CUPRINS

Introducere.................................................................................. ..... 2 Particularitati ale procesului de invatare la adulti.............................. 3 Principii ale invatarii la varsta adulta................................................. 6 Strategii si metode in procesul de invatare la varsta adulta…………….. 10 Stiluri de invatare la varsta adulta……………………………………………….. 12 Bibliografie………………………………………………………………………………….16

1. ca asociatie pentru cultura poporului roman. ce se credea a fi o perioada de liniste si relaxare dupa atatia ani de munca. A. cand se amplifica mult institutiile de profil. reciclare si chiar despre universitati pentru varsta a treia. „a schimba sensul experientei umane” (A. adica in copilarie. valorilor si actiunilor specifice omului” (N. Procesul invatarii la varsta adulta deriva din marile dezechilibre ce s-au produs in a doua jumatate a secolului al XX-lea. Introducand schimbarea ca 2 . Secole de-a randul a staruit credinta ca educatia omului este cea care se realizeaza in prima perioada a vietii omului. educatia fiind nevoita sa se prelungeasca peste varsta copilariei. caracterizata prin activitatea de educatie. Introducere Termenul de „educatia adultilor” este de data relativ recenta. apreciere si actiune in raport cu lumea in care traim. despre perfectionare. conceptul de „educatia adultilor” cunoaste modificari majore pe care le parcurge si in prezent. maturitatea. Treptat. In limbajul curent al stiintelor educatiei acest termen a intrat mai ales dupa 1960. Se vorbeste tot mai des despre invatamantul pentru adulti. in Marea Britanie se infiinteaza Comitetul pentru Educatia Adultilor. procesul de invatare este constructia si reconstructia continua a unui model interior de cunoastere. arata ca era necesara continuarea instruirii si educatiei in perioada adulta. batranetea. Cerghit). cultural. Definirea procesului de invatare azi se face din mai multe optici: „transformare a constiintei psihologice a individului” (J. Chiar dezvoltarea puternica a invatamantului universitar la sfarsitul secolului trecut si inceputului secolului al XX-lea. precum si cercetarile despre o astfel de problematica. ASTRA. „a finaliza si promova schimbari in organizarea comportamentala a omului” (P. poate fi considerata o institutie de educatia adultilor. „modificarea valorii pozitive in comportarea rationala umana” (I. infiintata cu mult inainte. Ea este totodata un proces de umanizare prin care indivizii dobandesc noi calitati umane cu ajutorul carora pot stabili un echilibru relativ stabil cu mediul social. Osterrieth). In fapt. munca industriala schimba puternic intregul continut al vietii omului. Quellet). De altfel se considera ca ar exista trei mari secvente ale vietii omului: copilaria. cand predomina munca. natural etc. „proces de asimilare si practicare a informatiilor. mai ales intre om si lume. Piaget). profesional. desi din punct de vedere istoric. Treptat. Vintanu) etc. Intr-un fel. inca din 1919.

apreciaza si face practic si rezultatele acestora se instituie grave dereglari. Ei învaţă mai eficient într-un mediu democratic. iar profesorul .mijloc de adaptare. • Adulţii sunt mai nerăbdători în urmărirea obiectivelor de învăţare. participativ şi colaborativ. sistemul judecatilor de apreciere si capacitatile de actiune. Dacă ceva nu este relevant necesităţilor lor atunci ei nu sunt foarte interesaţi. decat centraţi pe subiect. Ei trebuie să fie liberi să se direcţioneze în mod independent.grave conflicte.doar să faciliteze instruirea. Ei sunt mai curand centraţi pe sarcină sau pe problemă. Depasirea nu se poate face decat modificindu-se propria cunoastere. Ei au o mai puţină toleranţă pentru activităţile care nu presupun o aplicare imediată şi directă a obiectivelor. Aceasta nu înseamnă că nu sunt interesaţi de teorie: pentru ei este important să vadă şi aplicarea teoriei. astfel intre ceea ce gandeste. preferand să vadă aplicarea practică a teoriei respective în cadrul unor probleme concrete. pe care şi le-au propus. preferand situaţii de învăţare activă. ei se bizuie pe propriile lor forţe şi de aceea preferă să lucreze în mod independent. 2. • Adulţii sunt autonomi şi autodirectivi. Adulţii au o vastă experienţă de viaţă acumulată de-a lungul anilor care trebuie "exploatată". şi nu pasivă. • • Adulţii au necesităţi concrete şi imediate. Educabilii-adulţi sunt mai realişti şi pot "prognoza" care aspecte din cele învăţate le vor fi de folos şi care nu. Ei sunt capabili să facă legătura dintre noile informaţii cu experienţa din trecut. omul se vede nevoit sa se schimbe si el. Particularitati ale procesului de invatare la adulti Psihologii au evidenţiat cîteva specificităţi ale adulţilor implicaţi în procesul de invatare: • • Educabilii-adulţi sunt persoane mature care preferă să fie trataţi ca atare. Adulţii simt nevoia să fie implicaţi activ în stabilirea a ceea ce şi cum urmează să înveţe. • • 3 . Educabilii-adulţi devin nerăbdători şi nervoşi atunci cand se ţin discursuri lungi asupra teoriei.

