RELIGIA EGIPTULUI ANTIC

Herodot a afirmat ca egiptenii erau cei mai piosioameni. Intreaga viata in Egipt parea sa fi fost
dominata de doua mari idei : a. divinul si b. credinta in nemurire.
Trasaturi caracteristice ale Egiptului antic
Religia egipteanaeste religia unui popor cu o civilizatie avansata. Egiptenii nu posedau un
corp de scrieri sacre, iar cunoasterea divinului se baza pe evenimentele cosmice.
Exista trei sfere pe care egiptenii le recunosteau ca manifestari ale divinului: a. puterea din
soare b. puterea din pamant, c. puterea din vitele cornute.
Ordinea cosmica dreapta era numita Maat. Religia egiptului antic nu se prezinta ca un sistem
unitar ci este formata din mai multe sisteme, fiecare cu o coesenta aparte. Cu toate acestea
zeul creator era numit: Atum in Heliopolis, Amon in Theba, Ptah in Memphis, Thoth in
Hermopolis.
Religia egipteana este un amestec de credinte si practici cultice puse una langa alta, cateodata
disparate, alteori in armonie. Cu alte cuvinte, viata religioasa de toate zilele se exprima
potrivit tiparelor cosmice fixate de zei.
Izvoare literare
-

Textele piramidelor
Textele sarcofacegelor
Cartea mortilor

a. Textele piramidelor sunt cele mai vechi. Ele au fost descoperite in 1881cu ocazia
deschiderii piramidelor. Au fost scrise cu caracatere denumite hieroglife. Acestea au
fost incizate pe peretii interiori ai piramidelor si pictate in albastru, culoare care in
decursul anilor a devenit verzuie. Limba folosita era cea egipteana.
Textele aveau drept scop sa garanteze faraonului nemurirea si intrarea in cetatea zeilor. Ele
erau recitate la funerariile faraonilor iar scrierea lor pe peretii interiori ai camerelor sepulcrale
era un mijloc de a le pune la indemana celor decedati pentru a le citi si astfel sa se poata
mentine in acea societate
b. Textele sarcofagelor si cartea mortilor. Intentia magica a acestora este deslusita si din
titlurile puse inaintea unor sentinte. In aceste texte decedatul vorbeste pentru sine, si la
persoana I, de aici caracterul lor personal.
Textele funerare erau inscrise pe peretii interiori si exteriori ai sarcofagelor, in unele cazuri
fiind folosit si papirusul.

Cartea mortilor era scrisa pe un sul de papirus care era apoi pus in sarcofag impreuna cu cel
decedat. Scopul cartii era de a fixa un ghid de comportare pentru cei morti in timpul judecatii
lui Osiris si de a le asigura fericirea in viata viitoare.

II. GANDIREA RELIGIOASA LA EGIPTENI

a. Sistemul heliopolitan
Structura gandirii heliopolitane, formulata intre 4000-3000 i.Hr ne este cunoscuta din
documente autentice redactate si incizate in piramidele din timpul dinastiei a V-a.
Heliopolis a fost unul din cele mai vechi centre din Egipt. A fost un centru cultural deosebit de
important, unde nu se preda numai teologia ci si alte stiinte. Insusi Moise a fost educat la
Heliopolis. Scoala de aici a dainuit pana in epoca romana.
In prezent orasul a disparut, aici fiind cultivate acum grane si bumbac.
Sistemul heliopolitan afirma ca la inceput a existat un haos primordial, numit Nu sau Nun.
Din Nun a iesit primul zeu, Atum, Soarele.
La egipteni, gandacul scarabeu a fost luat ca simbol al renasterii si al invierii. Intotdeauna ei
puneau un scarabeu pe inima fiecarei mumii, ca simbol al sperantei reintoarcerii celui decedat,
la o noua viata.
De observat ca nu Atum/Ra este cel care creeaza haosul. Egiptenii nu au conceptul de creatie
din nimic.
Atum reproduce in sine si din sine 8 descendenti: a. Shu-Tefnut b.Qeb(Geb)-Nut c. Osiris si
Isis d. Seth si Nephtys (in opozitie cu Osiris si Isis).
b. Sistemul hermopolitan
Hermopolis este un oras in Egiptul de mijloc. Doctrina formulata aici a fost o reactie
impotriva pretentiilor la suprematie ale preotilor din Heliopolis.
La Hermopolis, zeul suprem era Thoth,reprezentat cu cap de ibis. Se credea ca soarele nu a
fost creat din el insusi ci a fost produs de un grup de patru perechi de zei. Zeii au creat unou
pe care l-au depus pe Nun din acest ou a aparut soarele, care a creat si organizat lumea.
Thoth va pierde din importanta devenind o zeitate secundara, secretar al zeilor. El i-a invatat
pe oameni sa vorbeasca, sa scrie, matematica, medicina si toate celelalte stiinte
c. Sistemul memfit
Memphisul a fost una dintre primele capitale ale Egiptului. In aceasta perioada, in fruntea
pantheonului egiptean se afla zeul Ptah.
Statuile lui Ptah il reprezinta in chip de om, stand in picioare cu capul barbierit si trupul
infasurat in fese de mumie din care ies doar mainile, tinand un sceptru, in acelasi timp el

ramane ascuns, nevazut neiesind din intuneric pentru a straluci aidoma soarelui. Legat de
cultul lui Ptah, intalnim cultul boului Apis.Boul era numit noua viata a lui Ptah.Cand boul
murea, spiritul lui Ptah trecea in alt bou, iar Apis se renastea.
d. Sistemul theban
Theba, oras in egiptul de sus, a fost capitala imperiului in perioada de mijloc si tarzie.Aici a
domnit ca zeu Amon.
Amon a fost zeul care s-a bucurat de cele mai mari onoruri in Egipt. Lui i-a fost dedicat
templul din Karnak, considerat una dintre cele sapte minuni ale lumii.

