CUPRINS I. MOTIVATIA PENTRU ALEGEREA TEMEI.........................................................................1 II. MITURI, LEGENDE, POVESTI DESPRE EGIPT................................................................4 III.

RESURSELE NATURALE SI ANTROPICE ALE EGIPTULUI.......................................9 IV. TURISMUL CULTURAL REFLECTAT IN EGIPT...........................................................17

I.

MOTIVATIA Egiptul este o tara araba din nordul Africii si din Orientul Mijlociu, limitata la nord de Marea

Mediterana, la est de Fasia Gaza, de Israel, de Golful Aquaba (prin intermediul caruia are contact cu Iordania si cu Arabia Saudita) si de Marea Rosie, la sud de Sudan, iar la vest de Libia. Capiatala este Cairo.Numele arabic oficial al Egiptului, este de origine Semitica, insemnand probabil o tara sau un stat. Numele Egipt isi are originea in latinescuk Aegyptus derivat din cuvantul grecesc antic aiguptos, care la randu-i derivat de antica fraza egipteana Hut ka Ptah, numele unui templu al zeului Ptah la Memphis. Aceastea sunt doar cateva date de identificare pentru aceasta tara, atat de misterioasa si frumoasa totodata prin insusi aceste mistere ce atrag anual mii si mii de turisti. Dar poate ca ele nu spun mare lucru pentru un simplu turist amator.Desert, camile, piramide, dansuri orientale, Nefertiti sau Osiris...acestea cu siguranta ii indica clar un singur loc: Egipt. Este inconfundabil Antic sau modern, povestea lui mereu a incantat si fascinant generetii intregi, de la copii de clasa a VI-a care invatau mecanic pentru prima data sa construiasca o piramida ca figura geometrica la femei simple care se doreau a fi Cleopatra considerand perfecta frumusetea acesteia, la oameni de stiinta care incercau sa afle o explicatie stiintifica pentru care egiptenii gaseau tot timpul una atat de simpla: vointa zeilor. Dac exist un loc al contrastelor n lume, atunci sigur acesta este Egiptul. Opulen i srcie extrem, vegetaie luxuriant i deert, jeepuri, magari si camile se regsesc laolalt n aceast lume arab. Probabil ca rareori auzim vorbindu-se in jurul nostru sau prin diferite canale media de politica sau economia Egiptului. Insa cu siguranta auzim deseori mentionandu-se si prezentandu-se cultura egipteana. Este mult prea bogata si interesanta pentru a putea fi ignorata. Cine nu a auzit vreodata de faimoasele piramide? Sau de zeii egipteni? De frumoasa Cleopatra ? sau de blestemul lui Tutankamon ? Acestea sunt doar cateva repere care traseaza o optica a ceea ce inseamna Egiptul Antic de fapt ceea ce atrage si incanta cu adevarat la aceasta tara . Echipa noastra a ales aceasta destinatie turistica tocmai datorita bogatiei sale culturale si a tot ce presupune istoria Egiptului Antic si nu numai. Noi consideram ca este o tara fascinanta, mai ales prin prisma religiei, a obiceiurilor, a traditiilor si a culturii in general, atat de diferite si interesante in 2

acelasi timp. Misterul tot timpul atrage. Nu doar necesitatea unei explicatii dar si interesul pentru fenomentul in sine. Tocmai de aceea ne atrage tot ce presupune aceasta tara, iar documentarea pentru acest proiect ne-a ajutat in primul rand pe noi sa aflam mai multe lucruri referitoare la aceasta destinatie turistica. Scldat n istorie, cu mii de kilometri de oaze i desert, mprejmuit de apele Mediteranei, ale Mrii Roii i Nilului, Egiptul ofer toate posibilitile pentru petrecerea unui sejur cu adevrat exotic i palpitant. Cu atmosfera sa unic i exotic promite s fascineze i s satisfac orice imaginaie, oferind ansa unor descoperiri interesante, a unor sejururi care s umple sufletul de bucurie.

II.

MITURI, LEGENDE SI POVESTI DESPRE EGIPT

1. MITUL GENEZEI LUMII

Mitul genezei lumii are diferite variante n mitologia egiptean. Cea mai cunoscut din ele provine din Heliopolis. Se spune c la nceputuri exista doar o mare ntunecat, trupul zeului Nu. Nu fcea parte dintr-un grup de opt zei primordiali, numit Ogdoad. Din adncul apelor a ieit la un moment dat un munte, iar n vrful lui a strlucit n ntreaga lui splendoare Atum, zeul soarelui, un alt membru al grupului Ogdoad i creatorul lumii. El scuip i o creeaz pe Tefnut, zeia umiditii, apoi tuete aducndu-l pe lume pe zeul Shu , zeul aerului (Herodot spune c cei doi s-au nscut din sperma zeului). Shu este vzut de obicei ca un om, dei unii i atribuie nfiare de leu. Tefnut are corp de om i cap de leoaic, sau este n ntegime leoaic. Shu i Tefnut devin amani i n urma relaiei lor se nasc Geb, zeul pmntului i Nut, zeia cerului. Geb se aaz pe sol, iar Nut se arcuiete deasupra lui, mpingndu-l la o parte pe bunicul lor, Nu. Apoi, Atum creeaz toate celelalte fore ale universului i i poruncete lui Shu, s i separe pe Geb i Nut, aezndu-se ntre ei. De aceea, de acum ncolo cerul va fi separat de pmnt de aer. n multe reprezentri egiptene ns, Nut continu s fie legat de Geb prin privirea ei i prin vrful minilor i al picioarelor cu care unete estul de vest.

Alte versiuni ale mitului creaiei sunt mai puin cunoscute. Una din ele spune c Atum s-a nscut dintr-o uria floare de lotus i avea nfiarea unui prunc. Din gura lui au nit zeii iar din ochii lui oamenii. La Theba, zeul creator este Amon, un zeu al vntului, care sufl pe suprafaa oceanului primordial, Nu i scoate un strigt de gsc, pasre inteligent la egipteni, apoi ia forma soarelui. La Memphis, zeul nelepciunii, Ptah, furete lumea. El aduce la via fiecare zeu i fiin rostindu-i numele. 2. MITUL MORTII LUI OSIRIS

Seth, fratele lui Osiris, il invidia pentru puterea si popularitatea sa. El l-a ucis, ademenindu-l intr-un sicriu pe care l-a pecetluit cu plumb, pe care l-a lasat apoi sa pluteasca in deriva pe Nil. Sicriul a fost dus de ape in Liban, unde un arbore puternic a crescut in jurul lui. Un rege a taiat arborele si l-a adus in palatul sau. Sotia lui Osiris, Isis, nu se putea odihni pana cand nu reusea sa il inmormanteze pe sotul ei conform traditiei. Ea a gasit sicriul si l-a adus inapoi in Egipt, dar Seth s-a infuriat atat de tare, incat a taiat cadavrul in bucati si le-a risipit prin toata tara. Isis a gasit insa bucatile, a facut dupa ele copii de ceara care sa fie venerate in temple si, adunand laolalta bucatile cu bandaje de bumbac, a suflat din nou viata in trupul lui Osiris. El s-a ridicat astfel ca zeu al lumii de dincolo. Alte variante ale mitului sustin ca Isis a adunat fragmentele i le-a ngropat n locuri diferite; n prezent, n Egipt, vi se arat diferite morminte ale lui Osiris. Apoi, Isis l-a nscut pe Horus i acesta i-a rzbunat tatl, omorndu-l pe Typhon. Osiris a fost preluat n lumea fiinelor divinspirituale i nu mai este activ pe Pmnt, dar el este activ acolo pentru om, cnd acesta se afl n lumea spiritual ntre moarte i o nou natere. Din aceast cauz, n Egipt, drumul mortului era nchipuit ca drumul ctre Osiris.

