Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
demonstrativitate,
hiperexactitate,
hiperperseverenta,
diagnostica
tendinta
spre
accentuare
in
comportament.
TIMP.
Timpul de lucru este nelimitat, fr presiuni, fr constrngeri. n linii mari,
timpul de lucru variaz ntre 30 60 min. (exclusiv pe subiect). Ca perioad
a zilei, chestionarul poate fi aplicat oricnd, numai dac subiectul nu se afl
ntr-o stare de oboseal, tensiune sau grab; acestea falsific rspunsurile.
CORECTARE.
Pentru facilitarea realizrii acestei secvene, redm mai nti, dup
H.Schmieschek, n tabelul de mai jos, cheia rspunsurilor simptomatice
pentru fiecare dintre cele 10 grupe. Numerele din tabel se refer la numrul
ntrebrilor din chestionar.
I. Demonstrativ
VI. Distimic
NU: 51.
(* 3)
(* 2)
II. Hiperexact
VII. Ciclotim
84.
NU: 36.
Nu: -
(* 2)
(* 3)
III. Hiperperseverent
VIII. Exaltat
Nu: -
(* 2)
(* 6)
IV. Nestpnit
DA: 8, 20, 30, 42, 52, 64, 74, 86.
IX. Anxios
DA: 16, 27, 38, 49, 60, 71, 82.
NU. -
Nu: 5. (* 3)
(* 3)
V. Hipertim
X. Emotiv
Nu: (* 3)
Nu:
25.
(* 3)
Aadar, dac la ntrebrile 5, 12, 25, 31, 36, 46, 51, 53, 59 i 65
subiectul subliniaz NU, rspunsul este simptomatic i va fi socotit drept
DA.
COTAREA.
simptomelor pentru fiecare dintre cele 10 grupe, calcul care este uurat
prin marcarea prealabil cu +. Semnele se adun, apoi se verific din nou
corectitudinea cotrii, pentru a evita srirea peste un rspuns; fapt care ar
duce la modificarea rezultatului.
INTERPRETARE FACTORI
I. FIREA DEMONSTRATIV
capacitate anormal de refulare;
laud de sine;
activitate practic cu scop de a se impune;
autocomptimire;
hotrri pripite;
mare adaptabilitate la oameni;
fantezie.
n copilrie citesc cu plcere pentru alii, egoiti, refuleaz cu
uurin, mincinoi, amabilitate cu cei mari, pripeal.
II. FIREA HIPEREXACT
III. FIREA HIPERPERSEVERENT
perseverare anormal a afectului;
susceptibilitate;
se simte uor jignit;
nu accept critica;
procentul subestimat al propriei valori;
gelozie;
ipohondrie;
ndrtnic;
dezvoltare paranoic n urma alternanei succes eec.
IV. FIREA NESTPNIT
reacioneaz impulsiv;
conformaie atletic prefer activitatea fizic;
schimbri dese de serviciu;
nu le plac investigaiile medicale;
nu au scrupule morale;
mnnc i bea orice le place (alcoolici cronici i
prostituate);
la adolescen fug de acas;
gndire lent, greoaie;
povestesc detalii;
pedani;
pot trece de la indispoziie la depresie i de aici la suicid.
V. FIREA HIPERTIMIC
veselie continu;
nevoie de aciune (de aceea sunt mprtiai);
digresiuni n gndire (fug de idei);
stabilesc uor relaii;
nclinaie spre alcool (n combinaie cu trstura
demonstrativ).
VI. FIREA DISTIMIC (TEMPERAMENT DEPRESIV)
serios;
contiincios;
meditativ;
afectat de evenimentele triste ale vieii;
imbold spre aciune diminuat;
gndire lent.
VII. FIREA CICLOTIMIC
alternana strilor hiper i hipotimice (oscilaie n funcie de
ambian i teme de discuie);
calomniaz;
falsific;
neal.
VIII. FIREA EXALTAT
se entuziasmeaz i disper uor;
dragoste pentru muzic, natur, religie, filozofie;
I. FIREA DEMONSTRATIVA
Persoana se caracterizeaza printr-o mare capacitate de refulare.
Aceasta o ajuta sa traiasca rolurile atat de intens incat, in cazurile de
accentuare a acestei trasaturi, falsifica realitatea fara sa-si dea seama.