la randul lor. sarcini sau probleme. dat fiind faptul că montajul pentru instruire al acestora este condiţionat de necesitatea de a şti sau de a face ceva. activitati in natura etc. Pana la urma. Educabilii-adulţi au un respect profund pentru profesori. in principal datorita factorilor. carierei. implicandu-se în procesul de instruire. Subiecţii adulţi sunt selectivi şi atenţi la relevanţa cunoştinţelor. Particularitatea cea mai pregnanta a procesului de invatare la varsta adulta o reprezinta faptul ca sursele de invatare sunt extrem de variate si sunt reprezentate intr-o mica masura doar la nivel strict teoretic si intr-o pondere mult mai mare la nivel practic. de vecin sau simplu cetatean – constituie o sursa de informare si de exemplificare a unor situatii practice care constituie surse de perfectionare continue. dar mai ales surselor care contribuie la intreg procesul de invatare. ci cu predilectie la un proces de invatare si formare a intregii sale structuri psihologice si comportamentale. asumarea unui rol active.• Adulţii. Ca trasaturi definitorii ale invatarii adultilor trebuie subliniate urmatoarele aspecte: autonomie. Procesul de invatare la varsta adulta nu se refera doar la acumularea de elemente utile profesiei. experienta profesionala si de viata. au un grad mai înalt de conştiinciozitate. Adulţii tind spre o orientare educaţională centrată pe viaţă. invatarea este un act social. Orice sursa a mediului inconjurator poate fi o sursa importanta in procesul de invatare la varsta adulta: interactiunea cu oamenii. Adulţii sunt foarte responsabili. • • • • Procesul de invatare la varsta adulta prezinta anumite particularitati. asumandu-si fiecare pas in acest process constructiv. care presupune un schimb interactiv de informatii si opinii. simt necesitatea de a fi respectaţi de aceştia. 4 . orientarea spre rezolvarea unor probleme practice. de superior la locul de munca. au o motivaţie intrinsecă şi sunt orientaţi spre un scop bine definit. orice experienta de viata in care adultul a participat in diverse ipostaze – de parinte. in care experienta anterioara a fiecarui participant duce la relevarea unor cunostinte tacite. dar. De asemenea.