NATURA ZEILOR
Religia egiptenilor era zoolatra sau un cult al animalelor. Printre acestea amintim cultul boilor
Apis la Memphis si Mnevis la Heliopolis. Se mai observa in traditia egipteana o stransa
asociere intre diferite zeitati si animale (Thoth avea cap de Ibis, Anubis de sacal). Se pune
acum intrebarea: Cum s-a ajuns la aceste reprezentari grotesti? Fiecare trib nomad care s-a
stabilit in valea Nilului, avea un animal special care era purtat drept un simbol al tribului, in
acelasi timp, fiecare trib isi avea si zeitatea sa.
POLITEISMUL
In intreaga sa istorie, Egiptul a afirmat existenta mai multor zeitati. Intalnim si adorarea unor
simple fenomene ale naturii, in speta soarele. La toate acestea se adauga si credinta puternica
in nemurire.

III. AKHENATON SI MONOTEISMUL. MITUL LUI

OSIRIS SI ISIS. VIATA CULTICA.
SARBATORILE.MORALA. OMUL SI DESTINUL SAU.
SFARSITUL RELIGIEI EGIPTENE
Akhenaton si monoteismul
Egiptul a incercat sa impuna cultul unui singur zeu. Faraonul si-a schimbat numele in
Akhenaton-slava lui Athon. El a introdus ca religie statala adorarea zeului Athon simbolizat
de discul solar.
Akhenaton construieste o noua capitala la 500 km N de Theba, pe care o numeste Akhetathon.
Aici el va ridica temple si palate marete. Templele vor fi lasate fara acoperis pentru ca
adorarea lu Athon sa fie facuta in toata plenitudinea.
Totusi clasele preotesti conservatoare nu au vazut cu ochi buni reforma lui Akhenaton care va
disparea odata cu moartea sa. Succesorul sau Tutankamon, va prelua prerogativele preotesti la
care Akhenaton a renuntat, pentru a restabili ordinea sacrala. Functia preoteasca se baza pe

identitatea intre faraon si zeul Horus zeul soim.Faraonul nu putea fi prezent pretutindeni dar
preotii slujeau ca reprezentanti ai acestuia.Faraonul mai era indentificat si ca zeul Soare,
reflectand prin aceasta dimensiunea cosmica a functiei sale.
MITUL LUI OSIRIS SI ISIS
Osiris, fiul lui Atum/Ra, avea ca sotie pe sora sa Isis. Din gelozie fratele sau Seth vrea sa il
ucida. Isis descopera intentiile lui Seth si de cateva ori reuseste sa le dejoace. In cele din urma
Seth il ucide pe Osiris. Il rupe in bucati si ii imprastie corpul in cele patru zari ale cerului,
apelor si marilor.
Cel mai mare dintre zei, se indura de suferintele lui Isis si il trimite pe Anubis care il
imbalsameaza si il inmormanteaza. Osiris continua sa traiasca dar nu pe pamant ci in lumea
de dincolo, unde devine zeu, rege si judecator al celor morti. Dupa moartea sa, pe pamant s-a
nascut si fiul sau, Horus care dorea sa il razbune. El in deturneaza pe Seth si se incoroneaza ca
rege al Egiptului.
Succesul acestui mit se datoreaza elementelor umane: dragostea de dreptate a lui Osiris,
fidelitatea conjugala, tandretea materna a lui Isis si credinciosia filiala a lui Horus.
VIATA CULTICA
Viata cultica se concentreaza in jurul templelor. Cuvantul egiptean pentru templu este HT
NTR (casa divinitatii).
Incepand cu regatul vechi, templele vor fi construite in stiluri somptuoase, cu mai multe curti
interioare, materialul folosit fiind piatra. Dintre cele mai vestite temple sunt cele din Luxor si
Karnak.
Templul egiptean este casa divinitatii. Se spune ca pe masura ce te indepartai de intrare, cu
atat intensitatea luminii scadea pana cand se ajungea in partea cea mai intunecoasa a
templului, unde nu putea intra nici un muritor. Acolo se afla zeul si corabia sa sacra.
Cultul din templu era savarsit de persoane sacre. Faraonul era considerat fiu al zeilor si era
desemnat ca fiind zeul cel bun.
Regina era calea de transmitere a naturii divine celui nou nascut. In timpul dinastiilor a 18-a
pana la a 20-a, regina purta numele de consoarta a zeului.
Preotii il ajutau sau chiar il inlocuiau pe faraon la templu. Existau cel putin 3 categorii de
preoti: cei puri, cei care citeau cu glas tare textele sacre si slujitorii zeitatii. Femeile aveau
acces la preotie.In unele cazuri preotia era ereditara. In fruntea preotilor era un arhipreot.
Cultul necesita si unele obiecte sacre: altare, vase pentru spalarile rituale, cadelnite, etc.
In legatura cu zeii mai intalnim barcile sau corabiile sacre.Ele erau folosite de zei pentru a
trece nilul. In riturile funerare, barca era mijlocul de transport a celui decedat in lumea de
dincolo. Ca fiinta divina, barca era salvatorul de la moarte.