Daca in limitele normalitatii demonstrativitatea se manifesta printr-o mare
capacitate empatica, prin imaginatie, adaptabilitate, mobilitate a expresiei,
in cazurile morbide se manifesta ca personalitate isterica cu insusirile :
minciuna, inconsecventa, delincventa, etc.
capacitate normal de refulare;
laud de sine;
activitate practic cu scop de a se impune;
autocomptimire;
hotrri pripite;
mare adaptabilitate la oameni;
fantezie.
n copilrie citesc cu plcere pentru alii, egoiti, refuleaz cu
uurin, mincinoi, amabilitate cu cei mari, pripeal.
II. FIREA HIPEREXACTA
obsesive (paranoid inseamna tendinta spre idei fixe). Pot aparea dezvoltari
paranoice cu caracter delirant (ca gelozia care deriva din oscilatia dintre
speranta si teama, ce conduce la intensitatea afectului).
IV. FIREA NESTAPANITA
Se manifesta gradual de la firea nestapanita la psihopatia epileptoida
(fara o adevarata legatura cu epilepsia).
ESENTA: Pentru comportament sunt hotaratoare impulsurile,
instinctele, sentimentele si nu considerentele rationale. Ratiunea e mai
putin luata in seama. Se manifesta dorinte de descarcare nervoasa,
resimtita mai mult fizic decat psihic.
Manifestare: reactioneaza impulsiv. Cand nu le convine ceva, isi arata
nemultumirea prin mimica, cuvinte, formuleaza pretentii sau se retrag
suparati. Se cearta pentru nimicuri cu sefii si colaboratorii, devin agresivi,
trantesc lucrarea pe birou, isi dau demisia, nu se gandesc la urmari. Au
incaierari cu oamenii pentru ca daca mania lor creste, cuvintele sunt
urmate de fapte. Sunt mai iuti la fapte decat la vorbe.
Nu se poate spune ca actiunile lor sunt pripite, ci mai degraba ca iritatia
lor creste asa de mult in intensitate, incat presupune o descarcare.
Dominarea de catre impulsuri se manifesta prin faptul ca:
Mananca si beau ce le place. Devin alcoolici, nestapaniti in domeniile
sexuale (au raporturi sexuale foarte frecvente.psihopatele epileptoide
in tinerete cedeaza usor, unele devin prostituate).
Inclinatie deosebita pentru munca fizica, care nu li se pare grea si in
acest domeniu obtin rezultate mult mai bune decat altii. Ii supara mai
degraba perturbarile din activitatea lor. Nestatornicia
in viata
profesionala se datoreaza starii de proasta dispozitie si iratibilitate. Isi
schimba des serviciul.
Nu prea au tendinta de a vorbi, caci a vorbi inseamna a gandi, ceea
ce nu le e caracteristic.
Fire greoaie, care nu permite o dezvoltare in ritm rapid a reactiilor
afective. Afectele se umfla excesiv, in loc de a se intensifica
exploziv. Au o predispozitie spre ample manifestari de manie si mai
putin pentru explozii bruste cum au colericii.
In timpul examenelor medicale sunt tacuti, morocanosi si nu raspund
decat la strictul necesar. Examenele medicale sunt dezagreabile.
Nu prea au scrupul moral. Comit in imprejurari favorabile cu usurinta,
acte necinstite, furturi. Crima premeditate nu le este caracteristica, ci
numai cea sub forma violentei fizice. Adolescentii ataca fetele. Nu au
intelegere pentru cerintele sociale pentru ca acestea reclama o
V. FIREA HIPERTIMICA
Se manifesta gradual de la hipertimie la hipomanie.
Manifestare:
veselie - viata privita sub latura placuta, ca fiind placuta,
trecandu-se usor peste necazuri.
dorinta de actiune - care poate duce la realizari de valoare, inventii,
inovatii.
nevoia de a vorbi - sociabili, de aceea inclinatia de a bea ca urmare
a numarului mare de prieteni. In reuniuni sunt antrenanti, cu umor,
nu plictisesc, au teme noi de discutie.
Digresiune in gandire insotite de bogatia de idei, stimulatoare
pentru munca productiva, dar care pot duce si la fuga de idei.