3. LEGENDA SFINXULUI Enigmatic si transcendent, Sfinxul se pretinde si astazi oamenilor de stiinta ca fiind un mister. Vechile stiinte de mistere asociate gnosticismului egiptean, astrologia, tarotul ori alchimia dau o importanta deosebita Sfinxului asociindu-l cu pastratorul marilor mistere, detinatorul cheilor cunosterii marilor taine ale Universului. Analizand simbolistica Sfinxului constatam ca el este 4

totodata Taurul, Leul, Vulturul si Omul (dupa cum este treprezentat in pictogramele egiptene). Cele 4 simboluri asezate in jurul Tronului Dumnezeiesc reprezentate in Apocalipsa lui Ioan.Aceleasi simboluri reprezinta semnele fixe ale zodiacului dispus pe cele 4 directii ale spatiului (ca si colturile piramidelor). Taurul (primavara), Leul (vara), Vulturul - Scorpionul (toamna) si Varsatorul - Omul (iarna). Aceste semne fixe exprima stabilitatea, fixitatea dar ele concentreaza - in astrologie potentialul elementelor precedente. Taurul concentreaza focul, Leul apa, Scorpionul aerul si Varsatorul concentreaza pamantul si analogic vorbind deci, Taurul. Simbolizand astfel Raota Lumii. De asemenea aceste simboluri sunt reprezentate pe arcanul numarul 21 al tarotului. Acestea sunt si cele 4 simboluri ale celor 4 evanghelisti. In alchimie acestea reprezinta un proces intreg, complect Tetramorful - fara de care nu se poate realiza marea opera. In toate traditiile mistice, acestea semnifica cele 4 elemente primordiale care au format Universul. (pamantul, apa, focul si aerul impreuna formandu-l pe cel de-al cinci-lea, eterul, substanta in care ele se dizolva). Legendele egiptene spun ca sub piramida sunt labirinte subterane unde poti rataci luni in sir si ca in centrul carora se afla surse ascunse de cunoastere. Testele radar au detectat anomalii in structura solului de sub Sfinx indicand prezenta unor cavitati in sol. Toate anomaliile pareau legate printr-o cavitate mai ingusta dar inca nu s-au facut sapaturi sub Sfinx si nici sub piramida. Ca si in toate religiile ale lumii, simbolistica Sfinxului este strans legata de lumina, precum intreaga religie egipteana. Sfinxul este asezat cu fata exact spre rasarit asteptand rasaritul, simbolizand viata ca renastere precum mormintele Regale au fost dispuse pe malul occidental al Nilului in analogie cu opusul soarelui simbolizand viata care a trecut. 4. LEGENDA REGINEI NEFERTITI Nefertiti s-a cstorit cu faraonul Akhenaton, fiul lui Amenophis III, n cel de-al patrulea an al domniei acestuia. Se pare c ea avea cam 15 ani la vremea respectiv, iar Akhenaton, cel puin 14. n urma acestei cstorii, frumoasa femeie a devenit una dintre cele mai puternice figuri feminine care au domnit vreodat n Egipt. Era iubit, onorat, venerat. Aprea alturi de faraon n toate ocaziile importante, avnd un statut apropiat de al

acestuia. Apoi ns, absolut brusc, acest traseu se ntrerupe. Pn n prezent nu a fost gsit nici o dovad care s explice sfritul misterios al lui Nefertiti. Exist o teorie conform creia este posibil ca ea s fi fost prinesa mitanic Tadukhepa, menit a fi mireasa lui Amenophis III, dar care, n final, s-a cstorit cu fiul acestuia. O alt ipotez susine c Nefertiti a fost nscut din uniunea lui Amenophis III cu o concubin ceea ce i-ar fi fcut pe Akhenaton i Nefertiti s fie frai vitregi. Dar i aceast teorie este destul de puin probabil, cci, n acest caz, titlul de Fiic a faraonului i s-ar fi cuvenit de drept lui Nefertiti ns nu i-a fost atribuit niciodat. O a treia ipotez susine c Nefertiti era fiica lui Ti (scris i Tiy) i Ay (scris i Aya). Tatl ei ar fi fost un demnitar de rang nalt la Curtea lui Amenophis III i, n consecin, un confident apropiat al lui Akhenaton. Conform acestei teorii, care catig tot mai mult teren la ora actual printre egiptologi, Nefertiti ar fi fost deci crescut n nalta societate egiptean. Totui se pare c Ti nu a fost mama biologic a frumoasei regine, ci mai degraba, dup cum arat dovezile descoperite, doica acesteia. Pentru gloria Zeului-Soare. Frumuseea reginei Nefertiti este una dintre cele mai celebre pe care le cunoate istoria. Nenumratele reproduceri ale bustului ei de piatr, descoperit la el-Amarna, ne nfieaz chipul ei, cu trsturi de o noblee aparte.Toat lumea, afirma Leonard Cottrell, cunoate acest gt graios i delicat, aceast brbie hotrta dar feminin, acest nas fin modelat, aceti ochi languroi cu pleoape grele, aceast gur, desavrit de conturat, ale crei buze nu sunt nici prea senzuale, nici prea rezervate, nici prea darnice dar nici prea zgrcite cu harurile lor. Este o minune de echilibru. Chiar grecii, la apogeul geniului lor, nu au creat vreodat un chip asemntor, zeiele lor sunt zeie, femeile sunt femei, i att. Nefertiti este ntruchiparea amndurora." Frumuseea acestei regine a crei prestan a dominat perioada amarnian ne impresioneaz nc, n profida mileniilor.De la nceputul cstoriei sale, regele a fost foarte ndrgostit de soia lui. A iubit-o cu patim, iar numeroasele inscripii care o slvesc o dovedesc cu prisosin."Motenitoarea, aleas de baz, doamn a gingiei, dulcea a dragostei, Stpn a Sudului i a Nordului, frumoas la chip, mpodobit cu dou panasuri, ndragit de Amon cel viu, Marea doamn soie dinti a regelui care o iubete, Suverana celor Dou ri, mrea prin dragoste, Nefertiti, n veci nepieritoare...;: Uimitoare declaraie de dragoste din partea unui suveran al unui stat puternic cum este Egiptul! Nici o regin nu a fost vreodat slvit astfel. 5. POVESTEA DINTRE CLEOPATRA SI MARC ANTONIU