Tot in categoria obiectelor sacre trebuie incluse si piramidele, obeliscurile si sfincsii. Cele mai
importante piramide sunt ale lui Keophren si Mikerinos din Gizeh. Motivul care i-a
determinat pe faraoni sa aleaga astfel de morminte se datoreaza faptului ca prin aceasta ei
sperau sa obtina viata divina si nemurirea.
Cat despre sfinx, aceasta este o fiinta mitica avand trupul unui leu si capul de om. Sfinxul il
reprezenta atat pe zeul soare cat si pe faraon. Leul mai este si un simbol al lui Osiris care
moare i nviaza.
Actele de cult sunt 3 la numar: rugaciunea, jertfa si slujba propriu-zisa.
SARBATORILE
Sarbatorile erau anuale,ca acelea legate de revarsarea Nilului sau de Anul Nou. Pe
langa acesteamai erau sarbatori ale zeilor, ale faraonilor si ale mortilor.
De nemarcat este sarbatoarea Sed. Avea loc odata la 30 de ani cand se comemora
zeificarea faraonului si identificarea acestuia cu Osiris, numirea printului mostenitor si
casatoria lui cu printesa mostenitoare a Egiptului. Faraonul era imbracat cu vesmintele zeului
iar in fata lui dansa printul mostenitor.
Cu aceasta ocazie erau sacrificate 1,422,000 de capre, 400,000 de boi si 120,000 de
captivi.
MORALA
Dintre textele care se ocupa cu problemele morale amintim:
1. Plangerea taranului
2. Dialogul filosofic
3. Intelepciunea lui Amen-Em-Ope
Aceste texte preamaresc milostenia, vorbirea inteleapta si atrag atentia
impotriva necinstei, minciunii si a goanei dupa avere.
OMUL SI DESTINUL SAU
Textele egiptene contin doar referiri incidentale la problema originii omului.
Un singur text vorbeste despre crearea omului din lacrimile lui Ra. Se spune ca ochiul
lui Ra a fost trimis sa lupte impotriva dusmanilor. La reintoarcere a descoperit ca locul lui a
fost luat de un alt ochi si de aceea dse ciuda si necaz a inceput sa planga. Din aceste lacrimi
au aparut oamenii.
Cu privire la relatia dintre trup si suflet, egiptenii nu au crezut intr-un suflet invizibil si
deci ei nu faceau distinctie intre lumea materiala si cea spirituala.
Textele piramidelor fac referire la urmatoarele entitati principale, definitorii: pentru
intelegerea naturii: fiintei umane:
Ka-dublura a omului,un spirit pazitor. Cel decedat merge la judecata cu acest
Ka.
Ba- exprima dorinta de libertate, puterea vointei si indestructibilitatea spiritului.

Akh- inseamna a fi frumos, stralucitor, folositor.

Ib- inima ca simbol al intentiilor spre bine ale omului.
VIATA DUPA MOARTE

Imediat dupa moart, cel decedat era transportat in fata grupului de judecatori condus
de Osiris.Osiris, zeul celor morti, sta asezat pe tron cu sceptrul in mana, inconjurat de 42 de
judecatori. In fata sa este o balanta iar intr-un taler aflandu-se o frunza si in celalalt inima
celui decedat. Anubis cantareste inima iar Thoth scrie rezultatul.
Urmeaza apoi marturisirea negativa prin care cel decedat neaga orice participare voita
in savarsirea vreunei fapte rele.
Cartea mortilor nu descrie soarta celor rai. Cat despre cei drepti, vor intra in Amenti,
care este un alt Egipt, insa un taram al fericirii, unde traiesc toti stramosii. Ocupatiile de aici
sunt aproape identice cu cele de pe pamant insa fara a angaja oboseala, suferinta sau necaz.
Pe langa acestea lor li se adauga si libertate deplina.
SFARSITUL RELIGIEI EGIPTENE
Religia egipteana a inceput sa decada o data cu introducerea cultului animalelor.
Sub Ptolemei(300-30 i.Hr.) procesul de decadere s-a accentuat. S-a ajuns pana acolo ca
oamenii erau omorati daca se intampla sa ucida o pisica fie si accidental.
Un adevarat razboi s-a produs in Oxyrhyncus, din cauza ca un locuitor a prins si a
mancat un peste considerat sacru.
Treptat zeii greci au inlocuit zeitatile egiptene, cu exceptia lui Osiris, Isis si Thoth.
Crestinismul s-a raspandit cu rapiditate, Egiptul devenind crestin aproape in totalitate
pana in sec. al 3-lea d.Hr.

RELIGIA MESOPOTAMIEI ANTICE

TRASATURI GENERALE
Credinta politeista
Trasaturi astrale si cosmice deosebit de puternice
Credinta in natura Chtoniana si vegetala
Zeii sunt reprezentati cu chip uman
Literatura mitologica foarte bogate
Nu se intalnesc conceptii eshatologice nici macar in cazul lui Ghilgames, cautatorul
nemuririi, evenimentul eshatologic nu este dus la indeplinire, soarta omului
ramanand aceea a unei fiinte supuse mortii
Credinta in demoni
SCHITA ISTORICA
Originile culturii si civilizatiei Mesopotamiei se leaga de numele a doua persoane
diferite:

a. Sumerienii (nesemitii).
b. Akkadienii (semitii).

Fondatorul dinastiei akkadiene a fost Sargon. Acest regat va cadea sub loviturile gutilor.
Slabirea Akkadului da ocazia unei scurte reveniri la putere a Sumerului, care va cadea sub
amoriti. Amoritii vor forma prima dinastie din Babilon. Rege al acesteia a fost Hamurabi
(1700 i. Hr.).de la Hamurabi ne-a ramas un vestit cod de legi.
Prima dinastie babiloniana cade in 1530 i.Hr.sub hititi. Dupa retragerea acestora vor veni
cassiti care in anul 1100 i.Hr.vor ceda locul asirienilor.
Sub conducerea lui Tighlat-pilasar I, imperiul asirian se va intinde pana la Marea
Nneagra, Marea Miditeranasi peste Babilon. Ultimul reprezentant al acestui imperiu este
Assusbanipol, care va fi invins de catre mezi, care vor distuge capitala imperiului, Ninive.
Babilonienii si-au format propriul regat.Nabopolosar fondeaza dinastia chaldeana.
Nabucodonosor, fiul acestuia, cucereste si distruge Ierusalimul la 586 i. Hr. Imperiul va cadea
sub loviturile imparatului Cirus al persilor.
Religia mesopotamiei antice se prezinta in doua etape succesive:
1. Sumero-akkadiana
2. Asiro-babiloniana
Prima etapa se leaga de venirea sumerienilor in bazinul Tigrului si Eufratului.
Cea de-a doua etapa incepe cu inflorirea Babilonului si dureaza pana la distrugerea definitiva
a acestei cetati de catre persi. Odata cu ridicarea Babilonuui, la rang de capitala, zeul acestei
cetati, Marduk, ajunge sa detina autoritatea suprema in panteonul mesopotamian.

