣖ᡩ࿿
\闤ѱ࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿%0%]ꗲ㝆࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿^‫ﻖ‬栭࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿_ퟶ恮࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿`࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿
a稾羽࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿b럄Ґ࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿cꈖ䌃࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿dꂎᦸ࿿ e阠咵࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿
fꀮ妒࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿g匬⧯࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿hƮ燖࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿i琂勇࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿j뇆⮵࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿
k٫࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿l䍢戣࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿m藈曓࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿n涊奯࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿o㘞坉࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿
p杰玼࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿q梖⠎࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿r㣞恑࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿s괌☢࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿t畖枙࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿
u㲈ᠳ࿿ v茚䮩࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿wᨪۗ
࿿ x猠೼࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿y霚ᐡ࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿
z䌀ὀ࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿{आᅮ࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿|㴌䭨࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿}䇘‫ݮ‬࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿~燜࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿
㊊礆࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿€밖‫ܫ‬࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿飂癭࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿‚풠㰉࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿ƒ岤⃤࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿
„⻢䬣࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿ 瓎ᖜ࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿†꿒䫓࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿‡を㳹࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿ˆ档࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿
‰憘皉࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿Šᝊ䍥࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿‹ⰴ䪇࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿Œ嵜࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿蓔᳔࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿
Ž扔⇐࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿仐儙࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿䓢࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿‘鬲ȡ࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿’‫ﯜ‬眻࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿
“拂ⱼ࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿”ힼᩔ࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿•绶䋥࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿–糬㍓࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿—䫞❑࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿
˜ᘒ圇࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿™뿮劓࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿š古㢿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿›匠≯࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿œdž娂࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿
㓢⪜࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿ž薪᭵࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿Ÿ뷜愭࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿ 춤℉࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿¡婌坿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿
¢᪀Ȓ࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿£‫ﲈ‬氬࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿¤켜洛࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿¥쩒䳥࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿¦ⴚ⤦࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿
§럮啿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿¨⯪䍯࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿©䑦沋࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿ª ࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿«ፌ¬줺य़࿿
䙸䇗࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿®戞燥࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿¯뚨乂࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿°䏸࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿±巺椡࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿
²ᥪ窿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿³륨幍࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿࿿´ Bateria experimentală privind nivelul de
dezvoltare intelectuală
 a copiilor de 610 ani 54
2. Scara metrică a inteligenţei Binet Simon 55
3. Scala de inteligenţă StanfordBinet 57
4. Scala de inteligenţă W.P.P.S.I. (Wechsler) 58
5. Scala W.I.S.C. (Wechsler) pentru şcolar i 59
6. Testul Dearbon 60
7. Matricele progresive standard Raven (A, B, C, D, E) 61
8. Scalele Mc Carthy 62
9. Testul de triere Mc Carthy (MST) 63
10. Scalele Bayley de dezvoltare a copilului 63
1.1.Testul Goodenough (omuleţul) 64
12. Testul SnijdersOomen 66
13. Testul "Sans paroles" 67
14. Bateria de teste BorelMaisonny pentru aprecierea nivelului mintal
al copiilor între 1 ş i 5 ani 67
15. Scalele pentru diferenţierea abilităţilo r D.A.S 70
Secţiunea a llla PROBE PSIHOGENETICE OPERATORII 72
Secţiunea a IVa 75

PROCESE PSIHICE 75
1. Probe pentru determinarea nivelului abilităţilo r perceptive 75
2. Proba perceptivmotrică Bender Santucci 76
3. Proba Rey de memorie auditivă a cuvintelor 77
4. Test de concentrare pentru primul an şcola r 78
PROBE DE LIMBAJ 79
1. Scala „C. Păunescu " pentru nivelul de dezvoltare a limbajului 79
2. Test de vocabular în imagini 82
3. Test T.A.C.L. R 83
4. Proba de vocabular Rey 84
5. Test Wheldall 86
6. Test de limbaj BorelMaisonny 86
7. Proba pentru cunoaştere a vârste i psihologice
a limbajului A. Descoeudres 88
8. Proba de evaluare a progresului în învăţarea limbajului 91
9. Probe de evaluare a nivelului de dezvoltare a limbajului 92
10. Probe pentru examinarea limbajului oral 92
11. Fiş a de examinare a copilului alalic 94
12. Probe de conştientizar e fonologică 96
13. Proba BorelMaisonny pentru scris/citit 97
14. Testul A.B.C. (L. Filho) 97
15. Probe pentru examinarea scrierii 99
16. Fiş a de evaluare a dificultăţilo r grafice 99
17. Evaluarea predispoziţiilor lexice Fayasse 101
18. Scala de evaluare Harvey 102
19. Proba de examinare a lexiei (N. Gheorghiţă , A. Fradis) 103
20. Proba de citire Bovet 103
2 1 . Proba de evaluare a capacităţi i lexice Lobrot 104
22. Test de înţeleger a lecturii 105
23. Fiş a de monitorizare a copilului cu retard de limbaj 106
Secţiunea a Va PROBE DE MOTRICITATE 108

1. Proba OzeretskyGuillmain 108

2. Proba de orientare spaţială Piaget Head 109
3. Proba de lateralitate Harris 110
4. Probă pentru determinarea unor sincinezii digitale Rey 111
5. Bateria de lateralitate Galifret Granjon 111
6. Probe pentru examinarea praxiilor 114
7. Proba de bifare a unor semne 115
8. Proba de punctare M. Stambak 116
Secţiunea a Vla MATURIZAREA PSIHOSOCIALĂ 117

1. Scala de maturizare socială Gunzburg 117

2. Scara Vineland 117
Lista de control pentru depistarea tulburărilo r
de comportament Werry, Quay 119
4. Chestionar privind dezvoltarea psihică generală
a copilului 121
5. Formarea timpurie a deprinderilor comportamentale checklist 125
Secţiunea a Vlla PERSONALITATEA 127
Secţiunea a Vllla ALTE PROBE DE EVALUARE 128

Evaluarea nivelului de dezvoltare a copiilor preşcolar i

ş i şcolar i mici. Profil psihopedagogie 128
2. Probe pentru cunoaştere a profilului psihologic al preşcolarulu i 130
3. Scara de evaluare a educabilităţi i preşcolarulu i 132
4. Bateria de probe de investigaţie psihopedagogică 135
5. Probe psihopedagogice de cunoaşter e a copilului între 4 ş i 11 ani 137
6. Chestionar de cunoştinţ e pentru preşcolar i 145
7. Probe de cunoştinţ e pentru şcolaru l mic 148
8. Evaluarea educaţională în surdocecitate 149
Secţiunea a IXa PLANUL DE SERVICII PERSONALIZAT

Ş l PROGRAMUL DE INTERVENŢI E PERSONALIZAT 152

BIBLIOGRAFIE 162
 CUVÂN T ÎNAINTE

în cadrul cooperări i cu Guvernul României , UNICEF promovează drepturile tuturor copiilor.

Integrarea în comunitate a copiilor cu dizabilităţ i presupune înţelegerea faptului că fiecare copil este
unic, valoros şi trebuie sprijinit să îşi găseasc ă un loc între ceilalţi membri ai societăţii . Această
abordare este inerentă principiilor generoase ale Convenţiei cu Privire la Drepturile Copilului, pe care
parteneriatul menţionat şia propus să le aplice consecvent în România .

în perioada 2000 2002 sau derulat mai multe proiecte, seminarii şi grupuri de lucru pe teme de
evaluare a copiilor cu dizabilităţi . Aceste activităţ i au instituit o colaborare susţinută dintre Autoritatea
Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţii, Ministerul Educaţiei şi Cercetării ,
Ministerul Sănătăţi i şi Familiei, Secretariatul de Stat pentru Persoane cu Handicap, USAID şi World
Learning, CRTPS şi Asociaţia RENINCO România . UNICEF Români a a acordat sprijinul tehnic şi
financiar necesar.
Printre concluziile importante ale acestor proiecte a fost şi aceea că se poate realiza un
parteneriat real între autorităţil e competente, instituţiile abilitate să facă evaluarea copiilor cu
dizabilităţ i şi asociaţiile neguvernamentale. Documentele care au finalizat proiectele oferă un exemplu
pertinent de colaborare dintre guvernamental şi neguvernamental, în îmbunătăţire a standardelor şi
practicilor de lucru cu copiii.
în acelaşi timp sa remarcat o acută nevoie de instrumente de lucru care să sprijine dezvoltarea
concepţiei adecvate cu privire la evaluare, pe baza principiilor:
Fiecare copil este unic
Orice copil poate învăţ a
Evaluarea dizabilităţilo r trebuie făcută , din punctul de vedere al copilului şi al
familiei, ca beneficiari principali, în scopul identificări i nevoilor de intervenţie,
prin servicii de suport şi reabilitare
Evaluarea trebuie realizată pentru a se proiecta activităţ i ţintite de stimulare şi
dezvoltare individuală şi socială .
Punem acest set de intrumente, probe şi teste, pentru evaluarea educaţională a copiilor cu
dizabilităţi , la dispoziţia profesioniştilor, a părinţilo r care doresc să ştie mai mult despre copilul lor, a
tuturor celor lucrează cu copiii şi caută cu asiduitate informaţii, instrumente şi modalităţ i de evaluare.

Lucrarea de faţă doreşte să contribuie la creşterea colaborări i între profesionişti şi părinţi , în

cadrul comisiilor, serviciilor şi persoanelor care realizează evaluarea copiilor cu dizabilităţi .

Un alt obiectiv al lucrări i este să aducă o contribuţie mică la schimbarea treptată a viziunii
predominant medicală întruna multidisciplinara, inclusiv psihopedagogică , cu accent pe
stimulare şi pozitivism în dezvoltarea umană .
UNICEF România , în cooperare cu Asociaţia RENINCO România , care a coordonat această
lucrare, speră ca ea să contribuie la înţelegerea mai bună a dezideratului că fiecare copil poate fi
sprijinit în mai mare măsur ă să se dezvolte în stilul şi ritmul să u propriu, pentru a se integra în
comunitatea din care face parte.

KARIN HULSHOF
Reprezentant UNICEF î n Români a

Decembrie 2002
 FORWARD

As part of the cooperation with the Romanian Government, UNICEF promotes the rights of all
children. Integrating the children with disabilities into the community means to understand that each
child is unique, has his/her own value and needs to be supported to develop and to find his/her place
among the other community members. This is the approach inherent to the generous principles in the
Convention on the Child's Rights, which the partnership with the Romanian Government aims to
consistently apply in Romania.
In the period between 20002002, there have been several projects, seminars and workshops
dealing with the assessment of the children with the disabilities. These activities have established a
consistent cooperation among the National Agency of Child Protection and Adoptions, Ministry of
Education and Research, Ministry of Health and Family, the State Secretariat for Handicap Persons,
USAID and World Learning, CRIPS and RENINCO Association Romania. UNICEF provided the
necessary technical and financial support.
Among other major conclusions of these projects, it has been proved that a real partnership
between the competent authorities, the institutions authorized to assess disabled children and the non-
governmental organizations is possible. The documents produced and resulted from such projects
represent relevant examples of real cooperation between the governmental and non governmental
sectors, in improving the standards and working practices with children.
At the same time, it has been outlined an acute need of instruments, able to support the
development of the adequate vision upon assessment, based on the following principles:
Each child is unique
Any child can learn
Assessment considers the perspective of the child and family, as main beneficiaries, in
order to identify the needed intervention, by support and rehabilitation services.
Assessment is achieved to design specific stimulation activities and individual and
social development.
We are pleased to make this set of instruments and tests for educational assessment of disabled
children available for professionals, for the parents who wish to know more about their child, as well as
for all the people working with children and are in a continuous search for information, assessment
approaches and instruments.
This work aims to contribute to the increase of the cooperation between professionals and
parents, in the commissions, services and the personnel dealing with the assessment of the
disabled children.
A second aim is to make a small contribution in gradually shifting the vision from the
prevailing medical one to a multidisciplinary one, including the psychopedagogical assessment,
with the emphasis placed on stimulation and positivism in the human development.

UNICEF Romania, in cooperation with RENINCO Association Romania, the co ordinator pf

this work, hopes that this will contribute to the better understanding of the desideratum that each child
is likely to be supported to a greater extent, to have his/her own way and pace of development, in order
to be better prepared to take part in the life of the community he/she belongs to.

KARINHULSHOF
UNICEF Romania Representative

December 2002
 PREFAŢ Ă

Am intrat posesia lucrări i "Set de instrumente, probe şi teste pentru

evaluarea educaţională a copiilor cu dizabilităţi" şi neam bucurat foarte mult.
Lucrarea şia menţinut titlul la fel ca cel al atelierului de lucru, la care am fost
invitat, dar nu am putut participa, din motive mai presus de voinţa noastră .

Ea intră , făr ă nici o discuţie, în categoria lucrărilo r de psihodiagnostic ce au

apăru t în perioada postdecembristă şi este unică în felul ei. Nu este o lucrare de
teorie psihodiagnostică şi nici una care să cuprindă exclusiv o anumită categorie de
instrumente folosite în măsurare a şi evaluarea psiho logică sau educaţională . Ea
este o lucrare mai complexă , vizân d o arie problematică diversă şi care încearcă să
ofere un răspun s legat de nevoia stringentă de la noi din ţară privind asistenţa
psihopedagogică a copiilor cu dizabilităţi .

Deşi există preocupări , deşi există structuri şi microstructuri insti tuţionale şi

organizatorice este necesară , înainte de orice, susţin autorii acestei lucrări , unitate
de acţiune în plan practic metodologic. Cum trebuie procedat, reiese foarte clar.
Trebuie să existe instrumente, probe, teste pentru măsurare a şi evaluarea
psihologică şi educaţională , care să fie folosite unitar de cătr e comisiile şi
serviciile de evaluare din ţară . Acestea, la rându l lor, trebuie să răspund ă
obligatoriu unor cerinţe de ordin ştiinţific. Ele trebuie să prezinte o serie de
caracteristici psihometrice care să le confere un înalt grad de credibilitate.

Cum se prezintă situaţia, de fapt, în ţara noastră , află m cu uşurinţă din

lucrare. Autorii sau strădui t să facă o selecţie a celor mai cunoscute, mai importante
şi mai utilizate instrumente şi probe de măsurar e şi evaluare a copiilor, însă mare
parte dintre ele ridică serioase probleme de validitate. Unele sunt foarte vechi, deci
nerevizuite, altele sunt preluate întocmai din alte ţăr i şi, deci, neetalonate pe
populaţie românească , iar altele sunt construite făr ă ca ele să treacă prin toate
etapele obligatorii de construire a unor instrumente ştiinţifice. Dacă ne întrebă m şi
unde se află acestea, cine şi cum le foloseşte, lucrurile sar complica extrem de mult.
Din nefericire, aceasta este situaţia, în general, privind psihodiagnosticul din
România .

Noi am semnalat în mai multe rândur i faptul că psihodiagnosticul românes c

se află întro situaţie de mare criză . Psihologii, psihopedagogii, peda gogii, deci toţi
cei care folosesc instrumentar psihodiagnostic trebuia, după Revoluţie, să înceapă
obligatoriu cu revizuirea atentă şi severă a condiţiei în care se află acesta şi să ia
urgent măsur i de revizuire şi recalibrare ştiinţifică . Nu sa procedat aşa, şi sa ajuns
la situaţia evidenţiată în mare măsur ă şi de autorii acestei lucrări . Desigur, vine
proverbul care spune: "Niciodată nui prea târziu!" . Cine este specialist nu poate să
rămân ă indiferent la apelurile făcute . Pentru ca în Români a să avem instrumente,
probe şi teste pentru măsurare a psihologică şi evaluarea educaţională a copiilor
obişnuiţi sau cu dizabilităţ i este necesară unirea eforturilor tuturor, deoarece
etalonarea acestora presupune coparticiparea specialiştilor la nivel naţional. Şi,
desigur, presupune şi surse de finanţare pe măsură .
 Dacă instrumentarul ar fi pus la punct, ar apăre a obligaţia specialiştilor de a
depista câ t mai devreme cazurile de copii care prezintă anumite dizabilităţi .
Diagnosticul trebuie să fie foarte clar şi precis, bazat pe o evaluare complexă
multidimensională : medicală , psihologică , socială , educaţională etc. Răspun
derea este extrem de mare, iar eroarea de diagnostic se poate solda cu consecinţe
foarte grave. Măsurare a şi evaluarea psihologică şi educaţională trebuie să fie
realizate folosind câ t mai multe şi mai variate instrumente, deoarece nici unul dintre
acestea nu are capacitatea de a surprinde cu exactitate realitatea psiho-
comportamentală a copilului.
După precizarea diagnosticului urmează intervenţia specialistului în sens
corectivconstructiv şi terapeuticrecuperativ. Programul trebuie să fie bine realizat,
cu obiective clare, cu metode adecvate şi eficiente, cu posibilităţ i de verificare
permanentă a rezultatelor.
Şi toate aceste activităţ i şi acţiuni nu se pot întreprinde făr ă co participarea
şi a altor factori ce se ocupă de creşterea, educarea şi formarea copilului, cum ar fi:
părinţi , personal educaţional, personal medical, asistenţi sociali ş.a. Această
colaborare reclamă , însă , obligatoriu, evitarea depăşiri i graniţelor de competenţă .

Autorii vorbesc şi de necesitatea unui Cod deontologic, deşi am remarcat

strădani a lor de a respecta cu stricteţe, în prezentarea setului de instrumente, probe
şi teste, prevederile unor norme ale acestuia.
Noi consideră m lucrarea ca fiind o realizare semnificativă , de mare utilitate
practică .
i dacă autorii ei nu sunt convinşi de acest lucru, le oferim spusele lui A. Kreindler. "Ca să

nu greşeşti, nu trebuie să faci nimic, ori aceasta este cea mai mare greşeală!"

Prof. univ. dr. NlCOLAE MlTROFAN

 INTRODUCERE

Consideraţi i generale

Dizabilitatea face parte din experienţa umană , fiind o dimensiune universală a umanităţii . Ea
este cea mai puternică provocare la acceptarea diversităţii , pentru că limitele sale sunt foarte fluide. în
categoria persoanelor cu dizabilităţ i poate intra oricine, în orice moment, ca urmare a unor împrejurăr i
nefericite (boli, accidente), şi există opinia că segmentul de populaţie marcat de dizabilităţ i este
potenţial în creştere.
Sarcina evaluări i persoanelor cu dizabilităţ i nu este una uşoară . Rolul evaluatorului este să
ştie exact ce este dizabilitatea, care sunt coordonatele sale, dar şi so recunoască fie ca pe o experienţă
unică , fie ca pe o dimensiune a diversităţi i umane. Numai astfel se poate aprecia corect dacă
programele de intervenţie educaţional/recuperatorii pe care le propune şi le evaluează răspun d
necesităţilo r celor căror a le sunt adresate.
Evaluarea trebuie să se realizeze de pe poziţii de empatie şi compatibilitate culturală cu
beneficiarii ei. Aceasta presupune facilitarea accesului persoanelor cu dizabilităţ i şi participarea
acestora şi a aparţinătorilo r la toate nivelurile evaluării . „Nimi c despre NOI, făr ă NOI", sloganul
apărătorilo r drepturilor persoanelor cu dizabilităţi , reclamă necesitatea parte neriatului în evaluare.
Părinţi i au dreptul să fie consultaţi, să participe la luarea deciziilor de încadrare educaţională , să
cunoască programele de intervenţie şi progresele pe care le realizează copilul.

Evaluarea este un act de mare responsabilitate pentru toţi factorii implicaţi: copii, părinţi ,
specialişti evaluatori. De aceea nu este lipsit de importanţă să notă m existenţa unor atitudini greşite,
discriminatorii în abordarea evaluării .
Evaluarea orientată spre descoperirea unei deficienţe a copilului (perspectiva defectologică
şi psihologizantă în evaluare). în practica evaluării , adesea singurele instru mente de care dispune
examinatorul sunt testele psihologice şi, în consecinţă , dificultăţil e cu care se confruntă copilul la un
moment dat sunt atribuite exclusiv unor disfuncţii psihice, ignorândus e posibilitatea inducerii lor pe
cale educaţională (lipsă de stimulare, metode pedagogice greşite).

Deplasarea atenţiei cătr e potenţialul copilului este singura abordare corectă şi nedis
criminatorie, iar actul evaluativ trebuie să fie rezultatul muncii unei echipe pluridisciplinare (psiholog,
medic, psihopedagog, logoped, cadre didactice), probele administrate fiind diver sificate.

Evaluarea concepută ca diagnoză . în fapt, evaluarea nu înseamnă numai diagnoză , notare,

clasificare şi nu este o etichetă pe un destin. Cunoaştem copiii pentru a le înţelege şi stimula
dezvoltarea prin programe adecvate şi nu pentru ai eticheta.
Astăzi , în foarte multe ţări , nu se mai absolutizează rolul Q.I. şi nu se ia o decizie asupra
copilului doar pe baza acestuia. Creşte rolul profesorului în evaluare şi scade rolul clinicianului.
Aceasta presupune recunoaşterea rolului evaluări i educaţionale ca parte funda mentală a evaluări i
multidisciplinare şi necesitatea schimbări i opticii preponderent medicale, defectologice, întruna
centrată pe stimulare şi pozitivism pedagogic. Evaluarea este mai mult o bază pentru terapie decâ t o
modalitate de diagnostic. Ea este prima etapă în orice intervenţie asupra copilului, în care se stabilesc
nivelul bazai şi nivelul proxim de abilităţ i la care a ajuns acesta.

1
 Evaluarea tardivă . Se vorbeşte tot mai des despre „depistar e precoce" şi „intervenţi e
timpurie". Din păcate , în practică ne menţinem la nivelul dezideratelor. Se resimte acut nevoia unor
instrumente de monitorizare a copilului (de tip screening), câ t mai devreme posibil, care să evalueze
principalii parametri ai dezvoltări i şi să dea posibilitatea specialiştilor, educatorilor, părinţilo r să
intervină pe segmentele cu deficit de dezvoltare câ t mai timpuriu.

Evaluarea părtinitoar e în raport de statutul economicosocial al familiei copilului cu

dizabilităţi , fiind semnalate cazuri de evaluare incorectă a copiilor proveniţi din medii defavorizate.

Stilul neadecvat al evaluatorilor în administrarea instrumentelor de investigare:

asumarea rolului de persoană inaccesibilă , judecăto r şi arbitru al destinului copilului;
nu se admite accesul părinţilo r la evaluare;
nu se motivează suficient copilul în vederea anihilări i inhibiţiilor inerente situaţiei de
evaluare;
atitudini manipulatorii;
timp redus de evaluare.

2. Reevaluarea evaluări i
Reforma educaţională atinge, în desfăşurare a ei, compartimentul evaluării . Se derulează
programe speciale care au ca obiectiv reconsiderarea actului evaluări i din perspectiva educaţiei
integrate.
Evaluarea este privită ca un proces complex, continuu, dinamic, de cunoaştere şi estimare
cantitativă şi calitativă a particularităţilo r dezvoltări i şi a capacităţilo r de învăţar e a copilului.

Evaluarea presupune colectare de informaţii, interpretare de date, punere şi rezolvare de

probleme în scopul orientări i deciziei şi acţiunii educaţionale.
Evaluarea este parte a procesului educaţional şi nu un demers exterior intervenţiei
educaţional/recuperative. Demersul evaluativ nu se rezumă la o activitate constatativă , ci investighează
potenţialul de dezvoltare şi învăţar e şi sugerează programe ameliorativform ative pe anumite paliere de
dezvoltare.
Evaluarea statică , în care se punea accent pe ceea ce poate face efectiv copilul, pe abilităţil e
pe care le are la un moment dat şi nu pe capacităţil e sale de dezvoltare, a fost înlocuită cu evaluarea
dinamică , cea care estimează potenţialul de învăţar e în scopul folosirii lui ca suport în formarea
ablilităţilo r necesare dezvoltări i şi învăţări i (Campione).
Astfel, probele de evaluare nu au ca obiectiv evidenţierea deficienţei şi a blocajelor pe care
aceasta le determină în dezvoltare, ci determinarea abilităţilo r şi a disponibilităţilo r imediate pentru
dezvoltare (Vâgotski) . O asemenea abordare exclude teza „irecuperabilităţii " copilului cu dizabilităţi .

Evaluarea stabileşte elementele pozitive din dezvoltarea copilului, care vor constitui punctul
de plecare în activitatea de recuperare, cerinţele probelor de evaluare devenind obiective operaţionale în
proiectarea didactică .
Evaluarea făr ă intervenţie educaţionalrecuperativă este un nonsens. Sistemul de intervenţie în
care este cuprins copilul cu dizabilităţ i are următori i paşi: identificare diagnoză orientare
intervenţi e reevaluare recuperare/reabilitare integrare socială .
In consecinţă , evaluarea este un proces continuu de planificare şi programare care orientează
elaborarea planului de servicii personalizate (PSP) şi programele de intervenţii personalizate (PIP).

Evaluarea poate fi formală (teste, probe) şi informată . Evaluarea formală implică utilizarea
unor instrumente, cum ar fi: testul de inteligenţă , probe de măsurar e a

2
unor abilităţ i (motorii, de discriminare auditivă , vizuală , de limbaj etc), testele de per sonalitate etc.

Evaluarea informală include observaţia, analiza produselor activităţii , analiza erorilor, analiza
de sarcini, inventarele de abilităţi , chestionare, interviul etc.
Demersul evaluativ în cazul copiilor cu dizabilităţ i parcurge următoarel e etape:
Evaluare iniţial ă constatativă
Obiectivele acesteia sunt:
identificare, inventariere, clasificare, diagnosticare;
stabilirea nivelului de performanţe actual al copilului;
stabilirea încadrări i educaţionale;
stabilirea parametrilor programului de intervenţie personalizată (PIP).
Acest tip de evaluare utilizează teste de diagnosticare standard sau/şi probe de evaluare
informală .
Testele standard măsoară :
nivelul inteligenţei (teste verbale şi nonverbale);
nivelul activităţi i psihice prin probe de percepţie, imaginaţie, atenţie, memorie, gândire
, limbaj, afectivitate;
nivelul abilităţilo r motorii: schema corporală , lateralitate, motricitate, ritm;
structura personalităţii .
Evaluarea formală trebuie coroborată cu date informale care să cuprindă istoricul dezvoltări i
copilului (anamneză) , istoricul emoţional, analiza produselor activităţii , observaţia directă şi
sistematică , chestionare, date socioculturale, informaţii despre statusul medical şi fizic, dialogul cu
părinţii .
Metodele de evaluare informală sunt o alternativă la tehnicile specializate, la care nici un
specialist nu poate renunţa. Ele permit monitorizarea copilului în contexte naturale de viaţă , iar
informaţiile culese prin intermediul lor ne oferă o adevărat ă „hartă " a evoluţiei copilului şi a
comportamentelor sale în domenii fundamentale, precum relaţiile cu activitatea şi cu mediul, relaţiile cu
ceilalţi, relaţiile cu sine. Metoda observaţiei, spre exemplu, rămân e indispensabilă oricăre i încercăr i
de diagnostic psihopedagogie, întrucâ t surprinde fenomene, atitudini, compor tamente în ritmul lor
natural de manifestare. Observaţia sistematică , alătur i de celelalte probe informale, completează
probele formale de tipul testelor, căror a li se poate reproşa faptul că nu se preocupă de modul cum
ajunge un subiect la un anumit rezultat, cum rezolvă problema.
Aceste probe „metacognitive " furnizează date suplimentare, de nuanţă , inaccesibile altor
metode, oferind o posibilitate de diagnostic plurivalent (I. Holban).
Evaluarea formativă este un tip de evaluare continuă care evidenţiază „nivelu l potenţial" al
dezvoltări i şi urmăreşt e iniţierea unor programe de antrenament a operaţiilor mintale. Ea nu este
centrată pe deficit, ci evidenţiază ceea ce ştie şi ce poate copilul, ce deprinderi şi abilităţ i are într o
anumită etapă a dezvoltări i sale.
Evaluarea finală are ca obiective:
estimarea eficacităţi i programului;
modificarea programului în raport de constatări ;
reevaluarea copilului şi reconsiderarea deciziei de încadrare educa ţională , dacă este
cazul.
EVALUAREA trebuie să fie complexă şi să evite formalismul. Evaluare complexă înseamnă
:
examinare medicală
examinare psihologică
examinare pedagogică
evaluare socială .

3
 Rolul evaluări i educaţionale este extrem de important şi de aceea, atunci cân d un copil cu
dizabilităţ i este referit comisiei sau serviciului abilitat, demersul evaluativ nu trebuie să se rezume la
testarea psihologică .
Susţinem necesitatea evaluări i educaţionale şi coroborarea probelor psihologice cu cele
pedagogice.
Evaluarea educaţională este indispensabilă întrucâ t instrumentele pe care le utilizează
evidenţiază nivelul deprinderilor, abilităţi , capacităţi , cunoştinţe, atitudini, tipuri de erori care „scapă "
altor tipuri de evaluări .
Avem în vedere:
probele de maturitate care verifică dacă mecanismele şi achiziţiile indispensabile
pentru abordarea disciplinelor şcolare sunt sau nu dezvoltate (probele de
aptitudine pentru şcolaritate);
probele diagnosticanalitice care evidenţiază dificultăţ i particulare, tipuri de erori şi
cauzele lor, elemente deosebit de utile pentru intervenţia corectivă şi pentru
tratarea diferenţiată (ex. testele de lectură) ;

scalele de evaluare a educabilităţi i preşcolarilor;

probele de cunoştinţe etc.

3. Psihodiagnoza şi prognoza î n psihopedagogia specială (Sinteza articolului

„Psihodiagnoz a şi prognoza î n psihopedagogia specială" , prof.univ. dr. Emil
Verza)
Diferenţele psihoindividuale ale deficienţilor de diferite categorii conferă atâ t
psihodiagnozei, câ t şi prognozei o serie de caracteristici specifice.
Psihodiagnoza şi prognoza de scurtă durată stau la baza construirii programelor recuperativ-
compensatorii şi adoptări i unei metodologii adecvate procesului instructiveducativ.
Activitatea psihodiagnostică şi de prognoză se corelează cu ideea considerări i deficienţei
întrun proces în care acţionează factorii de dezvoltare specifici vârste i şi raportabili la reperele
psihogenetice generale şi la factorii compensatori naturali şi dobândiţ i prin programele recuperative.

Psihodiagnoza a permis diferenţierea între normalitate şi abatere de la aceasta. Activitatea

psihică se poate decela doar prin decodificarea comportamentelor prin intermediul căror a se exprimă .
La persoanele cu deficienţe sunt implicate două aspecte:
manifestăril e psihice se concretizează în răspunsur i făr ă ocol la situaţiile
stimulative, ceea ce facilitează pătrundere a în intimitatea psihică şi evaluarea
ei;
au mai puţine posibilităţ i de a recepţiona stimulii înconjurător i şi de a
elabora răspunsur i cantitative şi calitative, ceea ce îngreunează analiza de
ansamblu a expresiei psihice.
Actele comportamentale sunt rezultatul a două elemente:
natura persoanei/subiectului care acţionează/reacţionează ;
natura situaţiei în care se află subiectul.
Situaţia este sursa de stimulare a comportamentului care poate fi evaluat, observat.
Diagnoza psihică are o valoare relativă datorită acţiunii recuperări i şi compensării .
Recuperarea şi compensarea sunt deosebit de active pe toate palierele dezvoltări i la handicapaţii
senzoriali, psihomotori şi de limbaj, dar există perioade de stagnare, de oscilaţie la deficienţii de
intelect.

Manifestăril e psihice (comportamentale) ce se iau în consideraţie în psihodiagnoza au un

caracter discontinuu şi dificil de evaluat la deficienţi faţă de normali. Pentru a spori

4
gradul de încredere în valoarea psihodiagnozei examinareareexaminarea se efectuează la un interval de
timp ce trebuie apreciat în raport de:
capacitatea ce se măsoară ;
ritmul achiziţiilor subiectului;
calitateacantitatea procesului în care este implicat subiectul pe linia
informativă şi formativă , la un moment dat.
Retestarea la un interval de timp prea scurt prezintă pericolul ca subiectul să ş i reamintească
răspunsuril e date în faza de testare, iar dacă intervalul este prea lung funcţia măsurat ă se modifică atâ
t de mult prin dezvoltare încâ t se ajunge la o nouă valoare comportamentală . Această situaţie este
limitată la deficienţii de intelect deoarece memoria este deficitară şi achiziţia în dezvoltare este lentă .
Pentru urmărire a nivelului de dezvoltare psihică şi a modificărilo r comportamentale bazate pe
învăţare , reexaminarea periodică la intervale de timp mai lungi are semnificaţia precizări i noului Q.I.
şi emiterea unor judecăţ i cu valoare de predicţie asupra subiectului. Funcţia de predicţie în
psihopedagogia specială este limitată în timp, ceea ce presupune periodic o astfel de examinare.

Pentru a efectua o psihodiagnoză validă în psihopedagogia specială este necesar să se

îndeplinească următoarel e condiţii:
diferenţierea tulburărilo r organice de cele funcţionale;
stabilirea rolului factorilor socioculturali şi familiali;
depistarea factorilor etiologici; estimarea nivelului
deficienţei;
evaluarea prognozei şi stabilirea unei metodologii compensativrecuperatorii.
Prognoza se referă la dezvoltarea probabilă a cazului şi este cu atâ t mai validă cu câ t este
mai corect diagnosticul diferenţial şi etiologic.
în psihopedagogia specială probele (testele) care se folosesc cu scop de diagnoză psihică pot
fi întrebuinţate în cercetare şi în procesul de învăţaredezvoltar e a unor cunoştinţe, deprinderi,
aptitudini etc. Subiectul deficient este foarte receptiv dacă probele respective au o componentă ludică
sau dacă sunt aplicate sub forma unor jocuri.
Pentru o psihodiagnoză riguroasă şi pentru alcătuire a unui program recuperatoriu eficient,
analiza trebuie să cuprindă date obţinute prin anamneză , chestionar, observaţie etc. Toate acestea
permit constituirea profilului psihologic al persoanei şi evaluarea prin prognoză a evoluţiei sale
ulterioare.
Prin recuperare se stimulează motivaţia şi trăiril e emoţionalafective ce contribuie la crearea
unor stăr i tensionale care să mobilizeze, să orienteze, să stimuleze pulsiunile subiectului spre formarea
şi dezvoltarea activismului, spre elaborarea unor comportamente practice sau mentale independente.
Dezvoltarea personalităţi i şi manifestarea comportamentală se efectuează în conformitate cu anumiţi
paterni personali specifici. Psihodiagnosticianul trebuie să evidenţieze diferenţele specifice ale
persoanei testate. Testareaevaluareadiagnosticarea constituie triada prin care se relevă competenţa
psihodiagnosticianului. Prin urmare, predicţia se impune a fi efectuată de acelaşi specialist atâ t din
raţiuni de competenţă , câ t şi practice, de organizare a procesului instructiveducativ în vederea
recuperări i deficienţilor. Modificarea periodică a prognozei se impune datorită :

achiziţiilor din planul informativformativ al subiectului deficient;

variaţiilor Q.I.
fidelitatea unui Q.I. tinde să varieze invers proporţional cu mărime a sa.
Instabilitatea Q.I. pentru deficienţi în general şi în special pentru cei de intelect şi senzorial
este mai mare în unele sectoare psihice faţă de altele. In plus, variaţiile trăirilo r emoţionalafective şi
motivaţionale, precum şi evoluţia sau involuţia somatică , lărges c aria dispersiilor pe toate palierele
dezvoltări i psihice. Pentru deficienţii sub 6 ani sau pentru cei ce

5
depăşes c 12 ani variaţiile sunt accentuate pe toate laturile dezvoltări i psihismului, ceea ce face ca
prognoza să fie semnificativ probabilistică (datorită dificultăţilo r de testareevaluare sub vârst a mentală
de 6 ani şi schimbărilo r rapide la peste 12 ani, ca urmare a influenţelor factorilor înconjurători) .
Particularităţil e activităţilo r recuperatorii imprimă şi ele o anumită specificitate actului psihodiagnostic
şi celui prognostic. Marea labilitate a influenţelor educative dă un caracter aleatoriu dezvoltării , mai
evident la subiecţii cu deficienţe asociate sau la cei cu deficienţă profundă .

In concluzie, se impune ideea că deficientul poate fi considerat întrun proces în care

acţionează :
factorii de dezvoltare specifici vârstei ;
factorii compensatori naturali şi dobândiţ i prin procesele recuperative. Ca
urmare, activitatea recuperatorie dobândeşt e un caracter permanent prin depăşire a
stadiului acţiunii şi trecerea în cel de transformare.
Prognoza operează în vederea individualizări i activităţilo r de recuperare.
Prognoza de scurtă durată implică stabilirea rolului factorilor evocaţi mai sus pe linia cea
mai sensibilă de stimulare a dezvoltări i psihice. Prognoza de scurtă durată se referă la 1012 luni (la
copiii făr ă deficienţe se face pentru o perioadă de peste un an şi jumătate) . Estimaţia se nuanţează în
funcţie de caracterul favorizant sau nu al mediului general de dezvoltare. Reperele compensative de
care dispune subiectul constituie punctul central şi forte al prognozei de scurtă durată .

Prognoza de lungă durată implică organizarea treptată a statutelor şi rolurilor sociale

posibile de atins pentru fiecare deficient.
Intre cele două tipuri de prognoze există strâns e legătur i şi ele nu trebuie concepute separat,
nici teoretic şi cu atâ t mai mult în demersul practic. Prognoza de scurtă durată , ca şi prognoza de lungă
durată sunt implicate în strategiile ce ţin de foarte mulţi factori imprevizibili şi constituie împreună părţ
i componente ale tratări i şi recuperări i individuale. în această direcţie, psihopedagogia specială pune în
centrul atenţiei intervenţiile (instructive, educative sau psihoterapeutice) care urmăres c modificarea
structurilor comportamentale şi a substructurilor psihice ce le energizează . Aceste intervenţii vor ţine
seama de capacitatea organismului de a răspund e cerinţelor care se bazează pe mijloacele de
recuperare. Recuperarea este:
naturală , cân d acţionează prin subsistemul psihic aflat în stare critică ; de
compensaţi e sau supleantă , cân d funcţiile tulburate sunt preluate de alte
segmente ale sistemului psihic.
Prognozele de lungă durată pot fi:
individualizate la cazuri particulare
generale, cu valoare pe categorii de deficienţi sau pentru toate tipurile de
deficienţi.
Ambele implică :
procese de raţionalizare în abordarea „cazurilor " de deficienţi;
strategii de acţiuni recuperatorii ce asimilează efectele de progres în
dezvoltarea psihică şi efectele de recuperare compensatorie.
Organizarea activităţi i devine operativă prin adoptarea următoare i strategii, ca schemă
generală de acţiune:
Activităţi ludiceactivităţi de învăţareactivităţi recuperatoriiactivităţi de profesiona lizare-
activităţi integrative socioprofesionaleadaptare.
în realizarea prognozei trebuie să se ţină seama că prin educaţie se ajunge la un anumit stadiu
de organizare a personalităţi i deficientului, care devine un factor de perspectivă în evoluţia individului.
La acest factor se adaugă noi valenţe prin considerarea relaţiei dintre internextern şi a relaţiei dintre
educaţie ca acţiune şi educaţie ca transformare.

6
 Prognoza trebuie să creeze posibilitatea ca deficientul să depăşeasc ă prezentul şi să fie
proiectat în viitor prin: oferirea de modele pozitive de viaţă , crearea de scopuri clare, a motivaţiei
tonifiante, a organizări i intereselor şi menţinerea confortului psihic.
Psihodiagnoza în psihopedagogia specială este o etapă intermediară între:
diagnoza organică ;
diagnoza funcţională ;
diagnoza socială ;
prognoza.

Diagnoza organică
X
Diagnoza funcţională , fiziologică şi acţională
i
Psihodiagnoza
i
Diagnoza socială
î
Prognoza

în actul psihodiagnostic o condiţie importantă este asigurarea încrederii subiecţilor în

examinator. Astfel se asigură colaborarea subiecţilor şi înlăturare a stări i de anxietate care este mai
accentuată la deficienţii senzoriali şi de limbaj. La deficienţii de intelect mai important este succesul
sau insuccesul care determină o atitudine pozitivă sau negativă faţă de sarcină . Labilitatea
psihoafectivă a deficienţilor influenţează compor tamentul subiectului în faţa sarcinii. De aceea,
psihodiagnosticianul va trebui să asigure condiţia de confort pe timpul examinării , să înlătur e orice
influenţă exterioară ce ar putea să distragă atenţia.

Rezultatele obţinute în urma examinări i vor fi corelate cu elementele surprinse prin analiza
activităţi i subiectului pentru a căpăt a convingerea fixări i unei diagnoze psihice complete şi a
prognozei care să valorifice în primul rân d însuşirile definitorii ale componen telor viitoare.

în psihopedagogia specială este esenţială raportarea datelor obţinute pe baza probelor aplicate
la condiţi a adaptări i subiectului la mediul înconjurător . Adaptarea sau neadaptarea este nu numai un
indiciu al diferenţierii normalului de deficient, dar şi un parametru în aprecierea eficienţei programelor
noastre recuperative.

4. D e la diagnoza predominant medicală la evaluarea complexă şi

continuă
Categoria copiilor cu dizabilităţ i este extrem de cuprinzătoare . Ea include atâ t copii cu
deficienţe propriuzise (locomotorii, senzoriale, mintale, comportamentale), câ t şi copii făr ă deficienţe,
dar care prezintă dificultăţ i de învăţare .
Intervenţia educaţionalrecuperativă în cazul tuturor acestor copii nu este posibilă făr ă o
cunoaştere a particularităţilo r dezvoltări i şi a capacităţilo r de care dispun. Scopul evaluări i
potenţialului de dezvoltare este integrarea şcolară în conformitate cu principiul
educaţie i personalizate.

7
 Proiectele „ecologice " de educaţie a copiilor cu dizabilităţ i (V. Preda) se desfăşoar ă în mai
multe etape:
analiza situaţiei copilului în contextul să u natural (familial);
evaluarea globală a capacităţilo r reale ale copilului, a forţelor sale psihice şi
a şanselor de dezvoltare;
elaborarea unui program de integrare pe baza unui psihodiagnostic
formativ, dinamic şi a formulări i unui prognostic în raport cu natura şi
gradul dizabilităţi i prin conlucrarea cu părinţi i şi cu personalul
serviciilor/instituţiilor;
planificarea şi coordonarea acţiunii partenerilor implicaţi în proiectul
ecologic de educaţie integrată ;
evaluarea dinamică , periodică a programelor de intervenţie personalizată şi a
efectelor acestora asupra copilului cu dizabilităţi .
Ideea psihodiagnosticului formativ, cu origini în teoriile psihologice elaborate de J.
Piaget şi L. Vâgotski , este deosebită total faţă de evaluarea psihodiagnostică tradiţională .
Diagnosticul formativ este centrat pe potenţialul de dezvoltare a copilului, este diferenţial şi
stimulativ. De asemenea, nu este lipsit de importanţă faptul că el este rezultatul muncii în echipă a
psihologului, părintelui , educatorului.

Scopul lucrări i de faţă nu este de a prezenta în mod exhaustiv mijloacele de investigaţie

utilizabile în evaluarea copiilor cu dizabilităţi .
Ne propunem doar un inventar aproximativ de instrumente de lucru pentru cei interesaţi să
cunoască copiii şi să realizeze programe de intervenţie personalizate (psihologi, psihopedagogi,
logopezi, profesori, asistenţi sociali).
Este o provocare în intenţia dea alcătu i o metodologie unitară de evaluare/expertiză a
copiilor cu dizabilităţi .
Menţionă m că instrumentele inventariate în această lucrare sunt extrase din literatura de
specialitate şi multe din ele compun „bateriile " comisiilor sau serviciilor abilitate din ţară .

Nu este lipsit de importanţă să amintim că multe din testele utilizate în evaluare nu sunt
etalonate pe populaţia românească , iar altele necesită reetalonări .
Desigur, prin conţinutul lor acestea pot fi utilizate ca probe formative care dezvoltă anumite
abilităţ i şi capacităţ i ale copilului.
Şcoala , părinţi i şi sistemul de evaluare aşteaptă din partea specialiştilor:
instrumente, probe, teste etalonate pe copiii din România , structurate pe tipuri de
dizabilităţi , vârste , procese psihice;
alcătuire a unor seturi de obiective de referinţă la nivel curricular şi inventarierea
abilităţilor , priceperilor, deprinderilor şi capacităţilo r necesare pentru
atingerea acestor obiective de cătr e copil;
inventarierea probelor de cătr e o echipă multidisciplinara şi alcătuire a unei baterii
unitare la nivel naţional, însoţită de o metodologie bine precizată şi unitară ;
demararea unui program naţional de depistare precoce a copiilor cu dizabilităţ i şi
orientarea spre programe de intervenţie timpurie;
M.E.C, M.S.F, A.N.P.C.A. să identifice modalităţ i de a determina părinţi i să
integreze obligatoriu copiii preşcolari în grădiniţe , fie să prezinte periodic
copiii la evaluare, îndeosebi dacă prezintă factori de risc crescut sau au
dizabilităţ i diagnosticate.

8
 STRUCTURA EVALUĂRI I COMPLEXE

Consideraţi i preliminare

Abordarea medicală nu face obiectul acestei lucrări , ea solicitân d strict competenţele

medicului de familie, medicului pediatru, psihiatru, neurolog etc.
în inventarierea instrumentelor care pot fi utilizate de specialişti psihopedagogi în evaluare
am avut în vedere următoarel e aspecte:
Nu toate testele, probele vor fi reproduse integral, dar se va indica sursa
bibliografică pentru date suplimentare privind administrarea;
Pentru fiecare probă , instrument de evaluare se vor indica obiectivele pe care le
vizează , tipul de administrare (individual sau colectiv) şi vârst a cărei a se
adresează ;
Unele instrumente de evaluare vor fi abordate mai explicit, intenţia fiind ca fiecare
arie de dezvoltare (motricitate, limbaj etc.) să dispună de probe redate
integral;
Bateria de probe propuse este orientativă . Ea cuprinde instrumente care au o mai
mare circulaţie în literatura de specialitate şi în practica evaluării . Majoritatea
nu sunt etalonate pe copiii din România , iar altele au fost etalonate cu 30 50
ani în urmă .
Primul pas în evaluare este ÎNREGISTRAREA CAZULUI urmat de ANAMNEZĂ . Există
numeroase tipuri de fişe de anamneză . în general, o astfel de fişă trebuie să consemneze date
personale, elemente ce ţin de statusul medical şi fizic al copilului, relaţii intrafamiliale, antecedente
heredocolaterale, dezvoltarea psihomotorie.

