procesul de invatare la varsta adulta

CUPRINS

Introducere.................................................................................. ..... 2 Particularitati ale procesului de invatare la adulti.............................. 3 Principii ale invatarii la varsta adulta................................................. 6 Strategii si metode in procesul de invatare la varsta adulta…………….. 10 Stiluri de invatare la varsta adulta……………………………………………….. 12 Bibliografie………………………………………………………………………………….16

cand predomina munca. Quellet). reciclare si chiar despre universitati pentru varsta a treia. inca din 1919. conceptul de „educatia adultilor” cunoaste modificari majore pe care le parcurge si in prezent. „proces de asimilare si practicare a informatiilor. procesul de invatare este constructia si reconstructia continua a unui model interior de cunoastere. Treptat. Introducand schimbarea ca 2 . „modificarea valorii pozitive in comportarea rationala umana” (I. infiintata cu mult inainte. poate fi considerata o institutie de educatia adultilor. Osterrieth). profesional. maturitatea. cand se amplifica mult institutiile de profil. mai ales intre om si lume. ASTRA. ce se credea a fi o perioada de liniste si relaxare dupa atatia ani de munca. munca industriala schimba puternic intregul continut al vietii omului. Procesul invatarii la varsta adulta deriva din marile dezechilibre ce s-au produs in a doua jumatate a secolului al XX-lea. Chiar dezvoltarea puternica a invatamantului universitar la sfarsitul secolului trecut si inceputului secolului al XX-lea. Definirea procesului de invatare azi se face din mai multe optici: „transformare a constiintei psihologice a individului” (J. „a schimba sensul experientei umane” (A. Vintanu) etc. In limbajul curent al stiintelor educatiei acest termen a intrat mai ales dupa 1960. cultural. Cerghit). educatia fiind nevoita sa se prelungeasca peste varsta copilariei. despre perfectionare. ca asociatie pentru cultura poporului roman. „a finaliza si promova schimbari in organizarea comportamentala a omului” (P. natural etc. De altfel se considera ca ar exista trei mari secvente ale vietii omului: copilaria. valorilor si actiunilor specifice omului” (N. arata ca era necesara continuarea instruirii si educatiei in perioada adulta. desi din punct de vedere istoric. In fapt. Ea este totodata un proces de umanizare prin care indivizii dobandesc noi calitati umane cu ajutorul carora pot stabili un echilibru relativ stabil cu mediul social. Intr-un fel. precum si cercetarile despre o astfel de problematica. caracterizata prin activitatea de educatie. A.1. Secole de-a randul a staruit credinta ca educatia omului este cea care se realizeaza in prima perioada a vietii omului. apreciere si actiune in raport cu lumea in care traim. Treptat. adica in copilarie. Piaget). Se vorbeste tot mai des despre invatamantul pentru adulti. in Marea Britanie se infiinteaza Comitetul pentru Educatia Adultilor. batranetea. Introducere Termenul de „educatia adultilor” este de data relativ recenta.