IZVOARE
Incepand cu anul 1842, in urma sapaturilor arheologice de la Ninive, Assur, Babilon, etc., a
fost adusa la lumina o uriasa colectie de texte, scrise pe tablite de lut, cu caractere cuneiforme
datand din epoci diferite, pana in mileniul 4 i.Hr.
Exista mai multe genuri de literatura religioasa si anume:
1. Mituri unele tablite ne dau o imagine destul de clara despre modul in care
zeitatile erau concepute in Mesopotamia. Unele mituri prezinta conceptia
mesopotamiana despre creatie
2. Liturghii sunt texte ce cuprind rugaciuni, imne, cantari folosite de preoti
cu ocazia sarbatorilor din timpul anului religios (liturghia de anul nou)
3. Texte rituale acestea dau detalii despre modul in care preotii trebuiau sa
oficieze slujbele religioase cu diferite ocazii.

4. Incantatii si vraji erau menite sa protejeze impotriva demonilor si a

vrajitorilor.
5. Texte pentru ghicit foloseau la interpretarea semnelor din natura
6. Texte astrologice aveau credinta ca soarta indivizilor si chiar a popoarelor
era influentata de miscarea astrelor
7. Texte juridice cel mai important este codul lui Hamurabi

CREDINTE MESOPOTAMIENE. VIATA CULTICA.

PREOTIA. RITUALURI SI SARBATORI
RELIGIA SUMERO-AKKADIANA

Zeita mama ocupa un loc de frunte intre zeitati, alaturi de Abu, marele zeu al fertilitatii.
Printre cele mai vechi zeitati sumeriene, mai amintim pe Mirsu, zeul irigatie, Sumuquon, zeul
animalelor si pe Mnah, zeul sarpe.
Templele erau numite E.Gal. Cele mai vechi aveau forma unei Sali cu banci speciale pe care
erau puse ofrandele aduse zeilor.
Cultul era format din rugaciuni, imne, plangeri sau lamentari.Magia si ghicitul faceau parte
integranta in cult.
Cea mai importanta sarbatoare era cea a anului nou.
Mortii se inhumau, iar alaturi de ei se puneau provizii pentru viata de dincolo.

RELIGIA ASTRO-BABILONIANA

In fruntea tuturor zeilor se afla triada: Anu, Enlil si Enki.

a) Anu inseamna cer, simbolul lui era altarul sacru; cifra lui sacra era 60.
b) Enlil inseamna vant, numarul sacru era 50;
c) Enki zeul apelor, avea cifra sacra 40.
Cea de-a doua triada a fost: Sin zeul luna, ama zeul soarelui si Adad zeul furtunii.
Strans asociata cu aceasta triada o gasim pe zeita Istar, sotia lui Anu, intalnind-o ca
zeita a dragostei si procrearii. Numarul ei sacru era 15, iar simbolul ei era o stea cu 8 sau16
colturi. Este reprezentata calare pe un leu, animalul ei sacru.
Zeul cel mai de seama al Babilonului era Marduk, cel care l-a invins pe Tiamat si a
creat lumea din cadavrul acestuia.

CREDINTE ASIRO-BABILONIENE
Aici intalnim mai multe mituri, printre care: Epopeea lui Ghilgames.
Aceasta incepe prin prezentarea aventurilor lui Ghilgames, prietenia sa cu Enkidu,
dragostea lui Istar pentru Ghilgames, care respinge dragostea zeitei, supararea ei si uciderea
lui Emkidu. Moartea lui Enkidu il determina pe Ghilgames sa porneasca in cautarea nemuririi.
Ajunge pe insula Fericirii unde se gasea Utrnapistim, sotia sa. Aceasta ii dezvaluie acestuia
secretul reintineririi, si anume faptul ca pe fundul oceanului se afla o planta magica care il va
reintinerii. Ghilgames se arunca in valuri, culege planta si se intorce bucuros acasa. In drum
spre casa face un popas si un sarpe ii fura planta datatoare de viata. Disperat, eroul cheama
umbra lui Enkidu care ii vorbeste despre inevitabilitatea mortii.
`Sensul Epopeei este clar, singurii nemuritori sunt zeii, iar ei pastreaza aceasta taina cu
mare grija. Oamenii nu au acces la nemurire, exceptie facand Utnapistim, care a primi
nemurirea ca o favoare a zeilor.
VIATA RITUALA
Cel mai frumos templu a fost ridicat in Babilon in cinstea lui Marduk si se numea
Esagila, templul a detinut bogatii inestimabile.
Exista si un templu special akitu , care juca un rol important in sarbatoarea de Anul
Nou.
\PREOTIA
Preotul exercita si functia de rege si era numit patesi.
a. Preotii Kalu: -aveau in sarcina muzica, dintre instrumentele cele mai importante
era toba sacra.
b. Preotii mashmashu: -aveau functia de a apara pe oameni impotriva duhurilor rele
c. Preotii baru: -prevestitorii
Existau si preotese care aveau functia de prostituate sacre cu ocazia marilor
sarbatori.
In perioada babiloniana timpurie, preotul oficia slujba dezbracat, iar mai tarziu
apare imbvracat intr-un vesmant de culoare rosie, pentru a inspaimanta pe demoni.
Cea mai importanta sarbatoare era Anul Nou, care se tinea in Babilon in
primele 11 zile ale lunii Nisan. In ziua a 5-a ,regele era adus de catre mai-marele
preotilor in fata statuii lui Marduk. Preotul ii lua insemnele regale, il aseza pe un
scaun in fata statuii, il palmuia, il tragea de urechi si il punea apoi sa
ingenuncheze in fata lui Marduk pentru a-si marturisi inocenta sa fata de orice
fapta care ar fi putut aduce prejudicii Babilonului. Dupa acest ritual, regele era
restabilit in functia sa de catre preot. Legat de acest eveniment, intalnim credinta
ca daca regelui nu-i curgeau lacrimi atunci cand era lovit, insemna ca Marduk era
suparat si se asteptau dezastre, iar daca ii curgeau lacrimi, atuncea era un semn de
bucurie si binecuvantare.

Totul era preoranduit, destinul omului putea fi descifrat si cunoscut intrucat si

acesta era prestabilit.

Religia Grecilor Antici

Introducere.
n civilizaia i spirutalitatea greceasc s-au stabilit cinci pedioade i anume:
1. Geometric
2. Arhaic
3. Clasic
4. Elenist
5. Roman

Izvoare.

1. Izvoare literare: Iliada i Odiseea, compuse de poetul antic, nevztor,

Homer
2. Izvoare epigrafice: acestea ne dezvluie date preioase despre credina n
zeitile adorate, legi sacre, formule funerare, calendare sacre etc.
3. Izvoare arheologice: ne ntiineaz despre lcaurile de cult
Divinitile.
n perioada strveche, locuitorii Greciei i ai insulei Creta par s fi adorat
Pmntul Mam ca zei a fecunditii.
Dintre zeii principali amintim:
- Zeus i Hera(soia sa)
- Poseydon
- Demeter
- Atena
- Ares
- Hermes
- Dionysos
Mitologia greac veche ar fi socotit c zeii au luat natere unii din alii, ca
oamenii. Din Uranos i Gea, au aprut titanii iar apoi ciclopii. Uranos i-a urt copii
i i-a nchis n adncurile pmntului. Chronos, ajutat de mama sa, a tiat prile
brbteti ale tatlui su i le-a aruncat n mare. Din picturile de snge czute pe
pmnt s-au nscut Eriniile (Farfuriile zburtoare).
Chronos, i-a eliberat apoi fraii. Chronos i Rhea au dat natere mai multor
copii, printre care i Zeus. Deoarece Chronos i devora copii, Rhea, mama lui Zeus,
s-a sftuit cu Uranos i Gea, prinii ei, cum s-l salveze pe Zeus. Micuul a fost dus
degrab pe muntele Ida, n Creta, iar lui Chronos i s-a dat s nghit o stnc uria,
nfat. Ajuns la maturitate, Zeus l-a detronat pe Chronos, trimindu-l acolo unde se
mbin cerul cu apa.
mpotriva lui Zeus s-au rsculat mai nti Titanii, iar apoi Giganii. Titanii,
vor muri doar de mna unui muritor, iar acela avea sa fie Heracles (Hercule).
Panteonul zeilor din Olimp.
Era format din 12 mari zei i zeie: Zeus, Poseidon, Hefaistos, Hermes,
Ares, Apollo, Hera, Atena, Artemis, Hestia, Afrodita, Demetru.
Inferiori acestora erau: Helios, Selene, Leto, Eros etc.
n lumea subpmnteaz locuiau Hades i zeiele Persefona i Hecate.
Mitologia greac punea pe seama lui Zeus o mulime de aventuri amoroase, cu zeie i
cu pmntene, dar este de presupus ca aceste povestiri reprezint o denaturare a
teologiei primare.
Locaurile de cult

Zeii i aveau locaul venic n Olimp. Dar locaurile temporare, acelea n care
oamenii aduceau jertfe, se aflau pe pmnt. Acestea erau: temple somptuoase,
sanctuare sobre, dumbrvi etc. Cel mai frumos templu grecesc a fost cel dedicat
Atenei fecioara Panthenonul. Pe lng acesta, de o frumusee i importan
deosebit au fost i templele lui Poseidon i Hera de la Pestum.
Templele aveau form dreptunghiular i erau formate din trei piese: vestibulul
(pro-naosul), sanctuarul propriu-zis (naosul) i vestibulul din spate,dar care nu
comunica cu naosul.
Sacerdoiul
Oficiul sacerdotal se transmitea din tat n fiu. Existau ns unele condiii
pentru oficiul sacerdotal i anume: integritatea corporal, puritatea, discernmntul,
puterea viziunii i a nelegerii semnelor divine.
mbrcmintea preoeasc era din in curat iar pe cap purtau cunun ( diadema).
Preoii aduceau i jertfe sngeroase. Au existat i femei sau fecioare preotese.
Jertfele
Zeilor li se aduceau jertfe de animale i psri, alturi de ofrande de fructe i
cereale. De exemplu, zeiei pmntului Demetera i se sacrificau porci, Afroditei i se
sacrificau porumbei iar zeiei vntorii Artemis i se sacrificau dintre animalele pdurii.
O vreme s-au adus i sacrificii umane.
Jerfa sngeroas, de animale, se aducea n felul urmtor: se rostea o rugciune
cu invocarea zeului pentru primirea jertfei, apoi se sugruma victima. Urma spintecarea
animalului i cercetarea mruntaielor spre a se afla voina zeului n cazul dat.

Srbtorile
Dintre sbtorile importante amintim: panateneele mari (celebrade din 4 n 4
ani), panateneele mici (celebrate anual) i bufoniile (celebrate la strnsul recoltei, n
cinstea lui Zeus, cnd se sacrifica un bou)
Jocurile tradiionale greceti organizate n cinstea zeilor, au fost apoi din ce n
ce mai mult prilej de sbtoare pentru etalarea frumuseii corpului omenesc. Dintre
acestea amintim: Jocurile Olimpice (din 4 n 4 ani, n cinstea zeilor din Olimp) i
Jocurile istmice (din 2 n 2 ani, n cinstea lui Poseidon).
Mantica sau arta ghicitului
n afar de ghicitoria obinuit exista i aa numita mantic oracular. Aa de
exemplu erau: Oracolul din Dodona i Oracolul din Delfi.
Exista i o mantic ntemeiat pe semnele naturale, ca de exemplu: zborul
psrilor, devierea fumului, strnutul, apariia montrilor, semnele mruntaielor etc.

De mare importan era jurmntul, care, clcat, putea aduce nemulumirea sau
chiar rzbunarea zeilor.
Cultul morilor. Credina n viaa viitoare
De obicei, morii erau ngropai n mijlocul locuin ei, ntr-un mormnt co ,
unde se puneau i ofrande. Mai apoi mormntul n sine capt noi forme: de la simpla
groap funerar i forma de co se ajunge la morminte cu camer, apoi la cele cu
cupol, folosindu-se i sicrie. Alturi de cel decedat se depuneau n mormnt arme,
podoabe i vase cu hran.
Sufletele morilor obinuii mergeau n infern, n mpria lui Hades, cobornd
pe o scar. Locuina venic a morilor era un inut al umbrelor, un loc de suferin i
de uitare a celor vii. Exista ns i un loc aparte, pentru cei fericii: mai nti o insul,
unde toate erau de-a gata, iar apoi Cmpiile Elisee sau grdina lui Hades, unde
fetele danseaz iar tinerii cnt i joac.
Cnd muribundul era pe punctul de a-i da sufletul, i se tia un smoc de pr,
care era nchinat zeilor. I se ddea un ultim srut iar n clipa mor ii se fcea mult
zgomot. Mortului i se nchideau ochii i gura, i se acoperea faa, era splat cu ap
cald iar n gur i se punea un ban, ca tax de trecere n lumea cealalt. Pe drumul spre
groap se intonau cntece funebre.
Concluzii
Treptat s-a ajuns la concepia c Zeus este zeul suprem. Jertfele aduse de
oameni erau socotite ca mijloace de a satisface o necesitate interioad de hran a
zeilor.
Zeii aveau nevoie i de un sacerdoiu adecvat, iar deoarece existau att zei ct
i zeie, era necesara existena unei preoii feminine pe lng cea brbteasc.

Religia Romanilor
Introducere
Poporul roman s-a nscut n provincia Latium. Dup anul 753, anul ntemeierii
Romei de ctre Romulus, spaiile ocupate de etrusci i de greci au czut sub stpnire
roman. Au fost construite temple mree, durabile i maiestuoase, n care spiritul
practic al romanilor s-a mpletit armonios cu nclinaia spre mister a popoarelor
supuse.
Izvoare

Dintre cele mai importane izvoare literare amintim: De re rustica, scris de

Cato i De natura deorum scris de Cicero. Un preios ajutor n cunoaterea unor
aspecte ale religiei romanilor ni-l ofer monedele, statuile, basoreliefurile, altarele i
alte vestigii care au ajuns pn la noi.
Divinitile
n epoca strveche romanii adorau diviniti tainice, ale cror nume nu erau
rostite. tim totui c existau i plante sacre, dedicate divinitilor, ca stejarul sfnt sau
laurul, psri sfinte, cum erau vulturul i ciocnitoarea.
Dei n-a existat un panteon propriu-zis ca la greci, dintre zeii culturii romane
amintim:
1. Jupiter (Printele zile) i soia sa Juno
2. Vesta cea mai frumoas zei roman
3. Vulcanus zeul trsnetului
4. Saturn patronul belugului
5. Minerva patroana nelepciunii
6. Mercur zeul comerului
7. Faunus - zeul animalelor pdurii
Dintre divinitile protectoare ale oraelor o amintim pe Fortuna zeia
norocului, iar dintre eroi pe Hercule preluat de la greci i pe Romulus i Remus.
Au fost divinizai chiar i unii mprai romani: Augustus primul mprat
roman trecut n rndul zeilor, Iulius Caesar, apoi Claudius i alii.

Locaurile de cult
Templele romane au imitat n construcia lor pe cele etrusce iar apoi pe cele
greceti. Dintre cele mai vestite temple amintim:
1. Templul ridicat pe Capitoliu n cinstea triadei capitoline Jupiter,
Juno, Minerva.
2. Cele dou temple din Roma pentru Junona Sospita
3. Templul din Esquilin pentru Junona Lucina
Sacerdoiul
Funciile sacerdotale au fost distribuite unor persoane anume, ntre care exist
un fel de ef un rex sacrorum, avnd o consoart, regina sacrorum.
Rex sacrorum se ngrijea de cultul lui Janus. ntlnim apoi diverse colegii
sacerdotale care ndeplineau funciile de cult, de exemplu pontifices erau nsrcinai cu
semnele divine din zborul psrilor i fetialii observau dac declararea rzboiului i
ncheierea pcii se fcea dup dreptul divin.

O categorie sacerdodal special o constituiau vestalele, preotese ale zeiei

Vesta, care erau n numr de 6 i erau alese din familii nobile.
Srbtorile
Romanii aveau multe srbtori. Unele au dinuit la popoarele latine, deci i la romni,
pn astzi.
Jertfele
Jertfele cunoscute erau de cerere i de expiere. Ca i ofrande se aduceau cereale i
fructe, cele dinti roade. Dac odinioar vor fi existat i unele sacrificii omeneti, acelea cu
siguran au fost interzise.
Cultul morilor
Cei rposai erau ncredinai strmoilor devenii zei. Este cunoscut faptul c n cazul
incinerrii tatlui rposat, fiul cel mai mare era dator s rosteasc un cuvnt ludnd calitile
printelui su i numai dup aceea s ating cu tora crengile rugului.
Sufletele morilor aveau nevoie de hran, din cnd n cnd, iar aceasta se aducea la
mormnt sub form de alimente.
Sufletele nerzbunate sau ale celor ri, lemures, devenite strigoi, puteau fi mblnzite
printr-o ceremonie special. Capul familiei se ridica din aternut la miezul nop ii, umbla
descul prin cas, troznea degetele pentru a alunga spiritele, arunca n spatele su un bob
negru i repeta de 9 ori formula: Cu acest bob m rscumpr pe mine nsumi i pe ai mei!

Ritualuri speciale

Un ritual special l constituiau purificrile. Cele mai obinuite purificri erau

efectuate cu splri sacre. Purificarea fizic implica totodat i purificarea moral.
Purificarea public a poporului i a nalilor demnitari se fcea pe cmpul lui Marte,
unde se sacrificau animale ca jertf.
Influene orientale n religia romanilor
Din Egipt a venit la Roma cultul zeiei Isis i a lui Osiris.
Un cult oriental deosebit a fost cel al zeului Mithra. Acest zeu era socotit drept patron
al luminii, lupttor mpotriva ntunericului. Cultul lui Mithra a dobndit o structur militar cu
7 trepte de iniiai. ntre adoratorii i iniiaii zeului Mithra s-au numrat chiar i mpra i
romani, ca de pild Commodus.

Vechea religie roman a deczut i a disprut odat cu Imperiul Roman de Apus. n

unele pri ale imperiului, capitile idoleti au fost sfrmate, iar statuile zeilor aruncate la
pmnt. Totui au rmas destul de multe ruine de temple i alte vestigii.
Convertindu-se la cretinism, romanii au aprat cu preul vieii, de multe ori, noua lor
credin i mai trziu, au ridicat edificii de o frumusee i o somptuozitate deosebit.

Religia Geto-Dacilor

Introducere
Geto-dacii fceau parte din marea familie a tracilor. Dup spusele lui Clement
Alexandrinul, tracii i nchipuiau c zeii lor sunt rocai i cu ochi albatri, lucru care
adeverete i fizionomia geto-dacilor.
Izvoare
Cele mai vechi izvoare le-au constituit unele fragmente literare de la Herodot, Strago,
Sofocle i Menandru.

Divinitile
Geto-dacii credeau ntr-un zeu suprem, reprezentat ca persoan brbteasc, uneori
avnd barb, iar alteori nu. n unele reprezentri acesta apare n majestate, adic aezat pe
tron, iar n altele, n chip de clre, avnd n mna stng un arc. Numele adevrat al
divinitii pare s rmn n continuare necunoscut. n perioada mai nou, monoteist, acesta
este cunoscut sub numele de Zalmoxis, nsoit de o ipostaz feminin i anume de Marea
Zei. Aceasta apare nfiat sub chipul unei femei cu faa rotund, cu pomeii proeminen i
i cu prul lung mpletit n dou cosie care i ncadrau faa. Zei a apare uneori ncadrat de
dou animale sacre, un cerb i un arpe.
Trebuie reinut faptul c nu se exclude tendina spre monoteism a geto-dacilor, fiindc
o divinitate feminin n compania unei diviniti brbteti, nu diminueaz nicidecum puterea
suprem a Marelui Zeu.
Se pune ntrebarea dac Zalmoxis era un zeu-profet sau un profet divinizat? Scriitorii
greci l consider pe Zalmoxis ca pe o fiin uman modest, tributar n elepciunii grece ti.
Herodot i Strabo l nfieaz pe Zalmoxis ca fiind doar un muritor.

Este posibil ca Zalmoxis s fi fost un mare profet i reformator al religiei geto-dacilor.

Dac lucrurile stau aa, atunci el a sistematizat credinele geto-dacilor sau a descoperit
acestora nu att credina n zei, ct i credina n nemurirea sufletului.
Sanctuare. Temple
Cel mai vechi sanctuar din Europa este sanctuarul patrulater de la Para, jud. Timi.
La Cscioarele s-a descoperit un loca rectangular iar la Slacea, jud. Bihor s-a descoperit n
anul 1968 un templu megaron.
Au existat i alte sanctuare n lumea geto-dac, unele de form circular. Acestea
formeaz un mare complex n munii Sebeului, dar nu au lipsit nici din alte inuturi ale
Daciei. Mai amintim sanctuarele absidate, grotele sacre i nlimile sfinte.
Sacerdoiul
Marele preot al dacilor era considerat Zalmoxis. Preoimea- afirm Ion Horaiu Crian
a jucat un rol important n viaa geto-dacilor, nu numai n vremea lui Burebista, ci i mult mai
nainte, dovad fiind chiar textul lui Strabon, care ne vorbete de rolul jucat pe lng rege de
nsui, Zalmoxis.
Cei mai cunoscui mari preoi ai dacilor, dup Zalmoxis au fost Deceneu i
Comosicus. Preoii daci erau foarte apropiai de popor. Au existat i unele forme de
monahism geto-dac.
Misiunea preoeasc principal era aceea de a veghea asupra curiei morale i a
ndeplinirii sacrificiilor i riturilor.
Deceneu, a determinat autoritatea suprem s scoat din rdcini via de vie planta
sacr a lui Dyonisos, act prin care s-a opus viguros ptrunderii n Dacia a cultelor strine.

Sacrificiile
Principalul sacrificiu al geto-dacilor era sacrificiul uman, dar au existat i jertfe de
animale.
Ritul trimiterii solului. O data la cinci ani geto-dacii trimit la Zalmoxis un sol, tras la
sori, cu porunc s-i fac cunoscute lucrurile de care, de fiecare dat, au nevoie. Modalitatea
de trimitere a unui sol era urmatoarea: unii ineau trei sulie cu vrful n sus, iar al ii apucnd
pe sol de mini i de picioare i ridicndu-l n sus l aruncau n sulie. Dac acesta, strpuns de
sulie, moare, geii socot c zeul este binevoitor. Iar dac nu moare, aduc nvinuiri solului,
zicnd c e un sol ticlos i trimit un alt sol.
Viaa viitoare. Cultul morilor
Geto-dacii, ca i tracii, credeau n nemurirea sufletului. Astfel, la Fntnele, jud
Teleorman, s-a descoperit chiar un mormnt ce ar fi pstrat rmiele pmnteti ale unui sol
trimis n chip ritual la Zalmoxis.