A l . Redă m mai jos două modele de fişă de evaluare:

1. FIŞA DE EVALUARE PRIMARA

Autori: Colectivul de specialişti de la Centrul „Primăvara" , Reşiţa.

Date personale
Numele copilului
Data naşterii Locul naşterii Adresa
Grădiniţa/şcoal a
Tată l vârst a Mama vârst a
ocupaţia
Situaţi a familială ocupaţia
Fraţi
Surori
Alţi membri ai familiei care locuiesc cu copilul
Condiţii de locuit
Relaţiile între părinţ i
Relaţiile dintre părinţ i şi copil
Atitudinea părinţilo r faţă de problemele copilului

Relaţiile părinţilo r cu şcoala

Cine se ocupă de educaţia copilului şi câ t timp

Metode şi procedee folosite de părinţ i în educarea copilului

Antecedente heredocolaterale (afecţiuni ale membrilor familiei)

III. Antecedente fiziologice

Date despre sarcină :
• felul sarcinii normală
toxică
afecţiuni ale mamei în perioada sarcinii:
viroze
pneumonii
infecţii renale
disgravidie
medicaţie şi tratamente în timpul sarcinii

• Rhul părinţilo r
• Naştere: la termen
prematur
postmatur
cezariană
forceps
videx
placenta praevia
• durata travaliului
cordon ombilical: circulară de cordon
dublă circulară de cordon
• prezentaţie: craniană
pelviană
transversală
scor APGAR
alte date: icter prelungit
incubator
hrănir e
Vaccinăr i

10
Antecedente patologice:
• boli
primele simptome
istoricul bolii
internări : vârst a
motivul
unde
tratament

IV. Dezvoltarea psihomotorie

Repere: cân d a ţinut capul
cân d a stat în şezut
mersul în patru labe
cân d a început să meargă
control sfincterian
tonusul muscular general
abilităţ i normale
lateralitate
coordonare

Dezvoltarea limbajului
Repere: lalaţiunea
primele silabe
primele cuvinte
primele propoziţii
nivelul vocabularului
înţelegerea limbajului
scrierea
citirea
dificultăţ i de pronunţie
VI. Stadiul dezvoltări i în momentul evaluări i

• motricitate
• cogniţie
• comunicare
• socializare
grad de autonomie personală
• situaţia şcolară
diagnostic

VII. Consemnăr i în convorbirile cu părinţi i

• Activităţ i preferate
• Activităţ i dezagreate
• Jucări i preferate
Manifestăr i de agresivitate, negativism, apatie

Alte observaţii ale părinţilo r

11
VIII. Concluzii, recomandări :
Nevoile copilului şi recomandarea P.I.P.

Tipul de asistenţă recomandat

Recomandăr i speciale:
consultaţii de specialitate
recomandăr i curriculare

IX. Echipa de evaluare

FIŞA DE EVALUARE ŞI CUNOAŞTERE A COPILULUI

Sursa: E m i l Verza şi Florin Emil Verza ( 2 0 0 0 ) .

Date generale privitoare la copil şi familia lui:

nume şi prenume:

data naşterii:

sexul:

data înscrierii la grădiniţă :

numele, vârsta , profesiunea şi locul de muncă al tatălui :

numele, vârsta , profesiunea şi locul de muncă al mamei:

Situaţi a familială :

fraţi, surori, alţi membri care locuiesc cu copilul:

condiţii de locuit:

relaţiile din familie şi atitudinea părinţilo r faţă de problemele de educaţie ale

copilului:

relaţiile părinţilo r cu cadrele didactice şi implicarea lor în educarea copilului:

12
 ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀЀĀĀ刀ĀȀĀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀȀЀĀȀ⤀嘀ĀȀĀ⸀Ā
ᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ尀ĀȀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ date semnalate de mamă
privind comportamentul copilului în familie şi în afara familiei, câ t şi faţă de
evenimentele inedite:

ᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ䨀ĀȀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ Date privind sănătate a şi

dezvoltarea fizică a copilului:

IV. Particularităţ i ale comportamentului motor şi activităţi i fizice:

descrierea mişcărilo r (volum şi varietate; tempou şi ritm; coordonare şi finalitate;
combinatorică ; transferul; lateralitate în execuţie; spontaneitate şi iniţiativă în
executare; plasticitate)

alte particularităţi : sincinezii, tipuri de mişcăr i mai frecvente, abilităţ i motorii, tipuri
de jocuri motorii

V. Dezvoltarea comportamentului şi activităţi i intelectuale:

de tip senzorialmotor:
De tip perceptivacţionai obiectual sau verbal (detectare, identificare, recunoaştere,
integritatea imaginii, raportul dintre imaginea perceptivă şi denumirea ei,
caracterul operant al percepţiei, perceperea relaţiilor interobiectuale, tipuri de
percepţii predominante, spirit de observaţie, calităţ i perceptive speciale):

De tip reprezentativ simbolic:

Caracteristici ale reprezentărilo r (volum, completitudine, corecti tudine,
claritate, intuitivitate, stabilitate, operante, generalizare, selectivitate,
sistematizare):

Raportul reprezentareacţiune cuvânt :

Tipuri şi forme specifice de reprezentăr i

De tip noţionalimaginati v

Se vor avea în vedere particularităţil e şi nivelul dezvoltării :

limbajului
gândiri i
imaginaţiei
memoriei
atenţiei

De tip acţionalverbal .

13
 VI. Dezvoltarea activităţilo r praxice şi de tip artisticcreativ

deprinderi, obişnuinţe uzuale şi tehnice:

inclinaţii, aptitudini creative:

aptitudini matematice:

VIL Integrarea socioafectivă a copilului şi însuşiri ale personalităţi i

relaţiil e socioafective şi voliţionale :

receptivitatea şi reactivitatea socioafectivă :

reactivitatea emoţională :

reactivitatea afectivă complexă şi de mai lungă durată :

manifestarea şi conţinutul expresiei afective:

particularităţ i ale voinţe i manifestate în procesul de integrare, în colectivitatea de

copii şi faţ ă de activitate

trăsătur i de caracter

aptitudini faţă de activitate:

atitudinea faţă de adult şi semeni:

atitudinea faţă de sine

trăsătur i de temperament
gradul de intensitate, echilibru şi mobilitate al reactivităţii :

indici de dezvoltare ai sociabilităţi i şi al microrelaţiilo r de tip socioafectiv

gradul de integrare în colectivul grupei sau al clasei:

gradul de expansiune al copilului în colectivitate:

14
 receptivitatea şi disponibilitatea de a stabili relaţii referenţiale cu ceilalţi
copii:

poziţia şi rolul copilului în grup:

tipuri de relaţii (de comunicare, de cooperare, de dominare):

autonomie socială

structurarea microgrupurilor spontaneitatea durată stabilitate:

VIII. Diagnoza şi prognoza subiectului

concluzii cu privire la starea de sănătat e fizică şi psihică a copilului diagnoza

organică :

diagnoza de stare:

diagnoza etiologică :

diagnoza funcţională :

diagnoza psihică
prognoza de scurtă durată :

prognoza de lungă durată :

̀⠀⤀
ĀЀĀĀĀĀ ᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀȀ̀⠀⤀ጀЀȀ̀⠀Ā⤀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀጀЀȀ̀⠀⤀
Ā ᜀĀᜀ
ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀጀЀȀ̀⠀⤀
Ā ᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ recomandăr i

pentru subiect:

pentru familie:

pentru şcoală :

pentru perspectiva dezvoltării :

15
 O GRILĂ DE OBSERVARE trebuie construită pe comportamentele principale care icturează
programele de intervenţie educaţională personalizate (E. Vrăşmaş) .
Se va nota „c e poate face" şi „cu m face" copilul în următoarel e arii:
Intelectual: ce ştie, cum foloseşte ceea ce ştie, cum rezolvă problemele, curiozitatea
cunoaşterii, stilul de abordare şi metoda de învăţare , limbajul verbal şi nonverbal, cum
înţelege, cum analizează şi cum sintetizează , cum şi câ t memorează , cum ordonează
datele.
Motor: mişcare, coordonare generală şi coordonăr i particulare, motricitate fină
Socioemoţional: relaţiile cu ceilalţi copii şi cu adulţii, exprimarea relaţiilor, gradul de
dependenţă/independenţă , autocontrolul, anxietăţi , frustrări , imaginea de sine,
exprimarea emoţiilor şi a sentimentelor etc.
Contextul educaţional : cum se adaptează la mediu, dacă mediul este potrivit pentru copil,
nevoi observate, adaptare la programul zilei

Astfel, FIŞ A sau GRILA DE OBSERVARE poate avea următori i indicatori (E. Vrăşmaş):
Relaţiile copilului cu activitatea:
Activităţil e predilecte ale copilului
Activităţ i refuzate
Cum îşi alege activităţil e
Cum îşi planifică ceea ce face
Cum începe/finalizează activităţil e
Câ t timp participă
Cum se mişcă
Câ t este de atent
Cum priveşte/aude/ascultă
Cum manipulează obiectele
Cum se manifestă faţă de ceilalţi în cadrul activităţi i
Câ t de ordonat este
Interesul faţă de rezultate
Cum comunică/colaboreaz ă cu copiii şi educatorul
Dacă are iniţiativă
Reacţii la situaţiiproblemă
Creativitatea soluţiilor
Relaţiile copilului cu obiectele şi spaţiul
Cum apucă
Cum mânuieşt e
Cum identifică
Cum recunoaşte
Cum ordonează
Cum organizează
Cum denumeşte
Cum alege
Cum cunoaşte şi operează cu semnificaţia obiectelor
Cum cunoaşte şi foloseşte proprietăţile , calităţile , formele, dimen
siunile, culorile etc.
Cum se mişcă în spaţiul educativ
Cum se orientează în spaţiul larg şi în cel restrân s al foii de hârti e etc.

16
 Relaţiil e copilului cu ceilalţ i
Cum comunică verbal cu ceilalţi copii
Cum se adresează şi răspund e
Cum comunică nonverbal, prin gesturi şi mimică
Cum îşi exprimă sentimentele faţă de ceilalţi
Cum îşi exprimă atitudinile faţă de ceilalţi: cooperare, izolare, agresivitate,
instabilitate

Relaţiil e copilului cu sine

Plasarea cronologică şi spaţială (vârstă , apartenenţă , adresă )
Maniera în care se prezintă pe sine
Perceperea propriei persoane
Respectul de sine
Curajul în alegerea şi abordarea unei activităţ i
Reacţiile în faţa produselor activităţi i sale
Atitudinile în faţa activităţi i

Alti indicatori
Cum e copilul în majoritatea timpului (activ, liniştit, gălăgios , serios,
timid, agresiv, sociabil)
Preferinţe
Cum se face înţeles cân d doreşte/nu doreşte să facă ceva
Care sunt obiectele, jucăriile , culorile, persoanele, mâncărurile , animalele
preferate
Cum se comportă faţă de persoane necunoscute
Cum explorează mediul
Dacă priveşte în ochii interlocutorilor
Dacă e stabilită lateralitatea la ochi, mână , picior
Dacă are probleme (handicap chiar) fizice, senzoriale, şi cum le com
pensează

Care e reacţia la atingerea fizică cu alte persoane

Cum îşi exprimă frica, furia, tristeţea, bucuria, simpatia
Dacă îndeplineşte instrucţiunile verbale
Câ t timp îşi poate concentra atenţia pe o activitate Câ
t de repede oboseşte
Cum reacţionează la interdicţii
Ce îl recompensează şi câ t de des trebuie recompensat
Dacă finalizează sarcinile primite
în ce perioadă a zilei lucrează cel mai bine
Cum reacţionează la tonul vocii
Care e lungimea propoziţiilor formulate spontan
Pune întrebări , răspunde , reacţionează la întrebări ?
Câ t de extins este vocabularul
Cum învaţă mai bine (vizual, auditiv, experienţial, combinat)
Are abilităţi , priceperi speciale?
Vocea, figura au expresivitate specifică sau sunt inexpresive mai tot timpul

17
 Un model de FIŞ Ă DE OBSERVARE a copilului cu dizabilităţ i (elaborată de specialiştii din
Centrul „Primăvara " Reşiţa).

FIŞA DE OBSERVARE

Independenţ a copilului:
deprinderi de autoajutorare:
comportament în situaţii cotidiene (masa, toaleta, baia, afară) :
dacă are nevoie de ajutor special:
în ce constă acest ajutor:
în ce măsur ă este dependent de adult:
Relaţionare a cu mediul:
cum interacţionează cu alţi copii:
cum interacţionează cu adulţii:
cunoscuţi:
străini :
comportament în spaţii deschise:

Modul în care se joacă :

jocuri/jucării/activităţ i preferate:
locul în care se joacă de obicei:
cu cine se joacă de obicei:
ce rol îşi atribuie în cadrul grupului:
concentrare şi atenţie în joc:

Probleme de comportament:
în ce constă problema (descrieţi):
cân d apare problema:
cum reacţionează copilul (descrieţi):
care credeţi că este cauza:
dacă există o strategie de rezolvare a problemei:

Modul în care comunică/s e exprimă copilul:

sunete
gesturi
limbaj verbal
limbaj nonverbal/limbajul semnelor
alte modalităţ i de comunicare

Dispoziţi a afectivă şi temperamentul copilului:

este vioi, energic sau liniştit, apatic, dezinteresat:
plâng e adesea sau e bine dispus mereu:
dacă şi cum îşi exprimă emoţiile, sentimentele:
dacă este înţeles de alţi copii:
dacă înţelege şi reacţionează la sentimentele celorlalţi:

Potenţialu l actual al copilului:

ce ştie/ce poate să facă copilul:
manipulează obiecte
18
 recunoaşte/denumeşte obiectele
construieşte turnuri din cuburi
cunoaşte schema facială/corporal ă
grupează obiectele şi după ce criterii:
indică/denumeşte/deosebeşte culorile:
ştie să numere singur sau prin imitaţie:
altele.

Cine completează fişa

Data:

Centrul primăvara " din Reşiţa a pus la dispoziţia specialiştilor şi o FIŞ Ă PSIHOLOGICĂ
cu următoare a structură :
Psiholog Data

FIŞĂ PSIHOLOGICĂ

Numele/prenumele copilului Data naşterii

Şcoala/grădiniţa

⠀⤀
ĀЀĀĀĀĀ ᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀကЀȀ̀⠀⤀ ĀЀĀĀĀĀ ᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ‫܀‬ЀȀ̀⠀⤀ĀЀĀĀĀĀ
ᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ‫܀‬ЀȀ̀⠀⤀ ĀЀĀĀĀĀ ᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀጀЀȀ̀⠀⤀ ĀЀĀĀĀĀ ᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ
ĀᜀĀᜀကЀȀ̀⠀⤀ ĀЀĀĀĀĀ ᜀĀᜀĀᜀĀᜀ Procese cognitive senzoriale
a) Percepţii : văzu l
auzul
tactul
olfactul
• gustativul
• propriocepţia
• kinestezia
integrale
structurale
selective
• formei
• mărimi i
• spaţiului
vederii tridimensionale
poziţiei: sus jos
dreapta stâng a
faţă spate
• mişcări i
Reprezentări :
• vizuale
• auditive
reproductive statice
cinetice
anticipative cinetice
de transformare

19
Procese cognitive logice
Gândirea :
• inteligenţa senzoriomotorie ( 0 2 ani)
• reacţia de orientare
• reacţia de investigaţie
reacţii circulare primare ( 1 5 luni)
(o reacţie declanşează o altă reacţie)
reacţii circulare secundare (de la autocentrism la alocentrism)
• percepţia succesiunii
• orientarea acţiunii după criterii de eficienţă
• comportament de căutar e
• prezenţa scopului în acţiune
• prezenţa comportamentului anticipativ
• interiorizarea acţiunii
• prezenţa acţiunilor simbolice
• apariţia posibilităţilo r de schematizare (desen)
• prezenţa operaţiilor de seriere
• prezenţa operaţiilor de clasificare
• reversibilitatea, invarianta, identificarea
prezenţa conceptelor, semiconceptelor, conceptelor superioare
reversibilitatea prin inversiune (adunarescădere )
reciprocitate
structura operaţiilor de coordonare logică
matematică
operaţii de calcul
stabilirea de relaţii între obiecte
prezenţa judecăţilo r de valoare:
gândir e anticipativă
divergentă
convergentă
analogică
reproductiva
productivă , creatoare
prezenţa noţiunilor: abstracte, integratorii, categoriale
prezenţa operaţiilor de analiză
sinteză
comparaţie
abstractizare
generalizare
inteligenţa (QI)
Limbaj şi comunicare:
• modalităţ i de stabilire a contactului: mimică
gesturi
sunete (ţipăt )
existenţa unor sunete funcţionale
prezenţa gânguritulu i (lalaţia): vocale
consoane
imitaţii

20
 prezenţa unor cuvinte cu sens
făr ă sens
înţelege sensul cuvintelor, situaţiilor, persoane, obiecte
prezenţa limbajului gestual (care?)
prezenţa propoziţiilor simple, scurte
interiorizarea limbajului
propoziţii, fraze: corecte gramatical
cu topică defectuoasă
eliptice
prezenţa ecolaliilor
deficienţe de vorbire
deficienţe de articulare
deficienţe de voce
dislexodisgrafie
discalculie
lateralitate
• vocabular: săra c
conceptual
concret
abstract
intensitatea vocii
intonaţie
• ritmul vorbirii: tahilalic
bradilalic
normal

Memoria:
memorarea intenţionată logică
mecanică
neintenţionată
păstrare a
reactualizarea prin recunoaştere
reproducere
fidelitatea reactualizări i
prezenţa mijloacelor mnemotehnice
• prezenţa memoriei: de lungă durată
de scurtă durată
volumul memoriei
trăinici a păstrări i
promptitudinea reactualizări i
ĀȀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀЀĀĀကЀȀ̀⠀Ā⤀ĀЀĀĀȀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀЀĀImaginaţia
: reproductiva
creatoare
desenul: după model
pe baza reprezentărilo r anterioare
Comportamentul
calm, liniştit, foarte activ
timid sau adeziv (spontan)
pasiv sau activ (cu iniţiativă )

21
 socializarea: fn familie
în alte grupuri (grădiniţă , şcoală etc.)
în acţiuni afară (stradă , magazine)
comportament de apărar e în faţa pericolelor
este anxios? faţă de ce?
prezenţa comportamentului agresiv (context)
prezenţa comportamentului autostimulant (context)
contactul social

Activităţ i
Jocul:priveşte jucări a
apucă jucări a
duce jucări a la buze
caută jucări a
jocuri preferate: educative
simbolice
cu obiecte
de mişcare
de construcţii
dacă se joacă cu un adult
dacă are un joc preferat
dacă se joacă în grup
desenează , pictează : cu ajutor
singur
dacă în grup se joacă tot singur
dacă are un obiect (animal) preferat pentru joc
învăţare a
volumul de cunoştinţe
capacitatea de înţelegere: spontană
discontinuă
integrarea activităţilo r de joc în învăţar e
se bazează pe memorie, pe gândir e sau pe ambele
activităţ i pentru care are aptitudini ce deprinderi are

Procese reglatorii
Motivaţia :externă internă
cognitiva
afectivăprezentarea unor interese (ce fel?)
prezenţa trebuinţei
convingeri
idealuri
aprecierea gradului de dificultate a sarcinii
Afectivitatea:
contactul afectiv: emoţia (mod de exprimare)
mimica

22
 intensitatea sunetelor
modificăr i psihofiziologice
pantomimica
prezenţa emoţiilor (frecvenţa, în ce fel?)
dispoziţie
sentimente intelectuale
estetice
morale
pasiuni, vicii
hobbyuri

Voinţa : prezenţa reglajului voluntar

prezenţa autoreglajului în activităţ i
prezenţa scopului opţional
prezenţa efortului voluntar intensitate
puterea voinţei
perseverenţă
încăpăţânare a
independenţa
promptitudinea deciziilor

Atenţia :
frecvenţa stări i de veghe în raport cu starea de somn
reacţia la stimuli (involuntară )
capacitatea de concentrare a atenţiei (modalităţi )
capacitatea de concentrare intenţionată spre obiect
prezenţa atenţiei postvoluntare: stabilitatea pe un obiect
distributivitatea atenţiei
flexibilitatea atenţiei

Conştiinţa
ᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀĀĀĀĀȀĀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ percepţia de sine
ᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀĀĀĀĀȀĀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ imaginea de sine
ᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀĀĀĀĀȀĀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ diferenţierea eului
de non eu

Personalitatea
ᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀĀĀĀĀȀĀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ tipul de
temperament
ᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀĀĀĀĀȀĀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ rolul în familie/grup
ᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀĀĀĀĀȀĀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ statutul în
familie/grup

Concluzii, observaţii , recomandăr i

23
 FIŞA LOGOPEDICĂ

Date personale
Numele/prenumele copilului
Data naşterii Adresa
Şcoala/grădiniţ a clasa/grupa
Situaţia şcolară Examen psihologic (QI)
Anamneză :

Tata vârst a profesia

Mama vârst a profesia
Fraţi/surori

Examen complex
Atitudinea familiei faţă de dificultăţil e de limbaj ale copilului

Alte persoane cu dificultăţ i de limbaj în familie

Atitudinea copilului faţă de vorbire
Comportamentul copilului
Boli
Malformaţii
Tip respiraţie
Motricitate generală mers Lateralitate
Schema corporală
Organizarea spaţiotemporală Starea
aparatului fonoarticulator:
• auzul bilateral
• buzele
• limba (fren)
• palatul tare, moale, uvula
mobilitatea acestor organe

Dezvoltarea limbajului:
Gânguri t lalaţia
Primele cuvinte
înţelegerea vorbirii adultului
Primele propoziţii
Dezvoltarea vocabularului activ
Apariţia tulburări i
Cauze
Vorbirea independentă
Vorbirea reflectată
Recitare cân t
Povestire liberă după imagine Ritmul vorbirii

Structura gramaticală

24
 Expresivitatea vorbirii
Vocea
Auz fonematic
Autocontrol auditiv confuzii
Sunete prezente şi corecte
Sunete prezente şi incorecte
Sunete absente
Silabe, cuvinte Caracteristicile fonaţiei (consoane, grupuri
consonantice, diftongi, triftongi)

Alte particularităţ i ale vorbirii Citire

Scriere: copiere dictare compunere

PROGNOZĂ

IV. DIAGNOSTIC:
Trimiteri la examinăr i medicale

V. Data începerii corectări i Logoped

Terapia propusă
Obiectivele propuse
Evoluţia vorbirii şi comportamentului copilului în timpul corectări i (consemnăr i
periodice)

25
 EXAMINAREA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHOPEDAGOGICĂ
Nr.
Domeniul
crt. Instrumente, probe, teste Observaţi i
(arie) vizat

0 1 2 3
Scara Portage
Ghidul progresului Jim Dale
Fişe de dezvoltare psihomotorie (C.N.P.I.
Timişoara)
1. Dezvoltare
Psihomotorie Aprecierea dezvoltări i psihice a copilului
preşcolar (A. Chiţu, I. Chiriac)
Scara de dezvoltare Denver
Scalele de dezvoltare Gesell
Scala Brunet Lezine
Bateria experimentală privind nivelul de
dezvoltare intelectuală a copiilor de 6 10 ani
Scara metrică a inteligenţei Binet Simon
Noua scară metrică a inteligenţei NEMI
(Zazzo)
Scala de inteligenţă Stanford Binet
Scala de inteligenţă Wechsler (W.P.P.S.I.)
Scala W.I.S.C. (Wechsler) pentru şcolari
Testul Dearborn
Matricele progresive standard RAVEN
Dezvoltare
2. seriile A, Ab, B (color)
Intelectuală
seriile A, B, C, D, E
Scalele Mc Carthy
Scalele Bayley
Testul Goodenough
Testul Snijders Oomen
Testul „San s paroles"
Bateria Borel Maisonny pentru evaluarea
nivelului mintal al copiilor surzi şi cu
tulburăr i de limbaj
Scale pentru diferenţierea abilităţilo r (D.A.S.)
Probe psihogenetice operatorii (T. Kulcsar)
Nivelul
Probe de examinare a nivelului operatoriu ne cesar
3. operatoriu al pentru însuşirea numărulu i şi a operaţii lor
Inteligenţei aritmetice elementare (N. Obrocea)
Proba de atenţie distributivă „Praga " în Bateria Bontilă
Proba de baraj Zazzo în Bateria Bontilă
Labirinte
Procese psihice: Teste de concentrare (Mohling Raatz)
atenţie
memorie Proba de memorie auditivă a cuvintelor (Rey) în Bateria Bontilă
4. Proba de memorie a formelor geometrice în Bateria Bontilă
nivelul per
(Pieron) în Bateria Bontilă
ceptual
Probe de memorie a numerelor
limbaj
Probe pentru examinarea praxiilor
Probe primare pentru abilităţ i perceptive

26
 Proba perceptiv motrică Bender Santucci
Scara de dezvoltare a limbajului (C.
Păunescu )
Scara Portage ( 0 6 ani) aria limbaj
Test de vocabular în imagini
Test de limbaj T.A.C.L R
Test Wheldall de înţelegere a limbajului
Teste de limbaj Borei Maisonny
Probe pentru cunoaşterea vârste i lingvistice (A.
Descoeudres)
Derbyshire Language Scheme pentru
evaluarea progresului în limbaj
Proba de vocabular Rey
Probe de examinare a limbajului oral
21. Fişa de examinare a copilului alalie
Probe de conştientizare fonologica
Probele Borei Maisonny pentru scris citit
Test A.B.C (L. Filho)
Probe de examinare a scrierii
Fişa de evaluare a dificultăţilo r grafice (E.
Vrăşmaş)
Evaluarea predispoziţiilor lexice Fayasse
Scala de evaluare Harvey
Probe de examinare a lexiei (N. Gheorghiţă , A.
Fradis)
Probe de citire Bovet
31. Proba Labrot de evaluare a lexiei
Test de înţelegere a lecturii
Proba Ozeretski Guillmain
Proba de orientare spaţială Piaget Head
Proba de lateralitate Harris
Proba Rey pentru sincinezii
Bateria pentru lateralitate Galifret Granjon
Proba pentru punctare Binet Vaschide
Motricitate Proba de punctare M. Stambak
Proba „Tapping "
Proba „Perle "
Proba„Decupaj "
Proba „Discuri "
Probabile"
Proba de bifare a semnelor R. Zazzo
Scara de maturitate Gunzburg
Scara Vineland
Lista de control pentru depistarea tulburărilo
Maturizare
6. r de comportament Werry Quay
Psihosocială Indici ai dezvoltări i psihice a copilului
preşcolar (U. Şchiopu )
Probe de desen (om, casă , familia, arborele)
Testul Rorschach
Personalitate Testul Luscher

27
 4. Testul de apercepţie T.A.T.
5. Testul fabulelor Duss
6. Testul de apercepţie CAT pentru copii
8. Maturitate 1. Chestionar de cunoştinţe pentru preşcolari
şcolară (U. Şchiopu )
(cunoştinţe, 2. Probe de cunoştinţe pentru şcolarul mic
priceperi, 3. Probe pentru cunoaşterea copilului preşcolar
deprinderi) 4. Scara de evaluare a educabilităţi i
preşcolarului (A. Coaşan)
5. Bateria de probe pentru preşcolari (V. Piscoi)
6. Fişa de evaluare a nivelului de dezvoltare a
copiilor cu dizabilităţ i
7. Probe psihopedagogice (E. Bonchiş)
9. Programe cadru 1. Planuri de servicii personalizate (PSP)
2. Programe de intervenţie personalizată (PIP)

ADDENDUM
Economia lucrări i face imposibilă o prezentare integrală a tuturor instrumentelor de evaluare
menţionate în tabel. De asemenea, suntem conştienţi de faptul că tabelul este incomplet şi deci
perfectibil.
O lectură atentă va arăt a că multe probe au obiective şi structură aproximativ asemănătoar e
şi de aceea reiteră m ideea că scopul lucrări i este în primul rân d de a expune în faţa lectorului avizat o
parte din „zestrea " de instrumente de evaluare şi de a oferi alternative.
Această culegere poate deveni utilă tinerilor specialişti psihopedagogi care îşi orientează
cariera spre cunoaşterea copiilor (cu sau făr ă dizabilităţi) .
Nu cu mult timp în urmă a apăru t o lucrare deosebit de utilă mai ales psiho diagnosticienilor,
dar şi specialiştilor psihopedagogi, pedagogi, sociologi, asistenţi sociali care vor să se specializeze în
aplicarea testelor psihologice. Este vorba de „Testare a psihologică a copilului mic", de prof. univ. dr.
Nicolae Mitrofan. Cartea a constituit una din sursele bibliografice ale acestei lucrări .

Autorul atrage atenţia, în prefaţa lucrării , asupra lipsei unui cod deontologic şi a oricăru i
control ştiinţific în aplicarea testelor psihologice. De asemenea, prof. Mitrofan menţionează că
publicarea integrală a unor teste reprezintă o gravă eroare, ele putân d intra în posesia unor
nespecialişti.
In ce ne priveşte, vom prezenta probele menţionân d sursa bibliografică şi de cele mai multe
ori făcân d o prezentare generală .
Ideea de bază este aceea că evaluarea trebuie să dispună de instrumente variate care să
surprindă copilul cu dizabilităţ i în toată gama manifestărilo r sale.
într o etapă ulterioară aceste probe trebuie triate, completate, adaptate şi constituite întrun
DOSAR UNIC la nivel naţional. în continuare, va trebui ca instrumentele de evaluare să fie structurate
pe tipuri de dizabilităţ i şi pe grupe de vârstă . Aceasta înseamnă instrumente proprii pentru: dificultăţ i
de învăţare ; întârziere/deficienţ ă mintală/dizabilitat e intelectuală ; dezordini de limbaj; deficienţe
fizice/motorii; deficienţe vizuale; deficienţe auditive; tulburăr i afective şi de comportament.

O sarcină deosebită revine autorilor şi deţinătorilo r de instrumente de evaluare care trebuie să

pună la dispoziţia practicienilor specialişti probele şi testele în varianta integrală , cu instrucţiuni de
aplicare şi cotare.
Ne asumă m sarcina de a face acest început care trebuie să fie o provocare. Sugestiile,
adăugirile , criticile vor fi bine venite pentru că în fond ceea ce ne interesează este să acţionă m cu toţi
în interesul COPILULUI.

28
 Secţiunea I
DEZVOLTAREA PSIHOMOTORIE

1. SCARA PORTAGE PENTRU EDUCAŢI E TIMPURIE

SCARA PORTAGE este un instrument care oferă specialiştilor indicii de normalitate a

dezvoltări i pe cele 5 coordonate ale comportamentului psihomotor:
socializare
limbaj
cognitiv
motor
autoservire

Scara PORTAGE este de fapt un ghid care cuprinde inventarul abilităţilo r de care trebuie
să dispună copilul între 0 6 ani, precum şi sugestii educaţionalterapeutice pentru învăţare a acestora.
Scara este structurată pe 6 secţiuni (arii de dezvoltare), şi anume: stimularea sugarului,
socializare, limbaj, cognitiv, motor şi autoservire.
Unele abilităţ i se întâlnes c simultan în mai multe arii. De exemplu, abilităţil e de limbaj
necesită abilităţ i cognitive şi motorii, sau abilităţil e de socializare presupun abilităţ i de limbaj.

Ghidul este realizat în intenţia de a fi utilizat ca instrument pentru întocmirea planurilor de

intervenţie educaţionale personalizate şi nu ca instrument de evaluare a vârste i mintale.

întrucâ t ghidul este foarte voluminos, ~ 500 pagini, ne propunem să prezentă m inventarul
abilităţilo r dintro singură grupă de vârst ă pe toate cele 5 arii de dezvoltare.
Se adresează copiilor preşcolari şi copiilor cu deficienţă mintală/dizabilitat e intelectuală
uşoară . Administrarea începe cu 1 an sub vârst a cronologică pentru copiii obişnuiţi şi cu 2 ani în cazul
DM uşoare. Programul începe cu primul item pe care copilul nu1 poate realiza.

VÂRST A 56ANI

Aria socializare
73. Numeşte sentimentele pe care le încearcă : furie, bucurie, iubire
Se joacă cu 4 5 copii, cooperân d întro activitate făr ă a fi supravegheat permanent
75. Explică altora regulile unui joc sau ale unei activităţ i
Imită roluri de adult
Participă la conversaţie în timpul mesei
Respectă regulile unui joc de raţionament verbal
îşi consolează prietenii de joacă atunci cân d sunt necăjiţ i
îşi alege singur prietenii

29
 1

8 1. Planifică şi construieşte folosind unelte simple

îşi stabileşte singur obiective de îndeplinit şi duce la bun sfârşi t activitatea
Joacă el însuşi roluri din poveşti sau foloseşte marionete

Aria limbaj
Poate indica: câteva , multe, sau mai multe obiecte
îşi spune adresa
îşi spune număru l de telefon
Indică : „ce l mai mult, cel mai puţin, câtev a (puţine) obiecte"
Spune glume simple
91. Relatează întâmplăr i din experienţa sa zilnică
Descrie locaţia sau mişcarea folosind prepoziţiile de la, către, peste, departe de

93. Răspund e cu o explicaţie la întrebarea „d e ce ?"

Aşază 35 imagini în ordine corectă , reprezentân d o poveste şi spune povestea

95. Defineşte cuvinte

Poate să dea opusul (antonimul) unui cuvân t
97. Poate răspund e la întrebăr i de genul: „Ce se întâmplă dacă... Ex.:
...scapi un ou din mână?"
Foloseşte corect noţiunile de „ieri " şi „mâine "
întreabă ce înseamnă cuvintele noi sau nefamiliare lui

Aria autoservire
91. Este responsabil pentru o sarcină gospodăreasc ă săptămânal ă
îşi alege îmbrăcăminte a potrivită în funcţie de temperatură şi de ocazie
93. Se opreşte la bordură, priveşte în ambele părţ i şi traversează strada făr ă
să i se dea instrucţiuni verbale
Se serveşte singur la masă şi dă mai departe platoul de servit
95. îşi prepară singur o mâncar e simplă carei place
Este responsabil pentru o sarcină gospodăreas ă zilnică (aşezarea mesei, aruncatul
gunoiului)
îşi potriveşte temperatura apei pentru duş sau baie
îşi prepară singur sandvişul
Merge singur la grădiniţă , la un teren de joacă sau la magazin, la distanţa de pân ă la
două străz i de casă
Taie alimente moi cu cuţitul (banane, cartofi fierţi, pâine )
Găseşt e WCul potrivit fiecăru i sex întrun loc public
Ridică , duce, aşază tava de servit (la cantină )
Leagă şnurul la glugă
îşi încheie singur centura de siguranţă în maşină

Aria cognitivă
Număr ă pân ă la 20 obiecte şi spune cât e sunt
Numeşte 10 numerale scrise
Numeşte stâng a dreapta raportat la propriul corp
Spune în ordine literele alfabetului
91 . îşi scrie numele cu litere de tipar
Citeşte 5 litere ale alfabetului
93. Aranjează obiecte în ordine, după lungime şi lăţim e
Citeşte literele mari ale alfabetului
30
 95. Aşază cifrele de la 1 la 10 în ordine adecvată
Numeşte poziţiile obiectelor: primul, al doilea, al treilea
Citeşte literele mici ale alfabetului
Asociază literele mari cu cele mici ale alfabetului
Arată (indică ) numerele numite de la 1 la 25
Copiază un romb
Completează un labirint simplu
Numeşte în ordine zilele săptămâni i
Face adunăr i şi scăder i cu numere pân ă la 3
îşi spune data naşterii (ziua şi luna)
Recunoaşte 10 cuvinte scrise
Poate prevedea ce va urma (după situaţie)
Arată obiecte întregi şi jumătăţ i
Număr ă de la 1 la 100

Aria motorie
Scrie litere de tipar mari, disparate, la întâmplar e pe hârti e
Merge în echilibru pe o bârnă , înainte, înapoi, lateral
Ţopăi e
Se dă în leagăn , iniţiind şi menţinân d mişcarea
Desface degetele şi cu cel mare le atinge pe celelalte pe fiecare în parte
Poate copia litere mici
Urcă scăril e de lemn sau treptele toboganului înalt de 3 m
Bate cu ciocanul un cui
Driblează mingea cu direcţie
Colorează în interiorul conturului 95%
Poate decupa poze din reviste, făr ă a depăş i mai mult de 0,5 cm de la contur
Foloseşte ascuţitoarea
Copiază desene complicate
Rupe forme simple din hârti e
îndoaie un pătra t de hârti e de două ori pe diagonală în imitaţie
Prinde mingea moale sau un săcule ţ cu nisip cu o mân ă
Poate săr i singur coarda
Loveşte mingea cu paleta sau cu băţu l
Ridică de jos un obiect în timp ce aleargă
Patinează înainte aproximativ 3 m
Merge pe bicicletă
Se dă cu sania
Merge sau se joacă întrun bazin cu apă pân ă la nivelul taliei
Conduce un vehicul de jucări e (camion) împingândus e cu un picior
Sare şi se învârteşt e întrun picior
îşi scrie numele cu litere de tipar pe o foaie liniată
Sare de la înălţime a de 30 cm şi aterizează pe tălp i
Stă întrun picior făr ă sprijin, cu ochii închişi, 10 secunde
Stă atârna t de o bară orizontală 10 secunde, susţinânduş i greutatea în braţe

Subliniem importanţa deosebită a ghidului Portage în special pentru cei care lucrează cu
copiii cu dizabilităţi . Fiecare item al ariilor este prevăzu t cu sugestii de exerciţii pentru dezvoltarea
abilităţi i respective.
Astfel, scala este şi un instrument de evaluare a achiziţiilor în cele 5 arii, dar şi un suport
pentru alcătuire a programelor de intervenţie educaţională personalizate.

31
 2. GHIDUL PROGRESULUI Jim Dale (1983)

Acest Ghid a fost scris pentru a asista părinţii , profesorii şi alte persoane care lucrează cu
copiii cu dizabilităţ i severe. Ghidul indică vârstel e aproximative la care copiii făr ă dizabilitaţi ating
anumite praguri sau „borne " în dezvoltarea lor.
Ghidul este împărţi t în opt arii ale dezvoltării : locomoţia; ocupaţia; domeniul social sau
personal; îmbrăcatul ; hrănitul ; spălarea ; mersul la toaletă ; comunicarea şi limbajul.
Autorul, Jim Dale, a mai scris „Ghidu l Stimulării " în 1990, dân d sfaturi detaliate despre
modalităţil e de a ajuta copiii cu dizabilităţ i să atingă pragurile dezvoltări i menţionate în „Ghidu l
Progresului".
Vom reda selectiv câtev a pagini din acest ghid.

Dezvoltare locomotorie

Vârst a Data evaluări i

Stadiile dezvoltări i
10 luni (s) Stă bine în scaun
(s) Se poate târ î (merge dea buşilea) înainte şi înapoi
(p) Plăcer e evidentă la încercarea de legănar e
11 luni (s) Foloseşte mobila ca să se tragă şi să se ridice în
picioare
(1) Poate merge susţinut de mâin i
12 luni (1) Merge sprijinit de mobilă sau de perete
(1) Umblă în „patr u labe" (mâin i şi picioare)
13 luni (s) Se prăbuşeşte pe spate de la stat în picioare la stat
în şezut
Poate sta singur pentru câtev a momente
14 luni(1) Merge ţinut de o mân ă
Se târăşt e pe scăr i
15 luni (l)(s) Merge singur nesigur pe sine pentru puţin timp
16 luni (s) Se caţăr ă şi stă întrun scaun pentru adulţi
17 luni (1) Urcă şi coboară scăril e ţinut de o mân ă
Poate să se ridice în picioare
Stă făr ă să se ţină de nimic
18 luni (s) Merge în picioare pe o bază largă . Cade adesea.
E capabil să ţină o jucări e în timp ce merge
19 luni(s) E capabil să tragă o jucări e în timp ce merge
Merge bine. picioarele sunt numai puţin depărtat e
20 luni (1) începe să sară făr ă să se ţină de nimic
21 luni (1) E capabil să meargă invers
22 luni (I) Urcă şi coboară scăril e cu două picioare pe scară
(ţinândus e de balustradă , şi nu de un adult)
23 luni (1) Fuge. Nu se poate opri brusc şi nici să ia curba
repede
2 ani (1) Loveşte o minge făr ă să se dezechilibreze
Ridică un obiect de pe jos făr ă să se dezechilibreze 2
VA ani (p) Sare câţiv a centimetri ca să aterizeze pe un picior.
Un passăritur a

32
 E capabil să stea pe vârfuril e degetelor de la
picioare
2 % ani (g) împinge o jucări e cu o mişcare sigură
Mişcăr i ample ale corpului în ritm puternic
3 ani(1) Urcă scăril e cu un picior pe treaptă
(1) Coboară scăril e cu două picioare pe treaptă
Merge vertical şi e sigur de sine
3 Vi ani (s) Sare de pe ultima treaptă cu ambele picioare
Stă întrun picior cu momente de balans (g)Copilul
poate merge dea lungul unei scândur i
4 ani (1) Coboară scăril e cu un picior pe treaptă
(s) Poate alerga pe vârfuril e degetelor de la picioare

Activităţil e
Vârst a Stadiile dezvoltări i
Data evaluări i
19 luni (1) Va incerca să copieze o linie dreaptă ; desenează
(p) E capabil să potrivească inserarea pătratelo r şi a
cercurilor la locurile lor dacă îi este dat să aleagă
(s) începe să arate preferinţe de folosire a unei anumite
mâin i
20 luni (g) Este capabil să potrivească triunghiul în tabla de
forme (incastru)
(p) Poate sorta două culori tari contrastante
(1) Mâzgăleşt e făr ă încurajăr i
21 luni (1) încearcă să imite liniile de creion verticale
(1) Construieşte un turn din cinci cuburi
Ii plac poeziile pentru copii şi încearcă să participe
22 luni(g) Dacă i se arată , poate îndoi o hârti e
Explorează mediul înconjurăto r în mod energic
(1) Un carton cu 3 sau 4 imagini pe el: copilul poate
arăt a imaginea cerută
• A
1 1 1 1
™ T T T " " • •' ............

23 luni
(1) încearcă să imite liniile circulare
E capabil să înşire mărgel e mari (înşiră pe aţă cu un vâr
f tare)
Ii place să termine o acţiune/situaţie; să închidă
uşa, spre exemplu
2 ani (1) Poate răsuc i mâneru l rotund al unei uşi sau un şurub
etc.
(1) Construieşte un turn din şase cuburi
Poate plasa trei sau patru cuburi în rân d (tren)
(p) încearcă să imite liniile de creion orizontale
0 singură tablă de forme: cerc, pătra t şi triunghi
inserate corect
2 ani şi (g) Apa, nisipul şi lipiciul sunt foarte interesante
3 luni (apreciere tactilă : umplân d şi golind vase)
(g) Poate potrivi jucăriil e una cu alta (legătur i simple)

33
 Multe lucruri zilnice sunt recunoscute atunci cân d
vede modelul mărimi i
Poate potrivi membrele mobile ale unei păpuş i cu ale lui
(braţ, picior, cap, trunchi, gură , ochi, urechi etc.)
2 ani şi (g) îi place să deseneze cu degetul
6 luni (1) Poate imita liniile orizontale
Verbalizează în timp ce desenează : haina, lingura,
cana, etc.
(s) E capabil să taie cu foarfecă
2 ani şi (1) Construieşte un turn din opt cuburi
9 luni (p) Recunoaşte o acţiune din imagine
Recunoaşte mărimil e în mod grosolan: mare şi mic
Este interesat în a face ordine (ajută să pună
lucrurile la locurile lor)
3 ani (s) Potriveşte trei culori primare
(1) Copiază un cerc (desenează )
îi place să se joace pe podea cu cutii, cuburi,
cărămiz i etc
(1) Construieşte un turn din nouă sau zece cuburi
Ii place să aibă alternative
Poate mânu i o pensulă mare, nu doar atingere
3 ani şi(s) Ii plac foarte mult poeziile pentru copii (ştie
3 luni câteva? )
A
1 — " •
(g) începe să aibă conceptul de numă r (unu, doi, mai
multe)
(s) Desenează un bărba t cu cap şi de obicei o altă
componentă a corpului
(s) Poate identifica T de la „tata " (îl poate scrie cu
degetul?)
Hrănir e

Vârst a Stadiile dezvoltări i

Data evaluări i
1 lună (s) Ţip ă foarte tare cân d îi este foame
3 luni (s) Recunoaşte momentul hranei după biberon
(s) Face mişcăr i de întâmpinar e nerăbdătoar e
6 luni (s) Pune mân a pe biberon şi îl mângâi e în timpul
hrănitulu i
Pune mâinil e pe cană cân d e ţinută între buze
9 luni(s) încearcă să apuce lingura cân d e hrăni t
Ţine , muşcă din biscuit: înmoaie conţinutul în gură
Poate mesteca cu dinţii din faţă
an(p) Biberonul nu mai e folosit
Bea din cană cu puţin ajutor
Are preferinţe pentru anumite mâncărur i devenite
cunoscute
Poate să se hrăneasc ă cu degetele pentru o parte din
hrană

34
 (s) Ţin e lingura, dar nu o poate folosi singur
1 an şi (s) Cân d i se dă de băut , poate să se aibă încredere să i
3 luni se dea să ţină cana
Duce lingura la gură singur, dar adultul trebuie să
umple lingura
1 an şi (p) Ridică şi ţine cana între amândou ă mâinile . Se
6 luni poate să o scape din mân ă după ce termină
Ţin e lingura şi o duce la gură făr ă să o rotească sau să
o verse (sau foarte puţin)
1 an şi (s) Bea făr ă să o verse mult
9 luni (g) Poate să i dea farfuria/cana „mamei " cân d e goală
2 ani (s) Ridică cana să bea şi o pune la loc pe masă
Se hrăneşt e cu lingura fară să verse
(s) Mestecă bine
2 ani şi (g) îi plac „ritualurile " din timpul mesei (să se
6 luni pregătească , să se servească etc.)
Comportamentul variază în funcţie de cum îi place o
mâncar e
Mănânc ă bine cu lingura şi poate folosi o furculiţă
Cere mâncar e şi de bău t
3 ani (g) Legumele sunt acceptate acum în formă „semi
solidă" , nu strivite şi nici amestecate cu restul
Are nevoie de puţin (sau deloc) ajutor la mânca t şi bău
t
Mănânc ă cu furculiţa sau lingura. împinge
mâncare a
Poate turna
4 ani (s) Mânuieşt e cu grijă furculiţa şi lingura
Ajută să se pună masa (nu doar tacâmurile )
Poate avea nevoie de şerveţel. Nu de baveţică
5 ani(g) Copilul îşi curăţ ă farfuria, dar refuzurile sunt
definitive
Foloseşte cuţitul şi furculiţa
Poate spăl a şi şterge vasele
6 ani(g) îi place şi vrea să încerce mâncărur i noi
E capabil să folosească cuţitul pentru tăia t
Ia mai multă mâncar e decâ t poate mânc a

Comunicarea şi limbajul

Vârst a Stadiile dezvoltări i Data evaluări i

10 luni (g) E capabil să imite o mişcare de „papa " (la

revedere)
Răspund e la „Und e e pantoful tău? " sau
„Pantoful? " prin atingere sau indicare cu privirea
Poate copia unele gesturi simple, naturale,
idiografice
11 luni (p) Scutură capul pentru „Nu "

35
 Foloseşt e sunete asociate cu obiecte (ex. „miau" =
pisica)
(p) Poate potrivi un obiect cu un alt obiect
£ ^ ± .
1 an
(s) înţelege comenzi simple asociate cu gesturi
(naturale), (ex. „vin o aici", „deschid e gura" etc.)
(g) Poate înţelege câtev a expresii simple ((p)
vorbite, gesticulate sau prin semne)

(p) Foloseşte un singur gest „natural " pentru a cere

1 an şi ceva (cân d i se aduce aminte)
3 luni (p) Poate aduce cuiva o cană ca să îi arate că îi este
sete
(p) Pronunţă cuvinte formate din două silabe la fel
(duplicate) (papa, baubau, pocpoc)
(p) Foloseşte un singur gest natural în mod pozitiv şi
1 an şi adecvat (nu trebuie să i se reamintească ) (s) Cere un
6 luni obiect prin indicare
(g) Poate face legătur a dintre un obiect şi o imagine
(p) E capabil să copieze câtev a semne idiografice (cu
1 an şi promtitudine)
luni (1) Trage o persoană ca să obţină ceva de la ea sau să
obţină o jucări e
(g) Poate spune „mulţumes c (mersi)"
încearcă să imite câtev a cuvinte (vorbite,
2 ani gesticulate sau prin semne)
Numeşte imagini din carte
E capabil să spună sau să facă semne pentru două sau
trei cuvinte cu înţeles
Poate arăt a sau atinge câtev a părţ i ale corpului
2 ani şi cân d e întrebat
3 luni Foloseşte două cuvinte împreună (ex. „mami
pălărie " sau „laptegata" )
Inventează gesturi proprii şi semne pentru aşi face
cunoscute dorinţele
2 ani şi îi place să asocieze obiectele la denumirile lor
6 luni Ii place ritmul cuvintelor (îi plac poeziile pentru
copii)
Ii plac poveştile simple din cărţil e cu imagini
Vorbeşte cân d se joacă şi gesticulează cân d
2 ani şi vorbeşte
luni înţelege câtev a poziţii (ex. în, pe, sub...)
Poate face o propoziţie din două cuvinte şi o
prepoziţie, incorectă dar cu sens (ex. „cuţi t în cutie")
încercăr i spontane de a repeta majoritatea
3 ani cuvintelor
Poate identifica câtev a litere mari
Foloseşte pluralul
Asociază verbul cu substantivul (ex. pantofi
3 ani şi merge)
6 luni Poate asocia „M " cu „Mama "
Foloseşte câtev a pronume (eu, tu, mie, a mea)

36
 (p) Poate denumi câtev a culori comune
4 ani (1) Cunoaşte câtev a poezii pentru copii (nu doar le
recunoaşte)
(p) Poate folosi trecutul
(p) Răspund e la întrebăr i cu „da " şi „nu " (nu doar
acceptă sau refuză ceva ce i se oferă )
4 ani şi (1) începe să pună întrebăr i
6 luni (s) Confundă realitatea cu fantezia în poveştile pe care
le relatează
5 ani (g) Recunoaşte propriul nume (citit, scris sau Braille)
(s) îi plac mult poveştile şi le pune în practică în
detaliu mai târzi u

FIŞA DE DEZVOLTARE PSIHOMOTORIE A COPIILOR ( 0 6 ani)

Autor: Centrul de neuropsihiatrie infantilă Timişoara.