Componentele comportamentului hipertimic care se refera la afectivitate,
gandire si vointa nu coexista intotdeauna in acelasi grad. In general sunt
egale ca si in cazul hipomaniei.
HIPOMANIACII:
Combinatie intre veselie care constituie in acest caz o primejdie, caci
lucrurile sunt tratate cu usurinta, cu superficialitate. Lipseste simtul
datoriei, lipsesc remuscarile, apar usor abateri de la estetica.
Isi pericliteaza reputatia si situatia materiala.
Veselia se transforma frecvent in iritabilitate, nevoia de actiune in
masura excesiva duce la activitate febrile dar sterile, indivizii sunt
imprastiati.
Digresiune in gandire care conduce la fantezi cu idei nerealiste.
VI. FIREA DISTIMICA
Se manifesta in grad inalt ca temperament subdepresiv. Gravitatea
depresiunii psihice nu merge in paralel cu gravitatea evenimentului, fiind
accentuata firea distimica.
MANIFESTARE:
Afectati in mai mare masura de evenimente triste din viata decat de
cele vesele. Evenimentele zguduitoare pot duce la depresiune reactiva
- cand starea de depresiune este accentuate , de lunga durata.
Seriosi din fire, tinuta etica serioasa.
Inboldul spre actiune este diminuat
Gandirea este lenta
In reuniuni participa putin la conversatii
In prim plan apar sentimente contrare tendintelor egoiste.
CHESTIONARUL H. SCHMIESCHEK
INSTRUCIUNI
Citii cu mult atenie, fiecare ntrebare i rspundei bifnd cu
un X pe DA sau pe NU n foaia de rspuns pe care ai primit-o.
1. n general, suntei un om voios i fr griji?
2. Suntei sensibil () la jigniri?
3. V dau, uneori, repede lacrimile?
4. Dup ce ai terminat cu bine o treab oarecare, vi se ntmpl,
cteodat, s v ndoii, totui, c ai fcut bine i nu avei linite
pn cnd nu v convingei nc o dat?
5. n copilrie, ai fost att de ndrzne (ndrznea) ca i ceilali
(celelalte) de o vrst cu dv.?
6. Dispoziia dv. este schimbtoare de la mare voioie la mare
deprimare?
7. De obicei, ntr-o reuniune amical, suntei n centrul ateniei celorlali?
8. sunt zile n care, fr motiv aparent, suntei mbufnat () i iritat (),
nct este mai bine s nu vi se adreseze nimeni?
9. Credei c suntei o persoan serioas?
10.
11.
12.
13.
14.
Avei ambiia ca, la locul de munc, s facei parte din cei mai
16.
cini?
17.
18.
19.
cunoscuii dv.?
20.
puternice?
21.
22.
nervos)?
23.
24.
interesele dv.?
25.
26.
acas?
28.
29.
capabili?
30.
V nfuriai repede?
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
fcut o nedreptate?
38.
39.
41.
42.
43.
44.
Dac v-a jignit cineva, facei dv. primul pas spre mpcare?
47.
48.
51.
faa publicului?
52.
54.
55.
56.
lacrimile?
58.
dv.?
60.
61.
64.
65.
Rdei des?
66.
68.
69.
70.
72.
73.
75.
76.
uneori, un mare sentiment de bucurie, pentru ca, apoi, s cdei ntro stare grea de amrciune?
77.
reuniune?
78.
79.
oameni?
80.
81.
mult
()
bnuitor
(bnuitoare),
dect
ncreztor
(ncreztoare)?
82.
83.
85.
87.
vorbre/vorbrea?
88.
CHESTIONAR SCHLMIESCHEK
Numele
_____________________
__________________________ Vrsta _________
_______________
Nr.
DA
item
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
NU
Nr.
DA
item
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
41.
42.
43.
44.
45.
46.
47.
48.
49.
50.
51.
52.
53.
54.
55.
56.
57.
58.
NU
Prenumele
Data examinrii
Nr.
DA
item
59.
60.
61.
62.
63.
64.
65.
66.
67.
68.
69.
70.
71.
72.
73.
74.
75.
76.
77.
78.
79.
80.
81.
82.
83.
84.
85.
86.
87.
88.
NU