Ei învaţă mai eficient într-un mediu democratic. preferand să vadă aplicarea practică a teoriei respective în cadrul unor probleme concrete. Adulţii au o vastă experienţă de viaţă acumulată de-a lungul anilor care trebuie "exploatată". Ei trebuie să fie liberi să se direcţioneze în mod independent. Particularitati ale procesului de invatare la adulti Psihologii au evidenţiat cîteva specificităţi ale adulţilor implicaţi în procesul de invatare: • • Educabilii-adulţi sunt persoane mature care preferă să fie trataţi ca atare. Aceasta nu înseamnă că nu sunt interesaţi de teorie: pentru ei este important să vadă şi aplicarea teoriei. • Adulţii sunt mai nerăbdători în urmărirea obiectivelor de învăţare. sistemul judecatilor de apreciere si capacitatile de actiune. ei se bizuie pe propriile lor forţe şi de aceea preferă să lucreze în mod independent.doar să faciliteze instruirea. participativ şi colaborativ. pe care şi le-au propus. Ei sunt capabili să facă legătura dintre noile informaţii cu experienţa din trecut. iar profesorul .grave conflicte. • • 3 . astfel intre ceea ce gandeste. 2. • Adulţii sunt autonomi şi autodirectivi. Depasirea nu se poate face decat modificindu-se propria cunoastere. Ei au o mai puţină toleranţă pentru activităţile care nu presupun o aplicare imediată şi directă a obiectivelor. Ei sunt mai curand centraţi pe sarcină sau pe problemă. apreciaza si face practic si rezultatele acestora se instituie grave dereglari. preferand situaţii de învăţare activă. • • Adulţii au necesităţi concrete şi imediate. Dacă ceva nu este relevant necesităţilor lor atunci ei nu sunt foarte interesaţi. omul se vede nevoit sa se schimbe si el. Educabilii-adulţi sunt mai realişti şi pot "prognoza" care aspecte din cele învăţate le vor fi de folos şi care nu. decat centraţi pe subiect. Educabilii-adulţi devin nerăbdători şi nervoşi atunci cand se ţin discursuri lungi asupra teoriei. şi nu pasivă.mijloc de adaptare. Adulţii simt nevoia să fie implicaţi activ în stabilirea a ceea ce şi cum urmează să înveţe.

• Adulţii. Educabilii-adulţi au un respect profund pentru profesori. sarcini sau probleme. 4 . • • • • Procesul de invatare la varsta adulta prezinta anumite particularitati. carierei. in principal datorita factorilor. implicandu-se în procesul de instruire. Pana la urma. simt necesitatea de a fi respectaţi de aceştia. au o motivaţie intrinsecă şi sunt orientaţi spre un scop bine definit. asumandu-si fiecare pas in acest process constructiv. Particularitatea cea mai pregnanta a procesului de invatare la varsta adulta o reprezinta faptul ca sursele de invatare sunt extrem de variate si sunt reprezentate intr-o mica masura doar la nivel strict teoretic si intr-o pondere mult mai mare la nivel practic. ci cu predilectie la un proces de invatare si formare a intregii sale structuri psihologice si comportamentale. Procesul de invatare la varsta adulta nu se refera doar la acumularea de elemente utile profesiei. dar mai ales surselor care contribuie la intreg procesul de invatare. Subiecţii adulţi sunt selectivi şi atenţi la relevanţa cunoştinţelor. orice experienta de viata in care adultul a participat in diverse ipostaze – de parinte. care presupune un schimb interactiv de informatii si opinii. activitati in natura etc. dar. au un grad mai înalt de conştiinciozitate. in care experienta anterioara a fiecarui participant duce la relevarea unor cunostinte tacite. invatarea este un act social. orientarea spre rezolvarea unor probleme practice. Adulţii tind spre o orientare educaţională centrată pe viaţă. Ca trasaturi definitorii ale invatarii adultilor trebuie subliniate urmatoarele aspecte: autonomie. dat fiind faptul că montajul pentru instruire al acestora este condiţionat de necesitatea de a şti sau de a face ceva. Adulţii sunt foarte responsabili. De asemenea. asumarea unui rol active. experienta profesionala si de viata. la randul lor. Orice sursa a mediului inconjurator poate fi o sursa importanta in procesul de invatare la varsta adulta: interactiunea cu oamenii. de superior la locul de munca. de vecin sau simplu cetatean – constituie o sursa de informare si de exemplificare a unor situatii practice care constituie surse de perfectionare continue.