Sursa bibliografică : P. Arcan, D . Ciumăgean u „Copilul deficient mintal", 1980 .

Instrucţiun i de administrare şi notare se găses c î n lucrare.
V o m reda itemii p e grupe de vârst ă (3) .

Fişa pentru 0 1 an
0 3 luni:
reflexul suptului
reflexul clipitului
ţine pumnul strân s
culcat pe burtă se sprijină pe antebraţe
ţinut în braţe, capul se clatină
culcat pe spate ţine capul lateral
ţine o jucări e în mân ă două secunde
apare surâsu l
priveşte obiectele în mişcare
priveşte feţele celor din jur
se joacă cu mâinil e
se înviorează la vederea biberonului
plâng e la foame şi disconfort
gângureşt e şi vocalizează prelungit

3 6 luni:
reflexul de pedalare
întoarcere de pe burtă pe spate şi invers
ţinut în braţe menţine capul drept
stă în şezut sprijinit
întinde mân a şi apucă jucări a
culcat pe spate îşi ridică puţin capul
distinge dulcele de amar
întoarce capul la sunete
urmăreşt e cu ochii mişcarea unei persoane
se joacă cu obiecte sunătoar e

37
 se agită în aşteptarea mâncări i
râd e la stimulul persoanelor din jur
trece o jucări e dintro mân ă în alta
deosebeşte membrii familiei de străin i
vocalizează perfect, modulânduş i vocea

6 9 luni:
susţinut, apare reflexul de păşir e
stă singur în şezut
se târăşt e în patru labe
apucă cu palma şi degetele
întinde mân a după oameni şi jucări i
menţine două cuburi în mân ă şi priveşte pe al treilea
imită lovirea în masă cu lingura
face: „p a pa"
imită gestul: Bravo!
spune polisilabic: ma ma, bo bo, da da
execută la cerere unele mişcăr i
stă singur, ţinândus e de obiecte
încearcă să meargă , ţinândus e de obiecte
se interesează de obiecte şi de jucări i noi
caută şi găseşt e obiecte din jur

9 1 2 luni:
reacţie de apărar e la musca de pe faţă
se târăşt e cu îndemânar e
merge ţinut de o mân ă
se ridică în picioare pentru scurt timp
e atent şi ascultă muzica
localizează zgomote îndepărtat e
arată locul ciupit
ajută la îmbrăcar e
dă un obiect la cerere
încearcă să mănânc e cu lingura
imită gestul dea mâzgăl i
înţelege interdicţia
merge singur
arată nasul, părul , gura, la cerere
are un vocabular de 1 3 cuvinte

Fişa pentru 1 3 ani

12 18 luni:
dispare reflexul suptului după luna 13
merge cu paşi inegali, baza lărgit ă
se caţăr ă pe pat şi pe scaun
urcă scara ţinut de o mân ă
deschide cutii şi sertare
preferă culori vii, în special roşu
aude sunetele de la o distanţă mică
vede şi ridică obiecte mici
38
 respinge un miros neplăcu t
arată interes pentru imagini colorate
arată la cerere ochii şi nasul
aduce o jucări e la cerere
trage o linie cu creionul, imitân d
face o construcţie cu 3 4 cuburi
se serveşte de linguriţă
are un vocabular de 3 6 cuvinte
urmăreşt e câtev a poze din carte
execută : „ha i la mama"

18 24 luni:
reflexul de urinare, indicat cu o secundă înainte
fuge bine, cade rar
urcă treptele, ţinândus e de balustradă
loveşte mingea cu piciorul, la cerere
poate răsfo i o carte
recunoaşte o melodie des auzită
îi place şi preferă dulcele
ridică şi aduce obiecte mici
aude sunetele fine din apropiere
face o construcţie din 4 6 cuburi
încearcă să îndoaie o foaie, imitân d
scoate dopul de la o sticlă
desenează un cerc, imitân d
aduce la cerere obiecte diferite
ajută la aranjatul lucrurilor sale
vocabular de minimum 12 cuvinte
începe să folosească propoziţii scurte
utilizează pronumele

24 36 luni:
control sfincterian format
se duce singur la oliţă
urcă şi coboară treptele
se joacă cu alţi copii
se orientează în spaţiul obişnuit
construieşte din cuburi
începe să danseze
priveşte imagini şi le înţelege
ajută la îmbrăcar e şi dezbrăcar e
cunoaşte animalele după imagini
numeşte părţil e corpului să u
numeşte obiecte din jur
număr ă pân ă la doi
vocabular de sute de cuvinte
spune „bun ă ziua"
mulţumeşte cân d i se dă ceva
spune o poezie de o strofă
povesteşte istorioare scurte

39
 Fişa pentru 3 6 ani
3 4 ani:
spune numele şi prenumele
stă în echilibru pe un picior 5 secunde
sare la distanţă
se îmbracă singur sub îndrumare
asamblează figuri
arată nasul, ochii, gura la alte persoane, imagini
denumeşte cheia, cuţitul, moneda
desenează cercul şi crucea
recunoaşte linia mai lungă
construieşte un „pod " după model
execută 3 comenzi
arată atâte a obiecte cât e degete

4 5 ani:
sare întrun picior
merge călcâ i deget
prinde mingea
cunoaşte culorile
desenează un pătra t
distinge dimineaţa, după masa, seara
analogii opuse (2 din 3)
desenează un omuleţ (3 părţi )
număr ă 4 5 jetoane
cunoaşte 13 verbe din 20
îndeplineşte 5 comenzi
cunoaşte utilitatea obiectelor

echilibru pe un picior (10 secunde)

mersul călcâ i deget înapoi
sesizează lacune în desene
repetă 12 silabe
ştie din ce sunt făcut e lucrurile
desenează omuleţul (6 părţi )
compară două obiecte din amintire
copiază rombul
arată mân a dreaptă , ochiul stân g
număr ă 13 jetoane
spune o poezie de 3 4 strofe
defineşte noţiuni (6 din 9)

Pentru toate cele 3 fişe examinarea începe cu itemul 1 înscris în grupa de vârst ă cărei a îi
corespunde copilul. Dacă răspunsuril e sunt negative la mai mult de 3 4 itemi prevăzuţ i pentru vârst a
respectivă , examinatorul coboară la itemii din grupa de vârst ă inferioară . Dacă copilul reuşeşte la 9
10 itemi ai vârste i sale, investigaţia va continua la grupa de vârst ă imediat superioară .

Notare: Pentru fiecare performanţă se acordă 1 punct care se notează în rându l corespunzăto
r vârste i copilului examinat. Punctele vor fi unite cu o linie continuă care trebuie
40
comparată cu linia punctată ce indică dezvoltarea standard. Linia care uneşte punctele poate fi
discontinuă dacă unele performanţe nau fost îndeplinite. In cazul liniei discontinui, rămâneril e în urmă
pot fi uşor detectate şi urmărit e ulterior în dezvoltarea copilului.

Scorul individual (SI) se calculează astfel:

_ (nr.puncte + 113) * 100

scorul standard

Scorul standard: 3 4 ani = 125 p

4 5 ani = 137 p
5 6 ani = 149 p

Se consideră ca normale şi valori de 90 95 din valoarea standard.

Dacă copilul nu rezolvă toţi itemii, atunci SI este dat de proporţia pe care o reprezintă această
parte din totalul itemilor vârstei .

[nr.puncte + (Sc.st sv)]xl00

w j l — _ — ^ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

Sc.st
în care:
Sc.st = scorul standard pentru vârst a respectivă , care cuprinde toţi itemii de
la naştere pân ă la vârst a copilului,
sv = număru l de itemi cuprinşi în etapa de vârst ă
cu care începe examinarea.

Copii cu un SI sub 85% vor fi orientaţi spre examinăr i neuropsihiatrice pentru precizarea
cauzelor şi diagnostic.

APRECIEREA DEZVOLTĂRI I PSIHICE A COPILULUI PREŞCOLAR

Sursa bibliografică : „Apreciere a dezvoltări i psihice la copilul preşcolar (I. Chiriac, A. Chiţu ) Ed.
Medicală Bucureşti 1980) .

Este o metodă de investigare a dezvoltări i psihomotorii a căre i autori sunt dr. Irina Chiriac şi
psiholog Angela Chiţu.
Metoda urmăreşt e investigarea copilului pe 4 arii de comportament: motor, cognitiv, verbal,
socioafectiv.
Obiectiv:
cunoaşterea caracteristicilor de normalitate în dezvoltarea fizică şi psihică între 3 6
ani;
depistarea timpurie a unor rămâner i în urmă în dezvoltarea psihică , în vederea
organizări i unei intervenţii educationalrecuperative.

Comportament motor (M)

M I. Echilibru în ortostatism:
MLI Poziţie de echilibru, mers echilibrat
M 1.2 Săritur i peste un obstacol sau de pe un picior pe altul

41
 M II. Coordonare oculomotorie;
M I I . 1 Plierea hârtie i şi mişcăr i de coordonare ochimân ă M
I I . 2 Desenarea după model a unei figuri geometrice
M III. Coordonare generală corp segmente:
M III. 1 Mişcăr i de orientare în schema corporală proprie

Comportament cognitiv (C)

C I.Identificarea unor poziţi i spaţiale , percepţi a însuşirilor obiectelor (lungime,
mărime , greutate, culoare):
C L IIdentificarea unor poziţii spaţiale
C. 1.2 Percepţia lungimii
C 1.3 Percepţia mărimii , greutăţii , culorilor
C II. Activitatea de reprezentare
C I L 1 Recunoaşterea unor lacune în desen
C III. Percepţi a temporală , noţiun i de orientare temporală
C III. 1 Diferenţierea momentelor zilei
C III.2 Diferenţierea anotimpurilor
CUI . 3 Cunoaşterea zilelor săptămâni i
C IV. Activitatea de memorie şi gândir e
C IV. 1 înţelegerea unor relaţii
C IV.2 Operarea în sfera unor noţiuni generale
C IV.3 Operarea mintală asupra noţiunii generale cu denumirea de
noţiuni subordonate
C I V . 4 Recunoaşterea utilităţi i unor obiecte
C IV.5 Definire de noţiuni
C IV.6 Operaţii de gândir e
C IV.7 Asimilarea simbolului numeric

Comportament verbal (V)

VI. Achiziţi a de categorii gramaticale
V 1.1 Utilizarea unor categorii gramaticale
VII. Vorbire, exprimare corectă
V II. 1 Folosirea pluralului
V III. Limbaj vorbit, limbaj citit
V III. 1 Reproducerea unei poezii, relatarea de povestiri după imagini V
III.2 Recunoaşterea de litere

Comportament social afectiv (S)

S I.Manifestăr i de independenţă , deprinderi de autoservire
S 1.1Autonomie în îmbrăcar e
S 1.2Autonomie în dezbrăcar e
S 1.3Executarea unor sarcini casnice
S 1.4Deprinderi igienice, simţul ordinii
S II. Activitatea de joc
S II. 1 Jocuri de diferite tipuri, individuale sau colective
S III. Relaţiil e cu adulţi i şi copiii
S III. 1 Tipuri de relaţii cu adulţii şi copiii

42
 Spre exemplificare, pentru vârst a de 6 ani sunt propuşi următori i itemi:

6 ANI

COMPORTAMENT MOTOR:
merge corect întrun cerc desenat pe podea;
desenează un romb după model;
mişcăr i corecte de orientare în schema corporală proprie, cu multă uşurinţă .

COMPORTAMENT COGNITIV
efectuează o construcţie cu 1 0 1 2 cuburi;
indică şi denumeşte 6 7 culori sau nuanţe;
denumeşte 3 momente principale ale zilei, relatează activităţ i obişnuite pentru aceste
momente;
cunoaşte şi denumeşte 3 4 anotimpuri;
enumera 5 7 zile din săptămână ;
denumeşte din memorie noţiuni din sfera a 4 5 noţiuni integratoare (îmbrăcăminte ,
mobilă , vehicule, jucării )
defineşte 4 obiecte sau fiinţe (minge, pisică , haină , cal)
8) stabileşte asemănăr i între 3 noţiuni date: câin e pisică
mă r pară
gheată cizmă
9) număr ă peste 10 culori.

C)
COMPORTAMENT VERBAL
foloseşte corect 3 adverbe de timp (azi, mâine , ieri);
relatează pe larg despre 3 imagini date;
recunoaşte corect 2 3 litere.
COMPORTAMENT SOCIAL AFECTIV
îşi ordonează singur lucrurile în mod ordonat;
ştie să joace jocuri de îndemânar e (decupaje);
comunică mai uşor cu persoanele adulte străine , este mai receptiv şi răspun de mai
prompt la solicităril e acestora.

Material necesar:
15 cuburi de lemn, avân d o singură culoare, cu latura de 5 cm;
jetoane de carton colorate în 5 culori: roşu, galben, albastru, verde, negru şi
3 nuanţe: bleu, roz, portocaliu;
coli de scris pentru desen şi creioane;
imagini cu animale, flori, jucării , fructe, păsări , îmbrăcăminte , legume, mobilă ;

imagini pentru relatare şi povestire.

Notare: Fiecare probă rezolvată se cotează cu lp.

Se totalizează punctele şi se compară cu punctajul total estimat la 6 ani (18p),
calculândus e procentajul individual astfel:
Punctai individual ? x 100
= = %
Punctaj total 18

43
 Valorile cuprinse între 75100 % reprezintă zona de normalitate psihică .
Valorile sub 75 % reprezintă subnormalitate psihică (retard psihic de diferite grade).
întârziere a poate fi globală dacă preşcolarul examinat are rezultate negative la unele
probe la nivelul tuturor celor 4 comportamente, sau parţială , cân d nu rezolvă probele la 1 2
comportamente.
Metoda ChiţuChiriac are valoare operativă , permiţân d stabilirea unui diagnostic individual
de dezvoltare psihică pe cele 4 arii comportamentale.
Date suplimentare privind materialul tehnic necesar, tabelele cu caracteristicile de normalitate
ale dezvoltării , fişa individuală pentru înscrierea rezultatelor, notarea şi calcularea nivelului de
dezvoltare (normalitate, subnormalitate) se găses c în lucrarea menţionată anterior.

Amintim că autoarele au propus şi o scară de „Aprecier e a dezvoltări i neuro psihice la

copiii între 1 şi 36 luni" (1977), structurată pe aceleaşi 4 arii de com portament.

Aceste probe pot semnala şi localiza anumite dizabilităţ i deficienţele în dezvoltare indicân d
şi orientân d astfel cătr e măsur i adecvate de stimulare.

SCARA DE EVALUARE DENVER (TESTUL DENVER)

Adaptarea şi etalonarea lui pe populaţie de copii româneasc ă reprezintă cea mai mare
realizare în domeniul psihodiagnosticului în ţara noastră , după 1989 (Mitrofan N.)
Testul cuprinde 105 itemi de dificultate crescândă , structuraţi în 4 grupe:
Comportamentul social (reacţiile copilului la factori sociali de mediu)
Comportamentul de adaptare (coordonarea oculomanuală , abilităţ i de manipulare,
rezolvare de probleme practice).
Comportament verbal (modul în care e folosit limbajul, vocabularul activ/pasiv, asocieri de
cuvinte, abstracţii)
Comportament motor (orientare spaţială , coordonare dinamică generală , echilibru, abilităţ
i manuale etc) .
Aplicarea testului necesită următoarel e materiale:
un ghem mic de lân ă roşie
o jucări e pentru sugari care face zgomot
8 cuburi colorate de 2,5 x 2,5 x 2,5 cm (2 albastre, 2 galbene, 2 verzi, 2 roşii)
o sticluţă transparentă cu gâtu l de 1 cm
un clopoţel
o minge de tenis
un creion
stafide
câtev a coli de hârti e velină
Aplicarea acestui test nu se finalizează întrun coeficient de dezvoltare pentru fiecare nivel de
vârstă , dar permite conturarea unui scor care încadrează copiii examinaţi în: normali, suspecţi,
deficienţi, instabili (N. Mitrofan).

Iată comportamentele aşteptate în diferite arii de dezvoltare, pe o secvenţă de vârstă :

44
 MIŞCĂR I GENERALE DEPRINDERI
VÂRST A LIMBAJ MIŞCĂR I FINE
PERSONALSOCIALE
i p ă la naştere. Reacţioneaz ă la clopoţel .
Mişcăr i armonioase . Urmăreşt e linia. Priveşte faţa .
Ridică capul. Urmăreşt e dincolo de mijloc. Zâmbeşt e conştient.
03 luni Zâmbeşte . Gângureşte . Vocalizează . întoarc e capul la 4 5 de grade, Zâmbeşt e spontan,
Plâng e tare, mult cân d se sperie. întoarc e capul la 9 0 de grade. îşi priveşte mâinile .
îşi ţin e capul. Apucă clopoţei . Manipulează jucăriile .
Se întoarc e la chemare .
Se sprijină pe picioare. îşi împreuneaz ă mâinile . Mănânc ă singur.
Emite silabe.
Se rostogoleşte. Se întoarce 180 de grade.
3 6 luni Imită sunetele vorbirii.
Stă î n şezut sprijinit. Priveşte bilele.
Se întind e ca să apuce.
Stă singur î n şezut. Caută u n obiect. Se joacă cu palmele .
Pronunţ ă „tata/mama"nespecifice .
Stă î n picioare susţinut . Strâng e bile. Indică ce doreşte.
Combină silabe.
6 9 luni Se agaţă , încercân d să se ridice. î m p i n g e cuburile.
Ia 2 cuburi.
Stă î n picioare 2 secunde. Apucă între degete. Face cu mân a „Pa" .
Vorbeşte neclar (bolboroseşte).
Stă î n picioare singur. Loveşte 2 cuburi pe care le ţin e î n Se joacă cu mingea .
912 luni Pronunţ ă „tata/mama " specifice.
Pronunţ ă 12 cuvinte. mână .
Se apleacă şi revine. Pune u n cub î n cană . Imită activităţi .
Pronunţ ă 3 6 cuvinte.
Face câţiv a paşi. Mâzgăleşte . împrăşti e bile. B e a din ceaşcă .
1218 luni Arată două poze/fotografii la cerere.
Face turn din 2 cuburi.
M e r g e bine. Face turn din 4 cuburi, Ajută î n casă .
Combină/asociaz ă cuvinte.
M e r g e înapoi . împătureşt e o foaie de hârtie . Foloseşte lingura şi furculiţa .
N u m e ş te o poză/fotografi e la cerere.
Aleargă . Face turn din 6 cuburi.
1824 luni Arată 6 părţ i ale corpului la cerere.
Arată 4 poze/fotografii la cerere. Loveşte mingea cu piciorul.

Vorbeşte pe jumătat e inteligibil. Sare î n sus.

Aruncă m i n g e a peste mână . Reproduce linia verticală şi orizontală . Se dezbracă .
N u m e ş te 4 fotografii/poze la cerere.
D e n u m e ş te 2 acţiun i la cerere. Sare î n lungime . Face turn din 8 cuburi. Hrăneşt e păpuşa .

Foloseşte corect pluralul. Balansează fiecare picior o secundă . Are control sfincterian şi î n timpul
24 luni3 ani nopţii .
Foloseşte pronumele personal. Şti e
2 adjective/însuşiri, întreabă „C e e
asta?"

45
 6. SCALELE DE DEZVOLTARE GESELL

Aceste scale se adresează vârste i 05 ani, au apăru t în 1925 şi aparţin psihologului Arnold
Gesell. Ele au suferit de atunci numeroase revizii.
Obiective: identificarea copiilor cu risc crescut de deteriorare neorologică şi întârzier e
mintală .
Conţinut: observarea şi evaluarea achiziţiilor copiilor mici în următoarel e arii: dezvoltarea
limbajului, comportament adaptiv, motric general şi motric fin, comportament personal social.

în variantele revizuite (1980, 1987) sa propus utilizarea unei modalităţ i de calcul al

coeficientului de dezvoltare (DQ), dar procedura suferă din cauza absenţei unor criterii precise.

Deşi testul a avut şi mai are încă o largă utilizare, indicii de fidelitate şi validitate nu justifică
o decizie corectă în diagnostic, motiv pentru care se recomandă o mare precauţie în utilizarea lui (N.
Mitrofan).

7. SCARA BRUNET LEZINE

Sursa bibliografică : U . Şchiop u „Introducere în psihodiagnostic".

Autoarele acestui test (O. Brunet şi I. Lezine) au adaptat pentru copiii francezi bateria A.
Gesell. Scala este alcătuit ă din 10 probe pentru fiecare etapă de dezvoltare.
Itemii sunt repartizaţi pe cele 4 domenii:
motor postural (P)
limbaj (L)
conduită de adaptare faţă de obiecte (C)
relaţii sociale şi personale (S).

PREZENTAREA SCĂRII :
1 lună
Pi Ridică capul din cân d în cân d în poziţia şezân d
P2 Pe burtă , ridică nesigur capul (clătinându1 )
P3 Pe burtă , se târăşt e
P4 Reacţionează la zgomotul clopoţelului
C5 Urmăreşt e inelul rotit cu 90°
Sa Fixează cu privirea faţa examinatorului.
întrebări :
P7 Strâng e degetul introdus în mân a sa?
Lg Emite sunete guturale?
S9 încetează să plâng ă la voce sau apropiere?
S10 Reacţie anticipată la supt?
2 luni

Pi în poziţie şezând ă stă un moment cu capul ridicat

P2 Pe burtă , îşi ridică umerii şi capul
P3 Ţin e capul ridicat, în poziţie şezând ă

46
 C4 Urmăreşt e cu ochii persoana care se deplasează
C Urmăreşt e inelul rotit cu 180°
5

S6 Mimică de răspun s la faţa examinatorului.

întrebări :
P Se întoarce de pe o parte pe spate?
7

Lg Emite mai multe vocalize?

Sg Se mobilizează cân d i se vorbeşte?
Sio Surâd e feţelor familiale?
3 luni

Pi în poziţie aşezată îşi menţine capul ridicat

P Pe burtă , se sprijină pe antebraţe
2

C3 Priveşte cubul pus pe masă

C Ţin e jucăria , mişcare involuntară (de scuturare)
4

C întoarce capul pentru a urmăr i un obiect

5

Só Surâd e la surâsu l examinatorului.

întrebări :
P7 Prinde scutecul (cearşaful) şi1 trage spre el?
L Pălăvrăgeşte : vocalizare prelungită ?
8

S9 Se animă la vederea biberonului sau a sânului ?

Sio Se joacă cu mâinil e sale?

4 luni
Pi Pe burtă , cu picioarele în extensie
P2 Pe burtă , ridică umerii şi capul
C Aşezat la masă , pipăi e marginea mesei
3

C4 Priveşte pastila pusă pe masă

C Pe spate, mişcare de prindere a inelului
5

C Pe spate, scutură jucări a privindo

6

întrebări :
P7 îşi acoperă faţa cu cearşaful?
Lg Vocalizează cân d i se vorbeşte?
S9 Râd e în hohote?
Sio întoarce capul spre cel care1 strigă ?
5 luni

Pi Stă aşezat, cu susţinere uşoară

P2 Pe spate, face mişcăr i pentru înlăturare a şervetului carei acoperă capul
C3 Apucă cubul de jucări e la contact
C Ţin e în mân ă un cub şi1 priveşte pe cel deal doilea
4

C5 întinde mân a spre obiectul oferit

S6 Surâd e în oglindă .
întrebări :
P7 Adună jucări a aflată la îndemân a lui?
Lg Ţip ă de bucurie?
S9 Se descoperă prin mişcăr i de pedalare?
S1 o Râd e şi vocalizează manipulânduş i jucăriile ?

47
6 luni
Pi Ţinu t vertical, suportă o parte din greutatea trupului să u
P2 Pe spate, înlătur ă şervetul carei acoperă capul
C 3 Strângeapuc ă atunci cân d îl vede
C4 Ţin e 2 cuburi şi1 priveşte pe al treilea
C5 Aşezat, apucă inelul cu o mân ă
C(, Loveşte în masă cu lingura
întrebări :
P7 Stă aşezat mai mult timp dacă e sprijinit?
Lg Gângureşte ?
S 9îşi prinde picioarele cu mâinile ?
S10 Distinge feţele familiare de cele necunoscute?
7 luni

Pi Aşezat, stă făr ă sprijin puţin timp

P2 Stân d aşezat cu sprijin, înlătur ă şervetul carei acoperă capul
C3 Apucă două cuburi unul în fiecare mân ă
C4 Apucă pastila „şterpelindo "
C5 Ridică ceaşca de toartă
5 6întinde mân a spre oglindă
întrebări :
57 îşi trece jucăriil e dintro mân ă în alta?
L Emite mai multe silabe?
8

S9 îşi duce picioarele la gură ?

S10 Poate mânc a griş cu linguriţa?
8 luni

Pi Se ridică pân ă în poziţia aşezat

P2 Pe burtă , înlătur ă şervetul carei acoperă capul
C3 Apucă al treilea cub, lăsândul e pe primele două
C Apucă pastila cu ajutorul degetului mare
4

C5 Caută lingura căzut ă

C6 Examinează clopoţelul
întrebări :
P? Se întoarce de pe spate pe burtă ?
Lg Participă la „cucubau" ?
S9 Se joacă aruncânduş i jucăriile ?
S10 Se joacă cu mâinil e sale?

9 luni
Pi Stă în picioare sprijinit
P2 Aşezat făr ă sprijin, înlătur ă şervetul
C3 Ridică ceaşca şi apucă cubul
C Apucă pastila între degetul mare şi arătăto r
4
C Trage inelul de sfoară
5

C6 Face să sune clopoţelul

întrebări :
P7 Mişcăr i de merssusţinut sub braţ?
Lg Spune un cuvân t din două silabe?

48
 S Reacţionează la cuvinte familiare?
9

Sio Face „L a revedere" şi „Bravo" ?

10 luni

Pi în picioare sprijinit, ridică un picior

P2 Găseşt e jucări a sub şervet
C3 Pune sau scoate un cub din ceaşcă
C4 Caută pastila prin flacon
C5 Scoate cercul din incastru
Caută limba clopoţelului
întrebări :
P7 Se ridică singur?
Lg Repetă un sunet auzit?
S înţelege o interdicţie?
9

Sio Bea din ceaşcă sau dintrun pahar?

12 luni
Pi Merge ţinut de mân ă
P 2 Apucă un al treilea cub, ţinândul e pe primele două
c Lasă un cub în ceaşcă
3

c 4 Imită zgomotul lingurii în ceaşcă

c 5 Pune cercul în incastru
c 6 Mâzgăleşt e puţin dacă i se arată cum
întrebări :
P7 în picioare, se apleacă pentru a ridica 0 jucărie ?
L Spune trei cuvinte?
8

S9 Oferă la ordin sau la gest?

Sio Repetă acte care au provocat râsul ?
15 luni

Pi Merge singur
c 2 Turn de două cuburi
c 3 Umple ceaşca cu cuburi
c 4 Introduce pastila în flacon
c
5 Plasează cercul în incastru cân d i se cere
c 6 Mâzgăleşt e cân d i se cere
întrebări :
P7 Urcă în patru labe scările ?
Lg Spune cinci cuvinte?
s Arată cu degetul ce vrea?
9

Sio Bea singur din ceaşcă ?

18 luni
Pi împinge mingea cu piciorul
C Turn de trei cuburi
2

C întoarce paginile unei cărţ i

3

C4 Scoate pastila din flacon

C5 Se adaptează inversări i planşetei
L Numeşte una sau două imagini
6

49
 P7 Urcă scăril e ţinut de mână ?
L 8 Spune cel puţin 8 cuvinte?
S9 S e foloseşte de linguriţă ?
S10 îşi cere oliţa?
21 luni

Pi Dă cu piciorul în minge dacă i se arată cum

C2 Turn din cinci cuburi
C3 Aliniază cuburile pentru a imita un tren
S Aşază 3 cuburi cân d i se cere
4

C5 Arată cinci părţ i părţ i ale corpului uman, pe imaginea păpuşi i

L Aşază pătratu l în incastru
6

întrebări :
P? Coboară scara ţinut de mână ?
L 8 Asociază două cuvinte?
L 9 Cere mâncar e şi apă ?
S10 Imită acţiuni simple ale adultului?

24 luni
P. Dă cu piciorul în minge cân d i se cere
c 2 Turn de 6 cuburi
c încearcă să îndoaie 0 hârti e
3

c 4 Imită 0 linie
c Pune trei piese în incastru
5

u Numeşte două sau arată patru imagini

întrebări :
P7 Urcă şi coboară singur scările ?
L Propoziţii din mai multe cuvinte?
8

Se numeşte prin prenume?

S10 Se joacă cu mâinil e sale?

30 luni
Pi încearcă să stea întrun picior
C2 Turn din opt cuburi
C3 Pod din trei cuburi
C4 Imită linia verticală şi orizontală
C5 Se adaptează la întoarcerea planşetei pentru trei piese
L Numeşte cinci sau arată şapte imagini
6

întrebări :
P 7 Duce un pahar cu apă sau un obiect fragil?
L 8 Utilizează pronumele „eu" ?
S9 îşi pune papucii?
S10 E curat noaptea?

Examinatorul are nevoie de o masă la care mama se poate aşeza, ţinân d comod copilul pe
genunchi. Suprafaţa mesei trebuie să fie netedă , avân d o culoare contrastantă cu cea a obiectelor
prezentate. în probele posturale, în care copilul trebuie să stea întins, masa va fi acoperită cu un
material moale. în cazul probelor de manipulare a obiectelor, examinatorul va

50
sta în stâng a copilului. Obiectele vor fi prezentate în poziţie mediană pe masă , întâ i la circa 50 cm,
iar arjoi apropiate, pentru a fi la îndemân a copilului.
Intre o lună şi 6 luni se va începe cu probele în care copilul este culcat pe spate, se va
continua cu cele care vizează controlul postural, lăsân d la final probele de vizualizare şi prehensiune în
care copilul este aşezat la masă .
După 6 luni se va începe cu probele de manipulare (copilul fiind aşezat la masă ) şi se va sfârş
i cu probele posturale (2).
Materialul necesar cuprinde următoarele : clopoţel, inel, cuburi, ceşcuţă cu toartă , flacon cu
pastile, şervet, oglindă , jucări e pentru sugari, lingură , planşetă cu încastrare (cerc, pătrat , triunghi),
creion, hârtie , minge, carte cu imagini. Consultân d itemii scalei se vor reţine obiectele corespunzătoar
e vârste i cronologice a copilului şi a celor apropiate de aceasta.
In funcţie de vârst a copilului sau de nivelul sau presupus de dezvoltare, se vor aplica probele
nivelului corespunzător , coborân d în caz de eşec la nivelurile inferioare, sau, în caz contrar, continuân
d cu probele următoare , pân ă la eşec.

Cotare:
Pentru fiecare sector, dintre cele patru investigate, se va obţine un numă r de puncte în funcţie
de reuşitele copilului sau de răspunsuril e afirmative date de persoanele din anturaj la întrebăril e
adresate. Astfel, se vor acorda:
1 punct (corespunzân d la 3 zile), pentru fiecare item de la 1 lună la 10 luni
2 puncte (corespunzân d la 6 zile), pentru fiecare item de la 12 luni
3 puncte (corespunzân d la 9 zile), pentru fiecare item de la 15 luni la 24 luni
6 puncte (corespunzân d la 18 zile), pentru fiecare item de la 30 luni
Totalul punctelor obţinute corespunde unei vârst e de dezvoltare psihomotorie pentru sectorul
respectiv, care se estimează cu ajutorul Tabelului 1.

Tabelul I
Corespondenţ a între puncte şi vârst a de dezvoltare

P. L. Z. P. L. Z. P. L. Z. P. L. Z. P. L. Z. P. L . Z.
1 7 9 10 17 5 25 20 33 11 53 21
o, 2 14 10 20 18» 1026 8 35 12 5 6 2 2 15
3 21 11 3 19 » 20 27 » 10 59 24
Uri
o 4 1 12 » 10 2 0 6 28 » 20 38 13 15
o 5 » 7 13» 2021 » 10299 41 15 65 27
O

oo 6 » 14 144 2222» 2030» 1544 161571 30

7 » 21 15 » 23 23 7 31 10 47 18
8 2 16» 2424» 10 50 19 15
P. L. Z. P. L. Z. P. L. Z. P. L. Z. P. L. Z. P. L. Z. P. L. Z.
1 15 10 21 19 10 28 21 36 12 56 14 12 83 21 2 2
2 1 11 4 20 20 29 9 38 24 59 15 86 2 2 14
3 » 15 12» 1021 7 30 » 6 4 0 116 62 » 22 8923 6
c 4 2 13» 2022 » 7 31 » 12 42 » 1865 16 14 9224
5 » 10 14 5 23 » 1432 » 18 44 12 68 17 6 »
6 » 20 15» 7 24 » 2133» 24 » 71 18 9825 15
7 3 16» 1425 8 3 4 10 47 » 8 74 19 10427
8 » 7 17 » 21 26 » 7 » 50 13 6 77 20 110 2 8 15
9 » 17 18 6 27 » 14 » 53 » 24 80 21 116 3 0
P. L. Z. P. L. Z. P. L. Z. P. L. Z. P. L. Z. P. L. Z.
1 1 5 5 9 9 15 15 27 2 0 39 24
L 2 2 6 6 10 10 18 16 15 3 0 21
3 3 7 7 21 18 33 2 2 45 27
4 4 8 8 12 12 24 19 36 2 3 51 30

51
 p. L. Z. P. L. Z. P. L. Z. P. L. Z. P. L. Z. P. L. Z. P. L.Z.
1 10 7 10 13 20 19 7 25 10 35 15
s 2 20 8 20 14 5 20 » 15 » 38 16 15 56 27
3 1 9 3 15 » 15 21 8 27 11 41 18 62 30
4 » 10 10 » 15 16 6 22 » 15 29 12 44 19 15
5 » 20 11 4 17 » 10 23 9 » 47 21
6 2 12 » 10 18 » 20 24 » 15 32 13 15 50 24
Notă : P = Puncte/L = Luni/Z = Zile
Etalonul nu a fost realizat pe populaţi e românească , avân d doar u n caracter orientativ.

în cazul în care nivelul atins în cele patru sectoare este omogen, se va calcula un coeficient de
dezvoltare după formula:

V.D.
O.D. =
V.C.

unde: V.D. reprezintă vârst a de dezvoltare,

V.C. este vârst a cronologică , ambele exprimate în zile.
Schematic, valoarea acestui raport poate să indice o dezvoltare normală (raportul este apropiat de
1), dezvoltare superioară (raport supraunitar) sau o dezvoltare deficitară (raport subunitar).

EVALUAREA INIŢIALĂ A COPIILOR CU DEFICIENŢ E MOTORII

Sursa: Evaluarea copiilor cu cerinţ e educative speciale, î n perspectiva integrări i (coord. G. Boici,
1998).
Autori: (G. Stângă , D . Varga, F. Juncan, A. Răducanu) .

Scop: cunoaşterea psihopedagogică a copilului preşcolar (grupa pregătitoare ) cu deficienţ e

motorii.

Conţinut:
Dezvoltarea psihomotorie
Cunoaşterea schemei corporale;
Reconstituirea părţilo r componente ale corpului omenesc (forma corpului
omenesc desenat pe un carton este decupat în bucăţi) ;
Deprinderi motorii: Se cere copilului să execute anumite mişcăr i sărituri , târâre
, căţărar e e t c ;
Antrenament grafic: reproducerea de semne grafice orientate diferit.

Dezvoltarea intelectuală
Probe pentru abilităţ i senzorioperceptive:
probe pentru sensibilitate cromatică (denumiri culori)
probe pentru sensibilitate auditivă (discriminare sunete)
probe pentru sensibilitate gustativă
probe pentru sensibilitate olfactivă
probe pentru sensibilitate tactilkinestezică
Abilităţ i de orientare spaţiotemporală
Probe pentru determinarea greutăţi i

52
Probe de sortare a obiectelor după anumite criterii:
culoare
mărim e
formă
grosime
dimensiuni
Probe pentru limbaj şi comunicare
Fonetic cu ce sunet începe cuvântul ?
cu ce silabă începe cuvântul ?
cu ce cuvân t începe propoziţia?
lexical: alcătuire a de propoziţii din cuvinte date
lacune în text
Gândir e
analiză sinteză : se cere copilului să formeze mulţimi de figuri geometrice după
formă , mărim e
Atenţie: probe de barare a figurilor care nu sunt triunghiuri
Memorie: memorare şi reproducere de cuvinte
Imaginaţie: completarea unei povestiri cu început dat.

Dezvoltarea socioafectivă
stabilirea deprinderilor de autonomie (îmbrăcat , dezbrăcat , servit masa, ordine)

sociabilitate: integrare în colectiv

relaţia cu adultul
relaţia cu grupul de copii.

53
 Secţiunea a lla
EVALUAREA INTELIGENTEI

BATERIA EXPERIMENTALĂ PRIVIND NIVELUL DE DEZVOLTARE

INTELECTUALĂ A COPIILOR DE 610 ani

Sursa: „Ghid pentru aplicarea bateriei experimentale privind nivelul de dezvoltare intelectuală a
copiilor de 6 10 ani", publicată î n 1974 de Institutul de Psihologie al Academiei de Ştiinţ e Sociale şi Politice
î n colaborare cu Ministerul Muncii .

Bateria este însoţită de un ghid de aplicare şi se adresează psihologilor care evaluează copilul
în vederea depistări i deficienţelor mintale/dizabilităţilo r intelectuale sau a întârzierilo r în dezvoltare.

Bateria cuprinde două teste verbale (Similitudini şi Fraze absurde) şi două teste non verbale
(Raven şi Kohs), intelectul fiind abordat astfel global, rezultatele neputân d fi utilizate izolat pe fiecare
test, ci numai în funcţie de scorul total referit la etalonul global. Bateria a fost etalonată în România .

Matricele Progresive Raven seturile A, Ab, B, au fost concepute pentru copii sub 10 ani. Ele
se pot aplica şi copiilor cu deficienţe mintale, indiferent de vârst a lor cronologică .
Obiective: investigarea spiritului de observaţie şi a gândiri i clare
investigarea capacităţi i copilului de a surprinde un algoritm şi de a
învăţ a
capacitatea de antrenare întro sarcină
Testul este foarte cunoscut, astfel că nu insistă m asupra lui.
Testul „Similitudini "
Obiective: evidenţierea capacităţi i copilului de a sesiza asemănăr i şi deosebiri
(comparaţii) între două sau trei obiecte.
investigarea operaţiilor de analiză , sinteză , clasificare
Testul Kohs cuprinde o serie de modele (figurimozaic) care trebuie reproduse de copilul
examinat, cu ajutorul unor cuburi. Rezolvarea corectă presupune pe lâng ă funcţia perceptiv-
discriminatorie a formelor şi culorilor şi participarea activă a gândirii .

Testul „Fraz e absurde" are ca obiectiv investigarea simţului critic al gândirii , prin
sesizarea absurdului în anumite construcţii verbale.

Proba cuprinde 17 fraze absurde care măsoar ă capacitatea de judecată logică . Instrucţiunile
de aplicare şi fişele de notare a răspunsurilor , criteriile de notare şi

prelucrarea datelor se găses c în lucrarea menţionată (Ghid).

Spre exemplificare, redă m proba „Similitudini " care are 13 itemi.
Aplicări :
Se spune subiectului: Am săţ i spun: şarpe, vacă , tigru. Tu săm i spui: Prin ce se aseamănă ?
Prin ce sunt la fel?
Dacă nici atunci nu răspund e corect, examinatorul explică : Şarpele , vaca, tigrul sunt
toate animale.

54
 Acum am săţ i spun: cui, monedă , sârmă . Spunemi prin ce se aseamăn ă
acestea? După consemnarea răspunsulu i se adaugă : Dar trandafir, cartof, arbore
prin ce aseamănă ? După consemnarea răspunsulu i se spune copilului:
Prin ce se aseamăn ă carte, radio, revistă . După consemnarea răspunsulu i se continuă :
,/lcum am săţi spun altceva. Tu sămi spui prin ce se aseamănă, începem!"
prună piersică
pisică şoarece
pian vioară
oră săptămân ă
uşă fereastră
munte lac
pătra t cerc
topire ardere
metru gram
primul ultimul
pământ lună
tractor strung
bicicletă navă cosmică (rachetă )

2. SCARA METRICĂ A INTELIGENTEI BINET SIMON

Sursa: E . Vlad „Evaluarea în actul educaţionalterapeutic".

Este o scară de măsurar e a QI cu 87 itemi, şi se poate aplica copiilor cu vârst e între 3 şi 15

ani. Deşi i se reproşează faptul că are un pronunţat caracter verbal şi face apel la achiziţii şcolare (se
bazează mult pe memorie), ea investighează şi operaţiile gândiri i (comparaţii), înţelegerea, gândire a
critică (absurdităţ i în imagini, fraze), spiritul de observaţie, capacitatea de percepţie şi reprezentare
spaţială (lacune în imagini, combinaţii spaţiale), gândire a concret intuitivă (joc de combinare, poveste
în imagini) şi cea formală (calcul mintal, cutii).
Scara a suportat în timp numeroase revizuiri. O revizuire realizată de R. Zazzo (1966) a
produs „Nou a scară metrică de inteligenţă " N.E.M.I.
Pentru a compensa caracterul excesiv verbal al testului iniţial şi apelul la achiziţii educative,
sau introdus probe neverbale de performanţă (labirintele Porteus, cuburile Kohs, scara Pinter Paterson,
testul Bender etc.)
La noi în ţară se mai utilizează încă varianta adaptată de FI. Ştefănesc u Goangă , care se
adresează vârste i cuprinse între 3 şi 17 ani, fiind un mijloc de depistare rapidă a dizabilităţi i mintale.