In procesul de invatare. la sugestiile prietenilor. Astfel. adulţii se vor angaja în orice situaţie e învăţare. care "promite" să-I ajute să se adapteze la această tranziţie. pentru a evita rutina de acasă sau de la serviciu. creşte şi motivaţia de a se adapta la schimbare prin intermediul angajării în situaţii de învăţare. un nou serviciu. adultul trece de la postura traditionala de receptor de cunostinte la cea de facilitator al construirii cunostintelor in raport cu oamenii cu care interactioneaza. pentru "a ţine piept" concurenţei. Creşterea sau menţinerea sentimentului stimei de sine şi satisfacţia sunt factori motivaţionali secundari pentru angajarea în învăţare. pensionarea etc. avansare profesională. Odată convinşi că schimbarea este o certitudine. Adulţii sînt. În această ordine de idei. sursele motivaţionale ale adulţilor sunt următoarele: • Relaţiile sociale: adulţii vin la cursuri de perfecţionare sau la alte activităţi instructive pentru a-şi face noi prieteni sau pentru a fi împreună cu prietenii/colegii/rudele. după şi chiar în decursul unui eveniment concret de viaţă. • 5 . divortul. unii adulţi îşi găsesc salvarea în învăţare. Aşa precum stresul creşte odată cu acumularea evenimentelor ce schimbă viaţa. dispuşi să se implice în experienţe de învăţare înainte. Avansarea profesională: adulţii se angajează într-un proces de instruire pentru a obţine beneficii materiale. la recomandările soţului/soţiei. cercetarile efectuate in aceasta directie releva faptul ca adultii cauta experiente de invatare pentru a se adapta la anumite evenimente de viata cum ar fi castoria. Interesul cognitiv: majoritatea adulţilor învaţă de dragul învăţării. • • • Refugiu sau stimulare: pentru a scăpa de plictiseală. prestigiu social. caută informaţii noi pentru a-şi satisface curiozitatea. exista o corelaţie directă semnificativă între frecvenţa cu care adulţii se ciocnesc cu evenimente de viaţă ce produc schimbări esenţiale în viaţa lor şi căutarea unor oportunităţi de învăţare. Procesul de invatare la varsta adulta se realizeaza sub imperiul unor motivatii specifice decat cele manifestate la scolari. De asemenea. Aşteptările sociale: adulţii se angajează în activităţi de instruire la insistenţa unei autorităţi. în general.

munca în grup.3. De asemenea. literatura de specialitate a identificat anumite principii care stau la baza procesului de invatare la varsta adulta: 1. rolul formatorului fiind în primul rând acela de a facilita procesul de autoînvăţare. motivatia sa fiind mult mai complexa decat motivatia scolarului. Pornind de la particularitatile procesului de invatare la adulti mentionate anterior.). In procesul de invatare. Adulţii contribuie la situaţia de învăţare cu propria lor experienţă de viaţă. munca voluntară etc. Adulţii dau rezultatele cele mai bune când li se sprijină şi cultivă independenţa. Învăţarea la adulţi se bazează mai mult pe revalorificarea propriei experienţe. 2. adultii trebuie sprijiniţi să identifice experienţe le relevante de viaţă care îi pot ajuta în acest mediu (calitatea lor de părinte. Este important pentru cursanţi să devină conştienţi că se pot descurca singuri în situaţii de 6 . isi asuma responsabilitatea pentru calitatea insusirii cunostintelor si stie exact ce doreste sa invete sau sa cunoasca. cursantul adult face mai multe asociatii emotionale cu materialul factologic. Principii ale invatarii la varsta adulta Procesul de invatare la varsta adulta este de fapt o problema de restructurare si reorganizare. una din cauze fiind faptul ca adultul are deja bine formate procesele psihice.