• 5 . pensionarea etc. Aşa precum stresul creşte odată cu acumularea evenimentelor ce schimbă viaţa. sursele motivaţionale ale adulţilor sunt următoarele: • Relaţiile sociale: adulţii vin la cursuri de perfecţionare sau la alte activităţi instructive pentru a-şi face noi prieteni sau pentru a fi împreună cu prietenii/colegii/rudele. adultul trece de la postura traditionala de receptor de cunostinte la cea de facilitator al construirii cunostintelor in raport cu oamenii cu care interactioneaza. care "promite" să-I ajute să se adapteze la această tranziţie. divortul. după şi chiar în decursul unui eveniment concret de viaţă. • • • Refugiu sau stimulare: pentru a scăpa de plictiseală. Procesul de invatare la varsta adulta se realizeaza sub imperiul unor motivatii specifice decat cele manifestate la scolari. În această ordine de idei. Odată convinşi că schimbarea este o certitudine. Creşterea sau menţinerea sentimentului stimei de sine şi satisfacţia sunt factori motivaţionali secundari pentru angajarea în învăţare.In procesul de invatare. unii adulţi îşi găsesc salvarea în învăţare. avansare profesională. Astfel. Aşteptările sociale: adulţii se angajează în activităţi de instruire la insistenţa unei autorităţi. Interesul cognitiv: majoritatea adulţilor învaţă de dragul învăţării. un nou serviciu. la recomandările soţului/soţiei. cercetarile efectuate in aceasta directie releva faptul ca adultii cauta experiente de invatare pentru a se adapta la anumite evenimente de viata cum ar fi castoria. De asemenea. Avansarea profesională: adulţii se angajează într-un proces de instruire pentru a obţine beneficii materiale. Adulţii sînt. dispuşi să se implice în experienţe de învăţare înainte. pentru a evita rutina de acasă sau de la serviciu. creşte şi motivaţia de a se adapta la schimbare prin intermediul angajării în situaţii de învăţare. pentru "a ţine piept" concurenţei. în general. la sugestiile prietenilor. exista o corelaţie directă semnificativă între frecvenţa cu care adulţii se ciocnesc cu evenimente de viaţă ce produc schimbări esenţiale în viaţa lor şi căutarea unor oportunităţi de învăţare. adulţii se vor angaja în orice situaţie e învăţare. caută informaţii noi pentru a-şi satisface curiozitatea. prestigiu social.

In procesul de invatare. Pornind de la particularitatile procesului de invatare la adulti mentionate anterior. Este important pentru cursanţi să devină conştienţi că se pot descurca singuri în situaţii de 6 . munca în grup. De asemenea.3. adultii trebuie sprijiniţi să identifice experienţe le relevante de viaţă care îi pot ajuta în acest mediu (calitatea lor de părinte. Adulţii contribuie la situaţia de învăţare cu propria lor experienţă de viaţă. motivatia sa fiind mult mai complexa decat motivatia scolarului. una din cauze fiind faptul ca adultul are deja bine formate procesele psihice. cursantul adult face mai multe asociatii emotionale cu materialul factologic. isi asuma responsabilitatea pentru calitatea insusirii cunostintelor si stie exact ce doreste sa invete sau sa cunoasca.). Principii ale invatarii la varsta adulta Procesul de invatare la varsta adulta este de fapt o problema de restructurare si reorganizare. literatura de specialitate a identificat anumite principii care stau la baza procesului de invatare la varsta adulta: 1. 2. Adulţii dau rezultatele cele mai bune când li se sprijină şi cultivă independenţa. Învăţarea la adulţi se bazează mai mult pe revalorificarea propriei experienţe. rolul formatorului fiind în primul rând acela de a facilita procesul de autoînvăţare. munca voluntară etc.