Testul are următoare a alcătuire :

3 ani: numele de familie
părţil e corpului
repetarea a 3 cifre
repetarea unei propoziţii de 6 silabe
numirea obiectelor familiare
numirea culorilor
precizarea sexului
observarea unei imagini şi enumerarea elementelor

55
4 ani: compararea liniilor
distingerea figurilor geometrice
copierea unui pătra t
repetarea a 3 4 cifre
repetarea unei propoziţii de 10 silabe
înţelegere de gradul I (alternativ)

5 ani: joc de răbdar e (asambalarea dreptunghiului)

repetarea unei propoziţii de 12 silabe
numirea culorilor
definirea prin întrebuinţare
jocul loto
atingerea cuburilor în ordine aleatorie
compararea a două greutăţ i (alternativ)
precizarea vârste i (alternativ)

6 ani: copierea rombului

găsire a lacunelor în imagini
înţelegere de gradul II
repetarea unor propoziţii de 16 silabe
atingerea cuburilor în ordine aleatorie (II)
numărare a degetelor
numărare a a 13 monede de 100 lei
analogii (alternativ)

7 ani: repetarea a 5 cifre

absurdităţ i în figuri
noţiuni opuse
numărar e de la 20 la 1
înţelegere de gradul III
povestire în imagini

8 ani: repetarea unei propoziţii de 2022 silabe

numirea zilelor săptămâni i
formarea unei propoziţii din 3 cuvinte date
aşezarea a 5 greutăţ i în ordine crescând ă
repetarea a 3 cifre în ordine inversă
copierea a două desene din memorie
compararea a două obiecte din memorie

9 ani: ordine verbală

probleme de calcul mintal I
joc de cuvinte
asemănăr i de două lucruri din memorie
combinaţii spaţiale
lacune în desene

10 ani: repetarea a 4 cifre în ordine inversă

asemănăr i între 3 obiecte
deosebiri între obiecte (din memorie)
noţiuni opuse
întrebăr i dificile
precizarea datei zilei

56
11 ani: probleme de calcul mintal II
figurile suprapuse ale lui Abelson
povestire în imagini
lunile anului
12 ani: căutare a mingii pierdute
probleme, fapte diverse
repetarea a 6 cifre
critica frazelor absurde
expunere de 60 cuvinte în 3 minute
13 ani: reproducerea de cuvinte în ordine inversă
probleme de calcul mintal II
aşezarea corectă în propoziţie a unor cuvinte date la întâmplar e
repetarea unor propoziţii de 28 silabe
14 ani: repetarea a 5 cifre în ordine inversă
probleme de calcul mintal II
inversarea arătătoarelo r ceasului
problema cutiilor cuprinse una în alta
interpretarea imaginilor (alternativ)
15 ani: interpretarea proverbelor
repetarea a 7 cifre
repetarea inversă a 6 cifre
desfacerea hârtie i tăiat e
16 17 ani diferenţa dintre cuvinte abstracte
interpretarea unei cugetăr i
repetarea a 8 cifre
probleme de agerime mintală

Testul este însoţit de instrucţiuni de aplicare şi cotare.

SCALA DE INTELIGENŢ Ă STANFORD BINET

Sursa: N . Mitrofan „ Testarea psihologică a copilului mic ".

Revizuit a 4a oară , testul se adresează subiecţilor cu vârst e între 2 şi 23 ani.

Scala cuprinde 15 subteste grupate pe 4 arii ale dezvoltări i intelectuale:

raţionamen t verbal
vocabular
înţelegere verbală
absurdităţ i
relaţii verbale

raţionamen t cantitativ
cantitate: numere, deprinderi de calcul
serii de numere: raţionament logic, concepte matematice
construirea egalităţilo r

57
 raţionamen t abstract vizual
analiza structurii: abilitatea şi coordonarea vizualmotrică
copierea: coordonare oculomotorie, percepţie vizuală etc.
matrici: atenţie, concentrare, raţionament inductiv
îndoirea şi tăiere a hârtiei : abilitate spaţială , percepţie vizuală

memoria de scurtă durată

memorarea mărgelelo r
memoria verbală (propoziţii)
memoria cifrelor
memoria obiectelor
reconstruirea unui triunghi
repetare de cifre în ordine inversă (3 serii)

SCALA DE INTELIGENŢ A W.P.P.S.I. (WECHSLER)

Este concepută pentru copii preşcolari şi şcolari mici, cu vârst e între 3 şi 7,3 ani (varianta
revizuită în 1989). Testul evaluează capacitatea individuală de înţelegere şi de raportare a copilului la
lumea înconjurătoar e şi cuprinde două subteste:

Subteste verbale pentru măsurare a abilităţilo r verbale

informaţi i 23 de întrebăr i de cunoştinţe generale (Ex: Ce culoare are gutuia? Cât e
degete ai la o mân ă etc.)
vocabular cu 22 de itemi care solicită subiectului precizarea înţelesului unor cuvinte:
(Ex: Ce este gura? Ce înseamnă cuminte?)
aritmetică cu 20 de itemi de dificultate crescând ă care solicită operare cu concepte
precum „ma i mare", „ma i mic", calcul elementar şi rezolvare de probleme.
similitudini cu 16 itemi, care cer completare de propoziţii cu analogii opuse sau
compararea (asemănări ) a două noţiuni.
înţeleger e cu 15 itemi, pentru determinarea nivelului de înţelegere a unor situaţii (Ex:
De ce copiii trebuie să aibă batistă la ei? sau Ce trebuie să faci dacă te pierzi în
oraş?)
propoziţi i cu 12 itemi presupune repetarea întocmai a unor propoziţii.

Subtestele de performanţ ă măsoar ă deprinderi vizualspaţiale şi cer rezol vare în timp

limitat.
casa animalului (în varianta revizuită „cuiel e animalului"). I se oferă copilului 20 de
imagini a 4 animale. Imaginea fiecăru i animal e asociată cu un cui de o anumită
culoare. Copilul trebuie să completeze locul gol de lâng ă fiecare din cele 20 de
imagini (din partea de jos a paginii) cu un cui colorat corespunzăto r cu
asocierea din modelul de sus. Se acordă 5 minute.

completare de imagini. Copilul trebuie să identifice elementul lipsă în 23 imagini

lacunare.

58
 labirinte cu 10 itemi, de dificultate crescând ă care solicită copilului să găseasc ă
drumul dintre puişori şi mama lor.
desen geometric cu 10 itemi. Copilul trebuie să copieze figuri geome trice simple şi
complexe.
testul cuburilor cu 10 itemi care solicită reproducerea de cătr e copil a unor modele
realizate din cuburi colorate.
Timpul necesar pentru aplicarea testului este de 1 5 3 0 minute.
Testul permite stabilirea a 3 tipuri de coeficienţi de inteligenţă , şi anume:
coeficient de inteligenţă verbală (V.I.Q.)
coeficient de inteligenţă practică (V.I.P.)
coeficient de inteligenţă generală (IQ total).

SCALA W.I.S.C. (WECHSLER) PENTRU ŞCOLARI

Are în componenţă două scări : verbală şi de performanţă , fiecare fiind formată din 5
subteste. Evaluarea permite obţinerea a aceloraşi 3 indici: QI global, QI verbal şi QI de performanţă .

Se aplică pentru copii între 7 şi 16 ani.

Ariile vizate de test sunt următoarele :
percepţie
comprehensiune vizuală
planificare secvenţială a evenimentelor
operaţii ale gândiri i
abilităţ i de utilizare a conceptelor de număr , calcul
coordonare vizualmotorie raţionament şi relaţii
spaţiale

Conţinut:
informaţi i (cunoştinţe generale). Cuprinde întrebăr i care vizează cultura generală şi
anumite cunoştinţe şcolare care nu solicită un nivel ridicat al proceselor
gândirii .
înţelegere . Este o probă de judecată care solicită cunoştinţe practice şi evaluarea
situaţiilor sociale, din viaţa cotidiană , implicân d o anumită maturitate socială .
aritmetică conţine probe de calcul mintal relativ simple. Ultimele probe ale seriei
necesită însă raţionament logic, pentru că presupun rezolvarea succesivă a mai
multor operaţii.
analogii (asemănări) . Este o probă de abstracţie verbală care studiază formarea
conceptelor verbale: copilul trebuie să compare două lucruri sau evenimente,
ceea ce implică raţionamente abstracte, generalizare.
memoria cifrelor solicită , în afară de memoria imediată , atenţie şi abilităţ i de
manipulare a simbolurilor. Proba cere copilului să reproducă o serie de cifre în
ordine directă şi inversă .
lacune măsoar ă abilităţ i perceptive, de observare şi atenţie. Copilul trebuie să
completeze imagini lacunare.

59
 aranjarea imaginilor: presupune aptitudini de înţelegere a unei situaţii în
ansamblul său , dea anticipa, dea face un plan, dea organiza ele mentele întrun
ansamblu. Proba solicită copilului aranjarea imaginilor unei istorioare în ordine
logică .
cuburi Kohs solicită reproducerea unor mozaicuri realizate din cuburi. Proba cere
abilităţ i analitice şi sintetice, o bună organizare spaţială .

asamblarea obiectelor necesită o bună coordonare oculomotorie. Pornind de la

elemente, copilul trebuie săş i reprezinte în plan mintal un ansamblu şi să 1
reconstituie.
cod proba permite aprecierea capacităţi i de învăţar e şi adaptare la o situaţie inedită
. Necesită percepţie vizuală , memorie vizuală , atenţie şi coordonare vizual-
motorie. Codul evaluează şi posibilităţil e de concentrare, capacitatea de efort şi
aceea dea asocia simboluri rapid şi precis.

Testul W.I.S.C. este unul din cele mai des folosite instrumente în determinarea gradului de
deficienţă mintală/dizabilitat e intelectuală .
Se poate remarca faptul că , spre deosebire de testul Binet Simon, subprobele sunt aranjate în
ordinea dificultăţilo r crescânde , făr ă a se ţine cont de vârst a mintală .

TESTUL DEARBORN

Sursa: S. L u n g u N i c o l a e „Test e psihologice" .

Este un test nonverbal de inteligenţă generală pentru copii între 8 şi 11 ani. A fost etalonat pe
copii cu deficienţă mintală/dizabilitat e intelectuală din România .
Testul are 17 probe care reclamă din partea subiectului examinat abilităţ i .motorii şi
perceptivmotorii, dar şi gândir e logică , abilităţ i de adaptare, apel la cunoştinţe generale:
Proba 1. Se cere copilului să deseneze o altă minge (cerc), asemănătoar e cu cea desenată
pe foaia de răspuns .
Proba 2. Se cere copilului să găseasc ă desenul unui băia t care fuge (desen schematic) şi
apoi să deseneze şi el un alt băia t care să alerge după primul. Apoi trebuie să
identifice o pisică aleargân d şi să deseneze o altă pisică care aleargă .

Proba 3. Se cere copilului să identifice 3 obiecte (ceas, cheie, cuţit), să ţină minte şi să
execute în jurul acestora 3 desene simple (pătrat , cerc, cruce).
Proba 4. Se cere copilului să înconjoare cu un cerc număru l corespunzăto r vârste i sale.

Proba 5. Se cere copilului să deseneze un mă r (ca acela din test) şi să 1 taie cu o linie în
două părţ i egale.
Proba 6. Se cere copilului să aprecieze care obiect din cele trei date e cel mai greu şi care
e cel mai uşor.
Proba 7. Se cere copilului să traseze o linie pe drumul cel mai scurt dintre două drumuri
date.
Proba 8. Se cere copilului să numere biluţele desenate în test, să le împartă în jumătat e şi
să scrie alătur i cifra corespunzătoare .

60
 Proba 9. Se cere copilului să reproducă acelaşi numă r de bastonaşe cât e sunt în test. Apoi
să le numere şi să scrie alătur i cifra corespunzătoare .
Proba 10. Se cere copilului să deseneze mân a dreaptă (în test e dată mân a stângă ) şi să
scrie alătur i număru l total al degetelor la cele două mâini .
Proba 12. Se cere copilului să deseneze o stea.
Proba 13. Se cere copilului să identifice moneda de 1 leu. Apoi să găseasc ă în desen toate
cercurile care au aceeaşi mărim e cu piesa de 1 leu, în care să deseneze cât e o
linie. Apoi i se cere să identifice piesa de 3 lei şi să găseasc ă în desen cercurile
de aceeaşi mărime . în fiecare cerc să deseneze cât e două linii. în continuare,
copilul trebuie să numere cercurile de mărime a piesei de 1 leu, pe cele de
mărime a piesei de 3 lei, şi să calculeze suma lor. (Nota: Proba trebuie adaptată
la realitate).
Proba 14. Se cere copilului să găseasc ă un obiect pierdut întrun parc (capacitatea
adaptativă) .
Proba 15. Se cere copilului să identifice şi să însemneze (cu un cerc şi cruce) cele mai
scumpe şi cele mai ieftine mărc i poştale.
Proba 16. Se cere copilului să identifice orele pe ceasurile desenate şi să deseneze acele
ceasului aşa încâ t să indice anumite ore.
Proba 17. Se cere copilului să stabilească numerele corespunzătoar e (după modelul dat)
care să indice ce face fiecare personaj (probă de substituire).

Testul se aplică colectiv la copilul normal şi individual la copilul cu deficienţe

mintale/dizabilităţ i intelectuale. Fiecare probă este notată cu un numă r de puncte (vezi lucrarea
menţionată ca sursă) , însumarea lor permiţân d stabilirea unui scor total care se transformă în notă
standard conform tabelelor testului, putândus e preciza astfel gradul de deficit în dezvoltarea mintală :
lejer, mediu, accentuat.

MATRICELE PROGRESIVE STANDARD RAVEN (A, B,C,D,E)

Este un test de inteligenţă nonverbală format din 5 serii a cât e 12 itemi fiecare (60 de itemi în
total). Fiecare item constă dintrun desen abstract sau un grupaj de figuri (matrice) din care lipseşte o
parte. Subiectul trebuie să demonstreze capacităţ i ca: spirit de observaţie, raţionament inductiv,
înţelegere a relaţiilor spaţiale, abilităţ i vizualmotrice, operaţii de abstractizare şi sinteză dinamică . Se
utilizează după vârst a de 8 ani, individual sau colectiv.

Raportarea performanţei la etalon permite stabilirea (în centile sau QI) a nivelului de
inteligenţă generală a subiectului şi încadrarea în unul din cele 5 grade de inteligenţă .
inteligenţă superioară
inteligenţă deasupra nivelului mediu
inteligenţă de nivel mediu
inteligenţă submedie
deficienţă mintală
în varianta color, seriile A, Ab şi B, testul Raven se utilizează pentru vârst a 7 1 0 ani.
Ambele teste sunt etalonate în România .

61
 SCALELE MCCARTHY

Sursa:bibliografică : N . Mitrofan „ Testarea psihologică a copilului mic ".

Acest instrument este destinat copiilor cu vârst e între 2 V2 şi 8 Vi ani şi măsoar ă nivelul
intelectual general, dar şi alte capacităţ i şi abilităţ i care permit diferenţierea copiilor cu dizabilităţ i de
învăţar e de restul copiilor.
Testul cuprinde 18 subteste grupate în 6 scale.

Scala verbală :
memoria picturală : copiii trebuie săş i amintească numele obiectelor desenate pe
cartonaşe
cunoaşterea cuvintelor:
identificarea imaginilor denumite de examinator
definirea de cuvinte
memoria verbală :
se cere copilului să repete serii de cuvinte şi propoziţii
redarea unei poveşti citite de examinator
fluenţa verbală : timp de 20 de secunde copilul trebuie să spună câ t mai multe
cuvinte dintro anumită categorie (Ex: câ t mai multe fructe sau animale)
analogii se cere copilului să completeze propoziţii şi să precizeze opusul unor cuvinte
(Ex: vara e cald, iarna este...).

Scala perceptivperformanţial ă
construcţi i de cuburi: să „copieze " o construcţie făcut ă de examinator
puzzle copilul trebuie să asambleze bucăţ i tăiat e din imagini reprezentân d animale şi
mâncărur i
succesiunea notelor muzicale: copilul trebuie să reproducă o succesiune de note
muzicale oferite de examinator cu ajutorul unui xilofon
orientarea dreapta stâng a
desenarea unei figuri copilul trebuie să reproducă după model diferite figuri
geometrice
desenarea unui copil copilul trebuie să deseneze un copil de acelaşi sex cu el

gruparea conceptuală : copilul trebuie să clasifice diferite cuburi după mărime ,

culoare, formă

Scala cantitativă
întrebăr i privind numărul : copilul trebuie să ofere răspunsur i implicân d informaţii
referitoare la numă r şi la calcule aritmetice simple
memorie numerică : copilul repetă serii de cifre în ordinea propusă de examinator şi
apoi în ordine inversă
numărar e şi sortare se cere copilului să numere cuburi şi să le sorteze în grupuri
egale

IV. Scala memoriei cu 4 subteste:

memoria picturală
succesiunea notelor muzicale
. memoria verbală
memoria numerică

62
 Scala motrică
coordonarea piciorului executare de mişcăr i cu piciorul
coordonarea braţulu i să prindă o minge, să arunce la ţintă
. acţiun e imitată să reproducă mişcăr i simple
desenarea unei figuri
desenarea unui copil

VI. Scala cunoaşterii generale cuprinde toate subtestele din scalele: verbală , perceptiv
performanţială şi cantitativă .

Testul se administrează individual şi cere o îndelungă pregătir e pentru aplicarea lui. Scala
permite calcularea indexului cognitiv general (G.C.I) ale căru i valori pot fi
între 50 şi 150, iar subiecţii pot fi clasificaţi în raport de abilităţil e lor cognitive astfel:
peste 130 excepţional
120 129 superior
110 128 normal, peste mediu
80 109 mediu
70 79 liminar
sub 70 întârzier e (deficienţă ) mintală/dizabilitat e intelectuală

TESTUL DE TRIERE Mc CARTHY (MST)

Este o adaptare a Scalelor Mc Carthy pentru copii între 4 şi 6 ani jumătate , realizată cu
intenţia dea ajuta şcolile să identifice copiii care necesită asistenţă educaţională specială .
Conţinut: sunt vizate următoarel e arii comportamentale:
orientarea spaţială (la propria persoană şi în imagine)
memoria verbală (repetare de cuvinte şi propoziţii)
desen
memoria numerică (în ordine directă şi inversă )
grupăr i conceptuale (clasificare şi generalizare logică , folosind cuburi colorate)
coordonarea piciorului
Se apreciază răspunsuril e copilului la subteste ca fiind corecte sau nu şi fâcândus e diferenţa
între reuşite şi nereuşite, se estimează dacă există risc de dezvoltare.

SCALELE BAYLEY DE DEZVOLTARE A COPILULUI

Este considerat ca unul din cele mai eficiente instrumente, afirmândus e despre el că a atins
„vârfu l psihometriei" în domeniul psihodiagnozei copilului (N. Mitrofan).
Obiective: măsurare a dezvoltări i copiilor în domeniul cognitiv şi motor, pentru etapa de
vârst ă 1 lună 42 luni.
Este vorba de 3 scale:
Scala mintală
Scala motrică
Scala de evaluare a comportamentului
63
 Scala mintală măsoar ă următoarel e abilităţi : acuităţ
i senzorialperceptuale achiziţia
constanţei obiectului
memorare, învăţar e şi rezolvare de probleme
verbalizare, comunicare verbală
abilităţ i timpurii de generalizare şi clasificare
habituarea
reprezentarea mintală
limbajul complex
formarea conceptului matematic
Scala motrică măsoar ă abilităţ i ca:
nivelul controlului corporal
coordonarea musculară
motricitate fină (mâini , degete)
mişcare dinamică
praxisul dinamic
imitarea posturală
III. Scala de evaluare a comportamentului are 30 itemi şi măsoară :
atenţia
orientarea
reglarea emoţională
calitatea motrică
Această scală evaluează conduita copilului după ce au fost aplicate cele două scale.
Administrarea itemurilor începe de la un nivel inferior vârste i cronologice cu o lună . Dacă există
indicii că subiectul are probleme în dezvoltare se poate începe de la un nivel mult mai scăzu t faţă de
vârst a cronologică a copilului.
Examinatorul trebuie să determine vârst a bazală şi vârst a plafon a copilului. Vârst a bazală
e dată de număru l itemilor succesivi cu răspun s corect, iar vârst a plafon e dată de număru l itemilor
succesivi la care copilul eşuează .
Scorul brut obţinut de copil (reuşite), incluzân d toţi itemii mai jos de nivelul bazai, este
convertit întrun index al dezvoltării .
Testul este folosit mai ales pentru depistarea timpurie a copiilor cu întârzier i în dezvoltare.

11. TESTUL GOODENOUGH (omuleţul)

Deşi poate fi considerat şi ca probă de investigare a personalităţii , acest test permite şi

stabilirea nivelului de inteligenţă .
Aplicarea este foarte simplă . Se cere copilului să deseneze pe o foaie de hârti e un om.
Proba se poate da individual sau colectiv, în acest caz avândus e grijă să se evite copierea.
Este indicat să se evite orice sugestie din partea examinatorului. La orice întrebare i
se spune „F ă cum vrei".

Notare:
Categoria A:
Omuleţul de nerecunoscut (mâzgăleală ) 0 puncte
Există un control şi o ordonare a liniilor (cerc, triunghi, pătrat , spirală ) 1 p Dacă
elementele sunt recunoscute ca părţ i ale corpului, se integrează la Categoria B.

64
Categoria B:
Prezenţa capului 1 p
Prezenţa picioarelor (două cân d e în faţă , unul cân d e profil) 1p
Prezenţa braţelor, chiar dacă degetele nu sunt evidente 1 p
a) Prezenţa trunchiului 1 p
Lungimea mai mare ca lăţime a trunchiului 1 p
Prezenţa umerilor 1 p
5. a) Braţele şi picioarele tangente la corp 1p
b) Braţele şi picioarele ataşate, dar incorect 1p
6. a) Prezenţa gâtulu i 1p
b) Conturul gâtulu i e o linie continuă între trunchi şi cap 1p
7. a) Prezenţa ochilor (unul din profil) 1p
b) Prezenţa nasului 1p
Prezenţa gurii 1 p
Nasul şi gura reprezentate corect, prezenţa buzelor l p
e) Prezenţa nărilo r 1p
a) Prezenţa părulu i 1 p
b) Păru l bine plasat, dar capul să nu fie văzu t (transparent) 1 p
9. a) Prezenţa hainelor (prin nasturi) 1p
Lipsa transparenţei şi prezenţa a două elemente vestimentare 1 p
Desenul complet al veşmintelor 1 p
Patru articole vestimentare (pălărie , vestă , cravată , pantaloni etc.) 1p
Costumul perfect, făr ă defecte 1 p
a) Prezenţa degetelor 1 p
Număru l corect al degetelor 1 p
Detalii corecte ale degetelor 1 p
Poziţia policelui 1 p
Evidenţierea palmei între degete şi braţe 1 p
a) Braţele articulate la umeri şi coate 1 p
Articularea gambelor la genunchi şi coapse 1 p
a) Proporţia capului (mai mic decâ t A din trunchi
l

şi mai mare de 1/10 din corp) 1p

Proporţia braţelor (egale în lungime cu trunchiul, dar să
nu atingă genunchiul) 1 p
Proporţia gambelor (inegale în lungime cu corpul sau puţin mai scurte) 1 p
Proporţia picioarelor (lungimea mai mare ca lăţime a
şi mai mică decâ t înălţime a corpului) 1 p
e) Prezenţa a două gambe şi a două braţe (articularea mâini i şi a picioarelor) 1p
13. Prezenţa călcâiulu i 1p
a) Coordonarea motrică a conturului 1 p
Coordonarea motrică a articulaţiilor 1 p
Coordonarea motrică a articulaţiei capului l p
Coordonarea motrică a braţelor şi gambelor 1 p
Coordonarea motrică a fizionomiei lp
0 Coordonarea motrică a articulaţiei trunchiului 1p

65
 a) Prezenţa urechilor 1 p
Poziţia şi proporţia corectă a urechilor 1p
16. a) Detalii oculare: gene, sprâncen e 1p
Detalii oculare: pupile 1 p
Detalii oculare: proporţia ovală a orbitei 1 p
d) Detalii oculare: strălucire a lor 1p
17. a) Prezenţa bărbie i şi a frunţii 1p
Bărbi a net distinctă faţa de buza inferioară 1 p
a) Capul, trunchiul şi picioarele din profil 1 p
b) Profil perfect (făr ă transparenţa sau poziţia greşită a membrelor) lp
Etalonul testului:

Vârst a 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
Puncte 2 6 10 14 18 22 26 30 34 38 42 46 50

Pentru stabilirea QI se determină vârst a reală . Se consideră de 6 ani un copil cu vârst a între
5 ani, 6 luni şi 1 zi şi 6 ani, 5 luni şi 29 zile.

QI = V.Af.10x100
V.Cxll
unde: V.M. = vârst a mintală (în luni)

V.C. = vârst a cronologică

Semnificaţia QI: 140 = excepţional

120 139 = inteligenţă superioară

110 119 = inteligenţă uşor superioară
90 118 = inteligenţă medie (normală )
80 89 = inteligenţă , submedie
70 79 = inteligenţă de limită
69 = graniţa inferioară a normalului
5 0 68 = dizabilitate mintală medie (debilitate mintală )
4 9 20 = dizabilitate mintală severă (imbecilitate)
sub 20 == dizabilitate mintală profundă (idioţie)

12. TESTUL SNUDERS OOMEN

Este un test nonverbal alcătui t din 8 subteste şi este elaborat pentru evaluarea inteligenţei la
copii hipoacuziei, dar sa dovedit util şi în alte situaţii în care comunicarea verbală este afectată :
balbism, mutism psihogen, autism.
Se aplică copiilor cu vârst e între 3 şi 16 ani.
Proba măsoar ă inteligenţa, prin investigarea următoarelo r aspecte:
percepţia formei
recunoaşterea corelaţiilor
capacitatea de abstractizare
memoria imediată .
66
 13. TESTUL „SAN S PAROLES"

Sursa: A m b e l e teste ( 1 1 , 12) au fost semnalate î n banca de date R E N I N C O .

Elaborat pentru aprecierea nivelului mintal la copiii cu deficienţe de auz.

Cuprinde două subteste:
Subtestul pentru bebeluşi (18 luni 3,5 ani)
Subtestul pentru copiii mici
Testul evaluează activitatea psihomotorie. Probele pot fi prezentate în orice ordine, dar nu
trebuie început cu probe care depăşes c vârst a mintală a copilului, evitân d ca subiectul să fie
dezinteresat de test.

t
. BATERIA DE TESTE BOREL MAISONNY PENTRU APRECIEREA
A 4 ,
| N I V E L U L U I M I N T A L A L C O P I I L O R Î N T R E 1 şi 5 A N I
Sursa: S. Borel Maisonny „Langage oral et écrit".

Bateria a fost elaborată pentru a stabili „nivelu l mintal al copiilor surzi sau cu tulburăr i de
limbaj" (S. Borel Maisonny).
Este compusă din două teste, unul pentru copii între 18 luni şi 3,5 ani şi al doilea pentru vârst
a 3,5 şi 5 ani. Autoarea lea grupat sub numele „test e făr ă cuvinte", şi în consecinţă evaluează
comportamentul psihomotor al copilului.

Structura bateriei:
Probe propriuzise (materiale)
cutia cu obiecte (probă preliminară) : o cutie cu mici obiecte familiare
tubul cu şiragul de perle: întrun tub rectangular trebuie introdus un şir de perle

3. pătratu l decupat, un pătra t din lemn cu o bucată în formă de pătra t decupată

sticla cu perle: întro sticlă sunt 3 mărgel e colorate

sticla înşurubată : sticlă înşurubată cu o singură perlă
cele două paralelipipede
cele trei luni incastrate: un cerc (luna) şi două semiluni de mărim i diferite
ovalul decupat: un oval cu o parte decupată
"oul format din mai multe ouă" : un ou mare din lemn format din două bucăţ i şi în
interior sunt alte 5 ouă mai mici
plăcuţ a cu găur i şi şnur: o plăcuţ ă de lemn cu găuri , un ac de lemn şi un şnur

desene: cerc, pătrat , semicerc deschis în sus, semicerc deschis în jos, semicerc deschis
în dreapta, semicerc deschis în stânga , linii orientate diferit

imagini de completat: o fetiţă şi o oaie făr ă cap; un cal şi o masă făr ă picioare; două
flori cu elemente lipsă
culori
scara jetoanelor de mărim i diferite
scara jetoanelor de grosimi diferite

67
 I I. Probe suplimentare pentru discriminare auditivă , tactilă , kinestezică şi abilităţ i
motorii:
soneria ?i ciocanul
clopoţelul
clopoţelul şi soneria
morişca
titirezul
turnuri şi acoperişuri: un cilindru de lemn şi un con de lemn
pipăire a materialelor: o stofă reiată , o bucată de mătas e moale netedă

discriminarea mirosurilor: parfum, amoniac, apă , oţet

Lista comportamentelor aşteptate, în raport de vârstă :

Sub un an:
cutia cu obiecte: aruncă , duce la gură , agită obiectele din cutie
sticla cu perle: scutură sticla

Un an:
cutia cu obiecte: scoate obiectele
sticla cu perle: vrea să deşurubeze sticla

luni:
cutia: mişcă obiectele
sticla cu perle: varsă perlele intenţionat
clopoţel: scutură clopoţelul ţinut în mân ă (nu de tijă )
tubul şi perlele: urmăreşt e cu ochii cădere a perlelor
sonerie şi ciocan, bate cu coada ciocanului în soneria aşezată pe genunchi
lunile încastrate: nu reuşeşte să îmbuce decâ t două elemente din trei
cusutul: scutură plăcuţ a cu găur i şi şnur. Abandonează

luni:
cutia: priveşte obiectele cu interes, le utilizează în joc
sticla cu perle: înşurubează sticla
pătratu l decupat: încearcă să recompună pătratu l
clopoţel: scutură clopoţelul, dar nu1 ţine de tijă
tubul şi perlele: încearcă făr ă succes să introducă perlele
sticla înşurubată : gesturi asociate de deşurubare, înşurubare, tragere făr ă succes
paralelipipede: schiţează gestul de suprapunere a celor două piese
sonerie şi ciocan: bate cu coada ciocănelulu i în sonerie
luni încastrate: nu foloseşte decâ t două elemente
cusutul: trage acul de lemn pe care1 vede apărân d întro gaură a plăcuţei .
Abandonează .

ani:
sticla cu perle: deşurubează şi reintroduce perlele
pătratu l decupat: reconstituie pătratu l
clopoţel: scutură clopoţelul ţinându 1 de mâne r
tubul şi perlele: introduce perlele, împingândul e
sticla înşurubată : deşurubare reuşită
68
 paralelipipede: schiţează gestul
sonerie şi ciocan: le ţine pe rân d în mână . Preferă ciocanul,
cusutul: înşiră şnurul; reuşită inconstantă

2,5 ani
tub şi perle: introduce rându l de perle ţinân d şiragul de capă t
sticla înşurubată : înţelege şi rezolvă
sticla cu perle: încercări , tatonăr i
paralelipipede: succes inconstant
sonerie şi ciocan: prinde ciocanul de coadă
luni încastrate: aşază cercul între cele două semiluni
oval decupat: schiţează gestul de asamblare

sticla cu perle: reuşită făr ă tatonare

tub şi perle: reuşită completă
sticla înşurubată : reuşită
paralelipipede: reuşită
sonerie şi ciocan: manipulare corectă a celor două piese
luni încastrate: reuşită
oval decupat: reconstituire pe masă
cusut: se încurcă în şnur
oul format din mai multe ouă : dispune talmeşbalmeş ouăl e şi capacele
desenele: închide semicercurile şi dublează liniile
culori: dispune jetoanele unul după altul
luni încastrate: reuşită aproximativă

oval decupat: reconstituire aproximativă

cusut: înşirare dezordonată a şnurului, întorcân d plăcuţ a pentru fiecare punct
oul: încearcă să reformeze oul mare, dar inserează numai una sau două piese
desene: semicercuri: deschise în sus şi deschise în jos; cercuri
culori: încearcă să le grupeze cât e două
grosime: alege cea mai grea dintre prima şi a cincea piesă
scara jetoanelor de lungimi diferite: dispune în ordine trei jetoane
trei cutii: recunoaşte cutia cea mai uşoară

oul: execuţie reuşită

desene: linii drepte, oblice la dreapta, oblice la stânga , pătra t
culori: grupează culorile cât e două . Preferă roşu şi portocaliu
imagini de completat: completează două din şase imagini (care nu au cap)
grosime: înşiră trei plăcuţ e de grosimi diferite
sonerie şi clopoţel: discriminează cele două sunete

cusut: înşiră perfect şi complet, făr ă a întoarce plăcuţ a pe cealaltă parte

scara jetoanelor de lungimi diferite: dispune 6 jetoane în linie orizontală , dar făr ă
să ţină cont de lungimea lor

69
 desene: semicercuri deschise la stânga , deschise la dreapta
culori: observă culorile şi le dispune cât e două , dar folosind toate jetoanele sau
repetân d culorile
imagini de completat: completează încă două desene (care nau picioare)
grosime: înşiră toate plăcuţel e făr ă a ţine cont de grosime

ani:
scara: dispune corect 56 jetoane în ordinea mărimii , pe o axă mediană , făr ă
aliniament la bază
culori: reuşită ; dispunerea culorilor cât e două , cu asortarea a cinci culori
imagini de completat: cele mai dificile (florile) reuşită

5,5 ani:
grosime: reuşită
scara: reuşită

SCALELE PENTRU DIFERENŢIERE A ABILITĂŢILO R D.A.S.

Sursa: N . Mitrofan „ Testarea psihologică a copilului mic ".

Ni sa păru t util să prezentă m succint această scală (autor Elliot CD . ) din următoru l motiv.
Colecţia de subteste a acestui instrument de evaluare acoperă o mare gamă de abilităţ i care pot
diferenţia copiii cu dificultăţ i de învăţar e de restul copiilor. Ele pot constitui un suport orientativ
pentru structurarea unei scale autohtone de depistare a copiilor cu astfel de probleme.
Scalele cuprind 17 subteste cognitive şi 3 subteste de achiziţii şcolare, putândus e aplica între
2,5 şi 18 ani.

Subteste pentru preşcolari şi şcolari:

Construcţi i din cuburi: (2,5 4 ani şi 11 luni): măsoar ă abilităţ i motorii şi perceptive;
copilul trebuie să reproducă construcţii din cuburi de lemn, după modelul
examinatorului.
înţeleger e verbală (2,5 6 ani şi 1 Huni): măsoar ă abilităţil e limbajului receptiv;
copilul trebuie să arate imaginile numite de examinator sau să execute anumite
comenzi verbale.
Similitudini de imagini (2,5 7 ani şi 11 luni): măsoar ă abilitatea raţiona mentului
nonverbal. Copilului i se arată 4 imagini sau desene şi i se cere să aleagă o
imagine (desen) care se potriveşte cel mai bine cu cele arătat e anterior.

Vocabular (2,5 8 ani şi 11 luni): măsoar ă vocabularul expresiv, cerândus e copilului

să denumească obiecte şi imagini arătate .
Construcţi a structurii (3 17 ani şi 11 luni) : măsoar ă abilitatea copilului de a rezolva
probleme vizualspaţiale (structuri din cuburi de plastic).
Concepte numerice şi prenumerice (2,5 7 ani şi 11 luni): măsoar ă concepte şi
deprinderi numerice. Copilului i se cere să numere jetoane şi să răspund ă la
întrebări .
Copiere (3,5 7 ani şi 11 luni): măsoar ă abilitatea dea reproduce un model şi abilitatea
dea identifica similitudini.

70
Subteste pentru şcolari
Memoria figurilor (5 17 ani şi 11 luni): măsoar ă memoria de scurtă durată , abilităţil
e motorii şi vizualospaţiale. Copilului i se cere să reproducă din memorie după 5
secunde o linie desenată .
Definiţi i (5 17 ani şi 11 luni): măsoar ă înţelegerea verbală . Se cere copilului să
precizeze înţelesul unor cuvinte.
3. Construcţi a structurii (3 17 ani şi 11 luni): identic cu cel din seria precedentă .
Matrici (5 17 ani şi 11 luni): măsoar ă abilitatea raţionamentului non verbal. Copilului
i se arată mai multe matrici şi i se cere să aleagă , din mai multe variante, desenul
care completează cel mai bine matricea (similar cu Raven).

Similarităţ i (5 17 ani şi 11 luni): măsoar ă raţionamentul verbal. Conţine întrebăr i

care solicită raţionamentul.
Raţionamen t secvenţia l şi cantitativ (5 17 ani şi 11 luni): măsoar ă abilităţil e dea
percepe regulile secvenţiale în cadrul relaţiilor numerice.

Subteste diagnostice
Potrivirea formelor ce seamăn ă cu literele ( 4 7 ani şi 11 luni): măsoar ă abilitatea
de discriminare vizuală între figuri asimetrice care seamăn ă cu literele. Copilului i
se cere să potrivească anumite semne (rotite în pagină ) cu literele alfabetului.
Memoria cifrelor (2,5 17 ani şi 11 luni): măsoar ă memoria de scurtă durată a seriilor
de cifre (serii formate din 2 pân ă la 9 cifre).
3. Memoria figurilor (4 17 ani şi 11 luni): măsoar ă memoria verbală de scurtă şi
lungă durată . I se prezintă copilului o planşă cu imagini şi acesta trebuie să
reproducă verbal câ t mai multe din figurile desenate.
Recunoaşterea imaginilor (2,5 17 ani şi 11 luni): măsoar ă recunoaşterea vizuală de
scurtă durată , ca opus al memoriei vizuale. După ce i se arată un cartonaş cu una
sau mai multe imagini, timp de 5 10 secunde, copilul trebuie să arate, pe un alt set
de imagini, care dintre ele au fost pe primul cartonaş.

Viteza procesări i informaţie i (5 17 ani şi 11 luni): măsoar ă viteza şi acurateţea

operaţiilor mintale simple. Copilului i se arată o pagină cu figuri şi numere şi el
trebuie să marcheze, câ t mai repede posibil, cercul care conţine număru l cel mai
mare de elemente sau număru l cel mai mare dintro suită de numere prezentată
aleatoriu.

Teste de achiziţi e şcolară

Deprinderi numerice bazale (6 17 ani şi 11 luni): măsoar ă deprinderile de calcul
elementar.
Ortografie (6 17 ani şi 11 luni): măsoar ă abilităţil e ortografice. în raport de vârst a
copiilor se cere acestora să scrie, după dictare, cuvinte şi propoziţii cu diferite
grade de dificultate.
3. Citire (5 17 ani şi 11 luni): se cere copilului să citească cuvinte scrise pe un
cartonaş (de la simple la dificile).

71
 Secţiunea a llla
9

PROBE PSIHOGENETICE OPERATORII

Probele psihogenetice concepute de diverşi psihologi (B. Inhelder, M. Nassefat, F. Longeot,

iar la noi în ţară T. Kulcsar, N. Obrocea) sunt aşanumitele „prob e operatorii" care au la bază teoria lui
J. Piaget, cu privire la structurarea inteligenţei.
Spre deosebire de testele clasice, scopul acestor probe nu e de ai clasifica pe copii unii în
raport cu alţii, ci dea evalua stadiul atins de inteligenţă în dezvoltarea ei (preoperator, operator concret,
intermediar, operator formal).
Prin itemii lor, aceste probe evidenţiază operaţiile de care copilul este capabil deja şi cele de
care încă nu este capabil.
Rezultatele probelor nu mai sunt interpretate după tabeleetalon pentru că ele nu măsoar ă
„randamentul" , ci sunt concretizate în nota „prag" , care evaluează structura calitativă a inteligenţei.

PREZENTAREA PROBELOR ELABORATE DE T. KULCSAR

Sursa: „Studii de psihologie şcolară", (coordonatori B . Zorgo şi I. Radu).

Probe pentru diagnosticarea nivelului psihogenetic al inteligenţe i copiilor de 6 9 ani:

Scop: diagnosticarea gradului de maturitate şcolară .

Proba de evaluare şi conservare a cantităţilo r discontinue, omogene.

Material: 15 gume, monede de metal, jetoane, nasturi etc. de aceeaşi formă , mărime ,
culoare etc.
Aplicare: se aşază pe masă în faţa copilului 6 gume, aliniate cu mici intervale între ele.
I se cere copilului să ia din grămad a pe care o are la dispoziţie tot atâte a gume şi să
le aşeze la fel. După stabilirea egalităţi i iniţiale a celor două şiruri pe bază de
corespondenţă termen cu termen (posibile la 5 ani), se trece la deformăr i spaţiale ale
colecţiei de obiecte, la unul din şiruri, respectiv lungirea sau scurtarea şirului
(schimbarea intervalului între piese). în total sunt expuse 4 deformăr i ale şirurilor.

Se cere copilului, de fiecare dată , să precizeze raportul cantitativ existent între cele
două şiruri şi să argumenteze.

Proba de evaluare şi conservare a cantităţilo r discontinue, eterogene.

Material: 10 creioane, 6 ascuţitori sau 10 pahare şi 6 căn i etc.
Aplicare: se aşază în faţa copilului 6 ascuţitori aliniate, cu mici intervale între ele.
Apoi i se pune la dispoziţie o cutie cu multe creioane.
I se cere să aşeze tot atâte a creioane cât e ascuţitori sunt. După stabilirea egalităţi i
iniţiale, pe bază de corespondenţă termen cu termen, colecţia de obiecte se supune
unor deformăr i spaţiale, la fel ca la proba a), cerânduis e

72
 copilului să argumenteze de fiecare dată raportul cantitativ existent între cele două
şiruri.

Proba de evaluare şi conservare a cantităţilo r continue

Material: mărgel e (sau boabe de porumb) şi 10 pahare diferite: două pahare la fel, de
200 gr; două pahare la fel, de 100 gr; un pahar de 100 gr, diferit ca formă de celelalte
două ; două pahare la fel, de 150 gr. şi trei pahare la fel, de 50 gr.

Aplicare: se aşază în faţa copilului cele două pahare de 200 gr, unul plin cu mărgel e şi
altul gol, precum şi o cutie cu mărgele . I se cere să pună tot atâte a mărgel e în al
doilea pahar cât e sunt în primul. După stabilirea egalităţi i iniţiale a cantităţilo r din
cele două pahare, se trece la transvazarea mărgelelo r din al doilea pahar în paharele de
100 gr. Paharul martor (cel de 200 gr) rămân e plin în faţa copilului, împreună cu cel
răma s gol.
Item 1 Se cere copilului să explice raportul cantitativ între primul pahar martor şi cele
două pahare de 100 gr.
Item 2 Se stabileşte egalitatea iniţială a celor două pahare de 100 gr., apoi conţinutul
paharului al doilea se toarnă în paharul de 100 gr cu formă diferită . Primul pahar de
100 gr rămân e pe masă , drept paharmartor, alătur i de al doilea care este gol.

Copilul trebuie să stabilească raporturile cantitative între paharul de 100 gr răma s plin
şi paharul de 100 gr cu formă diferită .
Item 3 Se stabileşte identitatea între paharele de 150 gr, după care mărgelel e din al
doilea pahar de 150 gr se toarnă în paharele de 50 gr. Se cere copilului să compare
cantitatea din primul pahar de 150 gr cu cea cuprinsă în cele 3 pahare de 50 gr.

Cotare:proba a) = 1 p (pentru rezolvare corectă ) proba b)

= 2 p (pentru rezolvare corectă ) proba c) =
2 p (pentru rezolvare corectă ) eşec total = 0
puncte
rezolvare parţială = 0,5 p
nota maximă = 5 puncte

Pentru evaluarea nivelului psihogenetic al inteligenţe i elevilor cuprinşi între 11 şi 13 ani, T.

Kulcsar propune o probă adaptată după M. Nassefat.
Conţinut:1) proba de compunere a deplasărilo r (7 itemi)
proba de raţionamen t verbal (6 itemi)
proba de conservare a volumului fizic şi de disociere a lui de greutate (5
itemi)

Pentru evaluarea operaţiilo r formale, acelaşi autor propune 11 teste operatorii formale pentru
etapa de vârst ă 1116 ani (adaptare după F. Longeot):
Teste operatorii formale de combinare (T.O.F.C.)
Conţinut:
Tombolă
Dans
Magazin
Pingpong
Anagrame

73
 Teste operatorii formale de proporţi i şi probabilităţ i (T.O.F.P.)
Conţinut:
Uzină
Bomboane
Echilibrul balanţelor

Teste operatorii formale de logica propoziţiilo r (T.O.F.L.P.)

Conţinut:
Agilitate
Problemă
Portar

Pentru cotare şi instrucţiuni de aplicare a se consulta articolul „Reper e psihogenetice în

cunoaşterea inteligenţei (probe operatorii)" T. Kulcsar în lucrarea „Studii de psihologie şcolară"
(coordonatori B. Zorgo şi I. Radu ).

74
 Secţiunea a IVa
i
PROCESE PSIHICE

PROBE PENTRU DETERMINAREA ND7ELULUI ABILITAŢILO R

l.
PERCEPTIVE: AUDITIVE, VIZUALE (adaptare)

Sursa: Arthur Kreindler „Agnozii şi apraxii".

Percepţi a auditivă şi auditivverbală

Probe neverbale. I se cere copilului să recunoască cu ochii închişi diverse zgomote
produse de obiecte sau fiinţe:
cădere a unei monede
sunetul sticlei
sunetul unei legătur i de chei
tictacul ceasului
mototolirea unei hârti i
aplauze
sunete emise de diferite animale
voci ale unor persoane
strănutu l
plânsu l unui copil
sunetul unui instrument muzical
Probe verbale.
Examinatorul, avân d fixat în dreptul feţei un ecran (cartonaş), pronunţă sunete,
silabe, cuvinte, propoziţii, pe care copilul, aşezat la distanţă de 1 m, trebuie să
le reproducă . Cuvintele sunt pronunţate făr ă accent, lent, monoton. Proba
poate evidenţia deficienţe ale auzului fonematic.

Proba „voci i şoptite" (ecranate):

neînţelegerea vorbirii în şoaptă pân ă la 4 6 m = hipoacuzie uşoară
neînţelegerea vorbirii în şoaptă pân ă la 1 4 m = hipoacuzie medie
neînţelegerea vorbirii în şoaptă pân ă la 1 m = hipoacuzie gravă

Examenul trebuie să fie bilateral, pentru fiecare ureche (una fiind obturată) .
Desigur, în cazul evidenţierii unei acuităţ i auditive scăzut e se recomandă examenul
audiometric, efectuat de medicul specialist.

Percepţi a vizuală : Se cere copilului:

Să recunoască obiecte:
să descrie obiecte
să indice poziţia acestora unul faţă de altul

75
 să identifice un anumit obiect din mai multe
să deseneze un obiect la cerere
să identifice pe un desen în care sunt suprapuse mai multe contururi
de obiecte, cât e sunt (figurile Abelson).

Să recunoască imagini:
să recunoască imagini simple (cerc, pătrat )
să discrimineze între imagini aproximativ similare (o lebăd ă şi
gâscă , o pisică şi un iepure)
să descrie un şir de imagini în ordine logică
să descrie, din memorie, obiecte
să completeze desene lacunare
să recunoască desene schematice

Să recunoască culorile:
să numească culorile unor obiecte
să grupeze obiectele după culoare
să copieze culori

PROBA PERCEPTIVMOTRICABENDER SANTUCCI

Sursa: E . Vlad „Evaluarea în actul educaţionalterapeutic".

Proba evaluează o aptitudine intelectuală funcţia perceptivmotrică , adică abilitatea copilului

dea percepe corect configuraţii spaţiale, de a le compara între ele şi de a le reproduce. Ea oferă
informaţii asupra nivelului de dezvoltare şi de organizare perceptivmotorie. Ea este considerată validă
în condiţiile deficienţei mintale, pentru studiul particularităţilo r vizualmotorii care condiţionează
achiziţia scriscititului.
Din punct de vedere psihogenetic, abilitatea de a copia figuri apare după formarea capacităţi i
dea recunoaşte forme identice şi după apariţia gestului motor dea urmăr i conturul unei configuraţii.
Deci funcţia perceptivmotorie este superioară elementelor sale constitutive, ea intrân d în structura
funcţională a inteligenţei practice, care este o formă specifică a inteligenţei. Astfel încâ t constatarea
unor deviaţii de la „rangu l normal" reflectă deficienţe ale capacităţi i intelectuale, ale percepţiei, ale
motricitatii şi chiar ale stabilităţi i emoţionale.