Acesta este singurul mod prin care pot deveni siguri de ceea ce ştiu. fiind mai mult practică decât teoretică.învăţare. La adulţi. Adulţii învaţă făcând. fiind mai mult practică decât teoretică. Procesul de invatare la varsta adulta trebuie sa asigure un cadru in care acestia sa facă diferite lucruri – inclusiv greşeli din care pot să înveţe. 7 . 3. Eficienţa învăţării la adulţi depinde de claritatea cerinţelor şi aşteptărilor. Adulţii învaţă cel mai bine când sunt abordaţi la nivelul lor curent de înţelegere şi competenţă. învăţarea are tendinţa de a se concentra pe probleme şi nu pe subiecte. 4. în care rolul central îl au cursanţii şi nu formatorul. căpătând caracteristicile unui proces de Peer Education (educaţie între egali) Formatorul şi cursanţii construiesc programul de formare împreună pornind de la experienţa concretă şi nivelul de cunoştinţe actual al cursaţilor. Procesul de educaţie a adulţilor se bazează pe un parteneriat permanent. sub ce formă. Procesul de învăţare la adulţi se concentrează pe rezolvarea de probleme mai mult decât pe subiecte şi teme abstracte. Evaluarea nevoilor de formare este un instrument util în această direcţie. in care adultii trebuie să afle că se pot descurca singuri. Acesta principiu se explica prin aceea ca că lucrătorii adulti trebuie sa ştie ce se aşteaptă de la ei – termenul limită. Formatorul trebuie să urmărească cu atenţie să creeze cursanţilor diferite oportunităţi de muncă independentă şi de raportare a experienţei dobândite. Formatorul nu-şi asumă rolul de expert în domeniu. Cunoştinţele şi abilităţile fiecărui lucrător sunt unice – chiar dacă au experienţe profesionale similare.In procesul de invatare al adultilor este indicat sa se utilizeze cazuri şi situaţii curente deoarece acestea constituie preocuparea cea mai mare a cursanţilor. la ce grad de finalizare. ci de egal. Procesul de invatare la varsta adulta necesita creeare unor contexte si diferite oportunitati de muncă independentă şi de raportare a experienţei dobândite. Teoria este utilă în formarea unui cadru de înţelegere a cazului dar e dificil de susţinut dacă nu e legată de aspectele practice cu care se confruntă cursanţii adulti . procesul de formare a adulţilor. 5. Rolul formatoruli fiind în mare acela de facilitator al procesului de învăţare. 6.

copii pot accepta “o să-mi trebuiască odată” ca motiv în a asculta. cursanţii adulţi participă la programe de instruire deoarece ei voi sau au nevoie de conţinut informaţional pentru a-şi exercita meseria sau a se dezvolta personal. programele de instruire ajută adulţii să-şi exercite mai bine meseria. Cercetătorii au studiat diferenţele modului în care oamenii învaţă începând cu anii 1920. necesităţile şi răspunsul la diverse elemente ale procesului de învăţare. activităţi planificate şi instructor. conţinut. În general. În general. În timp ce copii au experienţă de viaţă limitată. Învăţarea copiilor tinde să fie de scurtă durată. orientată pe trecerea unui test. Ei cer adesea şi doresc să li se spună care sunt valoarea adăugată şi rezultatele proprii înainte de a li se prezenta concepte şi idei. configuraţia sălii adesea diferă. Adesea. . al departamentului/biroului respectiv şi al organizaţiei. In procesul de invatare la varsta adulta.adulţii sunt motivaţi de nevoi intrinsece sau dorinţe.7. . ei depind mai mult de cunoştinţele şi îndrumarea profesorilor. . Învăţarea nu este liniară. Acest principiu scoate in evidenta faptul ca ritmul predari adultilor trebuie adaptat la disponibilitatea cursantilor. 8. Mediile de instruire ale copiilor tind să fie rânduri de birouri cu faţa la profesor care lecturează. Ei doresc să vadă cum se regăseşte ceea ce învaţă în lumea reală. ei pot lega cunoştinţele anterioare şi experienţa de conţinutul programului şi cu referire la ceea ce deja ştiu. cursantii trebuie să înţeleagă imaginea de ansamblu – locul pe care îl ocupă activitatea sa în realizarea obiectivului general al cazului.Adulţii reţin mai curând concepte decât fapte.mediile de instruire a adulţilor sunt variate. Depinzând de program.instruirea adulţilor este în mod normal bazată pe competenţă. ei diferă în preferinţele de a învăţa. .Adulţii doresc să ştie beneficiul a ceea ce învaţă. cu un câştig imediat. cu mici diferenţe” 8 . Copiii urmăresc deoarece ei sunt îndrumaţi de alţii.adulţii se aşteaptă să participe la învăţare. . Deşi adulţii şi copii împart anumite similitudini.Pe de altă parte.