Morii se bucurau de cinstire deosebit ntruct ei treceau n lumea de dincolo, unde i

atepta nemurirea. O variant vrncean a Mioriei, ne-a adus pn n zilele noastre un
fragment din credinele geto-dacilor, descopedind faptul c tinerii rpii de moarte deveneau
consorii Lunii sau a Surorii Soarelui.
Nu este exclus ca geto-dacii s fii socotit c n lumea cealalt este nevoie de unele
obiecte de podoab i de mbrcminte, de arme i de hran. Totui, faptul c practica
incinerrii morilor a predominat fa de nhumare ne face s ne gndim la o credin n
ascensiune la cer.
De aceea, se poate afirma c religia geto-dacilor a lsat urme durabile pn astzi,
subliniate n micile rituri i tradiii din ceremoniile de familie, dar mai ales n folclorul i
obiceiurile rspndite n toat ara.

Religia Tracilor Sud-Dunreni

Introducere
Neamul tracilor a fost mre n antichitate i vestit att prin rezisten a fizic a
brbailor, ct i prin priceperea poporului, n general. Filozoful Socrate mrturisea c el a
nvat de la un ucenic al lui Zalmoxis un descntec dintre acelea ce fac pe oameni nemuritori.
Clement Alexandrinul reproa grecilor c nu sunt originali n civilizaia lor i c grecul a
nvat de la traci formulele descntecelor pentru nsntoire.
Herodot spunea c dup indieni, neamul tracilor este cel mai mare dintre toate
popoarele, fiind unii n cuget i cei mai puternici dintre toate seminiile pmntului.
Tracii poart multe nume, fiecare dup inutul n care locuiete, dar toi au, n toate,
obiceiuri asemntoare.
Izvoarele
Date despre istoria Tracilor se afl n Iliada lui Homer, n operele lui Sofocle,
Euripide, Apollonius i Herodot.
Este posibil chiar i o periodizare a religiei acestora:
1. Perioada Strvche
2. Perioada Greac
3. Perioada Persan
4. Perioada Macedonean
5. Perioada Elenistic
6. Perioada Roman, cnd se produce romanizarea Traciei
Divinitile Tracilor
Dintre zeii greci, Herodot ne arat c tracii i cinsteau pe Ares, Dionysos, Artemis i
pe Hermes. Exista ns i la traci o triad divin format din Zbelsurdos, Bendis, Dionysos
la care se adaug mai trziu Orfeu i Cavalerul trac.

Zbelsurdos zeul solar, pare s fii fost divinitatea suprem a tracilor. El pedepsea pe
oameni trimind asupra lor din mna dreapt fulgerele i trsnetele. Pe braul stnd, ntins
orizolntal se odihnea o pasre sacr.
Bendis soia divin a lui Zbelsurdos. Ea patrona vntoarea, pdurile, vntul i
animalele slbatice.
Dionysos zeul viei de vie. Era patronul buturii ameitoare. Bacchantele, erau femei
ameite de butur oferite generos de ctre acest zeu.
Orfeu era opus cultului dionysiac al dezmului.
Cavalerul Trac era ocrotitorul inuturilor trace. El apare n ipostaz de clre
lupttor, nsoit de un cine. n mn poart o lance, pe care o arunc asupra unui porc mistre,
din fuga calului.
Locaurile de cult
Muntele sacru al tracilor sud-dunreni era Pangerul. Cu siguran au existat
sanctuare trace i n cinstea zeiei Bendis iar pe malul Mrii Negre, n special la Obessos vor
fi existat att sanctuare greceti ct i tracice.
Sacerdoiul
Herodot ne spune c bessii ndeplineau funcii sacerdotale, avnd rolul de
profei n sanctuar. Oracolele erau date de o preoteas, ntocmai ca la Delfi.
Este posibil ca modelul preotului trac s fii fost Orfeu, simbolul vie ii virtuoase
i frumoase.

Jertfele
Tracii aduceau jertfe animale la sanctuarele i templele lor. Pentru ca zeii s fie
satisfcui, li se aducea ca jertf animalul preferat. Astfel, vulpea se aducea pentru Dionysos,
cerbul pentru Bendis i cinele pentru Cavalerul Trac.
Este posibil s fii existat i unele sacrificii umane, ndeosebi la cultul
Dyonisiac: zeul Dionysos alegea jertfa, iar aceasta pierea prin mna unui adorator ameit de
butur i socotit plin de zeu.
Srbtorile
Cea mai popular srbtoare era dedicat lui Dionysos, la culesul viilor i la
storsul strugurilor. Cnd vinul fierbea, se fceau pregtirile pentru srbtoare. Noaptea avea
lor petrecerea propriu-zis, cu mult risip de vin.
O alt srbtoare era dedicat zeiei Bendis, respectat nu numai n Tracia ci i
n Atena i Pireu.

O alta era cea a Rozaliilor, care a dobndit importan i amploare n epoca

roman, mai ales datorit faptului c era pus n legtur cu cultul morilor.

Cultul morilor, credina n viaa viitoare

Herodot descrie astfel ritul funerar al tracilor: Fiecare brbat inea mai multe neveste.
Cnd murea unul dintre ei, se producea o mare zarv ntre femeile acestuia i rudenii pentru a
se afla care femeie a fost iubit cel mai mult de cel decedat. Celei alese i se fcea urmtoarea
cinste: copleit de laudele brbailor i ale rudeniilor, ea era sugrumat lng mormnt de cea
mai apropiat rud, iar dup aceea era nmormntat alaturi de brbatul ei. Celelalte femei
sufereau cea mai mare ruine pentru c nu au fost alese.
Tracii ineau mortul la vedere timp de 3 zile, timp n care jerfeau animale de tot soiul,
iar apoi l nmormntau arzndu-l sau ngropndul m pmnt.
Arheologia a dovedit c defuncii bogai erau mpodobii cu diverse podoabe, li se
puneau n sicriu arme de lupt, vase pentru vin etc. n mormintele femeilor se puneau oglinzi,
mirodenii, casete pentru pudra etc.
Tracii credeau ntr-o continuare a vieii dincolo de moarte.