Proba este considerată utilă în evaluarea gradului de dezvoltare psihică la intrarea în şcoală ,
pentru studierea particularităţilo r maturizări i şcolare.
Proba cuprinde 5 modele desenate pe cât e un carton de 10/15 cm.
Se aplică individual.
Aplicare: se prezintă desenele succesiv, în ordinea arătată . Se dă subiectului o coală de hârti
e şi un creion ascuţit. Nu i se dă riglă sau gumă .
Instructaj: „A m săţ i cer să copiezi nişte desene. Te rog să te străduieşt i să le copiezi câ t mai
exact, chiar aşa cum le vezi". I se arată primul desen şi i se spune „î n total sunt 5 desene. Acesta este
primul. începe aici (i se arată colţul de sus al foii). Trebuie să ai loc pentru toate". Se pun în faţa lui,
succesiv, celelalte 4 desene, pe măsur ă ce termină .
Timpul este nelimitat.

76
 3. PROBA REY DE MEMORIE AUDITIVA A CUVINTELOR

Sursa: G . C . Bontilă „Teste psihologice".

Testul cuprinde o listă de 30 cuvinte din vocabularul uzual, aranjate astfel încâ t să nu permită
legătur i prin asociere.
Aplicare: se citeşte lista de cuvinte (nu se spune cât e sunt) cerândus e mai întâ i subiecţilor să
fie foarte atenţi şi să încerce să reţină câ t mai multe cuvinte.
După citirea listei se lasă un timp de 1 3 5 secunde şi apoi se începe proba: „Veţ i scrie câ t
mai multe cuvinte. Nu este necesar să le scrieţi în ordinea în care vi leam citit. Cân d credeţi că nu vă
mai puteţi reaminti nici un cuvân t ridicaţi creionul în sus". Lista se va citi cu o viteză de un cuvân t la
fiecare două secunde, cu intonaţie clară , uniformă .
Lista cuvintelor:
1. carton 11. baston 21. manta
2. vagon 12. floare 22. oţet
3. şervet 13. castron 23. şoarece
4. clopoţel 14. plop 24. sugativă
5. coş 15. cărbun e 25. supă
6. bătrâ n 16. copac 26.lucru
7. albină 17. prăjitur ă 27. buchet
8. tavă 18. călimar ă 28. cuţit
9. vânăto r 19. lămâi e 29. barieră
10. pian 20. caiet 30. chibrit
Cotare: Se acordă 1 punct pentru fiecare cuvân t corect reprodus. Se iau în consi
derare şi cuvintele scrise greşit. Totalul punctelor se raportează la etalon.
Proba este etalonată în Români a pentru copii peste 13 ani.
ETALON

Vârst ă Adulti

Centile 13 14 15 16 17
100 21 20 21 21 21 21
90 16 14 15 15 16 16
80 15 13 14 14 15 15
75 14 12 13 13 14 14
70 13 11 12 12 13 13
60 12 10 11 11 12 12
50 11 9 10 10 11 11
40 10 9 9 10 10 10
30 9 8 8 9 10 9
25 8 8 8 9 9 9
20 7 7 7 8 8 8
10 6 6 6 7 7 7
0 0 0 0 0 3 0

77
 TEST DE CONCENTRARE PENTRU PRIMUL AN ŞCOLAR

Autori: R. M o h l i n g şi U. Raatz.

Testul a fost conceput pentru măsurare a abilităţilo r şcolarului începător , în ce priveşte

atenţia, capacitatea de concentrare şi de înţelegere a sarcinii, rapiditatea, memoria, percepţia vizual -
spaţială .
Aplicarea: se dă copilului o foaie de hârti e pe care sunt desenate pe 14 rândur i mere şi pere,
de aproximativ aceeaşi mărime . Fructele sunt desenate avân d orientăr i diferite spaţial.
Se cere copilului să bareze, câ t mai repede posibil, toate perele pe care le găseşt e pe fiecare
rând .
Proba se desfăşoar ă contra cronometru.
Se notează : omisiunile, greşelile.
Se calculează cota brută , valoarea medie şi rangul procentual pentru fiecare copil.
Se poate administra individual sau colectiv.

I T Q O O O Q o O O Q O Q

OOOQQOO6 OO
POOOGQOOOOOO
0 O O O 6 0 0 O 9 O O O
O O O O P O O O O O 0 0
OOQ6OOOPOOo o
OOOO6QOOQOOO
O Q O OQ<DO O Q 6o o
0 0 O O O O O 9 O O o o

O O O OOOQOO 9 OQ
O 0 v> O O O O 6 o OOO
O 9 C C O ^; C C O o O O
OOO 6 " o " o O 0 j 0 ] 5 0 0
o _ o p o o ' b o o o o _ o

78
 PROBE DE LIMBAJ

SCALA „C . PĂUNESCU "

PENTRU NIVELUL DE DEZVOLTARE A LIMBAJULUI

Sursa: C. Păunesc u „ Tulburări de limbaj la copil".

Scala permite stabilirea corectă a diagnosticului de întârzier e în apariţia şi dezvoltarea

limbajului. Scala are în vedere manifestăril e comportamentului verbal între 0 şi 3 ani.

0 3 luni Luna cân d apare

1) reacţii motorii generalizate la zgomote puternice 0,5 luni
2) ţipete diferenţiate după necesităţ i 1
3) manifestăr i vocale/sunete guturale 1
4) producerea unor scurte manifestăr i vocale 1 2
5) răspun s prin reacţie generalizată la vocea umană 1,15
6) vocalize: ah, ub, ab, eh 1,15
7) vocalize diverse 1,25
8) vocalizăr i în poziţia culcat 2
9) vocalizăr i diferenţiate afectiv 2
10) vocalizăr i în joc sonor/melodie 2
11) ascultarea spontană a vocii umane 2
12) reacţie de înviorare la vocea umană 2
13) gânguri t în starea de bine 3 4
14) gânguri t în joc sonor 3 4
15) silabe cu sunete uşor articulate 2 3
16) vocale şi consoane labiale 2 3
17) gângureşt e la o relaţie interpersonală 3 4
3 6 luni

1) răspun s vocal la o relaţie interpersonală 4 5

2) lalalizare 4 5
3) mimică adecvată în timpul lalalizări i 4 5
4) lalalizare în joc spontan 4
5) muzicalitate în gânguri t 5
6) gângurit , ca expresie a stări i de bine 5
7) traducere vocală a nemulţumirii 5
8) silabe în joc spontan 6
9) primele silabe bine articulate: mama, tata 6
10) utilizează spontan câtev a silabe 6,15
11) expresia vocală a nerăbdări i 6,15
12) exprimarea nerăbdări i la dispariţia unui obiect îndrăgi t 5 6
13) adresare vocală spre persoana cu care „vorbeşte " 5 6
14) discriminare între o vorbire afectivă şi alta dojenitoare 6
15) imitarea de sunete şi răspun s la pronunţarea lor 6

79
 16) repetă cu plăcer e două silabe duble: mama, papa 5 6
17) utilizează silabe cu modulaţii afective, în dialog 6
6 9 luni

1) articulează bine mai multe silabe 6 7

2) pronunţă distinct „da" 7
3) expresie vocală de satisfacţie în relaţiile cu jucăriil e 7
4) variaţii tonale în lalalizare şi silabisire 7,3
5) reacţii vocale de surpriză 7,5
6) interjecţii vocale 8
7) reacţionează la comenzi verbale simple 7 8
8) leagă două silabe întro structură sonoră : mama, tata 7 8
9) expresie vocală în acţiunea cu obiectele 8
10) imită pronunţia multor consoane 8
11) pronunţă singur unele consoane 8
12) reacţie de confuzie la cuvinte necunoscute 8
13) se adaptează la cuvinte cunoscute (conduită ) 8,15
14) distinge cuvinte cunoscute de cele necunoscute 8 9
15) înţelege sensul unor cuvinte şi ce reprezintă 9
16) înţelege sensul unor gesturi 9
17) răspund e la unele gesturi uzuale 9
18) rosteşte cuvinte articulate expresiv 9
19) imită majoritatea sunetelor 9
912 luni

1) îşi organizează comportamentul pe bază verbală 10 12

2) "vorbeşte" cu jucăriile , vocalizân d 10
3) imită silabe 10 11
4) răspund e prin acte sau atitudini la cuvinte 10 11
5) expresie vocală la vederea linguriţei şi a paharului 10
6) expresie vocală în faţa unor culori 10
7) pronunţă 2 3 cuvinte bisilabice 10 11
8) denumeşte cu o silabă obiectele 11
9) imită multe cuvinte la cerere 11 12
10) opune rezistenţă la un ordin 11 12
11) răspund e adecvat la ordine simple 12
12) înţelege şi execută sarcini simple 12
13) reacţie la cuvinte inhibitorii 12
14) expresie vocală cân d se priveşte în oglindă 12
15) utilizează cuvântu l „mamă " în apel 12
16) utilizează silabe sau sunete speciale pentru apel 12
12 8 luni

1) înţelege o cerere verbală şi o execută 12 1 4

2) execută comenzi verbale în 2 3 secvenţe 13 14
3) înţelege sensul multor cuvinte în context 13 14
4) înţelege gesturile adultului şi le imită 13 14
5) numeşte jucări i sau imagini prin onomatopee 14
6) utilizează în conversaţie un jargon specific 13 14

80
 7) înţelege o întrebare simplă 15
8) înţelege gesturile adultului (protecţie, ameninţare) 15
9) înţelege interdicţia 1718
10) pronunţă spontan 3 2 0 cuvinte 13 18
11) denumeşte câtev a obiecte, corect 17
12) face apel prin intermediul cuvintelor 18
13) utilizează cuvinte cu sens în propoziţie 1518
18 24 luni

1) cunoaşte şi se exprimă prin formule de politeţe 18 20

2) cunoaşte denumirea părţilo r corpului şi feţei 18
3) indică la cerere aceste părţ i 18 20
4) recunoaşte imagini întro carte 18 19
5) denumeşte câtev a imagini 19 20
6) pronunţă 20 50 cuvinte 18 24
7) uneşte două cuvinte (substantiv + verb) întro propoziţie 18 24
8) face asociaţii de cuvinte căutân d consonanţe 18 24
9) identifică obiecte după determinarea lor 23 24
10) poate denumi majoritatea obiectelor familiare 24
11) poate distinge, la cerere, 7 imagini din 10 24
12) apar primele propoziţii cu legătur ă între cuvinte 24
13) utilizează în conversaţie cu precăder e propoziţii 24
14) cunoaşte sensul cuvintelor care arată poziţii spaţiale: sus, jos, pe 24
15) apar în vorbire pronumele, adjectivul (mai puţin) 24
16) vorbeşte despre sine, la persoana a IlIa, spunânduş i numele mic 24
17) poate repeta cuvinte compuse din 2 5 silabe 24
18) stăpâneşt e aproximativ 100 cuvinte 24
19) apar primele încercăr i de fraze 24
5 luni

1) se organizează structura gramaticală a limbii vorbite 24 36

2) poate repeta 2 4 cuvinte (prin memorare) 26 28
3) foloseşte propoziţii de 3 4 cuvinte 26 28
4) foloseşte fraze cu relaţii de subordonare între propoziţii 28 36
5) înţelege un expozeu de 3 6 propoziţii 30
6) înţelege un expozeu complet întro conversaţie 36
7) foloseşte pronumele personal în mod curent 30
8) flexionează cuvinte (caz, număr , gen etc.) 24 30
9) "citeşte" o imagine compusă 28 34
10) utilizează timpul trecut 30
Notare: Fiecare item = 1 punct
Etapa 0 3 luni = 18 puncte
3 6 luni = 17 p
6 9 luni = 19 p
9 12 luni = 16 p
12 18 luni = 13 p
1 8 24 luni = 19 p
2 4 36 luni = 10 p

81
 Lipsa a 5 7 puncte pentru o etapă are semnificaţie negativă şi semnalează o întârzier e în
dezvoltarea limbajului. Dar pentru că nu este bine să aştepţi 36 /uni sau l an ca să poţi depista o
întârziere , autorul oferă şi alt sistem de calcul.

Vârst a Dezvoltare Numă r de Grad de Componente care

trebuie urmărit e
(luni) normală puncte întârzier e
şi simulate
3 1518 Se completează Se completează Se completează
3035 de examinator de examinator de examinator
as

7 3840
8 4547
9 5054
5860
6265
6871
7476
7880
8284
218688
249496
100102
36110112

Gradul de întârzier e se calculează scăzândus e 5 puncte din scorul maxim. Pentru fiecare 5
puncte se consideră o lună de întârziere . întârziere a cu semnificaţie patologică începe de la o diferenţă
de 10 puncte.

TEST DE VOCABULAR IN IMAGINI

Testul este aplicabil copiilor între 3 şi 9 ani şi măsoar ă inteligenţa verbală . Are două secţiuni
(A şi B), fiind compusă din 103 imagini. Scala A se aplică înainte de terapie şi dispune de un material
verbal (imagini) de 80 substantive, 19 verbe şi 4 adjective, iar scala B se aplică după terapie şi are 78
substantive, 19 verbe şi 6 adjective.
Administrarea permite stabilirea unui coeficient de dezvoltare QD care va fi interpretat în
termeni de nivel de dezvoltare a inteligenţei verbale. QD nu poate fi asimilat unui coeficient de
inteligenţă generală şi, în consecinţă , un QD inferior nu trebuie interpretat în mod sistematic în termeni
de debilitate mintală . Un QD inferior la acest test nu indică în mod necesar o deficienţă globală în toate
activităţil e mintale care structurează inteligenţa, ci poate fi expresia unor carenţe educative, structurale
sau afective. Acest test clasifică copiii în raport de performanţele lor verbale în 4 categorii: excelenţi,
buni, medii şi slabi.
Testul vizează în primul rân d calităţil e limbajului receptiv şi poate fi folosit şi pentru copiii
cu deficienţe neuromotorii (I.M.C., cuadriplegie spastică , atetoză dublă etc). De asemenea, se
adresează copiilor cu tulburăr i de fonaţie, mutism electiv, întârzier e mintală uşoară .
Aplicare: copii nu trebuie să parcurgă toate cele 103 planşe. Pentru cei de 3 ani, 3 ani şi 10
luni se va începe cu planşa 1. Pentru cei cuprinşi între 3 ani şi 11 luni şi 4 ani şi 10 luni, se va începe cu
planşa 1 şi dacă răspunsu l e bun se va trece la planşele 2, 15, 16, 20 şi 25.

82
Dacă nu se înregistrează eşec la aceste planşe se va trece la următoarele . Dacă eşuează , se va reveni la
planşa 3 şi se va continua planşă cu planşă .
Pentru copiii de 4 ani şi 11 luni şi cei mai mari, se va începe de la planşa 35. Dacă răspunsu l
este incorect la această planşă şi la următoarel e 9 care urmează (deci pân ă la planşa
, i se vor arăt a copilului planşele 34, 33, 32 e t c , coborândus e pân ă cân d copilul atinge reuşita la 10
planşe consecutive. în continuare se vor da planşele care urmează celei în care a avut eşec. Trebuie
oprită aplicarea dacă subiectul dă 12 răspunsur i eronate din 16 planşe succesive.

Instructajul este simplu: i se arată copilului prima planşă şi i se spune: „Vezi , aici sunt mai
multe desene. Tu trebuie săm i arăţ i cu degetul desenul care reprezintă un cuvân t pe care ţi— 1 voi
spune. Eu o să ţi1 spun, iar tu o să mi1 arăţi . Ai înţeles? De exemplu, aici (i se arată planşa 1 seria A)
aratăm i pisica. Dacă copilul ezită , se insistă" . Dacă răspund e corect i se spune: „Bravo , e foarte bine,
ai găsito" . După ce copilul a înţeles consemnul (să arate cu degetul) se va elimina orice instrucţiune
suplimentară , pronunţândus e doar cuvântu l care trebuie arătat .

3. TESTUL T.A.C.L R

Este tot un test de inteligenţă verbală care evidenţiază abilităţil e de limbaj receptiv. Are trei
secţiuni, fiecare conţinân d cât e 40 itemi imagini (total 120) şi se aplică la copiii cu vârst e între 3 10
ani.
Aplicare: este aproape identică cu cea de la testul de vocabular în imagine. Spre deosebire de
acesta, care nu are limite de timp în aplicare, TACLR impune o limită de timp de aproximativ 10
secunde pentru fiecare imagine.
Copilul trebuie să dea un singur răspuns . Dacă arată mai multe imagini, se consideră
eşec.
Instructaj: „îţ i voi arăt a nişte desene. Apoi am săţ i spun un cuvân t sau mai multe cuvinte.
Tu trebuie săm i arăţ i desenul care se potriveşte cu ceea ce spun eu. Ascultă cu atenţie. Eşti gata?".

Cele 120 de planşe au cât e trei imagini fiecare, din care numai una se potriveşte cu ceea ce
spune examinatorul.
Imaginile testului sunt astfel alese încâ t să dea indicii asupra tuturor abilităţilo r de limbaj,
permiţân d decelarea întârzierilo r în dezvoltarea limbajului şi alcătuire a de programe de intervenţie
personalizată .
Copilul trebuie să identifice substantive, verbe (acţiuni), sintagme verbale (substantiv
adjectiv), propoziţii, relaţii spaţiale, relaţii de succesiune temporală , liante gramaticale, relaţii
cantitative, de mărime , formă , categorii gramaticale flexionate.

83
 4. PROBA DE VOCABULAR REY (adaptată )

TEHNICA: Se citeşte copilului fiecare cuvân t în parte şi se cer două cuvinte din categoria respectivă .
Timp: 15 minute.

Nr ITEMI VÂRST A (ani) Nr ITEMI VÂRST A (ani)

68/9 9/1014 1418 68/9 9/1014 1418

1. îmbrăcămint e X 0 0 31. Munci agricole 0 X 0
2. Arbori X 0 0 32. Personaje istorice 0 X 0
3. încălţămint e X 0 0 33. Fiinţe înotătoar e 0 X 0
4. Construcţii navale X 0 0 34. Perioade de vârst ă 0 X 0
5. Boli 0 0 0 35. Pictori român i 0 0 X
6. Clădir i publice 0 0 0 36. Băutur i 0 0 X
7. Fiinţe zburătoar e 0 X 0 37. Decoraţii 0 0 X
8. Cereale 0 X 0 38. Muzicieni 0 0 X
9 Textile 0 0 0 39. Tipuri de ape 0 X 0
10. Legume X 0 0 40. Animale exotice 0 X 0
11. Grade militare 0 X 0 41 . Feluri de mâncar e 0 0 X
12. Metale preţioase 0 X 0 42. Mijloace de locomoţie 0 X 0
13. Insecte 0 X 0 43. Organe de simţ 0 X 0
14. Părţ i ale corpului X 0 0 44. Aparate de zbor 0 X 0
15. Maşini unelte 0 0 X 45. Sporturi 0 X 0
16. Condimente 0 0 X 46. Capitale europene 0 X 0

84
 17. Diviziuni ale timpului 0 X 0 47. Feluri de climă 0 X 0
18. Sentimente 0 X 0 48. împărţir i adinistrative 0 X 0
19. Verbe 0 X 0 49. Inventatori 0 0 X
20. Materii prime 0 X 0 50. Clase sociale 0 0 X
21. Mamifere 0 X 0 51. Instrumente muzicale 0 0 X
22. Arte 0 X 0 52. Personaje din opere literare 0 0 X
23. Grade de rudenie 0 X 0 53. Opere muzicale 0 0 X
24. Pietre preţioase 0 X 0 54. Unităţ i de producţie industrială 0 0 X
25. Planete 0 0 0 55. Conducător i politici actuali 0 0 X
26. Ştiinţ e 0 0 X 56. Măsur i de lungime 0 X 0
27. Meserii 0 0 X 57. Scriitori 0 X 0
28. Forme geometrice 0 X X 58. Oceane 0 X 0
29. Arbori din ţăril e calde 0 0 X 59. Actori de teatru 0 0 X
X
30. Consoane 0 X X 60. Sportivi 0 0
Vârst a Studii

Profesiune
Diagnostic
Concluzii
VÂRST A ITEMI

6 8/9 ani 1,2, 3,4, 10, 14

9/10 14 ani 7, 8, 11, 12, 13, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 28, 30, 31, 32, 33, 34, 39, 40, 42, 43, 4 4 , 4 5 , 4 6 , 4 7 , 48, 52, 57, 58, 59,
14 18 ani 15, 16, 26, 27, 28, 29, 35, 36, 37, 38, 41, 49, 50, 51, 53, 54, 55, 56, 60

85
 5. TEST WHELDALL

Este un test de înţelegere a limbajului pentru etapa de vârst ă de 3 5 ani. Are 60 de itemi,
structuraţi în 15 subteste cu 4 itemi fiecare.
Copilul trebuie să identifice, pe o planşă pe care sunt desenate 4 imagini, numai una anume
care să corespundă cu formularea dată de examinator.
De exemplu:
"Aratămi băiatul care nu merge pe bicicletă", dintro serie de 4 imagini care au ca element
comun bicicleta dar nu şi acţiunea.
Sau: "Aratămi imaginea în care calul este în faţa copacului", din 4 imagini în care calul e
lângă , în faţa, în spatele copacului sau sare peste copac.
Testul permite investigarea capacităţi i de înţelegere a limbajului, înţelegerea sensului
cuvintelor, propoziţiilor, abilităţil e de flexibilitate asociativă , operarea cu analogii opuse, înţelegerea
corectă a unor categorii gramaticale (pronume, verb la diferite timpuri, negaţie etc.) şi utilizarea corectă
a Hanţelor gramaticale.
Testul stabileşte categoria morfosintactică deficitară şi nu dă vârst a mintală .

TEST DE LIMBAJ BOREL MAISONNY

6.
( p e n t r u copii c u vîrst e c u p r i n s e î n t r e 1,5 şi 5 a n i )

Sursa: S. Borel Maisonny „Langage oral et écrit".

Scop: evaluarea nivelului limbajului la copiii mici cu întârzier e în dezvoltarea limbajului.

Bateria are 13 probe. Scopul probelor este, aşa cum spune autoarea, „d e a descoperi dacă
copilul are capacitatea dea folosi corect materialul lingvistic şi dea preciza în ce măsur ă se serveşte de
limbaj." Cu alte cuvinte, se apreciază nivelul de înţelegere şi cel de utilizare.
Material: planşe color (în afara imaginilor cu câin i şi pisici, care sunt negru pe alb), format
carte poştală .
Imaginea unui băia t ţinân d în faţ a Iui un câin e în lesă .
Culori: chilot roşu, şosete bleu, pantofi roşii.
Se arată imaginea copilului şi este întrebat:
Ce vezi aici? I se cere să identifice următoarel e detalii, arătânduile : capul copilului,
braţele, picioarele, părul , pantalonii, bluza, şosetele.
Se cere să identifice aceleaşi lucruri la propriai persoană .
3. La câin e să identifice capul, coada, labele, urechile.
Ce vezi în faţa băiatului din imagine?
Ce vezi în faţa ta?

Imaginea unui scul de lân ă bleu

Se cere copilului să spună ce este şi la ce foloseşte.

III. Imaginea unei perechi de pantofi pentru copil

Culori: exterior bleu, interior bleu deschis.
întrebări . Ce vezi aici?
Pentru cine sunt?
Aratămil pe cel care e un pic ascuns în spatele celuilalt.

86
 IV. a) Imaginea a 3 flori (albăstrele )
Desenul a 3 puncte aşezate vertical (culoare bleu)
întrebări : Ce vezi?
Aratămi tulpina florilor
Câte flori sunt?
Aratămi punctul negru din mijloc
Aratămi punctul negru de sus
Aratămi punctul negru de jos

Imaginea a 2 câin i de mărim i diferite. Culoare neagră

întrebări :Ce vezi?
Aratămi câinele mic
Aratămi câinele mare
VI. Imaginea a trei pisici orientate diferit. Culoare neagră
întrebări : Ce vezi?
Aratămi care pisică e cu spatele la noi
Aratămi care pisică e în picioare şi cu coada ridicată
Aratămi care pisică mănâncă
VII. a) Imaginea a 2 căn i identice.
Culori: ambele gri, dar prima pe fond gri deschis, alta pe fond orange.
întrebări : Ce vezi?
Arată toarta cănii
Sunt la fel?
Imaginea a 2 vase diferite ca formă .
întrebări : Ce vezi?
Este o diferenţă între ele?
Care e mai drăguţă?
De ce e mai drăguţă?
Pe care ai vrea să o ai?
VIII. Imaginea unor lebede.
Culori: imaginile nu diferă decâ t prin fond care e alb la prima şi bleu la a doua.
întrebări : Ce vezi?
Unde sunt lebedele?
Aratămi apa
Unde sunt picioarele lebedelor?
IX. Imaginea unui băiat , în picioare, întors cu spatele şi ţinân d în mân ă un pahar.
Culori: pantaloni bleu, bluză în dungi negru cu roşu, şosete bleu cu dungi, lichidul din
pahar roşu, pă r şi pantofi negri.
întrebări : Ce vezi?
Cum este băiatul?
E cu faţa sau cu spatele?
Cum e îmbrăcat?
Imaginea a 2 ursuleţi , unul aşezat, altul în picioare (care merge). Culori:
urşi maro, fundiţe albe.
întrebări :Ce vezi?
Arată ursul aşezat Arată
ursul în picioare Arată
ursul care merge

87
 XI. Imaginea bustului unei fete care ţin e în mân ă un balon.
Culori: rochie bleu, balon roşu, pă r negru, buze roşii.
întrebări : Ce vezi?
Arată balonul
Ce culoare are balonul?
Ce lipseşte din imaginea fetiţei (ce nu este desenat)?
XII. Imaginea a două picioare de băia t şi a unui balon atârnând .
Culori: balon bleu, sandale şi marginea pantalonilor scurţi, roşii.
întrebări : Ce vezi?
Ce lipseşte?
XIII. Imaginea a două perechi de pantofi întrun sertar.
Culori: sertar maro, pantofi bărbăteşt i gri, pantofi de damă roşii.
întrebări : Ce vezi?
Arată pantofii bărbăteşti (ai lui tata)
Arată pantofii de damă (ai mamei)

Durata aplicări i probelor, 20 de minute.

Aprecierea răspunsurilo r se face în dublu sens:
înţelegerea întrebărilo r
utilizarea formelor lingvistice
Autoarea dă şi o evaluare a capacităţi i de înţelegere în raport cu vârsta :
Substantive
care denumesc persoane, animale, părţ i ale corpului şi anumite piese de îmbrăcămint e
1 8 luni
care denumesc alte părţ i ale corpului (gât , genunchi, cot), alte piese de
îmbrăcămint e (bluză) , alte obiecte, animale decâ t cele din test 2 ani
substantive abstracte (culoare, diferenţă ) 3,5 4,5 ani
Adjective
implicân d dimensiunea 3 ani
a) implicân d asemănare a 4 ani
între 4 şi 5 ani se precizează înţelesul substantivelor abstracte şi al adjectivelor mai complexe.

7 PROBA PENTRU CUNOAŞTEREA VÂRSTE I PSIHOLOGICE

'* I A LIMBAJULUI ALICE DESCOEUDRES (adaptată)

Sursa: E . Vrăşmaş, C. Stanică „ Terapia tulburărilor de limbaj ".

Este alcătuit ă din 7 probe şi permite observarea unor abateri în dezvoltarea limbajului în
raport cu vârst a cronologică . Se aplică copiilor cu vârst e între 3 şi 7 ani.

Conţinut:
Proba I: CONTRARII (cu obiecte şi imagini)
Se prezintă copilului 10 obiecte şi imagini cu însuşiri contrare.
imaginea unei ciuperci MARI şi a uneia MICI.
o carte NOUĂ şi una VECHE.

88
 o bucată de fier TARE şi un cauciuc MOALE.
imaginea unui bloc ÎNALT şi a unei case SCUNDE.
o hârti e NETEDĂ şi un abraziv (ceva ZGRUNŢUROS) .
imaginea unui BĂTRÂ N şi a unui TÂNĂR .
o bucată de stofă CĂLCAT Ă şi una MOTOTOLITĂ .
imaginea unui copil VESEL şi a altuia TRIST.
desenul unei linii DREPTE şi al uneia CURBE.
două cutii la fel: una GOALĂ , una PLINĂ cu cuie (se aşază în mână) .
Instructaj: Se prezintă obiectele(imaginile) succesiv, spunând . Această ciupercă este mare i
se arată imaginea , iar aceasta e.. .(copilul spune adjectivul).
Alt calificativ nu e luat în consideraţie.
Se consemnează număru l de răspunsur i corecte.
Se reia proba invers. Se prezintă întâ i imaginea ciupercii mici.
Se consemnează răspunsuril e exacte, se adună cu primele şi se face media.

Proba II: COMPLETARE LACUNE

Instructaj: îţi voi spune o mică poveste. Acolo unde mă opresc, trebuie să mă ajuţi tu să găses
c cuvântu l potrivit.
Se notează număru l de răspunsur i corecte:
Sa făcu t frumos, cerul e
Soarele este foarte
Ioana şi Mări a se plimbă pe câmp . Ele adună
Ele sunt încântat e de ciripitul micilor
Deodată cerul se întunecă , se acoperă de
Fetiţele se grăbes c să se întoarcă
începe o mare
Fetiţele se sperie de zgomotul
Ele roagă să fie adăpostit e întro casă , deoarece plouă tare, iar ele
10. nau Hainele lor sunt complet

Proba III: REPETARE DE NUMERE

Anunţăm : ,JEu îţi spun nişte numere. Tu trebuie să repeţi aceste numere."
Dacă copilul na înţeles, se repetă chiar de 3 ori, dar seria respectivă nu se ia în considerare.

Dacă se repetă doar prima serie primeşte coeficient=2.

Pentru seria aIIa = 3; aIIIa = 4; aIVa = 5; aVa = 6.
Se consemnează coeficientul ultimei serii reproduse:
Seria I: 24
563
4732
IV: 8 4 659
692348

Proba IV: MATERII

Instructaj: Din ce sunt făcute : cheia
masa
lingura
fereastra
pantofii
89
 casele (cel puţin 3 materiale: cărămidă , ciment, lemn)
Consemnă m răspunsuril e corecte.

Proba V: CONTRARII
Instructaj: Se explică ce înseamnă contrar prin exemple concrete.
Vom expune 8 termeni. Copilul va da termenul contrar.
1. cald (frig/rece)
uscat
frumos
neascultăto r(ascultător/cuminte )
curat
mare
uşor
vesel

Proba VI: CULORI

Se prezintă culorile: VERDE, NEGRU, ROZ, ALB, VIOLET, GRI, GALBEN, MARO,
ALBASTRU.
Se cere să le denumească . Se notează răspunsuril e de la 0... 10, după număru l exact de
răspunsur i corecte.

Proba VII: CUNOAŞTERE A SENSULUI VERBELOR

Seria I: a tuşi, a frecţiona, a câştiga , a arunca, a spăla , a respira (mimă m tuşea etc) .
Seria II: Imită (aratăm i prin acţiune) sensul verbelor: a scrie, a se apleca, a se
balansa, a se ridica, a sări , a împinge (ceva).
Se consemnează număru l de răspunsur i corecte.
Se notează de la 0 la 12.

Avân d valorile realizate de fiecare copil la cele 7 probe, le scriem în ordine pe verticală şi în
dreptul lor scriem vârst a limbajului corespunzăto r din tabelul următor . ADUNĂ M CELE 7 vârst e
ale limbajului şi suma o împărţi m la 7. Obţinem VÂRST A PSIHOLOGICĂ A LIMBAJULUI care
corespunde sau nu vârste i cronologice.

Proba Coeficientul corespunzăto r vârste i

3 ani 4 ani 5 ani 6 ani 7 ani

I. CONTRARII (cu obiecte şi imagini) 4 5 6 8 12

II. LACUNE 2 3 4 6 8
III. CIFRE 3 3 4 5 5
IV. MATERII 3 4 5 6 6
V. CONTRARII (făr ă obiecte şi imagini) 4 5 6 7 8
VI. CULORI 2 3 4 6 8
VII.VERBE 4 8 9 11

90
 PROBA DE EVALUARE A PROGRESULUI
ÎN ÎNVĂŢARE A LIMBAJULUI
8 '
Sursa: C. Stanică , E . Vrăşma ş „ Terapia tulburărilor de limbaj ", 1997 .

Proba este o adaptare după „DERBYSHIR E LANGUAGE SCHEME" (1982) şi evaluează

limbajul receptiv şi expresiv al copiilor mici.
Evaluarea se face pe trei niveluri:
stadiu] vocabularului timpuriu un singur cuvân t
2) stadiul propoziţiilor simple 24 cuvinte
stadiul propoziţiilor complexe
Proba evidenţiază capacitatea de stăpânir e a vocabularului bazai de cătr e copil şi abilităţil e
de manipulare ale acestuia.

Stadiul vocabularului timpuriu un singur cuvân t

Pe cele două coordonate, înţelegere (î) şi exprimare (E), se notează comportamentul verbal al
copilului în 4 etape de evoluţie:
etapa preverbală (sunete, gesturi, expresii)
vocabularul timpuriu: se dau liste de cuvinte şi expresii uzuale din vocabularul
bazai, care trebuie bifate (I şi E).
vocabularul ulterior: cuvinte, expresii, structuri verbale mai complexe

vocabular difícil (utilizat în relaţia cu lumea reală şi cu imagini)

Stadiul propoziţiilo r simple

nivelul de 2 cuvinte;
nivelul de 3 cuvinte;
nivelul de 4 cuvinte.
Aici, înregistrarea progresului în învăţare a limbajului se realizează în raport de:
înţelegere;
exprimare;
lungimea termenilor şi a expresiilor tipice;
dimensiunea celor mai lungi expresii;
exemple.

III. Stadiul propoziţiilo r complexe

Se notează abilităţil e copilului (I şi E) cu privire la folosirea următoarelo r categorii
gramaticale:
negaţie;
întrebări ;
verbe;
pronume;
articole;
plurale;
liante gramaticale.

în plus, se notează folosirea frazelor, a comparaţiilor, a conceptelor.

91
 PROBE DE EVALUARE A NIVELULUI DE DEZVOLTARE A LIMBAJULUI

Obiective: investigarea limbajului pe cele două coordonate, limbaj receptiv, limbaj expresiv
şi al abilităţilo r de flexibilitate asociativă .
Se poate aplica între 4 şi 7/8 ani.

Abilităţ i la nivelul cuvintelor

Materiale: 510 obiecte (păpuşă , maşină , cuţit, lingură , farfurie, minge, pieptene) Cerem
copilului să arate un obiect anume şi să ni1 dea sau să 1 pună întrun coşuleţ. Observăm :

dacă găseşt e imediat obiectul sau ezită ;

câ t de repede învaţă jocul;
cum manipulează obiectele.
Dacă reuşeşte, aşeză m în faţă obiecte nu tocmai uzuale.
Se cere să denumească cuvântu l şi să 1 explice.

Abilităţ i la nivelul frazei

să execute ordine: „Ridicăte! Vino la mine! Pune creionul în cutie!
Dute la uşă şi închideo!";
Proba de flexibilitate asociativă (U. Şchiopu , M. Gârboveanu , A.
Turcu).
Se dau succesiv copilului 4 categorii de cuvinte. Se cronometrează timpul de realizare.
avion, zăpadă , turtă dulce, portocală ;
poimâine , cel mai mic, ridică ;
lup, veveriţă , alune, izvor;
stradă , ploaie, tramvai, vitrină .
Se cere copilului să alcătuiasc ă povestiri cu aceste cuvinte. Se notează textul compunerii,
făcândus e o pauză de 5 minute între cele patru categorii.
Notarea se face cu + şi în funcţie de:
număru l de cuvinte folosite, asociate cu cuvintele date;
număru l de imagini artistice;
modul de compoziţie.
Pentru vârst a mică se pot folosi următoarel e categorii:
iarnă , fulgi, sanie;
pisică , pasăre , colivie;
soare, lumină , dimineaţa;
parc, copii, soare;
toamnă , ploaie, târziu .

10. PROBE PENTRU EXAMINAREA LIMBAJULUI ORAL

Este vorba de un set de probe care evaluaeză nivelul limbajului şi evidenţiază dizabilităţ i ale
limbajului.
Sunt probe folosite pentru depistarea logopatiilor şi se aplică preşcolarilor şi şcolarilor mici.

92
 Conţinut:
proba Alice Descoeudres pentru cunoaşterea vârste i psihologice a limbajului (proba este
prezentată pe larg în lucrare);
proba de definiţi i (adaptată după R. Zazzo)
Se cere copilului să răspund ă la următoarel e întrebări :
ce este un scaun?
ce este o păpuşă ?
ce este un cal?
ce este o găină ?
ce este o furculiţă ?
ce este un măr ?
ce este o masă ?
ce este ploaia?
ce este mama?
ce este şoferul?
întrebăril e se pun în ordinea indicată . Se insistă să se obţină răspunsu l după ce copilul repetă
cuvântul .
Cotare: 1 punct pentru fiecare răspun s corect.
proba de flexibilitate asociativă (U. Şchiopu , M. Gârboveanu , A. Turcu) este redată în
lucrare
proba vorbiri independente:
se foloseşte un material ilustrat (alfabetul în imagini) în care sunetele apar în
cuvinte la început, la mijloc, la sfâşit . Se cere copilului să le pronunţe.

Notare: se identifică sunetele pronunţate greşit sau omise în cuvinte.

i se cere copilului să spună :
automatisme verbale/număra t pân ă la 10, zilele săptămâni i
culori
recitare
povestire

proba vorbirii reflectate

Se pronunţă de cătr e examinator cuvinte în care sunetele apar în diferite poziţii (iniţial,
mediu, final) şi propoziţii. Ca şi la proba vorbirii independente, lista cuvintelor şi a propoziţiilor
cuprinde toate sunetele limbii;

proba logatomi (Borel Maisonny)

Se cere copilului să reproducă următoarel e structuri verbale făr ă sens (logatomi):
1. muco 2. rikape 3. mandurnalo 4. vafitaruder
bartim nuronli otrudire sanzibidelu
fonve sizado ipabendu pudonurital
ieroi faviker esartdali munignameso
linou jifazin molunivo pulblagoritel
şandu coguci sinzanşujou zoltiduseltor
gontra dimonco gontiduran anslingelitil
zulsen molune akutebo varduostivar
lulir bimindal
ponbi todonkin

93
 povestire după imagini
Se notează .
fluenţa vorbirii
amplitudinea vocii şi ritmul vorbirii
vocabularul
sesizarea esenţialului
detalii reţinute etc.
proba de ritm
Se determină tempoul spontan şi reproducerea de structuri ritmice.
Materiale:
un metronom
un cronometru
un creion.
Se activează metronomul la un anumit interval de timp.
Se cere copilului să ia un creion în mân ă şi să lovească cu creionul în masă , în ritmul
metronomului (nici mai tare, nici mai slab, nici mai repede, nici mai încet). începe! După 21 de
lovituri, se spune: încetează!
Se notează timpul de execuţie a celor 21 lovituri, precum şi eventualele accelerări , încetiniri,
neregularităţ i de interval, slăbiri , intensificăr i de lovituri (la a cât a lovitură) .
Proba identifică tulburăr i de ritm în cazul copiilor bâlbâiţi , tahilalici sau bradilalici.

Proba de completare a lacunelor

Se cere copiilor să completeze propoziţii cu început dat:
Exemplu: Primăvar a este...
Copiii se joacă.. .
Se aude...
Proba se poate da oral sau scris, şi se urmăreşte :
dacă completează corect propoziţia
bogăţi a vocabularului
imaginaţie lingvistică
caligrafie, ortografie
Proba de verificare a auzului (dacă este necesar)
Se mai pot folosi: probe de vocabular
probe de antonime
probe de comparaţii
Menţionă m că ordinea probelor este la latitudinea examinatorului.

11. FIŞ A DE EXAMINARE A COPILULUI ALALIC

Sursa bibliografică : C. Stanică , E. Vrăşma ş "Terapia tulburărilor de limbaj".

Fişa a fost concepută de prof. logoped C. Stanică şi evaluează comportamentul copilului

alalic pe 8 coordonate: limbaj, motricitate, atitudine faţă de vorbire, atenţie, percepţii şi reprezentăr i
spaţiale, memorie, conduită generală şi joc.
Este o fişă de evaluare preterapeutică cu următoarel e obiective:
inventarul vocabularului
inventarul sunetelor pronunţate: izolat şi în cuvinte, repetat şi independent
înţelegerea limbajului

94
 indicarea obiectelor la cerere şi executarea de comenzi verbale simple şi complexe
identificarea obiectelor prezentate întro serie dublă de imagini
reconstituirea imaginilor sau a obiectelor din părţil e componente
sortarea de imagini după criterii de formă , culoare, categorie
copiere de figuri: linie, cerc, pătrat , casă

FIŞA DE EXAMINARE

Limbaj:
impresiv
posibilităţ i de receptare: auz, citire pe buze, gesturi
înţelegerea vorbirii celor din jur: sonoră , mimică , raportat la vârst ă
expresiv
pronunţarea de sunete izolate: omise
alterate
reflectat
independent
posibilitatea de articulare imitare model verbal
vocabular bogăţie , ce cuprinde, ce categorii gramaticale predomină
structuri gramaticale sunt sau nu operaţionale
Motricitate:
generală alergări , diverse mişcăr i
2. mişcăr i mici: precizie
îndemânar e
mişcăr i supraadăugat e
Exemple: încheiat nasturi
legat şireturi
înşirat mărgel e
tăia t cu foarfecă
3. aparat fonator: limbă , buze, maxilare
Atitudine faţ ă de vorbire: fuga de efort
încredere în forţele proprii
indiferenţă , inconştienţă
sentiment de superioritate
IV. Atenţie : concentrare joc mozaic: "ce lipseşte"
stabilitate
atenţia faţă de vorbire
capacitatea de a asculta poveşti, propoziţii, cuvinte

V. Percepţi i şi reprezentăr i spaţial e :

reconstruirea întregului din părţ i disparate
jocuri cu cuburi
orientarea corpului faţă de obiectele din jur
VI. Memorie:
număru l de repetiţii necesar pentru fixarea mnezică a schemei motorii
cuvântulu i
număru l de repetiţii necesar pentru fixarea semnificaţiei cuvântulu i
păstrare a celor însuşite
95
 VII. Conduita generală : agerime
apatie
VIII. Jocul: stereotip
organizat
independent
raportat la vârst a copilului

12. PROBE DE CONŞTIENTIZARE FONOLOGICA

Este vorba de un set de probe pentru evaluarea competenţelor fonologice ale copilului
preşcolar şi şcolar mic.
Conştientizarea fonologică este un concept nou în literatura logopedică şi ea se referă la
capacitatea copilului dea manipula, în mod explicit, unităţil e discrete ale limbii şi dea efectua operaţii
cu ele (foneme, silabe).
Se consideră că existenţa sau nonexistenţa acestor abilităţ i explică progresul sau,
dimpotrivă , accesul dificil în învăţare a lexiei.
Probele pot fi folosite şi în diagnosticarea retardului de limbaj şi în afazie.
Pe baza lor se pot întocmi programe de intervenţie personalizate, întrucâ t detectează clar
segmentele deficitare.
Sursa bibliografică : Reeducaîion orthophonique nr. 197/1999 (numă r tematic).
Structura probelor:
recunoaşterea rimelor (8 itemi)
Se cere copilului să găsească , din 3 cuvinte date, cuvântu l care rimează cu un cuvân t "ţintă"
. Ex.: se dă cuvântu l ţintă avion şi alte 3 cuvinte: palton, baston, cartof (se dau imagini).

numărare a silabelor (8 itemi)

Copilul trebuie să spună sau să arate cu degetele număru l de silabe al unor cuvinte.
eliminarea silabică (12 itemi)
Se cere copilului să îndepărteze , mintal, prima silabă a cuvântului , ultima silabă sau cea din
mijloc şi să spună cea răma s din cuvânt .
identificarea consoanelor (8 itemi)
Se cere copilului să găseasc ă pe o fişă în care sunt 3 cuvinte (imagini), cuvântu l care nu
începe cu aceeaşi consoană ca şi cuvântu l "ţintă" . Ex.: se dau cuvintele: pară , pâine , coş, iar cuvântu
l ţintă este "pat".
numirea consoanei iniţial e (8 itemi)
Se cere copilului să identifice consoana iniţială a unui cuvân t şi să pronunţe fonemul
respectiv.
eliminarea fonemelor (8 itemi)
Se cere copilului să suprime primul sunet din cuvân t şi să spună cea rămas . Ex.:
braţe>raţe.

Pornind de la aceste probe, şcoala logopedică franceză a alcătui t un Program de antrenament

al conştientizări i fonologice intitulat "Phonorama", utilizat în depistarea precoce a dislexiilor şi
în intervenţia terapeutică . Se aplică începân d de la vârst a de 5 ani.

96
 13. PROBA BOREL MAISONNY PENTRU SCRIS/CITIT

Aplicarea lor trebuie să ţină cont de câtev a reguli:

literele să fie scrise cu caractere cu care copilul e obişnuit
să nu se întrerupă examinarea chiar dacă se fac erori
să se noteze la fiecare exerciţiu timpul necesar execuţiei şi toate erorile.
Structura probei:
Denumirea literelor alfabetului (prezentate aleatoriu) şi a semnelor de
punctuaţie;
Silaba se dau silabe directe şi inverse, inclusiv silabe predispuse confuziilor auditive sau
vizuale (consoane surde/sonore, litere predispuse confuziilor cinetice: p, d, b, d; u, n);
Citirea structurilor consonantice: logatomi tip: arc, pla, era, ast, apl, ble, glo,
psi e t c ;
Citire de cifre şi numere;
Controlul continuităţi i în deplasarea stânga/dreapt a a citirii (respectarea rândurilor) ;
Lectura cuvintelor, propoziţiilor, textelor de dificultate crescândă , cu povestire
consecutivă .
Se notează dacă lectura este silabică , globală , "pe ghicite", precipitată , dacă se respectă
semnele de punctuaţie, dacă înţelege mesajul textului.

14. TEST A.B.C. (L.FILHO) adaptat

Testul verifică maturitatea psihomotorie a copilului, ca suport pentru învăţare a citit scrisului,
şi are şapte probe.

P R O B A 1: Copiere de figuri

Se notează număru l figurilor reproduse corect.

PROBA 2:Denumire de figuri

Pe un carton sunt desenate 7 obiecte familiare. Se prezintă copilului 30", după care trebuie să
le identifice. Nu se fixează timp limită pentru răspuns . E suficient ca subiectul să recunoască şi să
explice.

a r a

97
 PROBA 3; Reproducere de fisuri
Examinatorul face o mişcare simplă cu degetul în aer: o spirală , un M, un V, un A, un L, un
C, un cerc, o sinusoidă , un zigzag. Subiectul trebuie să reproducă pe hârtie . Rezultatul depinde de
calitatea reproducerii şi de existenţa sau absenţa mişcărilo r inverse.

4:
P R O BA Reproducere de cuvinte:
Se pronunţă în faţa copilului o serie de cuvinte pe care acesta trebuie să le repete. Se ţine
seama de reproducere, nu de corectitudinea pronunţării .
Material verbal: zahăr , cireşe, trandafir, portocale, locomotivă , televizor, motocicletă , arc,
crocodil, gogoşi, doamnă , pantof.
P R O BA 5:Reproducerea unei povestiri:
Examinatorul povesteşte o istorioară pe care copilul trebuie să o reproducă . Se număra
toîaM ideilor şi aJ detaliilor reţinute.
TEXT:
Sandu avea două mere mari şifrumoase. El sa ascuns să le mănânce singur.
Deodată a auzito pe sora lui, Geta, strigândul:
Sandule, Sandule, unde eşti?
Sandu sa făcut că nu aude. După ce a terminat de mâncat merele, a ieşit din
ascunzătoare şi a întrebato pe sora sa de ce la căutat.
Am două prăjituri şi vreau săţi dau şi ţie una. Uite, poftim!
Sandu a luato şi sa ruşinat de fapta sa.

PROBA 6: Reproducere de polisilabe

Se notează reproducerile corecte:
Material verbal:
ri ca pe mon dur va lo no fi ta du ren
mi ron bi o tru ci re son zi bi de lu
fa vi ker sin zan el j o u mu ni va me ta
ta con din cu ti du ron sal ti du rel tor
ji fa zen a cu te bo pul bla go ri til
ţa ci jon
P R O BA 7: Decupai
Copilul trebuie să decupeze o bandă de hârtie , urmân d o linie ondulată şi o linie în
zigzag.
Se acordă 1' pentru executarea probei.
Grosimea liniei este de 3 mm. Rezultatul depinde de extensiunea (ce lungime parcurge) şi
perfecţiunea executării .

P R O BA 8: Punctare
Pe hârti e de caiet cu pătrăţel e se cere copilului să pună un punct în fiecare pătrăţel .
Scorul depinde de număru l de puncte marcate în 30".
Toate punctele sunt numărate , chiar dacă au fost marcate mai multe în acelaşi
pătrăţel .

T E S T UL A . B . Crelevă date cu privire la:

coordonare vizualmotrică (121)
rezistenţa la inversiuni în copiere de figuri (3)
memorie vizuală (2)
rezistenţa la ecolalie (4 6)
coordonare auditivomotrică (6)
capacitate de pronunţare (6)

98
 memorie auditivă (4)
gradul de oboseală (5, 7)
gradul de atenţie dirijată (2, 5, 7, 8)
vocabular şi înţelegere generală (2 şi mai ales 5)

15. PROBE PENTRU EXAMINAREA SCRIERII

Sursa: C. Stanică , E . Vrăşma ş "Terapia tulburărilor de limbaj".

Proba are următoarel e etape:

examinarea alfabetului. Se cere copilului:
să copieze litere din alfabet;
să scrie după dictare litere.
examinarea silabelor. Se cere la fel:
copiere de silabe simple (directe şi indirecte), dar şi complexe: cu grupuri
consonantice tip, cro şi bla;
să scrie aceste silabe după dictare.
examinarea cuvintelor: copiere şi dictare.
examinarea scrierii cifrelor şi numerelor (copiere, dictare).
scriere (copiere şi dictare) de structuri în care apar anumite reguli de ortografie (ortograme)
pe care elevul ar trebui să le cunoască .
completare: de litere lipsă în cuvinte;
de cuvinte lipsă în propoziţii.
segregare. Se cere copilului să reconstituie textul: Nicuşoraplecatdeacasă
săsesca4de4nDunăreprie4enulsăuiaspuscaapaestepreaetc.
copiere şi dictare de texte.
compunere după imagini.
Se noteză :
recunoşterea literelor;
reproducerea literelor: tipuri de erori;
nivelul scrierii silabice şi al cuvintelor, înregistrândus e posibilităţil e de sinteză a
silabei şi a cuvântului ;
tipurile de erori: inversiuni, omisiuni, substituiri, adăugiri ;
fidelitatea copierii;
orientarea în spaţiul grafic;
ritmul scrierii;
semnele de punctuaţie.

16. FIŞA DE EVALUARE A DIFICULTĂŢILO R GRAFICE

Sursa: C. Stanică , E . Vrăşmaş, "Terapia tulburărilor de limbaj".

Este un instrument util în construcţia programului de intervenţie personalizată , pe aria scriere,

întrucâ t identifică dificultăţile , tipurile de erori întâmpinat e de copil în actul grafic. Cele mai
frecvente deformăr i ale scrisului sunt redate în 6 categorii (în total 22 itemi) cu grade de dificultate
diferite (U=uşor; Mmediu; G=grav).

99
 Itemurile 5, 9, 10, 11, 21 sunt cea mai puternică abatere, evidenţiind în mod clar o disgrafie.

Itemurile 3, 4, 7, 11, 12, 15 evidenţiază nerespectarea regulilor, iar 20 (combinat cu

poate semnala o disgrafie motorie.
Notare: itemurile G = 3 p
itemurile M = 2 p
itemurile U = 1 p
între 014 p tulburăr i uşoare
1428 p semnal de alarmă
2844 p necesită intervenţie complexă şi terapie adecvată
44 p disgrafie certă

Categoria I: deformăr i la nivelul literei (formă , proporţie, dimensiuni)

Item: lizibilitate:
formă
T T
mărim e
proporţie ^
distanţă
contopiri ale literelor
Categoria II: deformăr i în scrierea cuvintelor

Item: 2. omisiuni de litere U

3. omisiuni de silabe M
4. confuzii de litere:
tipice: f/v; c/g; t/d; p/b etc. M
atipice M
5. inversiuni de silabe G
6. adăugir i de litere M
7. substituiri de litere M
Categoria III: deformăr i în scrierea propoziţie i şi frazei
lipsa majusculei U
omisiuni de cuvinte U
contopiri de cuvinte G
agramatisme atipice G
semne de punctuaţie U
scrierea diftongilor, triftongilor, a grupurilor consonantice M
grupurile de litere: ce/ci, che/chi, ge/gi, ghe/ghi U
articulăr i M
conjugăr i M
erori sociolingvistice (de context cultural) U
vocabular deficitar în scris (calitate şi cantitate) M
inversiuni de cuvinte M
Categoria IV: pagina
proasta organizare a paginii, rândur i coborâtoare , suitoare, frânte , alineat,
îngrămădiri , titlu, aşezarea în pagină etc. M
Categoria V: alte criterii
21 . scrisul în oglindă G
100
Categoria VI: cifre şi numere
scrierea cifrelor şi numerelor M

EVALUAREA PREDISPOZIŢIILO R LEXICE FAYASSE (1981)

Sursa: Ghid de predare învăţare pentru copiii cu cerinţe educative speciale, UNICEF
RENINCO, 2000.

Urmărir e cu privirea
urmăreşt e obiectele de la stâng a la dreapta;
urmăreşt e cu degetul o linie de la stâng a la dreapta;
denumeşte imagini de la stâng a la dreapta;
trece la linia următoare ;
denumeşte imagini de la stâng a la dreapta cu trecere la linia următoare .
Schema corporală
identifică stângadreapt a asupra propriului corp, prin imitaţie;
identifică stângadreapt a asupra propriului corp, după indicare;
identifică stângadreapt a asupra propriului corp, după numire.
Discriminare auditivă :
discriminare între 2 zgomote diferite;
discriminare între 2 sunete diferite executate de acelaşi instrument muzical;
discriminare între 2 cuvinte ce diferă printrun fonem.
Discriminare vizuală .
discriminarea culorilor: prin imitare (corespondenţă) , desemnare.
discriminarea formelor: prin imitare, desemnare, denumire.
discriminarea detaliilor întro imagine.
Organizare temporală :
reproducerea a 2 acţiuni întro ordine determinată ;
reproducerea a 3 acţiuni întro ordine determinată ;
reproducerea prin imitare verbală a unei succesiuni de 2 cuvinte;
imitarea verbală a 3 cuvinte legate;
diferenţierea între două ritmuri;
reproducerea unei structuri ritmice formate din 2 elemente;
reproducerea unei structuri ritmice formate din 3 elemente;
ordonarea a 2 imagini în ordine temporală ;
ordonarea a 3 imagini în ordine temporală ;
identificarea relaţiei înainte şi după întro imagine;
repetarea unei secvenţe de două cuvinte;
repetarea unei secvenţe de trei cuvinte.
Organizarea spaţială
punerea în corespondenţă a unor imagini cu introducerea de coordonate spaţiale
de bază (susjos; stângadreapta ; deasupradedesubt)
indicarea coordonatelor spaţiale de bază întro imagine;
numirea coordonatelor spaţiale de bază întro imagine.
Memorare:
reproducerea unui gest;
reproducerea unei secvenţe de 3 culori;
reproducerea aranjări i a 3 imagini;
recunoaşterea obiectelor din imagini.

101
 Clasificare şi seriere
găsire a elementului în plus;
ordonarea după mărime .

1S C A L A DEEVALUARE ~HARVEY (preşcolari)

Sursa: C. Stanică , E. Vrăşma ş "Terapia tulburărilor de limbaj".

Conţinut:

1. Mişcarea orizontală a ochilor 2p

2. Mişcarea verticală a ochilor 2p
3. Explorează mediul ambiant 2p
4. Caută un obiect căzu t pe jos 2p
5. Prinde cu 2 degete 2p
6. Poate indica cu degetul 2p
7. Are preferinţă pentru o mân ă 2p
8. Construieşte un turn cu 2 cuburi 2p
9. Construieşte un turn cu 3 cuburi 2p
10. Construieşte un turn cu 4 cuburi 2p
11. Poate arunca o minge 2p
12. Mâzgăleşt e 2p
13. Trasează linii verticale 3p
14. Trasează linii orizontale 3p
15. Construieşte un turn din 8 cuburi 3p
16. Trasează un cerc 3p
17. Pliază o hârti e în două 3p
18. Pliază o hârti e în patru 3p
19. Desenează o scară 3p
20. Desenează un om 3p
21. Trasează perfect o cruce 3p
22. Desenează un cerc (nivelul II) făr ă ezităr i 3p
23. Trasează un pătra t 3p
24. Desenează o casă 3p
25. Desenează un triunghi 3p
26. Scrie 3 litere şi 3 cifre 3p
27. Scrie prenumele 3p
28. Desenează un omuleţ (nivelul II) 3p
29. Trasează lejer un pătra t 3p
30. Trasează lejer un romb 3p
31. Scrie cifrele de la 1 la 9 3p
32. Scrie numele şi prenumele 3p
33. Scrie 12 litere 3p
34. Trasează perfect o fereastră 3p
35. Scrie 24 de litere 3p

Scala, după cum se observă , înregistrează abilităţil e copilului în domeniul psiho motor şi
evaluează potenţialul de învăţare , în etapa pregrafică .

102
 PROBE DE EXAMINARE A LEXIEI (N. GHEORGHIŢĂ , A. FRADIS)

Sursa: C. Păunesc u "Tulburări de limbaj la copil".

Au fost concepute de autori pentru examinarea lexiei la afazici.

Probele au următoare a structură :
Examen la nivelul literelor
Se prezintă copilului 20 de litere mari de tipar şi se cere să găseasc ă litera de tipar
mică . Literele de tipar mari sunt aşezate în ordine alfabetică , iar cele mici în
ordine aleatorie.
Se cere copilului să găseasc ă litera de tipar mare după litera auzită (pronunţia
literelor e aleatorie).
Lectură expresivă . Se cere copilului să citească cu voce tare cele 20 de litere (de
tipar mare).

Examen la nivelul cuvintelor

Se cere copilului să găseasc ă imaginea corespunzătoar e unui cuvân t scris, pentru a
aprecia capacitatea de a înţelege cele citite (lexie receptivă) .
Se prezintă 15 imagini: greblă , cui, cheie, ciocan, găleată , cană , stropi
toare, gheaţă , foarfece, geantă , furcă , mănuşă , baie, sapă , pieptene.
Se arată cuvântu l scris şi se cere imaginea corespunzătoare .
Pentru aprecierea capacităţi i de înţelegere auditivă a ceea ce citeşte se prezintă
copilului în ordine aleatorie un cuvân t şi se cere să arate cuvântu l scris pe
cartonaş.
Lectura expresivă . Se cere copilului să citească cu voce cuvintele scrise pe
cartonaşe reprezentân d imaginile amintite.

Examen la nivel propoziţional

Lectura receptivă . Din 10 serii de 3 propoziţii scrise pe cartonaşe şi 10 imagini
trebuie să stabilească corespondenţa dintre propoziţia corectă (una din trei) şi
imaginea corespunzătoare .
Exemplu de 3 propoziţii:
Cizmarul repară ghete (corectă) .
Cizmarul repară un scaun (asemănătoar e la început).
Cizmarul porneşte maşina (complet diferită) .
Lectură expresivă . Se cere copilului să citescă un text în care apar şi cuvinte cu un
anumit grad de dificultate.

20. PROBA DE CITIRE BOVET

Sursa: C . Stanică , E . Vrăşma ş "Terapia tulburărilor de limbaj".

Se utilizează pentru înregistrarea tipurilor de erori în actul lexic. Se poate aplica de la vârst a
de 7 ani.
Se citeşte un text, de cătr e copil, timp de 1 minut. Examinatorul notează , în acest timp,
număru l de cuvinte citite şi număru l de erori:

103
 Numă r cuvinte citite

Numă r cuvinte greşite

Tipuri de greşeli:
omisiuni
confuzii litere
confuzii cuvinte
deformăr i
reluăr i
repetăr i
greşeli punctuaţie
greşeli de orientare(rândur i sărite )

Se împarte număru l de cuvinte citite la număru l erorilor şi se obţine un coeficient de

corecţie, care este cu atâ t mai mare cu câ t citirea este mai corectă .

21. PROBA DE EVALUARE A CAPACITĂŢI I LEXICE LQBROT

Sursa: M . Lobrot "Lire avec épreuves pour évaluer la capacité de lecture", Paris, 1980.

Este o probă de tip predictiv care permite depistarea predispoziţiilor în lectură şi evaluează
capacităţil e lexice.
Proba are 3 serii:
Seria "predispoziţii " (prelexie) este folosită pentru preşcolari şi are 2 subprobe ( D l şi D2).
D l : are 20 itemi şi 4 serii de iniţiere şi cere copilului să identifice termenii
complementari celor daţi (antonime).
D2: are 20 itemi şi 4 serii de iniţiere şi cere copilului să precizeze elemente
comune în anumite cuvinte (exemplu: balon, baston, bilet sau pat, pod, par).
Seria lectură : are 4 subprobe (LI, L2, L3, L4)
LI: text cu dificultăţ i progresive în care apar 5 propoziţii, cuvinte monosilabice dificile,
cuvinte bi şi polisilabice cu grupuri consonantice, diftongi, triftongi
L2: evaluează capacitatea de citire "în gând " a cuvintelor uzuale. Se cere bararea
anumitor cuvinte dintro serie de 120 (numele de animale, de băieţ i etc.)
L3: este o subprobă de completare de propoziţii cu un cuvân t corespunzăto r ce trebuie
ales din mai multe cuvinte
L4: evaluează capacitatea de citire şi înţelegere a mesajului unui text (răspun s la
întrebări )
Seria ortografie: are 4 subprobe (Ol, 0 2 , 0 3 , 0 4 )
O l : probă de dictare foneme
0 2 : probă de dictare cuvinte uzuale
0 3 : probă de ortografie lexicală pe bază de imagini
0 4 : probă de ortografie sintagmatică

104
 22. TEST DE ÎNŢELEGER E A LECTURII

Adaptare realizată de V. Oprea după textul de lectură Hainaut Morlanwelz .

Structura probei:
Subliniază cuvântu l corespunzăto r imaginii:

casa, rana, cana

CANA, RANA, CASA

Arată imaginea corespunzătoar e cuvântului :

A
pahar

Adaugă litera care lipseşte acestui cuvânt :

asa

Desenează capacul pe sticla cea mai mare:

Care este cel mai mic dintre cele trei animale?

PISICĂ , ELEFANT, MUSCĂ

Subliniază fructele: CAL, PRUNĂ , ARDEI, PERE, ROŞIE , MERE.

Măria , Radu, Horia, Paula şi Ion pleacă în excursie. încercuieşte număru l persoanelor care
pleacă .
23456789

Andrei spune: Cân d voi fi mare voi naviga pe un vapor mare. Ce va fi Andrei? Subliniază
răspunsu l corect.
MINER MEDIC MARINAR

Elevul care va rezolva acest exerciţiu va primi nota zece. Scrie

primele trei cuvinte din frază . Scrie
numele tă u şi subliniază1 .
Scrie ultimele două cuvinte ale frazei.

Cotare:
Primele 5 itemuri P
Itemurile 6, 7, 8 2p
Itemul 9 3p
Total 14 p (100 % ) .

105
 23. FIŞA DE MONITORIZARE A COPILULUI CU RETARD DE LIMBAJ (V. OPREA)

Nume/prenume .
Vârst a
Gradiniţa/şcoala
Data evaluări i ...

SCOR SCOR SCOR

ARIE ITEMI
ESTIMAT INDIVIDUAL FINAL

1. recunoaşterea rimelor 2
2. numărare a silabelor 2
3. eliminare silabică 2
Fonetic
4. identificarea fonemului 2
5. numirea fonemului iniţial 2
6. eliminare fonemică 2
1. vocabular 2
2. definiţii 2
3. integrare 2
4. antonime 2
5. relaţii cauzale 2
Semantic
6. sesizarea absurdului 2
7. înţelegerea conceptelor abstracte 2
8. completare lacune 2
9. comparaţii 2
10. cunoaşterea utilităţi i unor obiecte 2
1. propoziţii după imagini 2
Structura 2. liante gramaticale 2
gramaticală 3. povestire după imagini 2
4. ordonare logică a imaginilor 2
1. probe de memorie: cifre, cuvinte 2
2. probe de orientare spatio temporală 2
Alte probe 3. probe de motricitate (copiere figuri) 2
4. probe de atenţie 2
5. culori 2
Scor total 50

Cotare:
puncte 1 pentru rezolvare totală
punct 0 rezolvare parţială (în jur de 50%)
puncte nu rezolvă nici un item sau 12

Se totalizează punctele şi se compară cu punctajul total estimat la 67 ani = 50 p,

calculândus e procentajul individual.
Scor individual ? x 100

Scor total 50

106
 Estimare: 75 100 % limbaj normal dezvoltat 75
50 % retard mediu
sub 50 % retard sever

Fişa de evaluare a retardului de limbaj se poate aplica copiilor între 5 şi 8/9 ani şi oferă un
profil al competenţelor şi dificultăţilo r copilului în cele trei arii ale limbajului, dar şi în unele abilităţ i
necesare în dezvoltarea comunicării .
Ea este însoţită de materiale verbale pentru toate cele 25 de subprobe.

107
 Secţiunea a Va
t

PROBE DE MOTRICITATE

1. PROBA OZERETSKI GUILLMAIN

Sursa bibliografică : Elena Vlad "Evaluarea în actul educaţional terapeutic".

Obiectivele probei:
evaluarea comportamentului motor:
viteză
forţă
îndemânar e
rezistenţă : coordonare dinamică a mâinilo r
coordonare dinamică generală
echilibru
rapiditate
orientare spaţială
Indicatori:
gradul de întârzier e psihomotorie
dificultăţ i motorii
precizarea gradului deficienţei
Mod de administrare: individual
vârst a 4 11 ani
Spre exemplificare, redă m p r o b a de rapiditate .
Materiale: o coală de hârti e pe care sunt desenate pătrăţel e cu latura de 1 cm: 10 pătrăţel e
în înălţime , 25 în lungime; 1 creion; 1 cronometru.
Administrare: Se dă copilului coala de hârti e şi i se spune că în fiecare pătrăţe l va trebui să
traseze o liniuţă (orizontală sau verticală) , dar câ t mai repede cu putinţă . Nu trebuie să sară peste nici
un pătrăţe l şi nu are voie să revină asupra celor sărite . I se va repeta insistent că trebuie să execute
foarte rapid.
Durata probei este de 1 minut. Se repetă proba cu cealaltă mână, tot un minut. Pe
parcurs, copilul va fi încurajat să lucreze câ t mai repede. Dacă nu respectă indicaţia, se întrerupe proba
şi se reia de la capăt .
In timpul probei se va nota: slaba coordonare motorie, instabilitatea, impulsivitatea,
conştiinciozitatea, neliniştea.
Tabel cu corespondentul vârste i controlate:

Vârst a Numă r de liniuţ e

(cel mai bun la ambele mâini )
6 ani 57
7 ani 74
8 ani 91
9 ani 100
10 ani 107
Hani 115

108
 PROBA DE ORIENTARE SPAŢIAL Ă PIAGET HEAD
Sursa: E . Vlad "Evaluarea în actul educational".

Vârst a Descriere
Nr de probe la
care trebuie să
se răspund ă
Se cere copilului să recunoască partea dreaptă şi stângă , la propria
corect

persoană
6 ani 1. Arată mân a stângă 3/3
2. Arată mân a dreaptă
3. Arată ochiul stân g
A. Executarea de mişcăr i la comandă
1. Du mân a dreaptă la urechea stângă
2. Du mân a stângă la ochiul drept
7 ani 3. Du mân a dreaptă la ochiul stân g
5/6
4. Du mân a stângă la urechea dreaptă
B. Poziţia a 2 obiecte (două mingi de culori diferite)
5. Mingea roşie e la dreapta sau la stânga ?
6. Mingea albastră e la dreapta sau la stânga ?
Recunoaşterea dreapta/stâng a la altă persoană care stă în faţă .
Atinge mân a mea stângă
8 ani 2. Atinge mân a mea dreaptă 3/3
Profesorul ţine mingea în mân a dreaptă
"In ce mână am mingea? "
Imitarea mişcărilo r făcut e de profesor, aflat în faţa lui
Mân a stângă la ochiul drept
Mân a dreaptă la ochiul drept
Mân a dreaptă la ochiul stân g
9 ani 4. Mân a stângă la urechea stângă 6/8
Mân a dreaptă la urechea dreaptă
Mân a stângă la urechea dreaptă
Mân a dreaptă la urechea stângă
Mân a stângă la ochiul stân g
10 ani Reproducerea mişcărilo r după anumite figuri schematice
6/8
(opt mişcăr i de executat după desen)
Recunoaşterea poziţiilor a trei obiecte
Material: 3 minei depărtat e una de alta. la 15 cm. aşezate de la
stâng a la dreapta.
Explicaţia: Trebuie să fiifoarte atent. Vezi cele 3 minei? Spune
11 ani câ t mai repede posibil. 5/6
Mingea roşie e la dreapta sau la stâng a celei albastre?
Mingea roşie e la dreapta sau la stâng a celei galbene?
Mingea albastră e la dreapta sau la stâng a celei roşii?
Mingea albastră e la dreapta sau la stâng a celei galbene?
Mingea galbenă e la dreapta sau la stâng a celei roşii?
Notare: se notează cu + probele reuşite
se notează cu + probele corectate spontan
se notează cu probele nereuşite
două greşeli corectate spontan ( , +) se consideră reuşită

109
3. PROBA DE LATERALITATE " HARRIS

Sursa:Elena Vlad, "Evaluarea în actul educaţional terapeutic ".

Obiective: Stabilirea lateralităţi i pe coordonatele ochi mân ă picior.

Dominanţ a mâinilo r
Se cere copilului să mimeze următoarel e acţiuni:
aruncarea mingii
întoarcerea ceasului deşteptăto r
răsucire a unei chei
perierea dinţilor
pieptănatu l părulu i
întoarcerea unui buton
ştergerea nasului
tăiere a cu foarfecă
tăiere a cu un cuţit
scrisul
Se notează ce mân ă a folosit copilul: D = dreapta; S = stânga ; 2 = ambele mâin i
Dominanţ a ochilor
Material: un carton 25 cm x 15 cm găuri t în centru, cu un orificiu de 0,5 cm în diametru.
Se cere copilului să ia cartonul şi să privească prin orificiu.
un telescop (tub lung de carton)
Se cere copilului să privească prin tub, întro anumită direcţie.
o puşcă jucări e
Se cere copilului să imite vânătoru l cân d ţinteşte.
Se notează ochiul folosit la fiecare probă : D=ochiul drept; S=ochiul stâng ; 2=ambii ochi.

Dominanţ a piciorului
Şotro n
Aruncarea mingii
Notare: se notează piciorul folosit: D=piciorul drept; S=piciorul stâng ; 2=ambele picioare.

Formula lateralităţi i
Dominanţ a mâinilor : notarea se face cu literă mare sau mică . D cân d
10 probe (1 10) sunt efectuate cu mân a dreaptă d cân d
probele 7, 8, 9 sunt efectuate cu mân a dreaptă S cân d 10
probe sunt efectuate cu mân a stâng ă
s cân d probele 7, 8, 9 sunt efectuate cu mân a stâng ă M
toate celelalte cazuri
Dominanţ a ochilor:
D dacă foloseşte ochiul drept la trei probe
d dacă la două din trei, foloseşte ochiul drept
S dacă foloseşte ochiul stân g la trei probe
s dacă la două din trei, foloseşte ochiul stân g
M cazurile rare, cân d priveşte cu ambii ochi
Dominanţ a piciorului:
D dacă foloseşte dreptul
S dacă foloseşte stângu l
M dacă la o probă foloseşte dreptul şi la cealaltă stângu l

110
 Interpretare:
Dreptaci: D D D
Lateralitate încrucişată : D S D
Lateralitate neprecizată : d d D sau s s D
Stângaci : S S S

PROBĂ PENTRU DETERMINAREA

UNOR SINCINEZII DIGITALE REY (adaptată)

Sursa: C. Stanică , E . Vrăşmaş "Terapia tulburărilor de limbaj ".

Materiale: o foaie de hârti e şi un creion

Aplicare: Se cere copilului să pună ambele mâini , palmele cu degetele răsfirat e pe foaie.
Profesorul trasează cu creionul conturul celor 10 degete.
Instructaj: Iţi ară t cât e un deget la fiecare mân ă şi tu trebuie să le ridici pe ambele în acelaşi
timp. Fii atent, să le ridici numai pe acestea, făr ă să le mişti pe celelalte. începe!
Modelul succesiunii grupelor de degete:

Mâna dreaptă Mâna stângă

1. index 1. major
2. major 2. index
3. inelar 3. auricular
4. auricular 4. inelar
5. index

Notare: Se notează cu + şi pentru fiecare grupă .

Proba e corectă (lipsa sincineziei) atunci cân d copilul nu ridică omologul mâini i opuse.

BATERIA DE LATERALITATE GALIFRET GRANJON

Sursa: R. Z a z z o ,JWanuel pour Vexamen psychologique de Venfant".

Obiectiv: observarea comportamentului motric al copilului şi stabilirea dominanţei laterale.Ea

vizează să evalueze şi să determine dinamica lateralizări i la nivelul mâinii , ochiului şi piciorului.

TEHNICA DE APLICARE:

Dominanţ a manuală

A. Gesturi . Copilul aflat în faţa examinatorului e rugat să execute anumite mişcăr i

după modelul acestuia.
„încrucişeaz ă braţele"
Cotare: se notează D sau S, după cum mân a stâng ă sau dreapta e deasupra .

111
 „încrucişeaz ă degetele"
Cotare: se notează cu D sau S, după cum degetul mic drept sau stân g este în
exterior.
„pun e o mân ă peste alta"
Cotare: se notează cu D sau S, în funcţie de mân a aflată deasupra.
„f ă o cruce cu degetele arătătoare "
Cotare: se notează cu D sau S, în funcţie de prezenţa arătătorulu i drept sau
stân g deasupra.
„pun e un pumn peste altul, ca mine"
Cotare: se notează cu D sau S, în funcţie de mân a care e deasupra.
„întoarcet e şi prindeţi palmele"
Cotare: se notează cu D sau S, în funcţie de mân a care apucă .
Acţiuni :
Acţiuni cu o singură mână : Se cere copilului să execute anumite acţiuni:
să bată un cui cu ciocanul, cu o singură mân ă
să scoată cuiul, cu cleştele, cu o singură mân ă
săş i pieptene păru l
Se notează la toate cele trei activităţ i S sau D după mân a folosită
punctare Copilul trebuie să facă puncte pe o hârtie , timp de 1 minut, pentru
fiecare mână . Se repetă de trei ori. Se notează scorul pentru fiecare
repriză şi se calculează totalul pentru fiecare mână .

Acţiuni bimanuale
deşurubarea unui dop.
Se notează D sau S, după ce mân ă utilizează aprinderea chi britului. Se
notează la fel.
Distribuirea cărţilo r de joc.
Se dă copilului un pachet de cărţ i de joc şi i se spune: Trebuie să pui cărţil e una
cât e una, în faţa ta, câ t de repede poţi. Trebuie să le iei astfel (se face gestul
prinderii cărţi i între arătăto r şi police). Eşti gata? începe!
Se declanşează cronometrul. Se notează mân a activă D sau S. Se notează timpul
total.
în etapa a doua, se cere să facă acelaşi lucru cu cealaltă mână . Se notează la fel, D sau S, în
funcţie de mân a dominantă sau = dacă timpul este egal între cele două mâini .
D. Gesturi II.
Se repetă toate probele de la a) la f) şi se observă dacă comportamentul se schimbă
sau nu.

Dominanta oculară
A. Privirea unui obiect: se cere copilului să privească un obiect printrun carton care
are tăia t un orificiu la mijloc.
Se notează ochiul director D sau S.
Apoi se cere să privească un alt obiect, ţinân d cartonul în mân a opusă ochiului
director. Se notează ochiul folosit.

112
 A treia oară se schimbă iar direcţia privirii şi mân a care ţine cartonul. Se notează iar
ochiul director.
în total sunt trei încercări . La prima încercare cartonul e ţinut cu ambele mâini , la a
doua cu o mân ă opusă ochiului director, la a treia cu cealaltă mână .
B. Ochirea. Se cere copilului să privească în interiorul unui flacon (sticlă ) pentru a
spune ce este înăuntru .
Se notează D sau S, în funcţie de ochiul folosit.

Dominanţ a picioarelor
. Săritur a întrun picior. Se notează piciorul utilizat.
. Urcatul pe scaun. Se notează piciorul care se ridică primul.
împingerea cu piciorul a unui lucru
Şutul în minge. Se notează piciorul folosit.

FIŞA DE ÎNREGISTRARE

Numele copilului

Performanţ e manuale
A. Gesturi
Prima dată A doua oară
încrucişarea braţelor
încrucişarea mâinilo r
Suprapunerea palmelor
Crucea
Suprapunerea pumnilor
0 Prinderea mâinilo r la spate

B. Acţiun i
cu o singură mână :
ciocanul
scoaterea cuielor.
pieptănatu l
punctare

M.D. 1. M.S. 1_
2_ 2.
3. 3_
Total Total

Acţiuni bimanuale:
deşurubarea dopului
aprinderea chibritului
3. cărţ i de joc 1..
2..

113
 Dominanta oculară
Privirea prin orificiu: 1 2 3
Ochirea

III. Dominanţ a la nivelul picioarelor

A.
.
C.
D.
în funcţie de rezultate se stabileşte profilul dominanţei laterale.

PROBE PENTRU EXAMINAREA PRAXIILOR (adaptare)

Sursa: A . Kreindler "Agnozii şi apraxii".

Scop: evidenţierea abilităţilo r de a efectua anumite gesturi, mişcări , de a aprecia şi analiza

relaţiile spaţiale şi de a executa construcţii simple sau complicate.
Probele pot identifica caracteristicile funcţiei vizualmotorii care condiţionează reuşita în lexie
şi grafie.
Mişcăr i
se cere copilului să execute, prin imitaţie, gesturile examinatorului: a pune
mân a sub bărbi e
a atinge urechea cu degetul arătăto r a
saluta
a trimite bezele
a se pieptăn a
a chema pe cineva cu un gest a
bate cu ciocanul
a merge în jurul unui obiect a
se ruga
a aplauda
a face cercuri, zigzaguri cu mân a în aer a
cânt a la pian
a reproduce un ritm
se cere copilului să ia în mân ă o serie de 8 obiecte (ciocan, perie de dinţi, foarfecă ,
pistol, gumă , lacăt , cheie, lumânare ) şi, prin cuvinte şi gesturi, să arate cum le
întrebuinţează .
Desen
desen din memorie: se cere copilului să deseneze un arc, o cruce, un om, un copac,
figuri geometrice.
desen copiat: se foloseşte seria de figuri BenderSantucci. în plus, se cere copilului:
marcarea centrului unui cerc
marcarea arătătoarelo r pe un ceas desenat

114
 Construcţi i
Se cere copilului:
să construiască din chibrituri un pătrat , un dreptunghi
să construiască din cuburi un gard, un turn etc.
să recompună un om din părţil e lui componente tăiat e din carton
să aleagă dintrun numă r de beţe pe cele cu dimensiuni egale
să modeleze din plastilină
să reproducă construcţii de cuburi
să urmăreasc ă cu creioane diferit colorate conturul figurilor suprapuse
(Abelson)
Exemplu: sunt desenate suprapus conturul unei căn i de apă , al unui pahar
cu picior, acoperit cu un dreptunghi pe care sunt aşezaţi ochelari.

7. PROBA DE BIFARE A UNOR SEMNE

Sursa: M. Gilly "Elev bun, elev slab".

Proba aparţine lui R. Zazzo (inspirat din H. Pieron)

Material: Se dau copilului două foi de hârtie , una pentru bifarea unui semn, cealaltă pentru
bifarea a două semne. Fiecare foaie are 40 rânduri , cu cât e 25 semne, adică 1.000 semne în total.
Fiecare semn este alcătui t dintrun pătrăţe l cu latura de 3 mm, la care este alătura t un bastonaş situat
exterior, fie în prelungirea unei diagonale, fie perpendicular pe mijlocul unei laturi. Cele opt poziţii
posibile ale bastonaşului determină opt categorii a cât e 125 semne fiecare.

Proba are două niveluri de dificultate:

Nivelul 1: copilul trebuie să bifeze toate semnele avân d un bastonaş perpendicular pe
mijlocul laturii superioare.
Nivelul 2: copilul trebuie să bifeze toate semnele ce aparţin altor două categorii.
Modelul semnului ce trebuie bifat este tipări t în partea de sus a foii.
Aplicare: Esenţial în instrucţie este să se precizeze: "Trebuie să lucrezi bine şi
repede. Bine înseamnă să fii atent pentru a nu uita nimic. Repede înseamnă cât de repede eşti tu în
stare, dar să fii atent să nu uiţi ceva. Dacă greşeşti, ai voie să corectezi. Atenţie începe! "

în varianta adaptată M. Gilly execuţia probei se face pe fond muzical, însoţit de o

poveste.
Notare: proba de bifare a unui singur semn nu se cronometrează , dar se notează timpul de
execuţie. El este notat după fiecare 4 rânduri . La proba de bifare a două semne se acordă 10 minute.

Se calculează : viteza (număru l de semne/minut);

inexactitatea = raportul dintre număru l total de erori (omisiuni + adăugiri ) şi
număru l de semne ce trebuia bifat, plus număru l adăugirilo r (semne bifate
greşit).
Vom avea astfel 2 indici de viteză (VI şi V2) şi 2 indici de inexactitate (Ini şi In 2).
Indicele de randament corespunde numărulu i de semne bifate corect în unitatea de timp.

115
 Probele de bifare (există şi probe de bifare a unor litere) se folosesc pentru testarea:
capacităţi i de discriminare vizuală
gradului percepţiei
fenomenelor de oboseală
eficienţei psihomotorii
atenţiei voluntare

8. PROBA DE PUNCTARE M. STAMBAK

Sursa: M . Gilly "Elev bun, elev slab ".

Proba aparţin e lui M . Stambak. N i v e l de vârst ă 6 1 6 ani.

Scop: aprecierea proceselor de mobilizare: viteză , rapiditate, precizie.

Material: foaie de hârti e format 27/42 cm pe care ese desenat un cadrilaj de 25/36 cm.
Fiecare pătrăţe l are latura de 1 cm. Foaia se prezintă copilului în lăţime .
Aplicare: I se spune copilului: "Vei trage o liniuţă în interiorul fiecăru i pătrăţe l câ t mai
repede cu putinţă . O poţi trasa oricum vrei, dar nu uita că nu trebuie să fie decâ t una singură în fiecare
pătrăţel . Nu ai voie să te întorci înapoi să completezi. Contează să mergi câ t mai repede, pân ă te
opresc eu. Eşti gata? începe!"
Se porneşte cronometrul. Proba se opreşte la 8 minute. Se notează număru l de liniuţe la
fiecare 30 de secunde.
Se calculează :
număru l de liniuţe marcate pe minut
totalul liniuţelor marcate în 6 minute
precizia execuţiei
erori
viteza medie
indicele de randament

Pentru evaluarea motricitatii se mai poate folosi bateria de probe G.C. Bontilă . Este vorba de
6 probe:
proba de punctare BinetVaschide probă de rapiditate
proba 'Tapping" (C.Walther) probă pentru rapiditate şi lateralitate
proba "Perle" (Claparede, Walther) probă pentru lateralitate
proba "Decupaj" (Claparede, Walther) probă de precizie şi îndemânar e
proba "Discuri" (Walther) probă pentru lateralitate
proba "Bile" (Walther) probă pentru precizie şi coordonare senzoromotorie

O descriere completă a lor se găseşt e în lucrarea recent publicată "Evaluarea în actul

educaţionalterapeutic", autor Elena Vlad, şi în lucrarea de referinţă : G.C. Bontilă "Teste psihologice".
Aceste probe au fost etalonate în Români a pe copii începân d cu vârst a de 5 6 ani.

116
 Secţiunea a Vla
i

MATURIZAREA PSIHOSOCIALĂ

SCALA DE MATURIZARE SOCIALĂ GUNZBURG

Pentru evaluarea nivelului de M A T U R I Z A R E P S I H O S O C I A L A există mai

multe scale.
Una din cele la care se face cel mai des referinţă este aceea a lui H. Gunzburg (P.P.A.G.,
P.A.C.l, P.A.C.2).
Completarea ei de cătr e specialist/educator dă putinţa realizări i unei „hărţ i de evaluare
progresivă a dezvoltări i sociale" în 4 arii principale: autoservire, comunicare, socializare, ocupaţie.
Pe această hartă (P.A.C.) sunt evidenţiate abilităţi , comportamente, performanţe, dar şi
dizabilităţi .
Harta reliefează (zonele gri) abilităţil e asupra căror a trebuie să se intervină educaţional
pentru stimulare şi dezvoltare.
Din acest motiv, acest instrument este deosebit de valoros pentru alcătuire a planului de
intervenţie personalizată .
Scala fiind foarte extinsă , nu poate fi reprodusă în această lucrare. Pentru detalii, se va
consulta lucrarea „Evaluare a în actul educaţional terapeutic" (E. Vlad) paginile 265286.
în aceeaşi lucrare se află şi o SCALĂ A COMPORTAMENTELOR DE ADAPTARE, la fel
de extinsă (pag. 287324).
în literatura de specialitate şi în practică mai circulă Scara HurtigZazzo, pentru măsurare a
dezvoltări i psihosociale, şi scara VINELAND.

2. SCARA VINELAND

O versiune adaptată a acestei scăr i a fost realizată pentru preşcolari de Centrul de ştiinţe
sociale al Universităţi i BabeşBolyai din ClujNapoca.
Ea are 37 de itemi, fiecare apreciinduse cu semnul + sau .
Astfel: dacă copilul răspund e integral întrebări i nota este +;
dacă corespunde numai parţial sau deloc, se notează cu .
Numele şi prenumele
Data naşterii: anul luna ziua
Data examinării : anul luna ziua
Adresa grădiniţei :
COTARE
DA NU
Se spală şi se şterge singur pe mâin i
Denumeşte obiectele din anturajul să u imediat

Mănânc ă singur, utilizân d corespunzăto r tacâmuril e

117
 Este precaut (evită pericolul)

Se îmbracă singur

încheie, descheie şi agaţă veşmintele singur

Contribuie la rezolvarea unor sarcini simple în gospodări e

Ţin e corect creionul sau creioanele colorate în timp ce desenează

Taie cu foarfecă

Foloseşte adecvat pieptenele şi periuţa de dinţi

Circulă în incinta grădiniţe i făr ă însoţitor

Se culcă în pat făr ă ajutor

Povesteşte trăiril e

Se dă cu săniuţa , trotineta

îndeplineşte independent (singur) sarcini ocazionale de

gospodări e

Este impresionat de cărţile , revistele şi jurnalele cu imagini

Comunică cunoştinţele dobândit e şi altora

Are deprinderi de mânuir e a uneltelor (cleştele, ciocanul etc.)

Imită roluri cu diferite jucări i

Participă la mici jocuri de concurs

Participă la jocuri colective şi respectă regulile jocului

Face baie singur (cu mic ajutor)

Merge la grădiniţ ă fară însoţitor

Şti e să facă cumpărătur i cu o sumă mică

Concepe şi confecţionează o jucări e sau o unealtă simplă

Execută munci, comisioane de dragul recompensei

Redă prin mimică şi gesturi personaje imaginare din poveşti

Poate fi lăsa t singur pentru ore întregi, şi în acest timp este în
stare să aibă grijă de sine însuşi şi de alţii

Deosebeşte realitatea de poveste

118
 Recepţionează şi transmite corect mesaje verbale sau
obiectuale

Se joacă în mod adecvat cu jucări i de construcţie

Se orientează singur şi circulă , conform regulilor de circulaţie, în

jurul domiciliului

Redă independent un fragment dintrun basm şi formulează

morala

Este capabil să redea unele semne (elemente) grafice

Totalul cotelor preşcolarului:

Scrie cuvinte simple (utilizează rechizite de scris)

Citeşte din proprie iniţiativă

Totalul cotelor şcolarului:

EXAMINATOR:

LISTA DE CONTROL PENTRU DEPISTAREA

TULBURĂRILO R DECOMPORTAMENT WERRY, QUAY (adaptare)

Sursa: Ghid de predare învăţare pentru copiii cu cerinţe educative speciale, U N I C E F & RENINCO, 2002).

Numele elevului:
Data evaluării :
Examinator:

Nr. Foarte
COPILUL Niciodată Uneori Frecvent
crt des
1. se comportă straniu sau inadecvat
2. se agită , nu poate sta liniştit
3. solicită atenţie, vrea să fie remarcat
4. nu ştie să se distreze, se comportă ca un
adult
5. este timid
6. are privirea fixă, fară expresie, fară reacţii
emotive
7. deranjează pe ceilalţi
8. fură
9. este turbulent
10. plâng e uşor
11. este preocupat de propria viaţă interioară
12. este retras, preferă să se joace singur
13. este gelos pe alţi copii

119
 14. e s t e neatent, n u s e p o a t e c o n c e n t r a
15 . n u are î n c r e d e r e î n s i n e , î i e frică s ă î n c e r c e
activităţ i n o i
16. n u e s t e atent c â n d i s e v o r b e ş te
17 . s e t u l b u r ă u ş or
18 . f o l o s e ş te u n l i m b a j i n c o e r e n t , dificil d e
înţeles;debit verbal rapid
19 . sebatecu colegii
20. are a c c e s e colerice, e x p l o d e a z ă făr ă motiv
21. e s t e a s c u n s , a r e s e c r e t e , n u şi a r a t ă
sentimentele
22. este hipersensibil, u ş or d e răni t
23. e s t e l e n e ş l a ş c o a lă şi î n o r i c e a c t i v i t a t e
24. îi e frică d e o r i c e
25. e s t e c u c a p u l î n nori
26. esteîncordat, incapabil să se destindă
27. este impulsiv
28. e s t e n e a s c u l t ă t o r , dificil de stăpâni t
29. e s t e d e p r i m a t , m e r e u trist
30. refuză s ă c o l a b o r e z e , s ă î m p a r t ă , l u c r e a z ă
greu în echipă
31. e s t e inhibat
32. este distant, e v i t ă p r e z e n ţ a celorlalţ i
33. este pasiv, uşor de influenţat , imită p e alţi i
34. e s t e s t â n g a c i , îşi c o o r d o n e a z ă greu
mişcările
35. seagită continuu, n u stă într u n l o c
36. e s t e distrat
37. distrugebunurile sale sau ale altora, s p a r g e
obiecte
38. este negativist, f a c e p e d o s c e e a c e i s e spune
39. e s t e impertinent, n e p o l i t i c o s
40. nutermină ce a început
41. e lipsit d e e n e r g i e
42. n u ţin e s e a m a d e instrucţiun i
43. este nervos
44. este grosolan
45. e s t e irascibil
46. are raporturi dificile cu colegii, este izolat
d e ei
47. s e plâng e adesea d e dureri d e c a p , d e s t o m a c
etc.
48. î şi s c h i m b ă d e s a c t i v i t a t e a
49. f a c e p e el z i u a s a u n o a p t e a
50. e s o m n o l e n t , lent î n mişcări

( ) ( ) ( ) ( )
X 0 X 1 X 2 X 3

Total parţia l
Total

Atenţie: Un rezultat de 60 puncte sau mai mult indică o dificultate de învăţare , asociată cu o
gravă tulburare de atenţie şi hiperactivitate.

120
 CHESTIONAR PRIVIND DEZVOLTAREA PSIHICĂ GENERALĂ
COPILULUI (selecţie )

Sursa: Ursula Şchiop u din „Copilăria, fundament al personalităţii".

Este un ghid de cunoaştere a copilului preşcolar, care presupune în administrare colaborarea

părinţilo r şi a educatoarelor.