raspunde unor nevoi recent identificate.Primul pas în diagnosticarea educaţională a nevoilor de formare a unui adult este stabilirea stilului său de învăţare consideră Kolb (Kolb. este experiential. 1984). Rubin şi McIntyre. 4. schimbul de experienta. Formularea de observaţii pozitive şi critice se realizează deseori printr-un proces pe care Kolb l-a numit “de transformare în fapt public”. feed-back-ul trebuie sa fie suportiv.1) care au elaborat un model experimental de învăţare care descrie cum anume învaţă oamenii. experimentarea activă este cazul în care clientul. acest model poate fi luat drept bază teoretică a acţiunilor de instruire desfăşurate de formator. este participativ. existenta unui climat psihologic de incredere reciproca. Kolb a identificat un ciclu de învăţare alcătuit din patru etape (conform autorilor menţionaţi). Formarea de concepte abstracte şi generalizări este examinarea sistematică a modelelor şi dinamicii experienţei concrete care dă sens evenimentului concret trăit. furnizeaza feed-back – pentru ca invatarea sa fie eficienta. prin experimentarea unei situaţii noi (Kolb. Strategii si metode in procesul de invatare la varsta adulta 9 . Experienţa concretă se referă la participarea la evenimentul respectiv şi evaluarea acestuia. punct în care ciclul se reia. este reflectiv. Invatarea la varsta adulta se realizeaza atunci cand procesul de invatare: este directionat de catre adult. asistentul social sau supervizorul pune concret în practică strategiile. Printre elementele care genereaza un proces eficient al invatarii la varsta adulta se pot mentiona: individualizarea procesului de invatare. ceea ce implică împărtăşirea de observaţii. În sfârşit. sentimente sau alte reacţii generate de experienţa respectivă. Rubin şi McIntyre. posibilitatea de a-si exprima punctul de vedere. au posibilitatea de a asocia noile cunostinte cu experientele anterioare. 1984 apud Cooke şi McMahon 2008: II.

în procesul de învăţare. Există numeroase strategii de învăţare utile şi potrivite pentru educaţia consumatorului adult. Dintre acestea pot fi mentionate: clarificarea valorilor . Dilema: O strategie menită să încurajeze reflecţia asupra responsabilităţilor legate de o anumită acţiune. profesorul/îndrumătorul: o Identifică mai multe situaţii. în concordanţă cu calitatea de cetăţean. deprinderilor şi atitudinilor de care cursantul adult are nevoie pentru a-şi dezvolta şi îmbunătăţi un stil de viaţă permanent. o Evaluarea unor posibile alternative sau opţiuni. 10 . În mod concret. credinţe sau acţiuni. o Considerarea unor posibile beneficii sau consecinţe negative. o Pregăteşte dramatizarea. o Alegerea liberă a uneia sau a mai multor opţiuni. sustenabil.Modurile de abordare a procesului de predare şi învăţare se referă la tehnicile concrete/specifice pe care le utilizează profesorul/îndrumătorulîn cadrul unei anumite lecţii. credinţe sau acţiuni. oPunerea în practică a opţiunii şi evaluarea rezultatelor. profesorul/îndrumătorul: o Oferă o poveste scurtă bazată pe un conflict de valori. o Încurajează discuţia pe tema posibilelor opţiuni. dilema. În mod concret.Vârsta cursanţilor reprezintă un element important care trebuie luat în considerare în alegerea metodei de lucru. profesorul/îndrumătorul încurajează: o Reflecţia asupra unei anumite valori. Asumarea unor roluri (Role-play): O strategie menită să analizeze diferite alternative pentru a rezolva o problemă. jocul de rol sau diagrama cauză-efect. sociale şi personale. Clarificarea valorilor: O strategie menită să încurajeze reflecţia asupra unor sisteme de valori sau a unor acţiuni personale sau colective. ale respectivei valori. care obligă elevul să aleagă între două alternative cu implicaţii morale. unui curs. În mod concret. sănătos. Adică. unei activităţi etc. practici şi activităţi cheie. tehnicile de lucru trebuie să acţioneze simultan asupra cunoştinţelor. Orice metodologie de predare trebuie să ia în considerare faptul că nu este suficient să transmiţi informaţii.