4. învăţarea are tendinţa de a se concentra pe probleme şi nu pe subiecte. Procesul de educaţie a adulţilor se bazează pe un parteneriat permanent.In procesul de invatare al adultilor este indicat sa se utilizeze cazuri şi situaţii curente deoarece acestea constituie preocuparea cea mai mare a cursanţilor. Rolul formatoruli fiind în mare acela de facilitator al procesului de învăţare. 3. 6. sub ce formă. fiind mai mult practică decât teoretică.învăţare. în care rolul central îl au cursanţii şi nu formatorul. 5. Procesul de învăţare la adulţi se concentrează pe rezolvarea de probleme mai mult decât pe subiecte şi teme abstracte. căpătând caracteristicile unui proces de Peer Education (educaţie între egali) Formatorul şi cursanţii construiesc programul de formare împreună pornind de la experienţa concretă şi nivelul de cunoştinţe actual al cursaţilor. Formatorul nu-şi asumă rolul de expert în domeniu. 7 . La adulţi. la ce grad de finalizare. Evaluarea nevoilor de formare este un instrument util în această direcţie. Teoria este utilă în formarea unui cadru de înţelegere a cazului dar e dificil de susţinut dacă nu e legată de aspectele practice cu care se confruntă cursanţii adulti . Adulţii învaţă făcând. Procesul de invatare la varsta adulta trebuie sa asigure un cadru in care acestia sa facă diferite lucruri – inclusiv greşeli din care pot să înveţe. Procesul de invatare la varsta adulta necesita creeare unor contexte si diferite oportunitati de muncă independentă şi de raportare a experienţei dobândite. Adulţii învaţă cel mai bine când sunt abordaţi la nivelul lor curent de înţelegere şi competenţă. procesul de formare a adulţilor. in care adultii trebuie să afle că se pot descurca singuri. Cunoştinţele şi abilităţile fiecărui lucrător sunt unice – chiar dacă au experienţe profesionale similare. ci de egal. fiind mai mult practică decât teoretică. Eficienţa învăţării la adulţi depinde de claritatea cerinţelor şi aşteptărilor. Acesta principiu se explica prin aceea ca că lucrătorii adulti trebuie sa ştie ce se aşteaptă de la ei – termenul limită. Acesta este singurul mod prin care pot deveni siguri de ceea ce ştiu. Formatorul trebuie să urmărească cu atenţie să creeze cursanţilor diferite oportunităţi de muncă independentă şi de raportare a experienţei dobândite.

ei pot lega cunoştinţele anterioare şi experienţa de conţinutul programului şi cu referire la ceea ce deja ştiu.Adulţii doresc să ştie beneficiul a ceea ce învaţă. Acest principiu scoate in evidenta faptul ca ritmul predari adultilor trebuie adaptat la disponibilitatea cursantilor.instruirea adulţilor este în mod normal bazată pe competenţă. . . Depinzând de program. Învăţarea copiilor tinde să fie de scurtă durată. 8. . programele de instruire ajută adulţii să-şi exercite mai bine meseria. necesităţile şi răspunsul la diverse elemente ale procesului de învăţare. Ei doresc să vadă cum se regăseşte ceea ce învaţă în lumea reală. Ei cer adesea şi doresc să li se spună care sunt valoarea adăugată şi rezultatele proprii înainte de a li se prezenta concepte şi idei.7.adulţii sunt motivaţi de nevoi intrinsece sau dorinţe. . Învăţarea nu este liniară.mediile de instruire a adulţilor sunt variate. orientată pe trecerea unui test. ei diferă în preferinţele de a învăţa. Mediile de instruire ale copiilor tind să fie rânduri de birouri cu faţa la profesor care lecturează. În general. cu mici diferenţe” 8 . În timp ce copii au experienţă de viaţă limitată. Deşi adulţii şi copii împart anumite similitudini. Copiii urmăresc deoarece ei sunt îndrumaţi de alţii.adulţii se aşteaptă să participe la învăţare. copii pot accepta “o să-mi trebuiască odată” ca motiv în a asculta. În general. al departamentului/biroului respectiv şi al organizaţiei. . configuraţia sălii adesea diferă.Adulţii reţin mai curând concepte decât fapte. Adesea. conţinut. ei depind mai mult de cunoştinţele şi îndrumarea profesorilor. cu un câştig imediat. In procesul de invatare la varsta adulta. Cercetătorii au studiat diferenţele modului în care oamenii învaţă începând cu anii 1920. cursantii trebuie să înţeleagă imaginea de ansamblu – locul pe care îl ocupă activitatea sa în realizarea obiectivului general al cazului. activităţi planificate şi instructor.Pe de altă parte. cursanţii adulţi participă la programe de instruire deoarece ei voi sau au nevoie de conţinut informaţional pentru a-şi exercita meseria sau a se dezvolta personal.