î n primul an de viaţă :
la ce vârst ă sa ridicat din pătu ţ
la ce vârst ă a început să spună primele cuvinte
la ce vârst ă a început să meargă independent
a fost un copil liniştit sau nervos, bolnăvicios , cu somn agitat la
ce vârst ă a solicitat ieşiri la plimbare
î n al doilea an:
la ce vârst ă a început să aibă echilibru în mers
la ce vârst ă a început să fugă
cum urcă şi coboară scăril e
dacă se joacă cu obiectele şi le mânuieşt e cu interes
cân d a început să povestească mici întâmplăr i
care este starea afectivă de bază (nervos, oboseşte uşor, agitat, dezordonat)
este sociabil cu persoanele ce vin în familie
a avut şi are o jucări e preferată
îi place să se joace cu alţi copii
acaparează jucăriil e altor copii
deschide şi închide, repetân d mereu, uşi şi sertare
trăieşt e sentimentul de vinovăţi e cân d a stricat ceva se
culcă cu o jucări e preferată
ştie care sunt lucrurile lui de îmbrăcămint e
este dezordonat cu obiectele personale
are un control relativ al urinei
are enurezis nocturn
se simte vinovat dacă face pe el
are strategii de dezvinovăţir e
î n al treilea an:
a început să meargă singur la oliţă sau să folosească WCul cum
urcă şi coboară scăril e
doreşte să se spele pe mâin i dacă este murdar
conduita la masă este zgomotoasă , liniştită
are poftă de mâncar e
Reveniri validante:
la ce vârst ă a început să solicite jucări i speciale
la ce vârst ă a început să solicite să i se spună poveşti
care este povestea preferată
la ce vârst ă a început să imite conduite de medic, poliţist etc la
ce vârst ă a început să ceară mâncar e
la ce vârst ă a început să se urce şi să coboare pe scări , cu interes la
ce vârst ă a început:
să fugă
să ceară oliţa
121
 să caute oliţa
să meargă singur la WC
să folosească hârti a igienică
să folosească normal lingura la masă
să se joace cu roluri
să caute prin dulapuri
să ştie locul lucrurilor
să ceară permisiunea să stea la TV
să încerce să povestească un film TV
să imite personaje mai nostime
plâng e cân d i se ia o jucări e sau nu o găseşt e
face schimburi de jucări i cu alţi copii
este agresiv sau tolerant în jocuri cu alţi copii
este curios faţă de jucăriil e cu mecanisme şi le strică din curiozitate
Ştie mânui :
robinete
comutatoare
TV, radio
să tragă apa la WC
trotineta
Ii place să se joace:
cu nisip, construcţii
cu cuburi, construcţii
cu plastilină
desene
cu instrumente muzicale
scenarii cu jucări i
Starea generală a copilului:
este activ, cu tendinţe pregnante de independenţă
este activ, dar doreşte să vină cu el şi mama este
liniştit şi se joacă mult cu o jucări e
îi place să privească cum se joacă alţi copii sau nu
trece uşor de la un joc la altul, de la râ s la plân s are
tendinţe distructive sau nu
dacă are sentimentul vinovăţie i şi cum se descurcă
îi place să i se povestească anumite poveşti:
spune şi el păpuşi i poveştile agreate
îi plac animalele sau nu
îi plac poveştile SF
îi este frică de Baba Cloanţa, spiriduşi, stafii
este obsedat de întrebarea "de ce"
are momente în care e trist şi spune că va pleca în lume îi
place să coloreze desene
îi place să construiască peisaje din desene decupate (puzzle)

Conduita la culcare:
vrea să i se spună o poveste şi să rămân ă lumina aprinsă
are somn bun sau agitat
ştie să se îmbrace şi câ t

122
Adaptarea după venirea la grădiniţă :
este tensionat la venirea în grădiniţă , nu o lasă pe mama să plece
adaptarea este lentă şi tensionată , câ t durează este timid şi nu se
angajează în activităţ i
deşi e timid, e curios
stă mai aproape de educatoare, de cele mai multe ori are
o adaptare bună
se angajează cu interes în activităţil e curente din grădiniţ ă

Reperaj vizual:
caută obiectele făr ă ezitare
îi place să urmăreasc ă obiecte mişcătoar e
recunoaşte persoanele după faţă
recunoaşte dispoziţia persoanelor după faţă
recunoaşte persoanele după poze
imită mersul şi gestica unor perosane

Reperaj auditiv:
recunoaşte după zgomote diferite situaţii
recunoaşte direcţia de unde vin
recunoaşte diferite persoane după paşi, voce, tuse
imită onomatopee

Lateralitate:
poate arăt a mân a dreaptă şi mân a stâng ă
poate arăt a în oglindă părţ i ale corpului cu mân a dreaptă şi ci mân a
stâng ă
faţă în faţă cu altcineva, poate imita gesturi cu aceeaşi mân ă poate
desena lungimi diferite cu mân a dreaptă , apoi cu stâng a poate
desena linii verticale, deodată , cu ambele mâin i poate determina
cu mân a o direcţie solicitată
poate evalua greutăţ i ale unor obiecte diferite
poate evalua mărim i de obiecte similare

Evaluarea timpului:
poate evalua momentul zilei
cunoaşte anotimpurile
poate evalua ceasul
ştie ora la care trebuie să fie la grădiniţ ă

Desenarea:
îi place să deseneze
îi place să coloreze şi ce culori preferă
cum trage liniile (apăsat , subţiri, tremurate)
dacă are talent la desen

Comunicarea verbală :
debitul verbal (lent, rapid, mediu, coerent, defecte de vorbire)
relaţionarea verbală (facilă , reţinută , oficială , politicoasă )
vorbeşte cu jucăriile , cu obiectele, cu animalele
tulburăr i de limbaj (dislalii, agramatisme, tahilalii, bradilalii, logo
nevroze)

123
 interes pentru poveşti
interes pentru animale cunoscute şi necunoscute
interes pentru monştri
Tematici preferate:
războaie , moarte, aventuri, boli, sport, excursii, palate, zâne , feţi
frumoşi, extraterestri, lucruri misterioase
timbre, fotografii, muzică , sport şi sportivi, pieile roşii, filme, desene
animate, calculatoare, probleme mecanice
Modalităţ i curente de a vorbi:
dialoguri cu pauze lungi
dialoguri incoerente
multe divagaţii
vorbeşte cu propoziţii scurte, context săra c
vorbeşte cu fraze
Aspecte gramaticale:
vorbeşte cu cuvinte corecte, acorduri gramaticale corecte
vorbeşte cu numeroase dezacorduri gramaticale are accente
regionale în vorbire
povesteşte cu haz întâmplăr i şi are o strategie orală de povestire
foloseşte cuvinte pretenţioase pe care adesea nu le înţelege

Inteligenţ a generală :
Algoritmi, clasificăr i şi abstractizări :
ştie număr a pân ă la 10 sau, dacă nu, pân ă la câ t
recunoaşte cantităţ i diferite de nasturi de două culori dar
de trei culori?
recunoaşte dintrun grup de imagini pe cele asemănătoar e (categorii)
recunoaşte lacunele în imagini lacunare
poate face clasificăr i după culoare, formă , mărim e
poate aduna jetoane de aceeaşi culoare şi mărim e
Tendinţ e psihopatice:
este de obicei nervos
este anxios
este timid
este emotiv
este sensibil şi fragil
este lipsit de încredere în sine
este nesociabil
este egocentrist
îi place să mintă
are tendinţe cleptomane
are obiceiul să chinuiască animalele
este bătăuş , distrugător , negativist
este pasiv, nehotărât , capricios
este obraznic, orgolios
alte manifestăr i

124
 FORMAREA TIMPURIE
A DEPRINDERILOR COMPORTAMENTALE CHECKLIST

Sursa: N . Mitrofan din „Testarea psihologică a copiilor mici". Autor J. Kalesnik, 1994 .

Copilul Adresa Vârst a

Examinator Data

Instrucţiuni: Marcaţi numai acele deprinderi pe care credeţi că le posedă copilul şi vârst a la
care lea achiziţionat.
Tabelul cuprinde următoarel e etape de vârstă :
0 3 luni
4 6 luni
7 1 2 luni
1 3 1 8 luni
1 9 2 4 luni
2 3 ani
3 4 ani
4 5 ani
nu ştiu cân d

I.Hrănire a şi mâncarea :
înţărcare : piept şi biberon
mânca t hrană solidă
utilizarea degetelor pentru a se hrăn i singur
folosirea linguriţei şi a furculiţei
băutu l din ceaşcă
procurarea autonomă a hranei

Somn:
7) doarme toată noaptea
8) doarme în pat (nu în pătuţ )
9) durata somnului prognozată
Alte probleme:
coşmaruri insomnii legăna t
somnambulism somn greu

III. Motriciltate bazală şi fină :

10) întoarcerea de pe o parte pe alta
11) statul în şezut făr ă ajutor
12) mersul în „patr u labe"
13) mersul făr ă ajutor
14) urcatul scărilo r făr ă ajutor
15) mers pe bicicletă
prinde o minge mare
Os

17) aruncă o minge mare

18) taie cu cuţitul (pâine )
19) aleargă
20) îşi ţine echilibrul
21) ţine creionul în mân ă pentru a desena

125
 Alte probleme:
căder i frecvente lipsa echilibrului
apucare slabă tremuratul mâini i altele

IV. Nevoi fiziologice:

controlul urinei
controlul defecaţiei
Alte probleme

Limbajul:
emite sunete la vederea oamenilor
pronunţarea primelor cuvinte
legarea unor cuvinte
folosirea unor propoziţii din 2 3 cuvinte
vorbire clară şi inteligibilă
denumeşte corect lucrurile
Alte probleme

VI. Imbrăcarea :
îmbrăcare a pantalonilor
îmbrăcare a cămăşi i
punerea şosetelor şi a pantofilor
cunoaşterea direcţiilor stâng a /dreapta
închide fermoarul
închide nasturii
face pantofii
leagă şireturile
diferenţiază îmbrăcăminte a
Alte probleme

VII. Interacţiune a şi comunicarea socială :

arată interes faţă de alte persoane
se joacă cu alţi copii
se joacă cu adulţii şi cu persoane mai în vârst ă
împarte cu alţii ceea ce are
oferă puncte de vedere
respectă regulile în joc
îi lasă pe alţii să i cunoască dorinţele şi nevoile
Alte probleme

Informaţi i suplimentare
Temperamentul şi dispoziţi a copilului:
calm, liniştit, rezervat posomorâ t
superactiv nervos anxios
A fost cineva preocupat de temperamentul sau dispoziţia copilului?
Dacă da, de ce?

126
 Stilul de exprimare a emoţiilo r şi sentimentelor:
le ţine în el plâng e foarte mult
le exteriorizează vorbeşte despre ele
a avut 'temper tamtrums' (accese de furie)
A fost cineva preocupat de stilul de exprimare a emoţiilor şi sentimentelor?
Dacă da, de ce?
Contacte timpurii în afara familiei:
în vecinătat e
în cadrul familiei (rude)
la creşă sau la grădiniţ ă
în grupurile de joacă structurate
în cadrul programelor de intervenţie timpurie
în centrele sau programele de tratament medical

Secţiunea a VIIa
PERSONALITATEA

TESTE DE PERSONALITATE

Instrumentele de evaluare a personalităţi i la care se face cel mai des referinţă în literatura de
specialitate sunt:
probele de desen (omuleţul, Familia, Casa, Arborele)
testul T.A.T (tematic de aperceţie)
testul Liischer (al culorilor)
testul Cat (de apercepţie, pentru copii)
testul fabulelor (Duss)
testul Wartegg
întrucâ t sunt teste foarte complexe şi necesită o bună specializare în administrare şi
interpretare, fiind de competenţa exclusivă a psihologilor, ne mărgini m să semnală m lucrăr i recente
pe această temă : Pavel Mureşan „Culoare a în viaţa noastră " (testul Liischer), Anca Rozorea, Mihaela
Sterian „Testu l arborelui".

127
 Secţiunea a Vllla
ALTE PROBE DE EVALUARE
(PSIHOPEDAGOGICE, DE CUNOŞTINŢE )

EVALUAREA NIVELULUI DE DEZVOLTARE

A COPHLOR PREŞCOLARI ŞI ŞCOLARI MICL PROFIL PSIHOPEDAGOGIC

Notare: + = corect
= incorect
x = parţial corect

Abilităţ i generale:
Motricitate:
poate realiza o construcţie (turn) din câtev a cuburi
poate decupa, cu foarfecă , o foaie de hârti e
poate reproduce o mişcare efectuată de examinator cu degetul în aer:
spirală , zigzag etc.

e capabil să apuce corect creionul în mân ă

Cunoaşterea schemei corporale:
identifică mâinil e şi ştie cât e sunt
identifică degetele şi ştie cât e sunt
identifică picioarele şi ştie cât e sunt
cunoaşte părţil e corpului (cap, gât , trunchi, membre)
lateralitate: precizată/neprecizat ă
Capacitatea de orientare spaţială :
arată mân a dreaptă şi piciorul drept la el şi la alt copil
arată mân a stâng ă şi piciorul stân g la el şi la alt copil
arată partea de sus a camerei (tavanul) arată partea de jos
a camerei
spune ce lucruri se află în faţa lui
spune ce lucruri se află în spatele lui
indică coordonatele spaţiale întro imagine
discriminează între: maremic; lungscurt; primulla mijloc ultimul

Capacitatea de orientare temporală :

ştie cum se numeşte partea din zi cân d te scoli
ştie cum se numeşte partea din zi cân d te culci
ştie cum se numeşte ziua care a trecut
ştie cum se numeşte ziua care vine după ziua de azi
denumeşte anotimpurile
enumera zilele săptămâni i
se raportează corect la timp
redă în ordine cronologică un eveniment (o zi din viaţa lui)

128
Capacitatea de redare grafică a unui model:
desenează un pătra t după model
desenează o minge (închide cercul)
trasează o cruce
desenează o casă şi un copac
plasează bine desenul în pagină
desenează un omuleţ (copil)
recunoaşte şi denumeşte culorile (roşu, verde, galben, albastru, negru,
alb)

Comportament cognitiv;
denumeşte din memorie noţiuni din sfera a 4 5 categorii (îmbră
căminte , mobilă , jucării , animale, fructe); (şi invers denumeşte
categorii)
poate surprinde elementul intrus întro categorie
defineşte obiecte sau fiinţe: scaun, păpuşă , cal, haină , mama, şofer,
furculiţă şi altfel decâ t prin întrebuinţare (gen proxim, diferenţă
specifică )
indică imaginea unor obiecte descrise prin funcţie
sabileşte asemănăr i între 2 noţiuni date: câin e pisică , maşină avion,
mă r pară
indică lacunele în imagini (un cap făr ă un ochi, o masă făr ă un picior, o
maşină făr ă roţi, o casă făr ă uşă , un ceas făr ă arătătoare ) înţelege
relaţia cauză efect: Dacă pun mâna pe flacără, atunci...
Dacă plouă când plec la şcoală... Dacă mie sete... Dacă e culoa rea
roşu la stop...
poate completa cuvintele lipsă în perechi de analogii opuse: Vara e
cald, iarna e... Tata e bărbat, mama e... Ziua e lumină, noaptea e...
Aici înseamnă aproape, acolo înseamnă... Melcul merge încet,
maşina...
sesizează absurdul în imagini
copiază un romb
numeşte poziţiile obiectelor şi imaginilor: primul, al doilea, urmă torul,
la mijloc, ultimul

Comportament verbal:
limbaj comunicare:
îşi spune numele, prenumele. Şti e câţ i ani are spune
adresa unde locuieşte şi număru l de telefon îşi
cunoaşte membrii familiei
execută ordine simple (trei, patru comenzi) în ordine cronologică (Vino
la masă! Ia caietul! Deschidelşi dute la uşă!) repetă o serie de foneme,
logotomi
poate identifica fonemul cu care începe cuvântu l
repetă fraze de 14 18 silabe:
Ce frumoase sunt florile din camera asta
Vasile a plecat în excursie şi e tare bucuros înţelege întrebăr i
simple şi răspund e prin DA sau NU foloseşte adecvat cuvintele în
context (completarea lacunelor):
Primăvara este... Copiii se joacă... Mama pregăteşte... Se aude...
răspund e cu o explicaţie la întrebarea „D e ce?"
129
 răspund e Ia întrebăr i de genul „C e se întâmpl ă dacă? "
povesteşte după imagini, sesizează esenţialul
poate susţine un dialog (conversaţie) cu examinatorul
lexie grafie:
scrie câtev a litere pronunţate de examinator
recunoaşte literele arătat e pe un tabel
asociază literele mari cu cele mici
identifică cuvântu l corespunzăto r unei imagini
poate scrie o propoziţie după o imagine
poate scrie după dictare
poate copia un text scurt
citeşte cuvinte scrise pe un cartonaş
citeşte corect silaba
citeşte corect, expresiv

IV. Abilităţ i logico matematice:

poate separa două mulţimi de obiecte desenate pe un cartonaş poate
stabili corespondenţa între elementele unei mulţimi şi simbolul numeric

poate număr a cel puţin 10 cuburi etc.

poate ordona după mărim e
poate clasifica după formă
diferenţiază între: nici unul unul, mult puţin
cunoaşte noţiunile: mai mare, mai mic, la fel (identic), mai lung mai
scurt, mai gros mai subţire, mai greu mai uşor

identifică forme geometrice: pătrat , cerc, triunghi, dreptunghi

rezolvă calcule simple de adunare, scădere , înmulţire, împărţir e
cunoaşte valoarea banilor
Observaţii: înţelege uşor, greu
răspund e cu latenţă mare, mică
atent neatent
emotiv sau nu
oboseşte uşor, greu
Recomandări:

PROBE PENTRU CUNOAŞTEREA PROFILULUI PSIHOLOGIC

AL PREŞCOLARULUI

Sursa: S. D i m a (coordonator) „ Copilăria fundament al personalităţii".

Sunt probe propuse de A. Coaşan şi pot fi folosite pentru evaluarea aptitudinii pentru itate.

Bateria de probe investighează :

comprehensiunea
aprecierea dimensiunilor
organizare spaţiotemporală
sesizarea absurdului în imagini
coordonarea motorie

130
 capacitatea de memorare
concentrarea atenţiei
operativitatea gândiri i
Probele pot fi folosite şi de cătr e educatoare sau învăţătoare .
Structura bateriei:
Memoria imediată a cifrelor:
Se dau 4 serii progresive de cifre (de la 2 la 7 cifre) şi se cere reproducerea lor.
Memoria imediată a cuvintelor:
Se citeşte o listă de 55 cuvinte şi se cere copilului să spună cuvintele pe care şi le aminteşte.

Memoria imaginilor:
Se cere copilului, după ce i sa prezentat un cartonaş cu 12 imagini familiare, să spună ce
imagine a reţinut.
Notare: Se acordă atâte a puncte cât e cifre, cuvinte sau imagini a reţinut corect.
Comprehensiunea:
Se cere copilului să răspund ă la 15 întrebări . Ex: De ce nu trebuie să ne jucă m cu
chibriturile? De ce purtă m haine etc?
Informaţii :
Copilul trebuie să precizeze materialele din care sunt făcut e anumite lucruri (cheia, casa,
masa e t c ) .
Orientare spaţială :
Se cere copilului să execute anumite mişcăr i în schema corporală (Ex: prinde cu mân a
stângă , urechea dreaptă) .
Orientare temporală :
Se cere copilului să răspund ă la 12 întrebăr i cu privire la identificarea coordonatelor
temporale (Cum se numeşte ziua care a trecut? Ce zi urmează după ziua de azi? e t c ) .

Abilităţ i de pronunţi e corectă pentru identificarea tulburărilo r de vorbire. Se cere

copilului să pronunţe cuvinte cu grade de dificultate crescând ă (grupuri consonantice, diftongi,
polisilabice complexe) şi cuvinte cu sunete predispuse tulburărilo r la această vârst ă (R, S, Z, Ş, J, Ţ ,
CI, GI e t c ) .
Analogii prin opoziţie :
într o serie de 9 propoziţii lacunare se cere copilului să spună cuvîntul care lipseşte
(Ex.: Fratele este băiat , sora este ). Se acordă cât e un punct pentru fiecare răspun s corect.

10) Noţiun i integratoare:

Se cere copilului să numească categoria care integrează mai multe elemente (Ex.: ).
lupul, vulpea, ursul sunt fiecare răspun s Sunt date 10 categorii şi se acordă 1 punct de
corect.
Antonime:
Se dă o listă de 46 cuvinte şi se cere copilului să spună cuvântu l opus pentru fiecare (i se
explică ce înseamnă cuvân t opus).
Vocabular: Este o probă de definiţie. Copilul trebuie să spună semnificaţia unor cuvinte (22).

Bateria cuprinde şi un test de aptitudine pentru şcolaritate cu 9 subprobe.

131
 Se dă fiecăru i copil, succesiv, cât e o fişă din cele 9, fiecare avân d o sarcină de lucru:
bararea obiectului mai uşor dintrun grup de 4. Cotare = 2p
bararea elementului intrus întro categorie = 3p
bararea tuturor elementelor care fac parte din aceeaşi grupă şi însemnarea (+)
imaginii care nu se potriveşte = 2 + 2p
bararea elementelor de acelaşi fel = 2p
discriminarea a 2 categorii = 2p
identificarea elementelor mai multe de acelaşi fel = 2p
identificarea unor poziţii spaţiale = 3p
completarea de lacune în imagini = 3p
corespondenţa: se dau 5 imagini care au desenat sub fiecare un semn (punct,
linie, bastonaş, oval). Desenele se repetă în partea de jos a paginii,
copilul trebuind să pună sub fiecare imagine semnul adecvat

SCARA DE EVALUARE A EDUCABILITAŢIIPEŞCOLARULU I

Sursa: A . Coaşan î n „ Copilăria, fundament al personalităţii".

Scara urmăreşt e convertirea cunoştinţelor şi abilităţilo r copilului preşcolar, întrun coeficient

de educabilitate care să poată identifica nivelul la care se află acesta în raport cu cerinţele didactice din
şcoală .
Autoarea apreciază că scara propusă este şi o probă de evaluare formativă , care stabileşte
nivelul actual al dezvoltări i copilului, dar anticipează şi "zona proximei dezvoltări" , fiind deci utilă în
întocmirea planurilor de intervenţie personalizată .
Mai menţionă m că structura probelor se bazează pe cunoştinţe şi abilităţ i incluse în
programa de activităţ i instructiveducative din grădiniţe .
Probele pot fi folosite pentru preşcolari din grupa mică , mijlocie şi mare şi evaluarea durează
aproximativ 10 20 minute.
în total, scara are 10 categorii de cerinţe/sarcini şi 46 de probe:
Recunoaşterea raporturilor şi a poziţiilor spaţiale (probele 17).
Aprecierea unor dimensiuni şi proprietăţ i fizice relative prin comparaţie: mărime , greutate,
penetrabilitate (probele 811).
Capacitatea de verbalizare a unor activităţ i specifice preşcolarului, şcolarului, adultului
(probele 1214), a unor acţiuni specifice altor vieţuitoare (probele 1516) şi capacitatea
de percepere şi denumirea corectă a părţilo r componente ale unei plante (pom) şi a
fructului (proba 17).
IV. Stabilirea relaţiei adecvate dintre unele vieţuitoare şi hrana lor specifică (probele 122).
Recunoaşterea relaţiei dintre o mulţime de adăpostur i (locuinţe) şi aceea care este proprie
unor fiinţe şi lucruri (probele 2326).
VI. Identificarea căilo r de comunicaţie adecvată unor mijloace de transport (probele 2730).
VII. Orientarea în timp şi perceperea diferenţiată a momentelor zilei, eventual şi
succesiunea acestora (probele 3538).

132
VIII. Identificarea anotimpurilor, eventual succesiunea lor după fenomene caracteristice
(probele 3538).
IX. Identificarea relaţiilor matematice cantitative a mulţimilor aparţinân d aceleiaşi
categorii (probele 3941).
Categorii integratoare şi surprinderea elemetelor intruse, cu denumirea categoriilor respective
(probele 4246).

Instrucţiun i de aplicare
Nr . probei
1 2 Arată maşinuţa care se află pe masă . Acum arată maşinuţa care e în faţa mesei.

3 4 Arată fetiţa care se află în faţa blocului şi mingea din spatele blocului.
Care e mân a dreaptă a fetiţei ? (eventual).
5 6 Arată geamul cel mai de jos şi pe urmă geamul cel mai de sus şi pe cel din
mijloc.
7 Arată floarea care e cea mai departe de fetiţă .
8 9 Aici avem mai multe căni . Arată cana cea mai înaltă . Care e cea mai largă ? în
care încape mai multă apă ?
Aici sunt desenate o carte, o frunză , o sticlă . Arată care e mai uşoară .
Pe această scândur ă sunt desenate mai multe cuie. Arată care din aceste cuie, dacă le
loveşti cu ciocanul, intră mai uşor.
Spune ce fac aici copiii?
Spune ce fac aceşti copii?
Ce face femeia?
Ce fac raţele, lebăda ?
Ce fac păsările , avionul?
Aici e desenată o plantă/u n pom/un ghiocel. Care sunt părţil e lui componente? Are
frunze? Ş i ce mai are? Din floare ce se dezvoltă ? Tu ai mânca t un măr ? Ceai
văzu t că avea el? (coajă , sâmburi , miez)
18 22 Sus sunt desenate nişte animale, iar jos mâncare a potrivită . Arată ce mănânc ă
fiecare.
23 26 Aici sunt mai multe desene, iar jos e locuinţa fiecăruia . Arată unde stă fiecare.

27 30 Vezi mai multe mijloace de transport. Arată pe unde circulă fiecare.

31 34 începem cu 34. Cân d doarme copilul? Sau ce e atunci cân d se scoală copilul
din somn? (dimineaţă , amiază , seară )
35 38 Se cere precizarea momentelor zilei, succesiunea acestora şi identifi carea
anotimpurilor după fenomene caracteristice
39 41 Arată unde sunt mai multe frunze. Dar cele mai puţine? Dar la fel?
42 46 Denumeşte cu un singur cuvânt . Care nu se potriveşte aici? Ce sunt cele mai
multe? (categorii)

133
 COTAREA PROBELOR

Pentru fiecare răspun s corect se acordă un punct. Unele probe (17, 31, 34, 35 38) comportă
răspunsur i directe sau indirecte. Deci cotarea se diferenţiază conform dificultăţi i probei, după cum
urmează .

Nr. probei 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21
Cota acordată 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Cote însumate 1 23456 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 18 19 20 21 22

Nr. probei 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39

1 1 1 1 1 1 1 1

Cota acordată 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Cote însumate 23 24 25 26 27 28 29 30 31 33 35 37 39 41 43 45 47 48

Nr. probei 40 41 42 43 44 45 46

1 1 1 1 1 1 1

Cota acordată 1 1 1
1 1
Cote însumate 49 50 52 54 56 58 60

Număru l maxim de probe (sarcini) este de 46.

Număru l maxim de puncte este 60.
La proba 11 se acordă un punct dacă denumeşte următoarel e părţ i ale plantei: frunze, flori,
fruct (grupa mică ) şi rădăcină , tulpină (copii mai mari). Se acordă încă un punct dacă cunosc
compoziţia fructului: coajă , miez, sâmburi . Dacă specifică un singur element (ex. seminţe) nu se
acordă punctul.
Pentru probele 3 1 3 4 şi 3 5 3 8 se acordă 2p pentru fiecare probă dacă denumeşte corect
momentul zilei sau anotimpul (35 38). Se acordă lp dacă indică tabloul care reprezintă momentul zilei
şi anotimpul.
Pentru probele 42 46 se acordă 2p dacă recunoaşte noţiunea opusă şi dacă denumeşte
categoria (îmbrăcăminte , flori, meserii etc) . Se acordă lp dacă indică numai desenul care se opune
categoriei integratoare.
Pentru imagini, a se consulta lucrarea menţionată .

134
 4. BATERIA DE PRBE DE INVESTIGAŢI E PSIHOPEDAGOGICĂ

Sursa: S. D i m a (coordonator) „Copilăria, fundament al personalităţii".

Este o baterie de evaluare educaţională care poate fi utilizată pentru cunoaşterea

particularităţilo r psihologice şi de vârst ă ale preşcolarilor.
Autoarea, V. Piscoi, a sistematizat aceste probe cu scopul de a servi cadrelor didactice pentru
evaluarea cunoştinţelor şi capacităţilo r copiilor şi pentru a orienta acţiunea educaţională spre programe
de stimulare adecvate.

Să compare două obiecte cu înfăţişar e identică şi greutate diferită . Material: 2

cutii pline cu obiecte de greutăţ i sensibil diferite.
Desfăşurare : copilul ia fiecare cutie cu mân a şi e întrebat care e mai grea. Se aplică de
3 ori.
Evaluare: FOARTE BINE, dacă reuşeşte de la prima încercare.

Recunoaşterea culorilor
Material: 4 tăietur i de hârti e în formă de pătra t sau altă formă şi colorate diferit (roşu,
galben, albastru, verde).

Probă de percepţi e
Scop: percepţia formelor şi a inteligenţei practice;
Material: un dreptunghi de carton şi 2 triunghiuri dreptunghice.
Desfăşurare : se aşază pe masă dreptunghiul şi cele 2 triunghiuri.
Se cere copilului: cu aceste 2 cartonaşe săm i faci o figură ca aceasta (i se arată
dreptunghiul).

Să execute în ordine trei sarcini date deodată

Scop: evaluarea capacităţi i de înţelegere, a inteligenţei practice.
Material: cheie, carte, creion etc. aşezate pe masă .
Desfăşurare : Se cere copilului: Adumi cheia, apoi pune creionul pe masa mea şi
deschide cartea.
Evaluare: Nu se admit erori în succesiunea secvenţelor.

înţeleger e şi rezolvare de probleme

Ce facem cân d ne e somn?
Ce facem cân d ne e foame?
Ce facem cân d ne e frig?
Timp: 20 de secunde
Repetare de fraze de 11 13 silabe Scop:
memoria verbală şi atenţia.
Desfăşurare : Copilul e invitat să asculte ce i se spune şi să repete:
Şcolarii harnici învaţă cu plăcere.
Soldaţii luptă eroic pentru patrie.
Ţăranii lucrează pământul.
Evaluare: repetarea corectă a celor 3 fraze.

Să se găseasc ă lipsurile din anumite figuri

Scop: sensibilitate vizuală , percepţia formei, atenţie.

135
 Material: pe un cartonaş sunt desenate trei profile căror a le lipseşte uneia un ochi, alteia
nasul, alteia gura şi un corp făr ă braţe. Timp: 30 de secunde.

Evaluare: 4 răspunsur i corecte foarte bine 3

răspunsur i corecte bine
2 răspunsur i corecte mediu
1 răspun s corect slab
Comportament practic
Scop: raţionament şi inteligenţă practică
Dacă plouă cân d ieşi din casă , ce trebuie să faci?
Dacă vezi arzân d o casă , ce trebuie să faci?
Dacă ajungi în gară şi trenul a plecat, ce trebuie să faci?

Să repete o frază de 16 18 silabe

Ce frumos cântă o păsăricăîn copac!
Nicuşor a plecat la bunici şi e tare bucuros.
Toamna frunzele cad, dar există multe fructe.

Să recunoască o figură din 3 bucăţi . Scop:

percepţia formei, posibilităţ i motrice.
Material: un cartonaş pe care e desenată o figură (ex. Un cap de cal, un câine , 2
pisicuţe) tăiat ă în 3 bucăţ i inegale.
Desfăşurare : Pune la un loc bucăţil e din faţa ta.
Timp: 30 de secunde

Să răspund ă la întrebăr i de ordin general

Scop: inteligenţa practică , raţionament.
Ce trebuie să faci dacă te tai la un deget?
Ce faci dacă mergi să cumperi pâin e şi vânzătoru l îţi spune că nu mai
are?
Ce faci dacă ai pierdut mingea pe care ţia împrumutato un prieten?

Evaluare: 3 răspunsur i bune foarte bine.

Să copieze un romb.

Să indice diferenţ a dintre două obiecte ce nu sunt prezentate. Scop:

reprezentare, înţelegere, analiză .
Desfăşurare : Şti i săm i spui care e deosebirea între un fluture şi o muscă ? Şti i săm i
spui ce deosebire e între o bicicletă şi o motocicletă ? Şti i săm i spui
ce deosebire e între o poartă şi un om?
Vocabular
Din ce sunt făcute ? Copiii pot da cel puţin 4 răspunsur i la fiecare întrebare.
1. zidurile 10. cămaş a
2. podurile 11. pantalonii
3. mesele 12. paharele
4. trotuarele 13. prăjitur a
5. gardurile 14. sucul
6. cheile 15. dulapul

136
 7. farfuriile 16. rachetele
8. furculiţele 17. florile
9. pantofii 18. ceasurile
Meserii
Cine clădeşt e locuinţele?
Cine zugrăveşt e locuinţele?
Cine plombează dinţii?
Cine face operaţii?
Cine face injecţii?
Cine face cărţi ?
Cine face pâine ?
Cine face mezeluri?
Cine face prăjituri ?
Cine conduce maşina?
Cine lucrează cu tractorul?
Cine repară pantofii?
Cine conduce vaporul?
Cine repară instalaţia electrică ?
Cine zboară în cosmos?

PROBE PSIHOPEDAGOGICE DE CUNOAŞTERE

A COPILULUI ÎNTRE 4 ŞI 11 ANI

Autor: Elen a B o n c h i ş î n „ Copilăria, fundament al personalităţii". (Coordonator S. Dima . )

Structura bateriei:

CONSERVAREA CANTITĂŢI I

Obiectiv: evidenţierea capacităţi i de conservare a cantităţii ; evidenţierea posibili tăţilo r de

abstractizare.
Desfăşurare , se poate realiza individual sau cu grupe de cât e 34 copii.
Se vor folosi ca materiale următoarele :
7 jetoane pătrat e de culoare roşie;
10 jetoane rotunde de culoare albastră .
Aşeză m în faţa copilului cele 7 jetoane pătrate , pe linie orizontală , şii cerem să aşeze şi el tot
atâte a jetoane rotunde albastre cât e pătrat e am aşezat noi. După ce leam aşezat,
întrebăm : "Avem tot atâtea jetoane pătrate roşii câte jetoane rotunde albastre?"
Apropiem jetoanele pătrat e (pe cele rotunde le lăsă m la locul lor) şi întrebăm :
"Avem tot atâtea pătrate roşii câte jetoane rotunde albastre? "
îndepărtă m pătratel e şi punem aceeaşi întrebare ca la pinctul b.
Interpretare: Capacitatea de conservare a cantităţi i este un indiciu al existenţei operaţiilor
concrete ale gândiri i (analiză , sinteză , comparare) şi una din condiţiile ce asigură formarea noţiunilor
matematice.
Răspuns corect: "sunt tot atâtea" .
Pentru copiii cuprinşi între 6/7 şi 10/11 ani se pot aplica următoarel e probe ce vizează
operaţiile gândiri i (generalizare, abstractizare, comparare), precum şi definirea unor noţiuni.

137
 EVIDENŢIERE A CAPACITĂŢI I DE ABSTRACTIZARE

Se va recurge la diferite tipuri de clasificăr i după un criteriu (formă) , după două criterii
(formă şi culoare):
clasificarea simplă : cerem copilului să realizeze grupăr i de obiecte (figuri geometrice) care
au aceeaşi formă cu un model prezentat de adult;
clasificare complexă : cerem copilului să clasifice un ansamblu de figuri geometrice folosind
drept criterii forma şi culoarea;
clasificare de complexitate crescută : se utilizează obiecte diferite ca formă , culoare,
utilitate şi se realizează o grupare după trei forme şi patru culori.

EVIDENŢIERE A POSIBILITĂŢILO R DE GENERALIZARE

Se va folosi următoru l text:

a) Un câine , un peşte, o pasăr e ce sunt ? (animale)
b) O rochie, o bluză , o cămaşă , ce sunt ? (haine, îmbrăcăminte) .
Ionel salută politicos de fiecare dată cân d întâlneşt e un cunoscut. Cum este Ionel?
(politicos).
Vasile mănânc ă tot ce i se dă , mai cere şi nu se opreşte decâ t atunci cân d simte că i se face
rău . Cum este Vasile? (lacom, mâncăcios) .
Un copil a fost blocat întro casă în flăcări . Petrică sa aruncat în flăcăr i şi 1a salvat. Cum este
Petrică ? (curajos).
f) Un copac, o floare, legume, ce sunt ? (plante).
învăţătoru l laudă pe elevii buni şi îi pedepseşte pe cei răi . Cum este învăţătorul ? (drept,
obiectiv).
Costel a spart un geam din greşeală . A fost acuzat însă un alt coleg. Costel a aflat şi a spus
imediat că el 1a spart. Cum a fost Costel? (cinstit, prieten bun).
Un muncitor a pus din fiecare salariu bani la C.E.C. Banii adunaţi ia folosit pentru aşi lua cele
necesare. Cum este el? (econom, chibzuit).

NOTA:Proba se poate aplica individual sau colectiv.

DEFINIREA UNOR NOŢIUN I

Reuşita la probă este condiţionată de bogăţi a vocabularului, de volumul de
cunoştinţe. Se va utiliza următoare a listă de cuvinte:
a) lingură c) scaun
b) masă d) cal
e) minge g) sobă
f) pălări e h) mamă
Copilul va fi întrebat: "Tu ai văzut o lingură? Spunemi ce este o lingură? ". Răspunsu l se
consemnează , apoi se trece la următoru l cuvânt .
OPERAREA CU NOŢIUN I OPUSE
Analogii prin opoziţie.
Instructaj: se spune copilului: „îţ i voi citi ceva (o propoziţie, un text) din care lipseşte ultimul
cuvânt , tu trebuie săm i spui cuvântu l care lipseşte!"
Se vor utiliza următoarel e fraze:
Fratele este un băiat, sora este...
O masă este făcută din lemn. O fereastră din...

138
 Lămăia este acră, mierea este...
O pasăre zboară, un peşte...
Câinele muşcă, pisica...
Vara plouă, iarna...
Ziua este lumină, noaptea este...
Vara este cald, iarna este...
Se merge cu picioarele şi se aruncă cu...
Crescând, băieţii devin bărbaţi, fetele devin...

INDICAREA OPUSULUI UNEI NOŢIUN I

Se spune copilului: «Iţ i voi spune un cuvânt , iar tu săm i răspunz i printrun alt cuvân t care
este contrariul. De exemplu: spun "bogat", iar tu îmi vei răspund e "sărac" ; spun "alb", tu îmi vei
răspund e "negru"» .
Se vor utiliza următoarel e cuvinte :
a) repede f frumos
b) gras g) ră u
c) plin h) curat
d) frig i) uşor
e) uscat j) vesel

COMPARAREA UNOR NOŢIUN I

Stabilirea deosebirilor: se cere copilului să stabiliească deosebirile dintre două noţiuni, de

exemplu "prin ce se deosebeşte câinel e de pisică?" . Se notează răspunsu l copilului şi
se prezintă în continuare următoare a listă de noţiuni:

măru l şi para fereastra şi uşa

câinel e şi vrabia paharul şi ceaşca
Stabilirea asemănărilor : se procedează la fel ca la proba anterioară , cu sublinierea că de
data aceasta copilul trebuie să stabilească asemănăril e dintre două noţiuni, de exemplu:
"prin ce se aseamăn ă o prună şi o piersică?" . Se vor folosi următoarel e noţiuni:
prună şi piersică vapor şi automobil
pisică şi şoarece fier şi argint
bere şi vin
Stabilirea asemănărilo r şi deosebirilor se realizează prezentân d copilului următoare a listă
de cuvinte perechi:
mingea şi portocala
avionul şi uliul
marea şi râu l

După ce copilul răspunde , este întrebat: "Prin ce se aseamănă şi prin ce se deosebesc

mingea şiportocala? " Se continuă cu celelalte perechi de noţiuni şi se consemnează răspunsurile .

139
 PROBA PENTRU EVIDENŢIERE A ÎNŢELEGERI I CA MOMENT
AL UNEI SITUAŢII PROBLEMĂ

Se vor utiliza următoarel e întrebări :

Cân d ţie somn, ce trebuie să faci?
Cân d ţie frig, ce trebuie să faci?
Cân d ţie foame, ce trebuie să faci?
Dacă plouă atunci cân d mergi la şcoală , ce trebuie să faci?
Dacă arde casa în care locuieşti, ce trebuie să faci?
Dacă distrugi un lucru care nu este al tău , ce trebuie să faci?
Dacă te tai la un deget, ce trebuie să faci?
Dacă în drum spre şcoală constaţi că ai întârziat , ce trebuie să faci?
Dacă cineva mai mic vrea să se bată cu tine, ce trebuie să faci?
Dacă un prieten te loveşte din greşeală , ce trebuie să faci ?
De ce este mai bine să se construiască casele din cărămid ă şi nu din lemn?
De ce sunt închişi criminalii în închisoare?
NOTĂ: Răspunsuril e individuale sunt consemnate şi cotate, după care se fac aprecierile
individuale.

PROBA PENTRU EVIDENŢIERE A MEMORIEI VIZUALE

(copii între 5 şi 10 ani)

Obiectiv: evidenţierea proceselor memoriei: fixare, păstrare , actualizare.

Material: 10 cartonaşe avân d următoarel e dimensiuni: lungime = 25 cm; lăţim e = 15 cm pe
care desenă m (sau lipim) imagini ale unor obiecte familiare copiilor (cuţit, pasăre , floare etc). Se va
proceda astfel: pe un carton se lipeşte o imagine; pe al doilea două imagini (altele decâ t pe primul); se
va proceda astfel pân ă la al zecelea cartonaş ce cuprinde 10 imagini diferite.
Desfăşurare : Se va lucra individual, spunânduis e copilului. "îţi voi arăt a câtev a cartonaşe
pe care sunt lipite nişte imagini ale unor obiecte cunoscute de tine. Vom denumi împreună imaginile
respective, apoi vei spune tu singur ceea ce ai văzut" . Se pune cartonul cu o singură imagine pe masă ,
se denumeşte împreună cu copilul imaginea, se repetă de trei ori, se pune cartonul de o parte, apoi îl
întrebă m pe copil: "Spune ce ai văzu t pe cartonul pe care ţi lam arătat?" . Continuă m cu celelalte
cartoane cu 2 3 4 ... imagini şi ne oprim la acel cartonaş pe care copilul nu a reuşit să 1 reproducă
exact.
Se acordă o notă egală cu număru l cartonului care a fost reprodus complet.

PROBA PENTRU EVIDENŢIERE A MEMORIEI AUDITIVE

(cifre)
Material: următoru l şir de numere. Numere de la 1 la 10, realizate din carton colorat. Se pot
folosi pe o tablă sau pe un suport de magnet. Acesta se prezintă copiilor sub forma următoare :
2 7
483
597 2
63 15 8
713 9 6 2
173 5 9 68
524 6 3 197

140
 Desfăşurare : Se cere subiectului să repete după examinator (educatoare, învăţător , profesor)
cifrele de mai sus. Ne oprim la şirul pe care subiectul nu1 mai poate reproduce corect.
Nota acordată este egală cu număru l ultimului şir corect reprodus.

PROBA PENTRU EVIDENŢIERE A MEMORĂRI I VERBALLOGICE

A UNOR DATE DIN POVESTIRI
(se aplică colectiv elevilor din cls. a Ila a IVa)

Ca material se va utiliza următoare a povestire, pe care o citim copiilor în prima oră de curs,
a unei zi de şcoală . Li se atrage atenţia elevilor că vor fi verificaţi a doua zi.
"Lenuţa şi Costel sunt colegi de bancă. Lor le place foarte mult să deseneze şi să
modeleze din plastilină. învăţătoarea lea spus că dacă vor să înveţe mai bine să deseneze şi
să modeleze ar fi bine să se înscrie la cercul de la Clubul copiilor. Ei au discutat cu părinţii
lor, care sau bucurat, şi au fost de acord ca să se înscrie la cercul de desen şi modelaj.
Lenuţa şi Costel sau dus la Clubul copiilor şi sau înscris. După câtva timp sa ţinut un
concurs. Lenuţa a desenat pentru concurs un peisaj foarte frumos, pe care la văzut ea la
Marea Neagră; peisajul reprezenta o barcă de culoare verde cu pânza de culoare albă, care
plutea pe mare. Pe cer zburau pescăruşi. "
A doua zi se dă fiecăru i elev o foaie pe care este scris următoru l text cu lacune, copiii avân d
sarcina să 1 completeze :
"Lenuţa şi Costel sunt... Lenuţa şi Costel sau dus la... şi sau înscris la... După câtva
timp la acest cerc sa ţinut un... Lenuţa a desenat pentru concurs un... foarte frumos pe care
la văzut la... Peisajul reprezenta... de culoare... cu pânze de culoare... care plutea pe... Pe
cer zburau..."
învăţătoru l va însoţi prezentarea textului cu următoarel e indicaţii: "Ieri vam citit o poveste
despre doi colegi, Lenuţa şi Costel. Astăz i voi va trebui să completaţi textul cu cuvintele din povestirea
pe care aţi auzito ieri".
Se noteză pentru fiecare elev număru l de cuvinte corect memorate şi redate, se stabilesc
diferenţele individuale şi se coroborează cu rezultatele obţinute la probele de memorie vizuală .

PROBA PENTRU EVIDENŢIERE A ÎNVĂŢĂRI I

UNOR ASOCIAŢI I VERBALE
( raport memorie învăţare )

Varianta pentru preşcolari

Asociere mecanică .
Material: pe un carton desenă m sau lipim imaginile următoarelo r cupluri de cuvinte:
lista nr. 1
1. un tren un copac
2. un baston o pasăr e
3. o cheie ochelari
4. o mân ă un cerc
5. o păpuş ă o floare
6. o maşină un şoarece
7. o casă un iepuraş
8. un copil un ciocan
lista nr. 2 cuprinde numai cât e o imagine din cuplurile de pe lista nr. 1
păpuş ă
mân ă

141
 maşină
casă
copil
cheie
baston
tren
Desfăşurare : Se dă subiectului lista nr.l, acoperită cu o coală prevăzut ă cu o fantă (tăietură) .
Copilul trebuie să facă să alunece coala în jos în aşa fel încâ t fanta să vină în dreptul primului cuplu de
imagini care vor fi denumite de cătr e copil. Se procedează asemănăto r cu celelalte cupluri de imagini.
în faza a doua se oferă copilului lista nr. 2. Se acoperă cu coala de hârti e prevăzut ă cu fantă . Sarcina
copilului este să denumească imaginea pe care o vede prin deschizătur ă şi să spună cu ce imagine a
fost asociată în lista nr. 1.
NOTĂ: Copilul trebuie să memoreze cuplurile de cuvinte din lista nr. 1. Se cronome trează
timpul necesar acestei acţiuni.
Se va consemna: timpul necesar pentru parcurgerea listei nr. 1;
timpul necesar pentru parcurgerea listei nr.2;
număru l de repetiţii necesar;
timpul total
Se vor stabili apoi diferenţele individuale între copii.