conferinta de popularizare. Metode practice-demonstrative: Metoda formarii industriale. o Încurajează discuţia cu privire la dramatizare. Diagrama cauză-efect: O strategie care se bazează pe analizarea motivelor unei probleme sau a unui fenomen. Metoda interogativa: Dezbaterea. masa rotunda. 11 . interviul. metoda lucrului in grup. dintre care vom enumera mai jos o parte din ele. o Determinarea cauzelor primare şi a celor secundare. Metoda expozitiva: Expunerea. metoda Carrard. să facă planuri. In procesul de invatare la varsta adulta sunt mentionate diferite metode. simpozionul. metoda schimbului de experienta.o Dă roluri unor membri ai grupului. cursul magistral. În mod concret. să iniţieze acţiuni şi să -şi evalueze propriul proces de învăţare. Factorul esenţial care trebuie să contribuie la alegere este necesitatea de a asigura că participanţii nu sunt doar receptori de cunoştinţe. Metoda proiectelor. ci pot să reflecteze la cele petrecute. o Trasarea diagramei care cuprinde cauzele menţionate. profesorul/îndrumătorul încurajează: o Identificarea unui efect al unei situaţii concrete. o Reflecţia asupra diferitelor cauze ale efectului. o Discutarea problemei în ansamblu. colocviul.

Gagne propune opt stiluri de invatare: • Învăţarea prin semnalizare : Se învaţă un răspuns general la un semnal specific. Stiluri de invatare la varsta adulta In procesul de invatare la varsta adulta se pot urmari stiluri de invatare care prezinta similitudini cu stilurile de invatare intalnite la copii. 12 . S 5.5.

• Soluţionarea problemei: Sunt rechemate din memorie şi combinate două sau mai multe principii învăţate anterior.• Învăţarea stimul. Experimentand. • Învăţarea conceptuală : Se învaţă să se generalizeze şi să se dea răspunsuri potrivite stimulilor. până atunci necunoscut persoanei care învaţă. • Învăţarea prin asociere verbală: Se învaţă să se asocieze două sau mai multe răspunsuri verbale. participand la un curs. pe baza clasei sau caracterului acestora. de a rezolva probleme sau de a se comporta in diverse situatii. la stimulii produşi. Procesul de invatare prin training trebuie sa fie similar cu cel al invatarii adultilor in viata de zi cu zi. adultii isi imbunatatesc propriile abilitati prin aplicarea si practica lor. dupa David Kolb) reprezinta un model de baza folosit de traineri in faza de design a training-ului pentru ca ii ajuta sa atinga mai usor obiectivele cursului de crestere a performantei participantilor. Experiential Learning Cycle. adultii au acces la noi informatii si descopera noi modalitati de a face fata provocarilor. construindu-se astfel un model al carui scop este determinarea adultilor sa se supuna unui process de perfectionare ce se dovedeste s fi mult mai eficient daca se bazeaza pe propria experienta a celor instruiti. 13 . • Învăţarea prin discriminare multiplă: Se învaţă să se dea răspunsuri diferite şi potrivite diferiţilor stimuli.răspuns Se învaţă un răspuns unic la un stimul. • Învăţarea prin aranjare: Se învaţă să se alăture două sau mai multe asocieri stimulrăspuns. specifice.  CURBA INVATARII DIN PROPRIA EXPERIENTA Importanta propriei experientei in procesul de invatare la varsta adulta a fost remarcat si la nivel managerial. ei invata cel mai bine in momentul in care training-ul incurajeaza participarea si se bazeaza pe experienta: * Interactionand cu alti oameni. creându-se un nou principiu. de ordin mai înalt. • Învăţarea principială :Se dezvoltă o logică formală prin care se face legatura dintre două sau mai multe concepte. Modelul se bazeaza pe faptul ca adultii invata in permanenta din propria lor experienta. De aceea. Acest concept (in engleza.