au posibilitatea de a asocia noile cunostinte cu experientele anterioare. ceea ce implică împărtăşirea de observaţii. este participativ. furnizeaza feed-back – pentru ca invatarea sa fie eficienta. Rubin şi McIntyre. Rubin şi McIntyre. Strategii si metode in procesul de invatare la varsta adulta 9 . posibilitatea de a-si exprima punctul de vedere. feed-back-ul trebuie sa fie suportiv. 1984). 1984 apud Cooke şi McMahon 2008: II. existenta unui climat psihologic de incredere reciproca. Invatarea la varsta adulta se realizeaza atunci cand procesul de invatare: este directionat de catre adult. experimentarea activă este cazul în care clientul. Experienţa concretă se referă la participarea la evenimentul respectiv şi evaluarea acestuia. acest model poate fi luat drept bază teoretică a acţiunilor de instruire desfăşurate de formator. Formularea de observaţii pozitive şi critice se realizează deseori printr-un proces pe care Kolb l-a numit “de transformare în fapt public”. schimbul de experienta. Formarea de concepte abstracte şi generalizări este examinarea sistematică a modelelor şi dinamicii experienţei concrete care dă sens evenimentului concret trăit. raspunde unor nevoi recent identificate. În sfârşit. punct în care ciclul se reia. este experiential. este reflectiv. 4. prin experimentarea unei situaţii noi (Kolb. asistentul social sau supervizorul pune concret în practică strategiile. Kolb a identificat un ciclu de învăţare alcătuit din patru etape (conform autorilor menţionaţi).1) care au elaborat un model experimental de învăţare care descrie cum anume învaţă oamenii. sentimente sau alte reacţii generate de experienţa respectivă. Printre elementele care genereaza un proces eficient al invatarii la varsta adulta se pot mentiona: individualizarea procesului de invatare.Primul pas în diagnosticarea educaţională a nevoilor de formare a unui adult este stabilirea stilului său de învăţare consideră Kolb (Kolb.

care obligă elevul să aleagă între două alternative cu implicaţii morale. unei activităţi etc. ale respectivei valori. credinţe sau acţiuni. În mod concret. Adică. sociale şi personale. În mod concret. în concordanţă cu calitatea de cetăţean. Orice metodologie de predare trebuie să ia în considerare faptul că nu este suficient să transmiţi informaţii. În mod concret.Modurile de abordare a procesului de predare şi învăţare se referă la tehnicile concrete/specifice pe care le utilizează profesorul/îndrumătorulîn cadrul unei anumite lecţii. profesorul/îndrumătorul: o Identifică mai multe situaţii. sănătos. o Alegerea liberă a uneia sau a mai multor opţiuni. oPunerea în practică a opţiunii şi evaluarea rezultatelor. dilema. practici şi activităţi cheie. profesorul/îndrumătorul: o Oferă o poveste scurtă bazată pe un conflict de valori. Clarificarea valorilor: O strategie menită să încurajeze reflecţia asupra unor sisteme de valori sau a unor acţiuni personale sau colective. Dilema: O strategie menită să încurajeze reflecţia asupra responsabilităţilor legate de o anumită acţiune.Vârsta cursanţilor reprezintă un element important care trebuie luat în considerare în alegerea metodei de lucru. sustenabil. credinţe sau acţiuni. o Încurajează discuţia pe tema posibilelor opţiuni. deprinderilor şi atitudinilor de care cursantul adult are nevoie pentru a-şi dezvolta şi îmbunătăţi un stil de viaţă permanent. Asumarea unor roluri (Role-play): O strategie menită să analizeze diferite alternative pentru a rezolva o problemă. o Considerarea unor posibile beneficii sau consecinţe negative. o Evaluarea unor posibile alternative sau opţiuni. tehnicile de lucru trebuie să acţioneze simultan asupra cunoştinţelor. Dintre acestea pot fi mentionate: clarificarea valorilor . în procesul de învăţare. profesorul/îndrumătorul încurajează: o Reflecţia asupra unei anumite valori. 10 . jocul de rol sau diagrama cauză-efect. o Pregăteşte dramatizarea. unui curs. Există numeroase strategii de învăţare utile şi potrivite pentru educaţia consumatorului adult.