Asociere logică .
Material: pe un carton desenă m sau lipim imaginile următoarelo r cupluri de cuvinte:
lista nr. 1
1. o casă o fereastră
2. un cap de om o şapcă
3. un copil o femeie
4. un picior o gheată
5. o farfurie o lingură
6. o umbrelă ploaie
7. o floare o frunză
8. o maşină o roată
lista nr. 2 care cuprinde o imagine din lista nr. 1
un copil
o umbrelă
un cap de om
o floare
o farfurie
o maşină
o casă
un picior
NOTĂ: Se procedează la fel ca la "Asociere mecanică" .

Varianta pentru şcolari

Asociere mecanică :
Material: o listă dactilografiată , cuprinzân d 8 cupluri de cuvinte:
lista nr. 1
1. tren prun
2. pă r stol
3. chei lan

142
 4. cerb braţ
5. gram gust
6. mal corn
7. plop larg
8. brav mic
lista nr. 2 cuprinde numai cât e un cuvân t din fiecare cuplu de pe lista nr. 1
gram
cerb
mal
chei
plop
pă r
brav
tren

Asociere logică :
lista nr. 1
1. foame leşin
2 lumină strălucir e
3 luptă victorie
4 frecare căldur ă
5 duşman ură
6 sârguinţ ă laudă
7. noroc bucurie
8. ploaie revărsar e
b) lista nr. 2
1. luptă
2. sârguinţ ă
3. foame
4. ploaie
5. noroc
6. duşman
7. lumină
8. frecare
NOTA: Se aplică instrucţiunile de la varianta pentru preşcolari, copilul rosteşte
cuvântu l pereche (şi nu denumeşte imagini).

PROBE PENTRU CUNOAŞTERE A CARACTERISTICILOR

GÂNDIRI I ŞI IMAGINAŢIE I CREATOARE

PREŞCOLARI
Material şi desfăşurare : diferite imagini ale unor obiecte, animale, flori etc.
I se spune copilului: "Eu ştiu că ţie îţi plac pozele, uite, am şi eu aici câtev a (se aşază
pozele pe masă) . Poţi să te uiţi la ele; acum alege din ele pe cele care îţi plac cel
mai mult şi încearcă să alcătuieşt i o poveste".

143
 Se aşteaptă ca subiectul să aleagă pozele şi apoi i se spune:"acum te rog să mi spui
şi mie povestea pe care tu ai facuto!". După ce copilul a terminat de povestit i se
cere să dea un titlu (proba se poate repeta cu alte imagini alese de copil).

Interpretare:
se notează pozele alese de copil pentru a realiza poveştile, se
notează timpul fiecăre i povestiri; se notează întrebăril e puse
de copil;
se notează povestirea realizată de copil.
ŞCOLARI (6 10 ANI)
Material şi desfăşurare : jetoane pe care sunt înscrise literele a, b, c, d. Se dau copilului cele
patru jetoane şi i se cere să le aranjeze în diverse combinaţii; timpul de lucru este de 1 minut. I se
spune: "iată patru jetoane pe care sunt înscrise literele: a, b, c, d. Va trebui să le aranjezi în toate
modurile posibile, în aşa fel încâ t fiecare literă să fe prezentă în fiecare aranjament. Nu ai voie să repeţi
un aranjament".
Interpretare: număru l total de permutăr i posibile este de 23 (nu se indică elevului acest
număr) .
Ed. Claparede oferă următoarel e rezultate în procente:

Procent Vârst a
7 ani 8 ani 9 ani 10 ani 11 ani 12 ani
îoo 8 8 11 9 11 15
75 5 5 5 5 6 7
50 4 4 4 4 5 6
25 3 3 3 3 3 4
0 0 0 0 0 0 0

Dacă un copil de 9 ani a realizat 5 combinaţii, el se încadrează în procentul de 75%, ceea ce

înseamn» în opinia lui Ed. Claparede imaginaţie creatoare bună ; celelalte valori sunt:

100% imaginaţie creatoare foarte bună

75% imaginaţie creatoare bună
50% imaginaţie creatoare mijlocie
25% imaginaţie creatoare mediocră
0 % imaginaţie creatoare foarte slabă
NOTA: Rezultatele au valoare orientativă , întrucâ t etalonarea nu sa realizat pe o populaţie
românească .

EXERCIŢI I CREATIVE DE GRUP ŞI INDIVIDUALE

Pentru elevii claselor a IlIa a IVa, precum şi a Va a VUIa se pot utiliza probe de genul:

Găsiţ i 6 titluri pentru cântec e noi cu tema "apărare a păcii" .

Găsiţi , pentru un copil de 8 ani, 10 forme de a se amuza utilizân d imaginaţia lui, întro zi
ploioasă şi friguroasă cân d nu poate ieşi afară .
întocmiţi o listă care să cuprindă câ t mai multe idei pentru celebrarea zilei de naştere a unui
coleg (sau colege).

144
 Sugeraţi câ t mai multe modalităţ i de a face mai spectaculoasă ceremonia de acordare a
premiilor şcolare.
Ce alte utilizăr i puteţi enumera pentru o pălări e de formă înaltă decâ t aceea de acoperămân
t pentru cap.
Descrieţi îmbunătăţir i aplicabile la o lopăţic ă de zăpadă .
Imaginaţivă că vă aflaţi întro sală de teatru sau concert plină . Din spatele scenei se aud
deodată strigăte : "foc". Ce veţi face?
Ce titluri senzaţionale puteţi da întrun ziar pentru:
doi oameni se întâlnes c la un colţ de stradă ;
o bătai e de pisici;
jucări a unui copil;
o mănuşă .
Găsiţ i 6 mijloace de a utiliza o bicicletă în interiorul unui apartament.
Sugeraţi cel puţin 6 idei pentru a face mai agreabilă o sală de clasă .
Care din următoarel e obiecte ar fi cele mai susceptibile de a produce un incendiu: un stilou,
o ceapă , un ceas de buzunar, un bec electric?
Noteză titlul ultimului film pe care lai văzut . Sugerează alte cinci titluri care s ar potrivi în
egală măsură .
Enumera 6 profesiuni pentru care socoteşti că eşti dotat.

6. CHESTIONAR DE CUNOŞTINŢ E PENTRU PRESCOLARI

Autor: U . Şchiop u î n „ Copilăria, fundament al personalităţii", (coordonator S. D i m a ) .

Evaluează cunoştinţele generale, relaţiile cu mediul, abilităţ i de comunicare, identi tatea de

sine, dar şi capacităţ i de înţelegere şi psihomotorii.

Cunoştinţe generale:
Şti i de unde se cumpăr ă pâine ?
Dar de unde se cumpăr ă jucării ?
De unde se cumpăr ă pantofi?
De unde se cumpăr ă ilustraţii şi cărţi ?
De unde se cumpăr ă prăjituri ?
Dar medicamente?
Şti i unde se pun scrisorile ca să ajungă la cei căror a le scrii?
Şti i din ce se fac zidurile caselor?
Dar cum se cheamă locul de unde pleci cu trenul?
Şti i de unde se conduce trenul pe şine?
Şti i cu ce se închide uşa cân d pleacă toţi de acasă ?
Şti i cum poţi ajunge la etajul trei întrun bloc, în afară de scări ?
Şti i cum se cheamă locul din casă în care se pun borcanele cu dulceaţă şi cu
murătur i şi alte preparate pentru iarnă ? Şti i care sunt tacâmuril e cele mai
obişnuite?
Şti i din ce este făcut ă podeaua casei?
Dar a băii ?
Şti i cum se cheamă locul în care se spală rufele?
Şti i de unde se cumpăr ă fructe şi zarzavaturi?

145
Şti i cân d înfloresc pomii?
Ce pomi cunoşti?
Ce flori cunoşti?
Ce fructe îţi plac mai mult?
Ce mai cunoşti?
Ce fructe care nu cresc în pomi cunoşti?
Căpşunile , fragii şi zmeura cresc în pomi?
Cân d se coc cireşile?
Dar piersicile?
Piersicile se coc deodată cu caisele?
Cân d se coc strugurii?
Ce fructe cunoşti în afară de cele ce cresc în grădinil e noastre?
Câţ i bani ai vrea să ai?
Ce ţiai cumpăr a cu ei?
Ce animale cunoşti?
Ce animale de casă cunoşti?
Cân d pleacă rândunelele ?
Cân d se întorc rândunelele ?
Şti i ce sunt veveriţele?
Care e mai mare: şoarecele sau şobolanul?
Şti i cu ce conduce şoferul maşina?
Dar bicicleta cu ce se conduce?
Şti i cum se cheamă străzil e foarte largi şi lungi?
Ce face dentistul?
Dar medicul?
Şti i ce face un instalator?
Dar poştaşul?
Şti i ce face un geamgiu?
Şti i cum se cheamă medicul care face operaţii?
Şti i ce fac poliţiştii?
Şti i ce este un semafor?
Şti i care culoare a semaforului îţi spune că nu ai voie să treci strada?
Care este culoarea semaforului care îţi dă voie să treci strada?
i care înseamnă că trebuie să fii atent? Ce
culori are drapelul ţării ?
De ce drapelul ţări i este pus la primări e şi la alte clădiri ? (sunt clădir i
oficiale)
Şti i care sunt zilele săptămânii ?
în ce zile nu merg oamenii mari Ia serviciu? în
ce zile nu trebuie să mergi la grădiniţă ?
Care este sărbătoare a la care aştepţi să vină daruri şi jucării , dacă ai fost
cuminte?
La ce oră trebuie să te duci la grădiniţă ? La
ce oră termini programul la grădiniţă ? La ce
oră trebuie să te culci seara?
La ce oră trebuie să te scoli dimineaţa?
Câţ i copii sunteţi în grupa voastră de la grădiniţă ?
Pân ă la câ t ştii să numeri?

146
 Ce numere ştii să scrii?
Care îţi place cel mai mult?
Ce litere ştii să desenezi?
Ce litere citeşti mai repede?
Care literă se scrie mai repede?
Care literă o scrii cel mai greu?
Şti i să scrii mama ?
Dar tata ?
Dar eu ?
Dar tu ?

Identitatea corporală :
Câţ i ani ai?
Şti i cât e mâin i ai?
Dar câţ i ochi?
Ce ai pe faţă numai unul?
Ce ai pe faţă şi pe corp cât e două ?
Cât e năr i are nasul?
Cât e limbi ai în gură ?
Şti i cât e degete ai?
Care e mân a dreaptă ?
Care din picioarele tale este piciorul stâng ?
Unde este burta ta?
Dar inima ta?
Şti i câţ i dinţi ai?
Dar inima mea ştii unde este?
Şti i cu ce gândeşt e omul?
Şti i cum se cheamă fiecare din degetele mâinii ?
Unde e mintea ta?
Dacă te uiţi la creionul de pe masă şi apoi închizi ochii, poţi să 1 iei cu mân a
dreaptă ?
Acum, din nou, poţi să 1 iei cu mân a stângă ?
Vezi aici patru ceasuri desenate. Spune ce oră arată fiecare?
Ce vezi cel mai departe cu ochii, acum?
Ce vezi aici, în această cameră ?
Poţi merge cu ochii închişi doi paşi de la locul unde eşti pân ă la mine (sunt
trei paşi)?

Care este degetul tă u mijlociu de la mân a dreaptă ?

Dar degetul arătăto r de la mân a dreaptă ?
Poţi mişca degetul mare de la piciorul drept?
Dar degetul mic de la piciorul stâng ?

îmbrăcăminte a personală :
îţi cunoşti hainele de casă ?
Dar pe cele de grădiniţă ?
Dar pe cele de culcare?
Şti i săţ i pui ciorapii în picioare?
Şti i săţ i pui pantofii în picioare?
Poţi săţ i pui cămaşa ?

147
 Dar fusta?
Dar pantalonaşii?
Dar jerseul?
îţi pierzi fularul?
îţi plac insignele?
Unde îţi aranjezi lucrurile cân d te dezbraci?
Ce culori, pentru haine, îţi plac mai mult?
Eşti nervos cân d te mudăreşt i pe haine? De ce?

Apartenenţ a la familie:
Şti i cum se numeşte mama ta?
Cum se numeşte tată l tău ?
Câţ i ani are mama ta?
Câţ i ani are tată l tău ?
Ce serviciu (profesie) are mama ta?
Ce profesie are tată l tău ?
Cine stă mai mult cu tine? (mama, tata, altcineva)
Cine te ceartă mai mult? (mama, tata)?
Cu cine din casă te joci mai mult? Cu mama, cu tata? Cu fraţi sau surori
dacă este cazul...
Cu ce se ocupă mama acasă ?
Cu ce se ocupă tata acasă ?
Care este mai nervos?
Prietenii părinţilo r tă i îţi plac?
Care sunt prietenii tă i cei mai buni?

Cu câ t număru l răspunsurilo r este mai mare, cu atâ t copilul are un grad de sociabili tate
mai dezvoltat.

7. PROBE DE CUNOŞTINŢ E PENTRU ŞCOLARUL MIC

Sursa: u n set de probe de cunoştinţe sintetizate de U. Şchiop u şi V . Piscoi .

Autoarele propun probe pentru evaluarea vârste i în anumite discipline şcolare.

Pentru vârst a aritmetică se probează contra cronometru cât e 4 calcule (de dificultate
crescândă ) pentru fiecare operaţie aritmetică , 3 exerciţii cu adunări , scăderi , împărţir i
şi 2 probleme pe câ t posibil asemănătoar e ca structură de succesiune a operaţiilor cu
exerciţiile dinainte.
Vârst a de lectură se stabileşte prin citirea unui text şi încadrarea copilului în unul din cele 5
niveluri şi grade de lectură :
lectură subsilabică
lectură silabică cu pauze între silabe (la clasa I)
lectură ezitantă pe grupuri de silabe cu opriri, repetăr i (clasa a II a)
lectură curentă cu opriri la semne de punctuaţie, dar monotonă (cls. a IlIa)
lectură expresivă , corectă
Vârst a de scriere se evaluează prin dictare şi copiere (numă r de cuvinte în 5 minute). Pentru
şcolarii mai mari se pot da probe de segregare care cer separarea cuvintelor dintrun text
în care acestea apar lipite.
Vârst a lingvistică se evaluează după testul Alice Descoeudres care se găseşt e în această
lucrare.

148
 8. EVALUAREA EDUCAŢIONAL A IN SURDOCECITATE

Sursa: J. M . Mc . Innes, J. A . Treffry „ Copilul cu surdocecitate. Ghid de dezvoltare ".

Scop: Evaluarea copiilor cu surdocecitate.

Cele 3 instrumente presupun colaborarea familiei în administrare.

Fişa de evaluare
Numele copilului Data naşterii
Numele specialistului

Care este cauza deficienţei vizuale:

Este necesar un tratament special
Specificaţi Nu Da
Există simptome sau semne specifice care să arate că e nevoie de Nu Da
specialişti
Ce restricţii trebuie făcut e în activităţil e copilului Nici una
După cum urmează :
Copilul trebuie să poarte ochelari în ce
situaţii/condiţii
Poate fi determinată acuitatea vizuală a copilului Nu Da
OS OD
Dacă determinarea acuităţi i vizuale nu a fost posibilă , care este
opţiunea dvs. în privinţa capacităţi i vizuale a copilului
Copilul poate să urmăreasc ă cu privirea un obiect care se
deplasează : Nu Da
a) de la stâng a la dreapta Nu Da
b) de la dreapta la stâng a Nu Da
c) de sus în jos Nu Da
d) în diagonală Nu Da
e) în cerc Nu Da
f) convergent Nu Da
g) divergent
9. Copilul ar trebui să folosească instrumente optice specifice Nu Da
ambliopiei. în ce situaţii, condiţii?
10. Copilul lucrează mai bine cu obiecte sau desene de dimensiuni Mare mic
mari sau cu cele de dimensiuni mici La ce distanţă ?
Care sunt condiţiile optime de iluminat pentru ai permite
copilului să funcţioneze vizual?
Ce recomandăr i specifice puteţi face, referitor la felul cum
foloseşte copilul vederea, în situaţii de învăţar e convenţională :
Cân d trebuie să fie examinat copilul, din nou?
Vă aşteptaţi la o deteriorare a vederii copilului?
Ce activităţ i sugeraţi pentru a pregăt i copilul în vederea
următoare i examinăr i
Dacă aveţi alte comentarii sau indicaţii, pe care doriţi să le
transmiteţi

149
Fişă de evaluare cu specific auditiv

Zgomotele puternice sau sunetele ciudate îl sperie pe copil sau îl interesează ?

Nu Rareori Ocazional Frecvent
Ce tip de zgomot?
în ce circumstanţe?
2. Copilul: întoarce capul spre sunet? se opreşte din activitate?
devine tensionat? manifestă alt răspuns ?
3. Copilul pare că reacţionează la: zgomote de paşi care se apropie?
lătratu l câinelui ? soneria de la uşă ?
4. Cân d mama vorbeşte, copilul: îşi schimbă activitatea?
nu îi acordă atenţie? pare surescitat?
5. Copilul încearcă să investigheze sursele de sunet?
din apropiere de la distanţă
6. Copilul pare atent la sunete provenite dintro anumită parte:
din dreapta din stâng a
Ce fel de sunete?
7. Copilul emite sunete cân d nu plânge : Nu Da
8. Copilul emite sunete variate: Nu Da
Enumeraţile:
9. Copilului îi face plăcer e cân d emite sunete Nu Da
10. Copilul pare să vorbească persoanelor din jur: Nu Da
11. Copilului îi place: să gângureasc ă să repete aceeaşi silabă la nesfârşi t
12. Copilul foloseşte vocea pentru: a atrage atenţia?
a arăt a că este nefericit? a manifesta entuziasm?
13. Copilul: face deosebiri între sunete puternice?
se joacă cu jucări i care produc zgomote? bate întro tobă sau oală ?
suflă întrun fluier? scutură o zornăitoar e lâng ă ureche?
14. Copilului îi place muzica: discuri? radio? TV?
Cum îşi manifestă plăcerea ?
15. Copilul încearcă să imite sunete? Nu Da
16. Răspunsuril e copilului la sunete sunt consistente?
Nu Da Cân d consideraţi că el pare atent la sunete?

17. Descrieţi ceea ce se întâmpl ă atunci cân d consideraţi că el este atent la sunete:

150
Nivelul actual al dezvoltări i cognitive. Se
notează :
Prezenţa sau absenţa curiozităţi i
Tehnicile de explorare pe care le utilizează copilul
încercăril e pe care le face pentru aşi organiza mediul
Recunoaşterea cauzei şi a efectului
Anticiparea evenimentelor următoar e
Prezenţa/lipsa modului cum funcţionează memoria pe termen scurt şi pe termen
lung
Modele de bază
înţelegerea stări i de permanenţă a obiectului
Recunoaşterea funcţiei unui obiect
Nivelul de joacă
Capacitatea de a raţiona spaţial
Nivelul de rezolvare a unei situaţii
NOTĂ: Cartea „Copilu l cu surdocecitate" menţionată ca sursă este un ghid de dezvoltare
care oferă tipuri de programe individuale de stimulare pentru copiii cu deficienţe
multisenzoriale.

151
 Secţiunea a IXa
PLANUL DE SERVICII PERSONALIZAT
Ş l PROGRAMUL DE INTERVENŢI E PERSONALIZAT

Evaluarea prin instrumente formale şi informale este, cum spuneam în introducerea lucrării ,
primul pas întro suită de acţiuni care vizează recuperarea sau compensarea deficienţelor constatate în
urma măsurări i dezvoltării . Al doilea pas este, desigur, intervenţia educaţionalrecuperativă . După
cum am specificat, unele instrumente (ex: Scara Portage) cuprind şi sugestii şi tipuri de activităţ i care
pot fi folosite de cei care lucrează cu copilul.
Depistarea timpurie şi intervenţi a precoce sunt cele două obiective care trebuie să
orienteze acţiunea specialiştilor. în urma evaluării , ei trebuie să întocmească programe de intervenţie
educaţionalrecuperativă personalizate, prevenind astfel instalarea unor abateri grave, greu recuperabile
sau chiar irecuperabile.
în concluzie, etapele acestui amplu şi complex proces sunt:
Depistarea
Evaluarea complexă
Precizarea nevoilor copilului
Elaborarea planului de servicii personalizate (PSP)
Elaborarea programului de intervenţie personalizat (PIP)
Evaluarea eficienţei planului şi programului şi oferirea (dacă este cazul) de
programe suplimentare

în continuare vom face unele precizăr i cu privire la cele două instrumente: PSP şi PIP. PSP şi
PIP sunt două instrumente diferite, dar complementare.
în timp ce PSP fixează obiectivele generale şi stabileşte priorităţil e pentru a răspund e
nevoilor globale de dezvoltare ale copilului, PIP identifică modalităţil e de intervenţie
prin care se operaţionalizează obiectivele generale propuse în PSP.

Dacă PSP vizează satisfacerea ansamblului cerinţelor copilului, câmpu l de aplicare al PIP se
limitează la un singur domeniu de dezvoltare şi învăţar e
PSP se derulează pe o perioadă de timp mult mai mare decâ t PIP (care cuprinde o perioadă
restrâns ă de 3 6 luni)
PSP presupune participarea unei echipe multidisciplinare (medic, psiholog, psihopedagog,
profesor, kinetoterapeut, asistent social), iar PIP poate fi realizat de o echipă restrâns ă
sau de un singur specialist.

Planul de Servicii Personalizate (PSP) are următoarel e funcţii:

stabilirea cerinţelor prioritare ale dezvoltări i copilului, în raport de capa cităţil e şi
potenţialul său , pe domenii de intervenţie
stabilirea scopurilor, serviciilor, programelor sau intervenţiilor asupra copilului

precizarea responsabilităţilor , identificarea resurselor şi a serviciilor dispo nibile în

comunitate
stabilirea unui program de realizare a acestor obiective.

152
 După identificarea forţelor şi necesităţilo r copilului şi stabilirea priorităţilo r cerinţe lor de
dezvoltare şi învăţare , PSP trebuie să specifice:
scopurile dezvoltări i şi învăţări i
repartizarea responsabilităţilo r între membrii echipei pluridisciplinare. In funcţie de
dificultatea dominantă a copilului, trebuie numit un responsabil de caz
stabilirea termenelor de realizare a PSP (PSP trebuie evaluat şi revizuit anual).
Scopurile şi obiectivele generale sunt enunţuri generale cu privire la aşteptăril e de dezvoltare
preconizate. Ele trebuie clasificate în funcţie de priorităţi , să fie realiste, limitate ca numă r (34) şi să
fie exprimate întrun limbaj clar, accesibil, ca să poată fi înţelese atâ t de copil, câ t şi de alte persoane
implicate în derularea programului.

STRUCTURA UNUI PLAN DE SERVICII PERSONALIZAT

Numele şi prenumele copilului

Data realizări i PSP
Responsabil de caz
Membrii echipei
TIPURI DE DIFICULTĂŢ I PRIORITĂŢ I SCOPURI

COMPETENŢ E
SERVICII
Ce poate face C e nu poate face Ce ar trebui să

copilul.Cei place? copilul achiziţionez e

1
2
3
4
Educaţiona l
Social
Medical şi
psihoterapeutic
Alte tipuri de
servicii

Programul de intervenţi e personalizat (PIP)

Ca şi PSP, PIP este un instrument de planificare şi coordonare. El este un instrument de lucru
permanent, în direcţia realizări i obiectivelor propuse în PSP, pentru un anumit copil.
PIP este o parte a PSP care precizează modalităţil e de intervenţi e prin care se ating
scopurile PSP.
PIP prinde viaţă acolo unde se încheie PSP.
Echipa restrânsă , care coordonează PIP, se compune din persoane calificate pe domenii:
logopedie, kinetoterapie, terapie ocupaţională etc.
PIP vizează deci un anumit obiectiv de învăţare , întrun anumit domeniu.

STRUCTURA PLANULUI DE INTERVENŢI E PERSONALIZAT

Un PIP trebuie să cuprindă următoarel e elemente:
Obiectivele învăţării , care sunt mai specifice şi mai precise decâ t scopurile. Enunţul
obiectivului învăţări i conţine descrierea comportamentului reprezentativ pentru achiziţia
vizată , a condiţiilor de realizare a acestui comportament şi pragul minim de reuşită pe
scara achiziţiilor.
Strategiile de intervenţi e

153
 Evaluarea învăţări i şi a intervenţiilo r
Revizuirea PIP şi luarea deciziilor

Explicaţii:
Definirea obiectivelor învăţări i presupune deci demersul de transformare a scopurilor
descrise în PSP, în obiective de învăţar e concretă .
După identificarea comportamentelor „ţintă " enunţul obiectivelor se face în termeni de
comportament observabil şi măsurabi l (ex: verbe: merge, vorbeşte reflectat, îşi încheie singur haina,
ştie tabla înmulţirii etc.)
Precizarea condiţiilo r presupune indicarea unor informaţii privind timpul, locul, materialul,
ajutorul acordat pentru manifestarea unui anumit comportament.
Pragul reuşitei este un indice cantitativ care stabileşte minimumul ce trebuie realizat pentru
ca obiectivul să fie declarat atins. Atingerea pragului stabileşte momentul în care intervenţia poate
înceta. El se formulează sub formă de procentaj, proporţie, frecvenţă , durată .
Un ultim demers în formularea unui obiectiv este precizarea duratei de realizare (ex: întro
lună elevul X va învăţ a tabla înmulţirii cu 5).
Strategiile de intervenţi e şi învăţar e
Este o a doua etapă în elaborarea PIP, care inventariază mijloacele utilizate pentru a ajuta
elevul să realizeze obiectivele vizate.
Descrierea strategiilor indică ce trebuie să facă specialistul şi sarcina pe care trebuie să o
execute elevul pentru a atinge un obiectiv.
Strategiile stabilesc: CINE execută ; CÂN D execută ; CUM execută . Strategia de învăţar e
este un mod dea selecţiona informaţii, dea le organiza, dea le
memora şi un mod de utilizare pentru a răspund e eficient diverselor situaţii. înainte de a alege aceste
strategii, trebuie identificate obstacolele ce pot împiedeca atingerea obiectivului şi soluţiile de
contracarare.
Evaluarea învăţări i şi a intervenţiilo r
Această evaluare trebuie să permită atâ t aprecierea gradului în care elevul a atins obiectivele
învăţării , câ t şi eficienţa strategiilor de intervenţie folosite.
Măsurare a precede evaluarea. Măsurare a constă în determinarea valorii unei acţiuni cu
ajutorul cifrelor, în timp ce evaluarea este aprecierea fenomenului cu ajutorul datelor obţinute prin
măsurare .
Pentru PIP este indicată forma de măsurar e şi evaluare prin obiective, numită şi criterială .
Ea constă în a stabili dacă subiectul a achiziţionat comportamentulţintă , enunţat prin obiectivele
învăţării , depăşin d pragul de reuşită stabilit.
Procesul de măsurar e şi evaluare este continuu, realizândus e înaintea conceperii sau la
începutul derulări i PIP, în timpul sau la sfârşitu l demersului de intervenţie şi învăţare .
Evaluarea şi revizuirea PIP
Această revizuire nu trebuie efectuată la perioade mai mari de 3 luni.
In această a patra etapă a PIP se estimează dacă obiectivele au fost atinse sau nu şi se iau
decizii în consecinţă . Dacă , de exemplu, un obiectiv a fost atins, se trece la alt obiectiv. Dacă nu este
atins, se poate decide, pur şi simplu, continuarea programului încă o perioadă . Dacă este evident că
elevul na făcu t nici un progres, trebuie revizuite strategiile de intervenţie. în general, se va începe cu
modificarea elementelor din PIP, cele mai uşor de efectuat şi mai sigure ca impact asupra învăţării . De
exemplu, se poate decide acordarea unui sprijin suplimentar sau alegerea unei alte metode de la care se
aşteaptă o reacţie mai bună din partea elevului. Dacă nici aşa nu se obţin rezultate, se poate schimba
tehnica de prezentare a sarcinii. Şi astfel modificăril e vor continua pân ă la atingerea obiectivului vizat.

PIP implică în realizarea sa: specialiştii care realizează intervenţia, copilul, părinţii .

154
 STRUCTURA UNUI PIP

Numele/prenumele copilului
Vârst a
Domeniul de intervenţie
Specialişti implicaţi
Data realizări i PIP
Data revizuirii PIP

OBIECTIVE Metode Perioada Criterii minimale Metode

şi mijloace de apreciere şi instrumente
de intervenţie
de realizare a progreselor de evaluare
1.
2.
3.

în continuare prezentă m un exemplu de PIP realizat de prof. psiholog P. Lungu.

PROGRAM DE INTERVENŢI E PERSONALIZAT ÎN CADRUL ACTIVITĂŢILO R DE

TERAPDX EDUCAŢIONAL Ă COMPLEXĂ ŞI INTEGRATĂ

Informaţi i de bază :
Nume elev: XX
Data naşterii: 1987
Psihodiagnostic: deficienţă mintală medie la limita inferioară/D M Severă Q.I.
45 (BinetSimon)

Tulburăr i de coordonare psihomotrică

Infantilism afectiv accentuat
Stăr i de disonanţă afectivraţională
Data de elaborare a programului septembrie 1999

Starea actuală a subiectului:

Sector de referinţă : probleme de sănătate , enurezis, epilepsie, fatigabilitate accentuată , răcel
i frecvente)
rezultate obţinute în urma aplicări i testului Gunsburg de evaluare progresivă a
dezvoltări i sociale
Comportament cognitiv
Limbaj şi comunicare: nu sunt formate deprinderile de scriscitit, dar recunoaşte o mare parte
din litere şi scrie şi citeşte cuvinte monosilabice în mod mecanic (dislexie, disgrafie accentuată pe fond
de dislalie polimorfă )
vocabular sărac , posibilităţ i de exprimare reduse, tulburăr i semantice accentuate

Matematica:
parţial realizate deprinderile de numeraţie 1 20
nu sunt realizate deprinderile de calcul oral în limita 1 10
realizează în plan concret adunăr i şi scăder i în activităţil e dirijate de
profesor
cunoaşte parţial monedele şi bancnotele, ştie parţial preţul alimen telor de
bază

155
 Autonomie personală :
aria de autoservire schema corporală este realizată relativ slab, deprin derile de
igienă personală şi de păstrar e a sănătăţi i parţial dezvoltate
aria de autonomie personală în mediul ambiant: cunoştinţe incomplete şi
deprinderi parţial dezvoltate

aria de relaţii sociale conduite şi atitudini dominante de infantilism afectiv şi stăr i

de disonanţă (stăr i de afect contradictorii)
posibilităţ i relativ bune pentru dezvoltarea atitudinilor de relaţionare pozitivă în
grup datorită dorinţei de a fi impreună cu alţii/altele: familia manifestă o atitudine
de supraprotecţie, dar se ocupă de copil (o duce/aduce la/de la şcoală , cere
periodic informaţii despre evoluţia copilului, este receptivă la sugestiile date de
factorii educativi din şcoală , prezentân d informaţii cu privire la comportamentul
ei in familie şi în diverse situaţii sociale);
din partea colectivului clasei se manifestă în general atitudini de acceptare a ei şi
de a o ajuta pentru a realiza diverse sarcini motiv de referinţă prezintă posibilităţ i
relativ bune pentru dezvoltarea deprinderilor de autoservire şi a capacităţilo r de
autonomie socială şi personală ; manifestă dorinţa de a se integra în grup.

III. Instrumente utilizate în evaluare:

Testul BinetSimon
Matricele progresive Raven
Testul de motricitate generală Ozeretski
Proba Harris
Testul de orientare spaţială Head
Probe curriculare
„Scal a de evaluare a dezvoltări i sociale", adaptare după Gunzburg (PAC I):
Chestionare pentru familie
Convorbirea individuală şi în grup
Observaţia spontană şi dirijată

IV. Capacităţi , competenţe , abilităţi , lacune, slăbiciuni , nevoi:

Posibilităţ i relativ bune de comunicare orală , gestuală , expresivă
Capacitate relativ bună de învăţar e comportamentală prin imitaţie
Sociabilitate relativă
Dorinţa de relaţionare în grup blocată de timiditate
Lipsa încrederii în sine
Slaba coordonare psihomotrică
Stăr i de disonanţă afectivrelaţională
Nevoie de afecţiune, de integrare, de modele socioumane şi de sprijin permanent
din partea celorlalţi
Obiectivele programului:
Programul încearcă o contracarare a deficienţelor psihice (recuperare/compensare)
prin faptul că oferă elevului posibilitatea:
de a întâln i o mare varietate de stimuli în cadrul activităţilo r terapeutice
de a efectua direct o gamă variată de exerciţii în cadrul unor activităţ i simple, accesibile şi în
ritm propriu atâ t la clasă , câ t şi individual, în cadrul cabinetelor de terapie

de a cunoaşte lumea prin intermediul tuturor canalelor de recepţie: tactil, kinestezic, văz , auz,
limbaj etc.

156
 abilitarea subiectului pe planurile motric, senzorial, perceptiv, de
gândire , de limbaj şi comportamental, astfel încâ t să devină mai apt
pentru activitatea educativterapeutică din şcoală şi pentru activităţil e
sociale, în general
descoperirea şi folosirea potenţialităţilo r psihice de învăţar e ale
subiectului, a ritmului propriu de achiziţie prin observarea zilnică a
comportamentului acestuia şi prin concentrarea tuturor informaţiilor
din cadrul familiei şi de la toţi factorii educativi din şcoală
diminuarea dizabilităţilo r sale printrun antrenament continuu şi
gradual, atâ t la clasă , câ t şi în cabinetele de terapie pentru
aducerea subiectului la un nivel mai bun de funcţionalitate
psihică generală , pentru a putea dobând i o experienţă cognitivă şi
superioară celei dobândit e spontan
abilitarea copilului pentru o mai bună inserţie socială în şcoală , familie
şi societate, în general.
Scopurile prog amului:
dezvoltarea motricităţti i generale
dezvoltarea finei motricitati
educarea echilibrului şi a ritmului mişcărilo r
exersarea dominantei laterale
formarea unei imagini corecte a schemei corporale
dezvoltarea capacităţilo r necesare pentru autoservire şi pentru
efectuarea diferitelor activităţ i practice simple
dezvoltarea capacităţi i de discriminare vizuală şi a memoriei vizuale

dezvoltarea percepţiei spaţiale

dezvoltarea capacităţi i de a desprinde obiectul de fondul perceptiv
dezvoltarea capacităţi i de discriminare auditivă
dezvoltarea capacităţi i tactilkinestezice
dezvoltarea capacităţi i de a raţiona în plan perceptiv
îmbogăţire a limbajului
dezvoltarea înţelegerii
dezvoltarea capacităţi i de orientare şi adaptare la mediu dezvoltarea
deprinderilor de autoservire şi de autonomie personală (activităţ i
practice simple de igienă şi păstrar e a sănătăţii ) dezvoltarea
atitudinilor pozitive de relaţionare în grup.

Pornind de la câtev a obiective ale ludoterapiei şi ale organizări i şi formări i autonomiei

sociale şi personale, am întocmit un proiect de intervenţie personalizat de scurtă durată (secvenţial)
care are ca temă familia, avân d ca obiectiv central reglarea comportamentului socioafectiv
relaţional în şcoală şi în familie (diminuarea stărilo r de disonanţă afectivcomportamentală) .

CONCLUZII, OBSERVAŢII , RECOMANDĂR I

Evaluarea rezultatelor obţinute la şase săptămân i după aplicarea acestui subprogram,
folosind cu precăder e tehnica modelări i şi simulări i comportamentelor socio afective şi a
psihoterapiei de expresie, a evidenţiat o reducere parţială a disonanţei afectiv relaţionale şi o
relativă dezvoltare a deprinderilor de activitate practică simplă , dar şi necesitatea reproiectări i
unui nou subprogram de intervenţie personalizat care urmează să fie realizat în echipă .

157
Concluzionând , se constată necesitatea:
reluări i unor activităţ i ce ţin de autoservire, motricitate fină, coordonare
oculomotorie
colaborări i periodice a asistentului social cu familia, aceasta din urmă urmân
d să devină coparticipantă la program
consilierii periodice a familiei pentru renunţarea la atitudinea de
supraprotecţie şi pentru redarea încrederii în sine a subiectului
elaborări i de programe complementare şi pe structura altor sub module din
curriculumul şcolii speciale privind şcoala, locuinţa, alimentaţia,
sănătatea , autoservirea, mijloacele de transport, oraşul, timpul şi mai
ales activităţil e cu conţinut practic (deprinderi de conduită civică )

Se recomandă :
folosirea testului situational: subiectul să fie pus în situaţii de viaţă reale (de
ex. serbarea zilei onomastice îh mediul familial, vizite în muzee,
vizionarea de spectacole cu clasa, cu familia, cu clasa în cofetărie , etc.)

să i se dea subiectului sarcini gospodăreşt i în clasă şi în familie

în cadrul tuturor activităţilor , subiectul să fie stimulat pozitiv pentru
dezvoltarea motivaţiei intrinseci privind activitatea de invăţareterapi e

activităţ i periodice de schimb reciproc de informaţii în cadrul echipei a

tuturor factorilor educativi din şcoală , care să conducă la acţiuni
instructiveducative unitare.
implicarea comunităţi i în cadrul activităţilo r educative (familie, medic de
familie, biserică etc.)

158
 REZULTATE OBŢINUT E
SCOP OBIECTIVE DE ÎNVĂŢAR E STRATEGIE
COMENTARII
1 2 3 4
LUDOTERAPIE
Joc didactic: Pe cine invit de ziua mea? elevul necesită ajutorul colegilor şi
copiii clasei vor spune, pe rând , care le sunt al educatorului.
invitaţii la petrecerea de ziua lor;
elevul va spune şi el pe cine invită ;
se simulează o petrecere în familie.

TERAPIA COGNITIVĂ TIP B Joc

didactic: Cu familia în vacantă
In două săptămâni , elevul va
Va cunoaşte şi va putea spune care sunt membrii
identifica membrii familiei sale: mama, tata, sora,
propriei familii fratele, bunicii, mătuşa ,
unchiul
elevul se află în imposibilitatea de a
se stabileşte împreună cu elevii clasei ce interpreta corect rolul dat, mecanismul
membrii ai familiei ar putea merge imitaţiei fiind relativ eficient;
împreună în vacanţă ; necesită o activitate individualizată în
elevul va spune pe cine preferă din familie cadrul cabinetelor de terapie.
să meargă cu el în vacanţă ;
se va face o mică scenetă în care fiecare
copil va avea rolul unui membru al
familiei; elevul va primi şi el un rol.

TERAPIE OCUPAŢIONAL Ă
Desen cu tema: "Familia mea". elevul nu poate desena silete umane decâ t
după contur, cu sprijinul profesorului.

TERAPIE PSIHOMOTRICĂ
Colaj: Familia mea.
copiii vor decupa diferite siluete desenate
pe hârti e glasată şi le vor lipi pe coli din
bloc de desen, sub forma unui colaj;
pentru a le lipi, siluetele vor fi deja decupate,
exceptân d una la alegerea elevului/ei.
subiectul mânuieşt e cu greu foarfecă ,
decupează cu foarte mare greutate şi nu
poare urmăr i corect conturul siluetei;
lipeşte greşit şi foloseşte multă pastă de lipit;
nu poate alcătu i singur un colaj;
necesită sprijinul profesorului şi
execiţii suplimentare individualizate în
cadrul cabinetelor de terapie.

159
 3 4

LUDOTERAPIE
Joc didactic: O zi a familiei mele omite unele acţiuni şi nu le poate reda în
elevii vor interpreta rolul a cât e unui membru ordine cronologică ;
al familiei respective, adică ce anume face necesită exerciţii individualizate în cadrul
acesta întro zi de lucru, de dimineaţă pân ă cabinetelor de terapie pentru corectarea
seară : cum se trezeşte, cum se pregăteşte tulburărilo r de orientare în timp şi spaţiu.
pentru plecarea de acasă cătr e locul de muncă ,
întoarcerea acasă , masa în familie, seara în
familie, pregătire a de culcare;
elevul va primi şi el un rol în care va arăt a ce
face, începân d de dimineaţa pân ă seara în
familie, întro zi lucrătoare .

TERAPIA COGNITIVĂ TIP B elevului i se explică , individual, ce înseamnă

Joc didactic: Ce meserie avem în familie fiecare meserie. Este pus să repete şi îi este
elevii vor spune, pe rând , ce ocupaţie are corectată pronunţia defectuoasă ;
fiecare membru al familiei; este ajutat de profesor şi copiii care mimează
Va cunoaşte ocupaţia In zece zile, elevul va putea
vor mima activitatea acestora; activitatea spusă de el;
membrilor propriei spune care sunt ocupaţiile
elevul va spune cu ce se ocupă mama, tata, necesită exerciţii individuale în cadrul
familii membrilor familiei
fraţii, unchiul, bunicul. cabinetelor de terapie, unde va viziona
diapozitive din lumea meseriilor;
joc individualizat cu păpuşi marionete.
TERAPIE OCUPAŢIONAL Ă
Desen cu temă dată : O zi a...
elevii vor desena ceea ce face unul din părinţ i elevul nu corelează spaţiile integral şi nu
la locul de muncă ; respectă limitele acestuia;
elevul va primi o fişă pe care este desenată recunoaşte numai pe baza întrebărilo r
activitatea mamei şi va trebui să recunoască ajutătoar e pe cine reprezintă fişa.
despre cine este vorba şi să o coloreze.
TERAPIE PSMOMOTRICĂ elevul decupează greu şi reuşeşte să decupeze

Abilitare manuală (uneltele) o singură unealtă aflată la întâmplar e în

unelte necesare pentru diverse meserii; cabinetul de terapie;
elevul va decupa uneltele de muncă folosite de exerciţii de sortare a unor cartonaşe
tată l lui la locul de muncă . reprezentân d diferite unelte de muncă .
1 60
 1 2 3 4
TERAPIE COGNITIVĂ TIP B
Ce face mama în gospodărie reuşeşte să imite destul de bine maturatul.
copiii vor denumi activităţil e din gospodări e
ale mamei, vor spune cu ce o ajută şi cum
fac acest lucru (simulare);
elevul va imita una din activităţil e mamei.

LUDOTERAPIE
Joc didactic: Aşteptăm musafiri slaba coordonare oculomotorie.
elevii vor fi împărţiţ i pe grupuri de lucru:
unii fac curat în dormitor, alţii în sufragerie,
alţii în bucătărie , fiecare avân d sarcina lui;
elevul va da cu mătur a în dormitor.

îşi va însuşi activităţil Va şti în termen de o lună de TERAPIE OCUPAŢIONAL Ă

e ce se desfăşoar ă în zile să aranjeze patul, să facă
gospodări a proprie ordine în dulap, să mătur e şi
să spele pe jos, să şteargă
praful, să şteargă masa
Colorare după contur
copiii vor primi cât e o planşă în care
sunt desenate diferite acţiuni din
gospodărie , urmân d să o coloreze;
elevul primeşte o planşă care conţine o
imagine a unei fetiţe ce aranjează masa;
în finalul activităţii , elevii vor aranja
planşele, întâ i după locul în care se
desfăşoar ă acţiunea ilustrată (baie, bucătărie ,
sufragerie, dormitor) şi apoi, după
succesiunea acţiunilor ilustrate.
elevul colorează , parţial, făr ă să se
încadreze în spaţiu;
necesită sprijin şi exerciţii individuale în
cabinetul de terapie pentru corectarea
tulburărilo r spaţiiotemporale;
se folosesc seturile pentru păpuş i (baia,
bucătăria , sufrageria, dormitorul).

TERAPIE PSmOMOTRICĂ
E zi de curăţenie
elevii vor face curat în clasă , avân d rezolvă bine şi cu plăcer e sarcina.
sarcini precise;
elevul va şterge praful de pe bănci .

161
 BIBLIOGRAFIE

ARCAN P., CIUMŔGEAN U D. Copilul deficient mintal, Ed. Facla 1 9 8 0 .

2 .BLUMA şi colab. Ghidul Portage, 1 9 7 6 .
3 .BONTILĂ G. C. Teste psihologice, 1 9 6 9 .
4. BOREL MAISONNY S. Langage oral et écrit, Vol. I II, Ed. Delachaux et Niestlé,
Paris 1 9 5 6 .
5. BoiCl G. (coord.) Evaluarea copiilor cu cerinţeeducative
speciale în perspectiva
integrării, Ed. Timpul, Reşiţa 1998 .
6. DALE J. Ghidul progresului. 1972.

Dima S. (coord) Copilăria, fundament al personalităţii,Ed. Revista învăţă mântulu i preşcolar,

Bucureşti 1997 .

Ghid de predareînvăţarepentru copii cu cerinţe educative speciale, UNICEF & RENINCO, 2 0 0

0.

9. GlLLY bun, elev slab, E.D.P. 1976.

M. Elev
10 . GHEORGHIŢA N., FRADIS A. Metodologia recuperării lexiei şi grafiei la afazici,
Academia de ştiinţe medicale, I.N.P., Bucureşti, 1978.
11. KULCSAR T. Factori psihologici ai reuşitei şcolare, E.D.P. 1978.
12 . KREINDLER A. Agnozii şi apraxii, Ed. Academiei 1977.

13 . LUNGU NlCOLAE S. Teste psihologice, Bucureşti, 1 9 9 1 .

14. LOBROT M. Lire avec épreuves pour évaluer la capacité de lecture, Paris, Editions
ESF, 1980 Testarea psihologică a copilului mic,
15 . MTTROFAN N. Ed. PRESS Mihaela SRL,
Bucureşti, 1997.
16 . Muşu I. TAFLAN A. (coord.) Terapia educaţională integrată, Ed. Pro Humanitate,
1999.
17. MclNNES J.M., T. REFFRY J. A. Copilul cu surdocecitate. Ghid de dezvoltare,
Bucureşti, 2001.
18. PŔUNESC U C. Tulburări de limbaj la copil, Ed. Medicală Bucureşti ,1984.
19. PLANCHARD E. Cercetarea în pedagogie, E.D.P., 1972.
20. Rééducation ortophonique nr. 197/1999.
21. ŞCHIOPU U., PISCOIV. Psihologia generală şi a copilului, E.D.P., Bucureşti, 1982.
22. VERZA E., PĂU N E. (coord.) Educaţia integrată a copiilor cu handicap, As.
RENINCO UNICEF, Bucureşti, 1998.
23. VERZA E., VERZA FL. Repere psihogenetice şi psihodinamice în cunoaşterea şi
evaluarea copilului, Bucureşti, 2000.

24. VLAD E., Evaluarea în actul educaţionalterapeutic, Ed. Pro Humanitate

Bucureşti, 1 9 9 9 .
25. Vrăşma ş E., Stanică C. Terapia tulburărilor de limbaj. Intervenţii logopedice, E.D.P.,
Bucureşti, 1997 .
26 . Vrăşma ş Ecaterina, Educaţia copilului preşcolar. Ed. Pro Humaninate, Bucureşti,
1999.
2 7 . Zôrg ô B., Radu I. Studii de psihologie şcolară
162
bucharest@unicef . org
www . unicef . org