o integreaza si o aplica in viitor. trage concluziile asupra experientei si. Dupa o perioada de reflectare. are tendinta sa reflecteze asupra noii experiente. In aceasta faza trainerul solicita participantilor sa traga concluziile in urma experimentelor in legatura cu noile cunostinte sau abilitati pe care le-au dobandit. Concluzionarea. Aceasta este faza in care participantii decid asupra sensului celor intamplate anterior. ca de exemplu demonstratiile. 2. Aplicarea noilor cunostinte si abilitati. A doua etapa a modelului o constituie reflectarea. De asemenea. 3. aceasta faza presupune ca participantii sa reflecteze singuri sau impreuna (prin discutii intre ei sau cu trainerul) asupra situatiilor experimentate in activitatile de training cu caracter practic. Curba invatarii din experienta este un proces format din patru faze: 1. Folosind acesti pasi. Curba invatarii incepe cu experimentarea. daca cineva experimenteaza un nou fapt. In viata. Concluzionarea.adica apeland la experienta lor. 4. Reflectarea. Daca nu este nimeni prin preajma. Aceasta faza trebuie sa ofere participantilor oportunitatea de a-si testa cunostintele si abilitatile in situatii practice. persoana isi rezerva un timp de gandire la ce s-a intamplat pentru a-i da un sens in contextul proprie-i experiente. Tragerea concluziilor se bazeaza. pe reflectare individuala si pe discutii. Experimentarea. bineinteles. De aceea. De aceea. unde isi desfasoara practic activitatea. apelarea la experienta participantilor faciliteaza si schimbul de idei cu trainerul sau intre ei. Aplicarea conceptul de invatare pe baza experientei presupune ca training-ul sa plaseze participantii intr-un mediu virtual cat mai apropiat de cel real. primul lucru pe care il face este de a-l impartasi cuiva. daca o considera folositoare. trainerul poate folosi diverse metode de invatare. "role playing"-urile. Trainerul trebuie sa beneficieze de oportunitatea de a extrage concluzii folositoare si de a identifica cunostintele 14 . trainerii pot sa asigure mai usor unui training calitatea de a fi efectiv. Dupa ce adultul experimenteaza. exercitiile sau sudiile de caz.

atunci cursul va fi mult mai efectiv. Modelul curbei de invatare din experienta poate parea prea teoretic. de angajat sau angajator etc. Pentru ca un training sa fie intr-adevar efectiv. rolul in aplicarea noilor cunostinte este al trainerului care trebuie sa planifice un fallow-up si sa dea participantilor o tema de rezolvat pana atunci. In prima faza. Daca invatarea vine din propria lor convingere si nu de la trainer. Procesul de invatare al adultilor se bazeaza in continuare pe dezvoltarea prin activitate. De aceea. prin actiune. care consta in importanta experientei personale ca sursa inepuizabila si inevitabila in cadrul procesului de invatare la varsta adulta. care reprezinta pana la urma conditia sine-qua-non in ocuparea unor diverse pozitii in societate: de cetatean. chiar si la varsta adulta. sa gandeasca si sa traga concluzii. 15 . Evolutia societatii si necesitatea interactiunii cu oamenii si cu mediul inconjurator in general vor supune persoanele unui proces de schimbari nu doar sociale.si abilitatile pe care participantii le considera valoroase si utile de aplicat in activitatea profesionala. Ori acest lucru nu se poate realiza fara inevitabilul proces de invatare. participantilor trebuie sa li se ofere oportunitatea de a aplica in practica lectiile invatate in timpul training-ului. conform acestei faze. de parinte. Aplicarea noilor cunostinte si abilitati. dar aplicarea lui se reduce la respectarea principiului: Trainerii trebuie sa construiasca training-ul astfel incat sa le ofere participantilor situatii in care ei sa se implice. trebuie sa asigure o legatura puternica intre experienta de training si locul de munca. In acord cu aspectele mentionate si prezentate anterior se poate desprinde o concluzie fundamentala. unde exercitiul si practica ocupa un loc aparte. ci si comportamentale si psihilogice care vor obliga la evolutie si schimbare continua. prin experimentare.

1998 Vaughn.ro 16 . R. Bucuresti.P.wikipedia. Codex.A. Robert H.BIBLIOGRAFIE Vintanu. Bucuresti. Nicolae. MANUALUL TRAINERULUI PROFESIONIST. E.D. 2008 www. EDUCATIA ADULTILOR.