Metoda proiectelor. Metode practice-demonstrative: Metoda formarii industriale. să facă planuri. În mod concret. să iniţieze acţiuni şi să -şi evalueze propriul proces de învăţare. cursul magistral. conferinta de popularizare. colocviul. interviul. metoda lucrului in grup. o Discutarea problemei în ansamblu. metoda schimbului de experienta. simpozionul. 11 . o Trasarea diagramei care cuprinde cauzele menţionate. o Determinarea cauzelor primare şi a celor secundare. Metoda interogativa: Dezbaterea. dintre care vom enumera mai jos o parte din ele. profesorul/îndrumătorul încurajează: o Identificarea unui efect al unei situaţii concrete. Factorul esenţial care trebuie să contribuie la alegere este necesitatea de a asigura că participanţii nu sunt doar receptori de cunoştinţe. ci pot să reflecteze la cele petrecute. o Încurajează discuţia cu privire la dramatizare. o Reflecţia asupra diferitelor cauze ale efectului. metoda Carrard. In procesul de invatare la varsta adulta sunt mentionate diferite metode.o Dă roluri unor membri ai grupului. Diagrama cauză-efect: O strategie care se bazează pe analizarea motivelor unei probleme sau a unui fenomen. Metoda expozitiva: Expunerea. masa rotunda.

5. Stiluri de invatare la varsta adulta In procesul de invatare la varsta adulta se pot urmari stiluri de invatare care prezinta similitudini cu stilurile de invatare intalnite la copii. Gagne propune opt stiluri de invatare: • Învăţarea prin semnalizare : Se învaţă un răspuns general la un semnal specific. S 5. 12 .

specifice. • Învăţarea prin asociere verbală: Se învaţă să se asocieze două sau mai multe răspunsuri verbale.  CURBA INVATARII DIN PROPRIA EXPERIENTA Importanta propriei experientei in procesul de invatare la varsta adulta a fost remarcat si la nivel managerial. ei invata cel mai bine in momentul in care training-ul incurajeaza participarea si se bazeaza pe experienta: * Interactionand cu alti oameni. Experimentand. De aceea. dupa David Kolb) reprezinta un model de baza folosit de traineri in faza de design a training-ului pentru ca ii ajuta sa atinga mai usor obiectivele cursului de crestere a performantei participantilor. Procesul de invatare prin training trebuie sa fie similar cu cel al invatarii adultilor in viata de zi cu zi. Acest concept (in engleza. 13 .răspuns Se învaţă un răspuns unic la un stimul. • Soluţionarea problemei: Sunt rechemate din memorie şi combinate două sau mai multe principii învăţate anterior. adultii au acces la noi informatii si descopera noi modalitati de a face fata provocarilor. Experiential Learning Cycle.• Învăţarea stimul. • Învăţarea conceptuală : Se învaţă să se generalizeze şi să se dea răspunsuri potrivite stimulilor. creându-se un nou principiu. • Învăţarea prin aranjare: Se învaţă să se alăture două sau mai multe asocieri stimulrăspuns. construindu-se astfel un model al carui scop este determinarea adultilor sa se supuna unui process de perfectionare ce se dovedeste s fi mult mai eficient daca se bazeaza pe propria experienta a celor instruiti. de a rezolva probleme sau de a se comporta in diverse situatii. de ordin mai înalt. • Învăţarea prin discriminare multiplă: Se învaţă să se dea răspunsuri diferite şi potrivite diferiţilor stimuli. • Învăţarea principială :Se dezvoltă o logică formală prin care se face legatura dintre două sau mai multe concepte. Modelul se bazeaza pe faptul ca adultii invata in permanenta din propria lor experienta. până atunci necunoscut persoanei care învaţă. adultii isi imbunatatesc propriile abilitati prin aplicarea si practica lor. participand la un curs. pe baza clasei sau caracterului acestora. la stimulii produşi.