Si-au pus amprenta irevocabil pe istoria umanitatii, au fascinat genii si au facut istorie. Povestea de dragoste dintre Cleopatra si Marc Antoniu a spart barierele timpului, caci niciunde in intreaga istorie nu au mai existat povesti de iubire de o asemenea intensitate. Pasiune dusa la extrem, dorinta, suferinta, razboaie insangerate, camarazi de razboi si amanti, Cleopatra si Antoniu au socat lumea prin legatura lor amoroasa. Unii spun ca dragostea celor doi nu a existat, altii suspina si inca mai viseaza la asa un love-story. Intrigi si controverse, romantist si pasiune, sunt ingredientele perfecte ale unei povesti vechi de 20 de secole. Dragostea dintre Cleopatra si Antoniu ar fi putut schimba lumea! Daca Antoniu ar fi reusit sa preia puterea asupra Romei, cu Cleopatra la bratul sau, ar fi putut schimba istoria Imperiului Roman, facand lumea in care traim noi astazi un loc total diferit. Cu toate acestea, furtunoasa relatie a celor doi s-a incheiat cu sinuciderea lor, dupa mai bine de 11 ani de iubire. Relatia celor doi a fost posibila in urma mortii maritului imparat Cezar, care-i incredintase tronul Egiptului Cleopatrei. Unul dintre cei mai puternici oameni ai lumii, Cezar, cazuse si el prada farmecului Clopatrei. Egiptul era in acele timpuri platitor de tribut Romei si depindea politic de acea mare forta a lumii. Relatiile dintre Cezar si regina Cleopatra au fost chiar pecetluite cu o legatura intima intre cei doi. Asasinarea lui Cezar a obligat-o insa pe Cleopatra sa-si negocieze pozitia cu Marc Antoniu, urmasul de incredere al marelui conducator. Dintr-o alianta politica s-a nascut marea dragoste dintre Cleopatra si Antoniu. O singura intalnire a fost suficienta pentru ca Antoniu sa-si inchine sufletul Cleopatrei, sa o adore si sa o considere femeia vietii lui. Cleopatra a venit sa-l intalneasca pe Antoniu in Tarsus pe un vapor luxos cu vasle de argint ce se miscau pe ritmul unei muzici de flaut si harpa. Cleopatra statea intinsa pe un pat acoperit cu materiale tesute cu fir de aur. Parca era zeita Venus, inconjurata de copilasi asemanatori lui Cupidon, ce ii faceau vant cu evantaie. Domnitele care o insoteau erau imbracate ca cele trei gratii, iar un val de parfum invaluise intreg portul. Antoniu a fost fascinat de ceea ce vedea in fata ochilor. A invitat-o imediat pe Cleopatra la cina, dar regina a considerat ca el este cel care trebuie sa vina la ea. Antoniu s-a conformat doleantelor divei si a urcat pe luxosul vapor pentru a cina cu Cleopatra. Legenda spune ca Antoniu a ramas fara cuvinte in momentul in care a vazut interiorul vasului. Cel mai mult l-a impresionat lumina intensa, de numeroasele torte dispuse ingenios in forma de cerc sau de patrat. Frumusetea Cleopatrei ramane insa doar un mit, inventat pentru a explica impactul reginei asupra celor doi mari conducatori ai lumii, Cezar si Marc Antoniu. Cleopatra nu avea o frumusete orbitoare care te lovea in momentul in care o priveai, dar prezenta ei era absolut 7

irezistibila. Avea un charm incredibil, atragea prin modul in care vorbea, prin inteligenta ei. Oricine o intalnea ramanea fascinat. Era o placere sa ii auzi vocea cristalina. Cleopatra putea sa vorbeasca nu mai putin de noua limbi si rare ori avea nevoie de serviciile unui translator. Avea o senzualitate rafinata, era ademenitoare, iar exotismul ei l-a vrajit pe Antoniu. Stia ce inseamna arta seductiei si stia sa-si foloseasca toate atuurile feminine pentru a cucerii inima unui barbat. Regina l-a prins in farmecele sale pe Antoniu si nu a mai dorit nicio clipa sa-l lase sa plece. Ii era mereu alaturi pentru a-i indeplini orice dorinta, zi si noapte. Mergea la vanatoare alaturi de el, iar cand acesta se antrena pentru lupte, Cleopatra nu-l scapa din ochi. In anii urmatori, Cleopatra i-a daruit lui Antoniu trei copii, dintre care doi gemeni. Cei doi s-au casatorit, cu toate ca Antoniu era insurat cu Octavia, sora lui Octavian, imparatul ce conducea partea de vest a Imperiului. Relatia Cleopatrei cu Antoniu a scandalizat intregul Imperiu. Romanii erau ingrijorati de puterea tot mai mare a egiptenilor si erau speriati de faptul ca Antoniu isi neglija atributiile de conducator pentru a petrece tot mai mult timp in compania Cleopatrei. Invins in batalia pe mare de la Actium si primind vesti false ca iubita sa Cleopatra s-ar fi sinucis, Antoniu isi pune capat zilelor aruncandu-se in sabia sa. Cleopatra a ramas singura in fata armatei romane ce urmarea cucerirea Egiptului. Ea s-a sinucis fiind muscata de doi serpi veninosi pe care ii pusese chiar ea pe pieptul ei gol. A fost finalul tragic al unei povesti de 11 ani, o poveste incredibila despre dragoste contestata, imposibila, suferinta si pasiune. Dragostea dintre o femeie puternica, ce poseda misterioase mijloace de seductie si un razboinic roman. III. RESURSELE EGIPTULUI A. Resursele naturale Economia Egyptului se caracterizeaz prin prezena a dou sectoare de baz: sectorul public si sectorul afacerilor private. In ultimii ani, statul a iniiat o nou strategie, orientat spre privatizarea economiei. Se aplic astfel o nou reform economic, bazat pe: - promovarea mai intens a economiei de pia; - atragerea investiiilor strine; - liberalizarea comerului exterior; - aderarea la Blocul economic african COMISA (n 1998), nsoit de lrgirea pieei de desfacere a mrfurilor egiptene i consolidarea exporturilor performante, precum i de extinderea i modernizarea sistemului bancar i de asigurri). 8

n ce privete activitatea economic, agricultura egiptean are la dispoziie doar aproximativ 3,5% din suprafaa total a rii (cca. 34840 km2). Din acestea 2,85% reprezint teren arabil iar 0,47 % se folosete pentru culturi permanente. De asemenea, se irig aproximativ 33.000 km2 (conform 4 Ibrahim Fouad N. & Ibrahim Barbara, EGYPT: An Economic Geography, U.K. I.B. Tauris, 2003 ). Cu toate acestea se asigur necesarul de alimente i surplusuri pentru export deoarece ntr-un an se obin trei recolte, multe culturi putndu-se recolta chiar dup patru luni de la nsmnare. Putem asadar afirma ca in aceasta tara se cultiv mult bumbac (Egiptul fiind unul dintre cei mai mari productori mondiali), trestie de zahr, cereale, legume, linte, struguri, citrice, iar vegetaia natural contribuie i ea cu importante cantiti de curmale i banane. eptelul este mai puin dezvoltat fiind format (la nivelul anului 1997) din oi (5,2 milioane capete), bivoli (3,6 milioane), capre (3,5), vaci (3,3), cmile (0,28) i porci (0,051). Bumbacul, orezul i legumele reprezint principalele culturi de var. Grul, fasolea, trifoiul egiptean sunt culturi de iarn. Curmalele sunt cultivate i exportate din ase oaze importante situate deertul vestic. Exist ns i ali factori care pun n pericol producia agricol. Construcia de noi locuine reduce din ce n ce mai mult terenul cultivabil, astfel c Egiptul va deveni din ce n ce mai dependent de importul de hran. Dar agricultura egiptean se mai confrunt cu dou probleme importante: n primul rnd inundaiile provocate de ctre Nil n Delt, problem care a fost soluionat prin construcia Marelui Baraj de la Aswan. n al doilea rnd n ciuda proiectelor ntreprinse de guvernani, Sahara se extinde continuu n contextul mai larg n care nordul Africii se metamorfozeaz ntr-un vast deert. Egiptul dispune de resurse naturale importante precum minereuri de fier, fosfai, mangan, calcar, gips, talc, azbest, plumb, zinc, dar, caracteristic arilor arabe, cele mai abundente sunt tot petrolul i gazele naturale extrase n special din Peninsula Sinai. Producia industrial este format din energie electric, font, oel, cocs de furnal, montaj de automobile i tractoare, aparate de radio i televizoare, derivate din petrol, ngrminte azotoase i fosfatice, anvelope, hrtie, ciment i alte materiale de construcii, articole sanitare, fire i esturi (de bumbac, de mtase artificial, de ln i de iut), nclminte, produse alimentare, igri etc. Statul egiptean se confrunt cu dificile probleme curente de mediu. Astfel multe dintre terenurile agricole sunt pierdute din circuitul economic n fiecare an datorit urbanizrii i a furtunilor de praf, creterii salinitii solului n proximitatea Marelui Baraj de la Aswan, din cauza 9

deertificrii, a polurii cu petrol ce amenin recifurile de corali, plajele i habitatul marin, a altor tipuri de poluare datorate pesticidelor utilizate n agricultur, a canalizrii defectuoase i a deversrilor industriale. O alt cauz o reprezint resursele foarte limitate de ap proaspt, n afar de Nil (singura surs permanent de ap) i creterea rapid a populaiei care suprasolicit Nilul i resursele naturale. O populaie cu un ritm de cretere rapid, terenul arabil limitat i dependena fa de fluviul Nil i-au adus aportul la continuarea diminurii accentuate a resurselor arii care a trebuit astfel s-i dezvolte abilitile n domenii care i pot conferi un avantaj competitiv. ATRACTII NATURALE Egiptul este un adevrat muzeu n aer liber, trmul Faraonilor, Piramidelor i al Sfinxului. Dar nimic din acestea nu ar fi putut exista fr Nil, fr de care istoria veche de peste 8.000 de ani a acestui popor mndru nu s-ar fi scris. Valea Nilului este considerata a fi principala atractie naturata a Egiptului. Cu lungimea de 6.650 km, fluviul este cel mai lung din lume, urmat de Amazon, cu 6.500 km. Locul de unde izvorte Nilul a fost lung timp una dintre cele mai controversate teme. O parte din izvoarele acestuia se afl n Burundi cu Luvironza-Ruvuvu-RuvusuAkagera i Rwanda cu Akagera-Nil, Rukarara-Nybarongo, Viktoria-Nil, Albert-Nil, Bahral-Dabal, Nilul-Alb, Nahr-an-Nil i Nilul. Marele istoric Herodot afirma c Egiptul este un dar al Nilului. Agricultura nu ar fi existat niciodat dac nu ar fi existat binefctoarea aciune a Nilului asupra solului egiptean, asigurnd fertilitatea i naterea civilizaiei egiptene. Comparativ cu popoarele din Europa sau America, unde pentru a obine recolt bun este nevoie de suficient ploaie, egiptenii nu au cunoscut binecuvntarea precipitaiilor, acest fenomen fiind extrem de rar. Al doilea ca mrime n lume, barajul de la Aswan a fost construit n 1971, dnd natere lacului Nasser. Ridicarea barajului a alterat poziia Nilului n agricultur i ecologia Egiptului. Flora si fauna exotice, reprezinta alte atractii naturale ale acestei destinatii. In legatura cu flora, grdina botanic amenajat pe o insul n mijlocul Nilului ofera un adevarat paradis si o incantare vizuala deosebita.. La grdina botanic din Aswan se poate ajunge dup ce faci o plimbare de aproximativ o or cu feluca, dup ce nconjori Insula Elephantine. Odat ce peti n interiorul grdinii, mirosul florilor i multitudinea de culori te conving c ai ajuns n Paradis. Fauna este reprezentata in principal de crocodilul de Nil, dar si de gasca de Nil, sobolanul Nilului, varanul si hipopotamul, considerate animale sfinte de vechii egipteni. O alta atractie naturala a Egiptului este Peninsula Sinai - o peninsula de forma triunghiulara cuprinsa intre Marea Mediterana la nord, Marea Rosie la sud, fiind un teritoriu al statului Egipt. 10

Peninsula are o suprafata de aproximativ 600.000 kmp.Peninsula este acoperita aproape in intregime de munti si deserturi desrtul Sinai cel mai important. B. Resursele antropice Egiptul, perla africana

Egiptul se afla in partea nord-estica a continentului african, pe tarmurile a doua mari. In partea de nord, Egiptul este scaldat de Marea Mediterana la est si de Marea Rosie. Egiptul se invecineaza la vest cu Libia, la sud cu Sudan si la nord-est cu Israel. Intre desert si tarmul muntos al Marii Rosii, intregul teritoriu este strabatut de fluviul Nil. Cele mai cunoscute atractii turistice ale orasului sunt monumentele si relicvele Egiptului din perioada faraonilor. Pe primul loc din acest punct de vedere, se situeaza Muzeul de Antichitati Egiptene. Cele mai apreciate piese ale colectiei sunt comorile gasite in mormantul lui Tutankhamon si cele 12 mumii expuse in boxe in vid. Cele mai faimoase monumente ale Egiptului raman piramidele si Sfinxul, care nu sunt in Cairo, ci in suburbia Gizeh. Cairo contine o colectie exceptionala de monumente musulmane din diferite epoci si in diferite stiluri arhitecturale. Merita vizitate macar doua moschei - orasul are peste o duzina, cele mai interesante fiind Moscheile Ibn Tulun, Al-Azhar, Sultan Hasan si Muhammad Ali. Sunt stralucite exemple de arta si arhitectura islamica, constituind o oglinda fidela a dezvoltarii orasului si importanta Islamului in viata Egiptului modern. Nu ar trebui ratata nici Citadela. Situata pe un deal, aceasta adaposteste cateva muzee si monumente, oferind de asemeni si o superba panorama a metropolei. Cartierul copt din Orasul Vechi este o experienta deosebita fata de restul orasului. Unele dintre cele mai vechi cladiri din Cairo se gasesc aici, inclusiv cateva biserici, ca Al-Muallaqa sau Biserica Sf. Gheorghe. Muzeul Copt merita de asemenea o vizita. Pentru o excelenta colectie de arta decorativa vizitati Muzeul Islamic de Arta, Casa Gayer-Anderson si Muzeul Mohammed Mahmoud Khalil. O privire de ansamblu asupra Egiptului regal o ofera Palatul Manial sau Palatul Abdin.

11

1. MONUMENTE ISTORICE

PIRAMIDELE EGIPTENE Istoria piramidelor Piramidele reprezint expresia clasic a civilizaiei egiptene. Aceste fenomenale construcii au surescitat imaginaia i interesul unui numr extraordinar de mare de persoane, care se ntreab i astzi cum a fost posibil construirea lor acum mii de ani. Din momentul n care ima piramid egiptean a fost construit n anul 2640 nainte de Hristos i pn n zilele noastre, au existat multe discuii i idei controversate legate de acest subiect. Muli au ajuns pn la a afirma c ele au fost fcute de ctre extrateretrii. Cea mai celebr dintre aceste piramide ale Egiptului este fr doar i poate Marea Piramid a lui Keops care reprezint n acelai timp singura minune a lumii antice care a supravieuit trecerii a mii de ani, stnd i astzi falnic. Marea piramid face parte din cele trei celebre piramide de la Gizeh. Exist ns cteva zeci de piramide, construite n locuri diverse, de la cataracta I i pn n Delt. Foarte multe se gsesc pe malul vestic al Nilului, n dreptul oraelor actuale Cairo i Helwan. Piramidele au dimensiuni i forme foarte diferite. Prima piramid construit a fost Piramida n trepte a regelui Djoser n jurul anului 2640 nainte de Hristos. Este situat la Saqqara i este construit n totalitate din piatr. Are ase trepte i o nlime de 60 m. n prima faz, monumentul funerar era format dintr-o incint dreptunghiular cu o movil de pietre deasupra mormntului. Ea nu era o piramid, urmnd modelul vechi de la Abydos i de la Saqqara. Mormntul i movila au fost mutate n jumtatea de nord a mprejurimii. 2. SFINXUL DE LA GIZEH Ultimile teorii spun ca Sfinxul a fost construit in timpul celei de a IV-a Dinastii de catre Khaf-Ra (Chefren, Kefren), in anul 2500 IC, dupa constructia piramidei acestuia. Dovezi arheologice si geologice arata ca eroziunea Sfinxului se datoreaza in principal apei si mai putin nisipului si ca ar fi fost construit cu 7.000 - 10.000 de ani in urma fiind doar restaurat 12

de Khaf-Ra. Aceste teorii sustin ca Sfinxul era deja construit in timpul ultimei ere glaciare din perioada 13.000 - 8.000 BC. Robert Bauval SI Graham Hancock au dezvoltat o alta teorie care spune ca Sfinx-ul (luand in consideratie asezarea sa in functie de piramidele invecinate si scrierile vechi egiptene) este o parte (daca nu cel mai important element) a unei harti astronomice care are stransa legatura cu constelatia Orion. Ei au concluzionat ca cea mai buna potrivire a hartii ar fi cu pozitia pe care au avut-o stelele in anul 10.500 IC. Nu exista nici o inscriptie sau scriere care sa indice clar data constructiei. Exista doar indicii care sustin ipoteza ca Sfinx-ul ar fi existat inaintea piramidelor. Sfinx-ul se afla in Egipt, pe platoul Gizeh, la aproximativ 10 km vest de Cairo, in partea de nord-est a Vaii Templului lui Khaf-Ra. Gizeh este un bogat site arheologic care cuprinde cele trei piramide uriase (a lui Keops, Kufru si Menkaura), alte piramide mai mici numite ale Reginelor si numeroase alte temple si morminte ale altor familii. Numele de Sfinx vine de la cuvantul grecesc shingo care inseamna a strangula si grecii lau folosit pentru prima data numind o creatura fabuloasa care avea capul unei fete, corpul unui leu si aripi de pasare care isi strangula victimile. Sfinx-ul este o constructie obisnuita in Egipt si sunt priviti ca protectori, gardieni la intrarea templelor. Sfinx-ii au fie cap de berbec si corp de leu, cap de uliu si corp de leu sau capul unui rege sau zeu si corp de leu. Marele Sfinx de pe platoul de la Gizeh este o creatura care are capul unui rege (al lui Khaf-Ra, se crede) sau zeu si corp de leu. Privit din profil, iti dai seama ca are capul mult mai mic in comparatie cu corpul. Corpul are o lungime de 73 m si o inaltime de 20 m. Numai labele au o lungime de 17 m iar partea din spate are 52 m. Capul are 6 m inaltime si 4 m latime, iar numai ochii au 2 m inaltime. Nasul si barba lipsesc, doar barba fiind expusa la Muzeul Britanic. In trecut, statuia a fost pictata: rosu pentru fata si corp si galben cu dungi albastre pentru cap. Sfinx-ul a fost construit pe locul unei cariere de piatra si se pare ca a fost sculptat dintr-o singura bucata de piatra de var. Astazi, statuia se faramiteaza din cauza vantului, umiditatii si a poluarii din Cairo. Au avut loc cateva restaurari in timp si s-au adaugat noi blocuri de piatra, dar pastrarea acestei statui este inca o problema. 3. Muzeul Egiptean din Cairo Stand in umbra cladirii moderne a primariei din Cairo, eleganta cladire rosu-coral cu cupola de cupru ofera o imagine blanda. Exteriorul neo-clasic francez nu anunta nimic din fabuloasele comori ce sunt inauntru. Comori si minuni ale antichitatii astepata in liniste in spatele ferestrelor arcuite. Cand intri in sala principala te intampina statui impozante, de la colosii ai lui Amenhotep III pana la statuia in 13

marime naturala a regelui Djoser. Galeriile de la parter te poarta intr-o calatorie in timp, fiecare incapere este incarcata de splendori ale marelui regat. Paleta veche de 5000 de ani a regelui Narmer este un obiect de importanta majora pentru arta si istorie. Bogatia culturala a egiptului antic razbate si din multitudinea de artefacte ce dezvaluie maiestria vechilor artizani.

Dar cele mai mari valori le intalnim la etaj. Galeriile dedicate lui Tutankamon gazduiesc peste 1000 de piese inclusiv faimosul sau sarcofag descoperit in Valea Regilor. Muzeul Egiptean este de neegalat cu cele peste 136 de mii se exponate ale sale, fara a mai mentiona sutele de mii de piese adapostite la subsol. Aceste comori dateaza inca din anul 3100 IEN (inceputurile Egiptului unit). Muzeul este renumit pentru cele mai bune colectii din lume de arta antica egipteana.

In 2008 muzeul a fost stramutat intr-o locatie noua, gigantica. 4. Muzeul de Ceramica Islamica Palatul printului Amr Ibrahim adaposteste Muzeul de Ceramica Islamica. Palatul este un hibrid arhitectural ce imbina armonios stilurile turc, marocan si andaluz, asezat intre vilele in stil european si conacele din zona Zamalek. Galeriile ce inconjoara salonul central sunt pline de ceramica din perioadele Fatimida, Umayada, Ayyubida, Mamluk si Otomana. Colectiile includ farfurii si vase decorate splendid, vechi lampi cu ulei, plasi si cahle glazurate cu multe detalii. Colectia include exemplare deosebite sin Siria, Persia, Andaluzia, Tunisia si Irak. 5. Marele Muzeu (Giza) Langa marile piramide o noua bijuterie arhitecturala asteapta sa se inalte din valurile de nisip. Cu un buget de peste 500 de milioane de dolari noul Muzeu Mare va fi o inovatie tehnologica cu exponate proiectate sa fie interactive ci adecvate erei cibernetice. Cand va fi terminat, muzeul va adaposti cea mai mare colectie de antichitati egiptene din lume, lasand in urma chir si actualul Muzeu Egiptean care are peste 100 de mii de exponate din perioadele copta, islamica, greco-romana si dinastiile faraonice. 14

6. Muzeul Greco-Roman (Alexandria) Datand din secolul 4 IEN si pana in secolul 7 EN, obiectele din muzeul greco-roman marturiseste o lenta dar sigura transformare a penteonurilor egiptean si grec in cultul zeului Serapis. Deschis de Khedive Abbas Helmy II in anii de declin ai secolului 19, muzeul reuneste peste 40 de mii de piese de la monede antice, portrete si statui pana la excavatii arheologice in preajma Alexandriei si a Oazei Fayoum. 7. Muzeul Nubia (Aswan) Infatiseaza cultura deosebita si avansul cultural Nubian. 8. Muzeul lui Mohammed Mahmoud Khalil si al sotiei sale (Giza) Colectii peronale de pictura, sculptura si vase din Europa secolului 19. 9. Muzeul Copt (Vechiul Cairo) Adaposteste relicve ale primilor crestini din Egipt. Muzeul Copt prezinta o bogata colectie de relicve crestine, intre care lucrari textile, numeroase icoane si vechi manuscrise, care ofera o imagine de ansamblu a vechii civilizatii. Aici sunt numeroase biserici crestine, cea mai importanta fiind Biserica St George, un amestec de stiluri arhitecturale diverse si picturi infatisand scene din viata sfantului si lupta sa pentru crestinism. O alta biserica, mai putin cunoscuta si vizitata dar foarte frumoasa este si Biserica St Barbara, construita in secolul V si reconstruita in secolul X, care isi pastreaza inca usa originala din lemn, un magnific exemplu de arta copta. O alta biserica din Cairo pe langa care nu veti putea trece indiferenti este Basilica Al-Muallaqa, construita pe locul unde candva se ridica poarta de sud a Fortaretei Babilonului, o constructie ce dateaza din secolul IV, fiind una dintre cele mai vechi biserici crestine. In 2004 arheologii au descoperit in subsolurile bisericii un vechi tunel, folosit de primii crestini pentru a scapa in

15

eventualitatea unui atac asupra cladirii. La mica distanta se gaseste si Sinagoga Benz Ezra, una dintre constructiile ce stau marturie a prezentei poporului evreu in Egipt. Nici moscheile nu lipsesc din Cairo, unde cele trei mari religii par sa coexiste in buna intelegere. 10. Moscheea Al-Azhar Situat n El Hussein Square, mai Moscheea Al-Azhar (Cea

nfloritoare"), nfiinat n 972 (361 H), n stil porticoid, la scurt timp dup ntemeierea Cairoului nsui, a fost proiectat de generalul Fatimid Jawhar El-Sequili (Gawhara Qunqubay, Gawhar al-Sakkaly) i construit la ordinul califului Muezz Li-Din Allah. Aflat n centrul unei zone mpnzite de cele mai frumoase monumente islamice din secolul al X-lea, a fost denumit Al-Azhar dup Fatama al-Zahraa, fiica Profetului Muhammad (pacea i binecuvantarea lui Dumnezeu fie asupra sa). Se inspir att din moscheea Amr Ibn El-As ct i din moscheea Ibn Tulun. Primul monument Fatimid din Egipt, Azharul a fost un loc de ntlnire pentru studenii Shi'a i, de-a lungul secolelor, a rmas punctul central al universitii de renume care s-a dezvoltat n jurul ei. Sub Yaqoub Ibn Cals moscheea a devenit un lca de nvtur. Al-Azhar este cea mai veche universitate din lume, n care primele cursuri au fost inute n 975 AD. Astzi, universitatea construit n jurul moscheii este cea mai prestigioas dintre instituiile de nvmnt musulmane, iar studenii ei sunt foarte apreciai pentru pregtirea lor tradiional. Dei cndva au nvat aici zece mii de studeni, cursurile universitii se desfoar n zilele noastre n cldirile adiacente, moscheea fiind rezervat rugciunilor. Studiilor religioase li s-au adugat coli de medicin modern, de tiine i de limbi strine. Din punct de vedere arhitectural, moscheea este un palimpsest al tuturor stilurilor i influenelor care au strbtut n timp Egiptul, o mare parte din ea fiind renovat de Abdarrahman Khesheda. Are cinci minarete foarte frumoase, cu mici balcoane i coloane sculptate. Are ase intrri, intrarea principal - Bab el-Muzayini (poarta brbierului) - datnd din secolul al XVIII-lea i fiind situat chiar acolo unde studenii erau, pe vremuri, brbierii. Aceast poart se deschide spre o 16

curte interioar mic de unde se poate ajunge, la stnga, la Aqbaughawiya Madrasa, construit n 1340 i care servete drept bibliotec. La dreapta se afl Taybarsiya Madrasa, construit n 1310, care are un mihrab foarte frumos. Intrarea Qaitbay dateaz din 1469 i are construit un minaret n partea de sus. nuntru se deschide o curte interioar mare, de cca 80m/30m, nconjurat de porticuri susinute de peste trei mii de coloane din marmur, foarte vechi. La est se afl locul de rugciune, mai mare dect curtea i strjuit de mai multe iruri de coloane din marmur. Inscripia kufic din interiorul mihrabului este original, dei mihrabul a suferit cteva modificri de-a lungul timpului. n spate se afl o sal adugat n 1753 de Abd el-Rahman Katkhuda. La captul nordic se afla mormntul i madrasa lui Jawhar El-Sequili.

Guvernul egiptean va demara in 2010 construirea unui muzeu subacvatic(Muzeul subacvatic pentru Palatul Cleopatrei) in Marea Mediterana, in care vizitatorii vor putea admira ruinele ascunse ale palatului Cleopatrei, distrus de seisme si inghitit de ape in secolul al V-lea. Proiectul presupune investitii de 140 milioane dolari, si este preconizat ca va fi gata in 2013.

Forma de turism aleasa si cum se reflecta ea in destinatia aleasa

Turismul cultural e o opiune strategic. El presupune, obligatoriu, existena unui patrimoniu spiritual interesant pentru o categorie special de consumatori de cultur: turitii. De la aceste dou elemente ale ecuaiei (patrimoniu i turiti) trebuie pornit. Pentru marea majoritate a celor care aud de turism cultural, conceptul se traduce prin includerea n pachetul turistic a unei vizite la un obiectiv cultural ori vizionarea unui spectacol. Intrebarea de plecare n elaborarea unor asemenea proiecte s fie "ce anume am putea s le prezentm cltorilor aflai n vacan ori doar n trecere prin zona noastr?". n primul rnd ceva specific, care s nu mai existe n alt parte. n al doilea rnd, ceva adecvat unei agende de vacan, pentru c scopul turitilor este, evident, relaxarea i, n nici un caz, acumularea unor informaii sofisticate, ermetice, obositoare , eventual prelucrri populare, despre care ei s afle informaii sumare dintr-un pliant bi-trilingv. Oferta instituional de tip turism cultural trebuie gndit special, dar n acord cu misiunea cultural a aezmntului n cauz, care-i poate lrgi astfel segmentele-int. 17

Produsele oferite trebuie s-i pstreze calitile de bun spiritual, dar trebuie s le preia i pe acelea de element turistic, fr s se team c-i va pierde valoare. Dimpotriv, i-o va spori, ntruct totul e "doar" o chestiune de perspectiv, de ambalaj. Iar despre legtura dintre economic i cultural parc nici nu-mi mai vine s vorbesc, ntruct e deja un truism. Practicat ca la carte, turismul cultural poate deveni o important surs de venit, un minunat element de marketing pentru diferite aezri care tiu cum s se pun n valoare.

III.

Forma de turism aleasa si cum se reflecta ea in destinatia aleasa

Principalele forme de turism care se practica in Egipt sunt turismul de aventura caracterizat prin safarin in desert si croaziere pe valea Nilului si turismul cultural. Noi am decis sa prezentam turismul cultural si cum se reflecta el in destinatia aleasa de noi: Egipt. Turismul cultural Turismul cultural e o opiune strategic. El presupune, obligatoriu, existena unui patrimoniu spiritual interesant pentru o categorie special de consumatori de cultur: turitii. De la aceste dou elemente ale ecuaiei (patrimoniu i turiti) trebuie pornit. Pentru marea majoritate a celor care aud de turism cultural, conceptul se traduce prin includerea n pachetul turistic a unei vizite la un obiectiv cultural ori vizionarea unui spectacol. Intrebarea de plecare n elaborarea unor asemenea proiecte s fie "ce anume am putea s le prezentm cltorilor aflai n vacan ori doar n trecere prin zona noastr?". n primul rnd ceva specific, care s nu mai existe n alt parte. n al doilea rnd, ceva adecvat unei agende de vacan, pentru c scopul turitilor este, evident, relaxarea i, n nici un caz, acumularea unor informaii sofisticate, ermetice, obositoare , eventual prelucrri populare, despre care ei s afle informaii sumare dintr-un pliant bi-trilingv. Oferta instituional de tip turism cultural trebuie gndit special, dar n acord cu misiunea cultural a aezmntului n cauz, care-i poate lrgi astfel segmentele-int. Produsele oferite trebuie s-i pstreze calitile de bun spiritual, dar trebuie s le preia i pe acelea de element turistic, fr s se team c-i va pierde valoare. Dimpotriv, i-o va spori, ntruct totul e "doar" o chestiune de perspectiv, de ambalaj. Iar despre legtura dintre economic i cultural parc nici nu-mi mai vine s vorbesc, ntruct e deja un truism. Practicat ca la carte, turismul cultural 18

poate deveni o important surs de venit, un minunat element de marketing pentru diferite aezri care tiu cum s se pun n valoare. Noi consideram ca un itinerariu cultural este o initiativa ntemeiata pe ratiuni intelectuale care poate fi propusa n spatiu real, geografic, sau n mediu virtual, dar nu este neaparat o actiune care se subsumeaza turismului cultural. Poate asigura premise favorabile pentru dezvoltarea unui proiect de turism cultural, dar nu este obligatoriu. Turismul cultural propune o oferta menita sa evidentieze valori spirituale, monumente, traditii, mentalitati. Asadar, turismul cultural presupune: - o initiativa ntemeiata pe o idee culturala, - o actiune care are un moment de initiere si unul de concluzie, - promoveaza de la bun nceput diversitatea culturala si dialogul intercultural, - creeaza mecanisme menite sa evidentieze valori culturale pentru grupuri de beneficiari identificati n prealabil, - stimuleaza, provoaca si sustine aparitia de noi locuri de munca, cu precadere n zona industriilor culturale, - contribuie la realizarea unei mai bune infrastructuri n spatiul vizat de proiect, altfel spus, participa la dezvoltarea durabila a regiunii, - se implica nu doar n procesul de conservare si restaurare a siturilor si monumentelor, dar si de revitalizare a traditiilor si obiceiurilor, - are vocatie certa pentru extensia transfrontiera, altfel spus poate fi de interes regional sau, mai mult, european, - participa la consolidarea retelelor si la cooperarea ntre operatorii culturali, genereaza parteneriate public-privat. O asemenea abordare a turismului cultural l transforma n instrument privilegiat al politicii culturale egiptene, pastrndu-i, n acelasi timp, componentele practice care tin de profitabilitatea economica. Favorizat de numeroasele resurse naturale, dar mai ales de cele antropice, Egiptul este o tara in care turismul cultural se reflecta intens si se muleaza perfect pe bogatul trecut istoric si cultural. Astfel, arta, arhitectura, religia, sculptura, pictura toate dezvoltate in mod specific si unic de-a lungul dezvoltarii sale, constituie premisele potrivite pentru practicarea turismului cultural in Egipt. Sunt elementele care atrag, intriga si fascineaza in aceleasi timp toti vizitatorii dornici de a impartasi si de a cunoaste cate ceva din trecutul acestei tari. In

19

continuare, vom prezenta pe scurt, principale elemente de atractie ale domeniilor ce stau la baza practicarii turismului cultural in Egipt. Arta si arhitectura egiptean S-a spus foarte des despre arta egiptean c este o art hieratic, care prezint reprezentarea personajelor n atitudini convenionale, solemne, rigide, conform regulilor fixate de canoanele religioase. n realitate este mai degrab o art funerar, a art ale crei monumente erau destinate cultului morilor sub diferite forme. Ar fi inexact s considerm operele de art egiptene ca o expresie a vieii religioase intense. Arta egiptean nu este o adeziunea la divinitate i nici o credin fierbinte n transfigurarea vieii dup poruncile lui Maat ce reprezentau adevrul i dreptatea. Aceast art exprim nzuina ca fericirea din lumea aceasta, a celor nobili, bogai i puternici, s continue i pe lumea cealalt. Opera de art egiptean nu trebuie admirat pentru frumuseea ei, ci neleas, interpretat prin degajarea sensului magic i mitic pentru care a fost creat. Mesajul ei trebuie citit i pus n relaie cu mprejurrile, locurile, personajele, zeitile, episoadele mitice sau aciunile magice la care se refer. Este de remarcat imobilismul artei egiptene, faptul c nici variaii de gust, nici influene exterioare nu au putut s modifice vreodat aceast art. Acest imobilism nu trebuie pus pe seama imobilismului credinelor i religiilor egiptene, ci pe stabilitatea i constana modului de producie tributal, care s-a meninut pn n vremea dominaiei bizantine i arabe. Neschimbate au rmas i interdiciile ritualice, vrji, descntece, mituri, ceremonii sacre i practici magice pe care le putem numi religiile egiptene. Odat cu declinul statului egiptean i cu biruina cretinismului se dezvolt o alt art, diferit de cea arhaic egiptean. Arta egipteana impresioneaza in primul rand prin surprinzatoarea sa modernitate. Il impresioneaza mai putin pe contemporanul cu preferinte pentru estetica baroca, romantica sau realista; in schimb il va entuziasma pe devodatul artei clasice sau a celei parnasiene. Caci arta egipteana este o arta de mare demnitate si distinctie. Este ermetica, inchisa oricaror sugestii venite din partea artei altor tari, pastrand un aer de profunda solitudine. Nu tine deloc sa emotioneze, este cea mai impersonala din intreaga arie culturala antica orientala. Afisand o vizibila mandrie dar lipsita de aroganta sau de duritate este profund umana tocmai prin marea ei simplitate. Viata ei se comunica privitorului in mod direct si net, din gestul natural si din atitudinea exacta a personajului uman reprezentat. Un personaj a carui rigiditate creata de poza sa solemna, conventionala, nu deranjeaza. 20

Arta egipteana este dominata de ideologia religioasa si de cea monarhica.

Cea mai veche

forma de arhitectura funerara este mastaba, - o constructie masiva de caramida sau de piatra ridicata deasupra unui mormant, sapat adanc in pamant(un put vertical in care este depus sarcofagul si obiectele funerare indispensabile, put care apoi este zidit si umplut cu pietre si pamant). In mastaba se afla exact deasupra mormantului o capela in care se celebrau riturile funerare, mobilata cu o masa pentru ofrande; alaturi era o stela (pictata sau gravata), in dosul careia se afla coridorul (in araba: serdab), zidit, continand statuile defunctului. In Egipt apare pentru prima data in Orientul Apropiat o impunatoare arhitectura a coloanelor. Mult prea numeroase pentru a-si justifica doar un rol pur si simplu functional (templul din Luxor avea 134 de coloane, dispuse pe 16 randuri), coloanele erau acumulate, distribuite si modelate astfel incat sa creeze un efect estetic, sa confere constructiei o armonioasa rezolvare a raporturilor dintre elementele arhitectonice. Coloanele au capitelurile de forma florii de lotus sau de papirus; iar modulatiile coloanei sugereaza un manunchi de tulpini ale acestor plante. Spre sfarsitul Regatului Nou a aparut si coloana cu trunchiul cilindric neted si cu capitelul care stiliza forma frunzelor de palmier. Aceste forme au sugerat ipoteza originii lor: fie o imitatie a copacilor plantati pe doua randuri printre care treceau procesiunile solemne, fie pentru a sugera imaginea simbolica pietrificata a unei dumbravi sacre. Un element arhitectural, original egiptean, era obeliscul. In indepartata epoca pre-dinastica un bloc subtire si inalt de piatra era plantat vertical; pe varful sau aparea soarele, la rasarit. Din Heliopolis unde se pare ca aparuse pentru prima oara aceasta piatra miraculoasa s-a raspandit si in restul tarii. In timpul Regatului Nou, obeliscurile acum fasonate prismatic, mai precis: ca o piramida foarte prelungita si avand varful poleit sau placat cu aur erau plasate, cate doua, in fata turnurilor, a pilonilor de la intrarea templelor. Apoi, cand cultul soarelui a devenit mai popular, obeliscurile avand sculptate imagini simbolice si texte hieroglifice au aparut, cate unul, in fata templelor. Obeliscurile erau din granit de culoare roz si erau aduse, toate, din carierele de la Assuan. Un obelisc cantarea cateva sute de tone. Giganticul obelisc inceput si neterminat, in cariera de langa Assuan, are o lungime de 51 m, si cantareste 1168 de tone. Transportul si inaltarea unui obelisc punea probleme deosebit de complicate, care erau de resortul unei anumite categorii de tehnicieni specializati. Obeliscurile egiptene i-au impresionat extraordinar pe strainii veniti in Egipt. Assurbanipal a pus sa se transporte doua obeliscuri la Ninive, iar imparatii romani au dus mai multe obeliscuri la Roma si la Bizant. Azi, in tot Egiptul n-au mai ramas decat patru sau cinci obeliscuri.

21

SCULPTURA Sculptura egipteana nu s-a nascut dintr-o intentie de ordin estetic, nu a fost destinata in primul rand contemplatiei estetice. O statuie egipteana nu era expusa spre a fi admirata pentru frumusetea ei, ci era ascunsa (cu cateva exceptii) in penumbra templului, sau in intunericul camerei funerare. Statuile zeilor si ale regilor din temple erau obiecte de cult, de adoratie; iar cele pastrate in morminte erau concepute ca suport al dublului celui decedat. Si sculptura egipteana era dominata de ideea eternizarii omului. De aceea sculptorul era numit cel care mentine in viata. Dar cea mai bogata imagine a vietii egiptene in toata diversitatea ei apare in basoreliefuri si in pictura. De fapt, basorelieful egiptean nu este altceva decat o continuare a picturii. Tehnicile lor sunt apropiate. Desenatorul folosea materialul mai durabil al pietrei; si pentru a da corporalitate obiectului desenat se folosea de iregularitatile naturale ale suprafetei pietrei, delimitandu-le si accentuandu-le prin interventia liniei de incizie si a culorii: este inceputul basoreliefului. PICTURA Asadar, tehnica, conceptia, subiectele basoreliefului egiptean nu pot fi separate intr-un mod absolut net de cele ale picturii. Ambelor li se atribuia o functionalitate magica. Pentru a-si continua viata si dupa moarte defunctul trebuia sa fie insotit de ceea ce il inconjurase si in viata terestra. Pictura egipteana a fost esentialmente o pictura de morminte; o pictura executata numai pentru satisfactia mortilor, intrucat pentru egipteni, nici o diferenta substantiala nu trebuie sa deosebeasca viata de dincolo de mormant de cea actuala (P. Francastel). Canoanele basoreliefului se regasesc si in pictura; imbinarea viziunii frontale a corpului omenesc cu viziunea din profil; calmul si seninatatea expresiilor; siguranta, puritatea si perfectiunea liniei; distributia imaginilor in registre orizontale sau verticale; interesul pentru scenele de viata zilnica; la care se adauga in plus fata de basorelief o redare mai adecvata a mediului, precum si uneori gustul pentru anecdotic, pentru o naratie facuta cu un umor discret. In scenele de viata cotidiana se afirma un exceptional spirit de observatie, precum si un foarte marcat interes pentru animale. Adeseori pictorul cauta pe suprafata plana a peretelui de stanca cele mai mici reliefuri naturale, pentru ca servindu-se de aceste denivelari aproape imperceptibile sa dea un volum mai accentuat imaginii pe care o reprezinta: punct care este chiar momentul ideal de tranzitie spre conditia basoreliefului. 22

S-ar putea spune ca egiptenii aveau o exceptionala vocatie a culorii; a culorilor vii, vesele, delicate. Templele, mormintele, obiectele de cult, sarcofagele de lemn, mobilierul, (desigur ca si interioarele caselor celor bogati), statuetele si statuile in lemn si teracota cu o paleta discreta. O paleta care folosea negrul de carbune, albul de var, ocrurile galbene si rosii, fritele albastre si verzi, amestecate cu uleiuri; cu o tehnica ramasa necunoscuta, dar care dupa patru sau cinci milenii isi mai pastreaza inca nealterata prospetimea. Cu pensule din trestie zdrobita la un capat, sau din fibre de palmier, pictorul egiptean picta in tempera, obtinand chiar si foarte interesante efecte de transparenta a culorii: pestii in apa, un corp de femeie intr-o transparenta rochie de in... Mijloacele cromatice ale pictorilor egiptenierau sarace, limitate fiind la sase culori fundamentale negru, alb, rosu, galben, albastru si verde. Esential e faptul ca pictura egipteana se baza pe notiunea de reprezentare si nu pe cea de contemplare; ca ea creeaza obiecte a caror utilitate materiala este incontestabila. Ca atare, ea nu-si pune probleme figurative in sens modern, intrucat ea nu se realizeaza in vederea unei contemplatii, ci pentru ca lucrurile reprezentate sa existe. Din acest motiv si dat fiind caracterul fragil al picturii in raport cu materialele celorlalte arte plastice niciodata pictura n-a ocupat in arta egipteana un loc de prima importanta. Niciodata nu se poate compara cu sculptura si cu arhitectura. (P. Francastel) Am considerat necesar sa prezentam aceste domenii pentru a arata intreaga bogatie culturala care se reflecta in tot ceea ce inseamna Egipt, pe baza careia se poate vorbi de practicarea unui turism cultural. IV. BAZA TEHNICO-MATERIALA Majoritatea punctelor principale de atractie se afla in capitala Cairo sau in apropierea acesteia. Baza tehnico-materiala in Cairo se reflecta astfel:

1. Unitati de cazare Hoteluri Capitala Egiptului ofera spatiu de cazare in hoteluri de lux, majoritatea de 4 si 5 stele. Fiecare hotel are parcare proprie, servicii de lux diverse (in functie de categoria hotelului) si restaurante proprii cu specific local sau international. Printre cele mai cunoscute sunt: Cairo Marriott Hotel & Omar Khayyam Casino 5 stele 23

este un hotel de lux, situate in centrul capitalei, la 15 minunte de Giza Pyramids si la 5 minute de Muzeul Egiptean; ofera o priveliste minunata spre Nil

Holiday Inn 4 stele -este parte a unui lant international de hoteluri, oferind un confort ridicat King Hotel 3 stele. 2. Unitati de alimentatie Unitatile de alimentatie din Cairo abunda inntr-o diversitate de retete in ceea ce priveste meniul, servind nu doar mancare traditionala, dar si specialitati din diverse bucatarii internationale. In topul celor mai bine cotate si recomadate restaurante din Cairo se numara: Abou El Sid meniu traditional egiptean Cedars meniu traditional libanez Don Quichotte perfect pentru cinele romantice, mancaruri din bucataria franceza Kandahar meniu traditional indian La Bodega in principal mancare frantuzeasca Lai Thai meniu traditional asiatic Maison Thomas meniu cu specific european, in special italian (pizza) Revolving Restaurant meniu traditional, dar si specialitati frantuzesti Spectra meniu divers

De asemenea, mai exista baruri si pub-uri printre care amintim: Ambassador Club, Deals, Deals 2, Pyramids Bar. 3. Unitati de agrement Unitatile de agreement in Cairo se gasesc foarte rar separate de hoteluri. Avand in vedere ca majoritatea hotelurilor din Cairo sunt clasificate ca hoteluri de lux, acestea ofera in cadrul hotelului aceste servicii de agrement, precum centre spa, de relaxare si masaj, sali de fitness si aerobic, cursuri de inot. Exista insa unitati in care se poate practica safari in deserul Sinai sau croaziere pe Valea Nilului.

24

25