apelarea la experienta participantilor faciliteaza si schimbul de idei cu trainerul sau intre ei. daca cineva experimenteaza un nou fapt. Experimentarea.adica apeland la experienta lor. o integreaza si o aplica in viitor. exercitiile sau sudiile de caz. pe reflectare individuala si pe discutii. A doua etapa a modelului o constituie reflectarea. 2. trainerii pot sa asigure mai usor unui training calitatea de a fi efectiv. In viata. In aceasta faza trainerul solicita participantilor sa traga concluziile in urma experimentelor in legatura cu noile cunostinte sau abilitati pe care le-au dobandit. De aceea. 4. De aceea. primul lucru pe care il face este de a-l impartasi cuiva. aceasta faza presupune ca participantii sa reflecteze singuri sau impreuna (prin discutii intre ei sau cu trainerul) asupra situatiilor experimentate in activitatile de training cu caracter practic. Folosind acesti pasi. Curba invatarii din experienta este un proces format din patru faze: 1. Dupa ce adultul experimenteaza. are tendinta sa reflecteze asupra noii experiente. ca de exemplu demonstratiile. Aceasta faza trebuie sa ofere participantilor oportunitatea de a-si testa cunostintele si abilitatile in situatii practice. bineinteles. Aplicarea noilor cunostinte si abilitati. 3. "role playing"-urile. unde isi desfasoara practic activitatea. Aceasta este faza in care participantii decid asupra sensului celor intamplate anterior. Curba invatarii incepe cu experimentarea. Concluzionarea. Trainerul trebuie sa beneficieze de oportunitatea de a extrage concluzii folositoare si de a identifica cunostintele 14 . Concluzionarea. persoana isi rezerva un timp de gandire la ce s-a intamplat pentru a-i da un sens in contextul proprie-i experiente. Dupa o perioada de reflectare. Reflectarea. Tragerea concluziilor se bazeaza. daca o considera folositoare. trainerul poate folosi diverse metode de invatare. trage concluziile asupra experientei si. De asemenea. Daca nu este nimeni prin preajma. Aplicarea conceptul de invatare pe baza experientei presupune ca training-ul sa plaseze participantii intr-un mediu virtual cat mai apropiat de cel real.

Ori acest lucru nu se poate realiza fara inevitabilul proces de invatare. De aceea. 15 . dar aplicarea lui se reduce la respectarea principiului: Trainerii trebuie sa construiasca training-ul astfel incat sa le ofere participantilor situatii in care ei sa se implice. care reprezinta pana la urma conditia sine-qua-non in ocuparea unor diverse pozitii in societate: de cetatean. ci si comportamentale si psihilogice care vor obliga la evolutie si schimbare continua. chiar si la varsta adulta. prin actiune. Procesul de invatare al adultilor se bazeaza in continuare pe dezvoltarea prin activitate. prin experimentare. In prima faza. participantilor trebuie sa li se ofere oportunitatea de a aplica in practica lectiile invatate in timpul training-ului. de angajat sau angajator etc. sa gandeasca si sa traga concluzii.si abilitatile pe care participantii le considera valoroase si utile de aplicat in activitatea profesionala. atunci cursul va fi mult mai efectiv. rolul in aplicarea noilor cunostinte este al trainerului care trebuie sa planifice un fallow-up si sa dea participantilor o tema de rezolvat pana atunci. conform acestei faze. care consta in importanta experientei personale ca sursa inepuizabila si inevitabila in cadrul procesului de invatare la varsta adulta. Modelul curbei de invatare din experienta poate parea prea teoretic. Aplicarea noilor cunostinte si abilitati. trebuie sa asigure o legatura puternica intre experienta de training si locul de munca. Daca invatarea vine din propria lor convingere si nu de la trainer. unde exercitiul si practica ocupa un loc aparte. In acord cu aspectele mentionate si prezentate anterior se poate desprinde o concluzie fundamentala. de parinte. Pentru ca un training sa fie intr-adevar efectiv. Evolutia societatii si necesitatea interactiunii cu oamenii si cu mediul inconjurator in general vor supune persoanele unui proces de schimbari nu doar sociale.

R.wikipedia.A. Robert H. 1998 Vaughn. EDUCATIA ADULTILOR. MANUALUL TRAINERULUI PROFESIONIST. Bucuresti.BIBLIOGRAFIE Vintanu. Codex.D. Bucuresti. 2008 www. Nicolae. E.P.ro 16 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful