CUPRINS

ARGUMENT.........................................................................................................................2
CAPITOLUL 1. PREZENTAREA GENERALA A TARII..................................................4
1.1. Particularitati ale cadrului fizico-geografic.....................................................................4
1.1.1. Asezare geografica......................................................................................................4
1.1.2. Relief............................................................................................................................4
1.1.3. Clima............................................................................................................................5
1.1.4. Hidrografie..................................................................................................................6
1.1.5. Vegetatia, fauna si sol..................................................................................................6
1.2. Particularitati ale cadrului demografic si economic........................................................6
1.2.1. Populatia......................................................................................................................6
1.2.2. Principalele orase........................................................................................................7
1.2.3. Economia.....................................................................................................................7
1.3. Prezentarea potentialului turistic al litoralului in Egipt..................................................7
1.3.1. Potentialul turistic natural...........................................................................................7
1.3.2. Potentialul turistic antropic in Egipt...........................................................................8
CAPITOLUL 2. ANALIZA INDICATORIILOR ECONOMICO-FINANCIARI ŞI
TURISTICI..........................................................................................................................15
2.1. Analiza indicatorilor economico-financiari..................................................................15
2.2. Analiza circulatiei turistice...........................................................................................23
CAPITOLUL 3. TURISMUL LITORAL IN EGIPT..........................................................26
3.1 Egiptul in perspectiva vizuala proprie............................................................................26
CAPITOLUL 4. STRATEGII SI PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE A TURISMULUI
LITORAL IN EGIPT...........................................................................................................35
4.1. Analiza SWOT a turismului litoral in Egipt.................................................................35
4.2 Rolul obiectivelor turistice in alegerea turistilor straini.................................................37
4.3. Posibilități de dezvoltare a turismului în Egipt.............................................................42
CONCLUZII........................................................................................................................48
BIBLIOGRAFIE..................................................................................................................50
Anexe...................................................................................................................................51

1
 ARGUMENT

De ce am ales Egiptul?
Egiptul leagăn al civilizaţiei, este o ţară mistică, unde legendele se împletesc cu
realitatea, şi drumurile parcă poartă încă urmele paşilor faraonilor şi ale beduinilor.
Acest proiect este un studiu al turismului în Egipt pornind de la aspectele cadrului
fizico-geografic, formele de turism natural şi antropice la nivelul întregii ţări şi al capitalei
Cairo. Piramidele antice, muzeele pline de artefacte, arhitecturi medievale, dar şi factorul
uman, toate au contribuit la ridicarea ştachetei în domeniul turismului, Egiptul căpătînd
statutul de ţară de top printre statele lumii în ceea ce priveşte numărul de vizitatori anual.
De asemenea, interesul crescînd şi real al guvernanţilor a facut ca turismul în Egipt
să devină o industrie în adevăratul sens al cuvîntului.
O avere de 5000 de ani bogaţi şi misterioşi,a atras milioane de călători în Cairo de-a
lungul anilor. Oamenii din toată lumea cu interesele lor felurite,vor găsi Cairo un oraş
fascinant. Regiunea aceasta este caracterizată de istorie şi zona urbană de turism. Ea constă
în patru subregiuni şi anume: Cairo, Delta Nilului, Fayoum şi Canalul Suez.
Ramura turistică creează direct sau indirect milioane de joburi pentru egipteni.
Joburile în turism sunt foarte profitabile comparabil cu alte domenii. Turismul are impact
extraordinar asupra economiei acestei ţări. Egipt are potenţial să scoată sume foarte bune
din turism având în vedere zonele istorice. Banca Mondială şi alţi investitori străini
contribuie cu fonduri pentru a duce la bun sfârşit proiectele guvernului egiptean.
Există şi un ministeriat pentru turism care se concentrează să promoveze Egipt în
pieţele de turism internaţionale prin susţinerea diverselor conferinţe precum şi prin
încheierea de contracte cu diverse organizaţii de peste hotare care atrag tot felul de turişti.
In aceasta perioada (martie 2011) despre Egipt s-a vorbit in ultima vreme doar despre
demisia lui Mubarak si in nici un caz despre frumusetile acestei tari. Fara sa realizez vre-o
cercetare amanuntita, pot sa garantez totusi ca daca ceri unor oameni obisnuiti sa spuna un
cuvant cu care asociaza Egiptul, acest cuvant cu siguranta ar fi „piramidele”. Probabil ca
nici daca am vorbi despre Franta, proportia celor care ar spune „Turnul Eiffel” , nu ar
depasi-o pe cea a celor care asociaza instant Egiptul cu Piramidele.
Despre putine tari se poate spune ca sunt percepute exclusiv ca niste destinatii
turistice, cum este Egiptul. Revenind la „mini-comparatia” cu Franta inceputa mai sus, cu

2
siguranta ca multi cand se gandesc la Franta nu se gandesc automat la Turn, Sena, Alpi sau
Coasta de Azur. Destui s-ar gandii la vinuri, la gastronomia franceza, la moda. In schimb la
Egipt nu poti sa te gandesti decat la faptul ca poate fi pentru tine o destinatie turistica.
E chiar greu sa faci o asociere intre Egipt si un produs o companie sau o personalitate
(cum ai fi tentat sa spui Italia- pizza , Germania- masini, Cehia-bere, Rusia-vodka,
Brazilia-cafea(sau fotbal), Elvetia-banci,Romania-Ceausescu (sau Dracula) etc). Ba mai
mult cred ca pentru majoritatea „nespecialistilor”, ar fi chiar dificil sa asocieze Egiptului
numele unei persoane (in viata), sau un produs sau brand de provenienta egipteana.
In schimb cu totii se gandesc instant la Piramide,Sfinx, Nil sau la Alexandria.
Insa intre toate aceste argumente(nedemonstrate) care fac ca la Egipt sa ne gandim
strict ca la o destinatie turistica, exista si cateva puncte slabe, asupra carora voi insista in
paragrafele urmatoare.

Actualmente turismul s-a dovedit a fi o bună alternativă de diversificare economică

pentru multe ţări şi în mod special pentru cele în curs de dezvoltare.
Unul din modurile în care o ţară îşi poate dezvolta economia este utilizarea întregul
potenţial de care dispune. Turismul poate deveni un motor al modernizării economice si o
sursă de îmbunătăţire a nivelului de trai al populaţiei.
Îmbunătăţirea potenţialului turistic se poate realiza prin modernizarea infrastructurii
creşterii calităţii serviciilor,campanii publicitare atât în ţara cât şi în exterior.
Egiptul este o tara araba din nordul Africii si din Orientul Mijlociu, limitata la nord
de Marea Mediterana, la est de Fasia Gaza, de Israel, de Golful Aquaba (prin intermediul
caruia are contact cu Iordania si cu Arabia Saudita) si de Marea Rosie, la sud de Sudan, iar
la vest de Libia.
Capiatala este Cairo.Numele arabic oficial al Egiptului, este de origine Semitica,
insemnand probabil “o tara” sau “un stat”. Numele Egipt isi are originea in latinescuk
Aegyptus derivat din cuvantul grecesc antic “aiguptos”, care la randu-i derivat de antica
fraza egipteana “Hut ka Ptah”, numele unui templu al zeului Ptah la Memphis.
Aceastea sunt doar cateva date de identificare pentru aceasta tara, atat de misterioasa si
frumoasa totodata prin insusi aceste mistere ce atrag anual mii si mii de turisti. Dar poate
ca ele nu spun mare lucru pentru un simplu turist amator.
Desert, camile, piramide, dansuri orientale, Nefertiti sau Osiris acestea cu siguranta
ii indica clar un singur loc: Egipt. Este inconfundabil Antic sau modern, povestea lui mereu

3
a incantat si fascinant generetii intregi, de la copii de clasa a VI-a care invatau mecanic
pentru prima data sa construiasca o piramida – ca figura geometrica – la femei simple care
se doreau a fi Cleopatra considerand perfecta frumusetea acesteia, la oameni de stiinta care
incercau sa afle o explicatie stiintifica pentru care egiptenii gaseau tot timpul una atat de
simpla: vointa zeilor.
Dacă există un loc al contrastelor în lume, atunci sigur acesta este Egiptul.
Opulenţă şi sărăcie extremă, vegetaţie luxuriantă şi deşert, jeepuri, magari si camile
se regăsesc laolaltă în această lume arabă.
Probabil ca rareori auzim vorbindu-se in jurul nostru sau prin diferite canale media
de politica sau economia Egiptului.
Însă cu siguranță auzim deseori mentionandu-se și prezentandu-se cultura
egipteană. Este mult prea bogată și interesantă pentru a putea fi ignorată.
Cine nu a auzit vreodată de faimoasele piramide? Sau de zeii egipteni?
De frumoasa Cleopatra ? sau de blestemul lui Tutankamon ? Acestea sunt doar
cateva repere care traseaza o optica a ceea ce inseamna Egiptul Antic – de fapt ceea ce
atrage si incanta cu adevarat la aceasta tara .
Echipa noastra a ales aceasta destinatie turistica tocmai datorita bogatiei sale
culturale si a tot ce presupune istoria Egiptului Antic si nu numai.
Noi consideram ca este o tara fascinanta, mai ales prin prisma religiei, a
obiceiurilor, a traditiilor si a culturii in general, atat de diferite si interesante in acelasi
timp. Misterul tot timpul atrage. Nu doar necesitatea unei explicatii dar si interesul pentru
fenomentul in sine.
Tocmai de aceea ne atrage tot ce presupune aceasta tara, iar documentarea pentru
acest proiect ne-a ajutat in primul rand pe noi sa aflam mai multe lucruri referitoare la
aceasta destinatie turistica.
Scăldat în istorie, cu mii de kilometri de oaze şi desert, împrejmuit de apele
Mediteranei, ale Mării Roşii şi Nilului, Egiptul oferă toate posibilităţile pentru petrecerea
unui sejur cu adevărat exotic şi palpitant. Cu atmosfera sa unică şi exotică promite să
fascineze şi să satisfacă orice imaginaţie, oferind şansa unor descoperiri interesante, a unor
sejururi care să umple sufletul de bucurie.

4
CAPITOLUL 1. PREZENTAREA GENERALA A TARII

1.1. Particularitati ale cadrului fizico-geografic

1.1.1. Asezare geografica

Egiptul (în arabă ‫ر العربية‬UUUUU‫ة مص‬UUUUU‫)جمهوري‬
(Ǧumhūriyyat Miṣr al-ʿArabiyyah) este o țară
arabă care leagă colţul nord-estic al Africii şi
marginea sud-vestică a Asiei, fiind una din
puţinele ţari din lume care se întind pe două
continente.
Se invecineaza in nord-est cu Israel şi
Arabia Saudită, în sud cu Sudan, iar în vest cu
Libia. In partea de nord, litoralul Mării
Mediterane este graniţă naturală, rol îndeplinit şi
de Marea Roşie şi Golful Suez în partea estică.
Intre desert si tarmul muntos al Marii Rosii,
teritoriul Egiptului este strabatut de fluviul Nil Fig. 1.
Asezarea geografica a Egiptului si vecinii
(www.infoturism.ro)
Se află la intersecţia paralelei de 30C° latitudine nordică cu 30C° longitudine
vestică, şi de asemenea la intersecţia tropicului Racului cu acelaşi meridian.
Are o suprafata de aproximativ 1.002.450 km2, ocupand locul 30 ca intindere in
lume.

1.1.2. Relief
Relieful Egiptului este constituit dintr-un podis, în proporţie de 90 % deşert.
Unitatile majore geografice ale Egiptului sunt :
- Desertul Sahara (o portiune estica), in sudul tarii;

5
 - Desertul Libian, la vest de Nil,
ocupa doua treimi din Egipt si este
separat de marea Sahara prin regiuni
deluroase fiind compus mai ales din
piatra de nisip nubiana si calcar ;

- Desertul Arab, la est de Nil,

mai inalt ca Desertul Libian, constituit
din doua portiuni distincte: podisul Pen
nordic Al Ma’aza care este compus în Sinai
DN
primul rând din calcare si podisul sudic E u
S b
Al’Ababdba.
- Desertul Nubian aflat în
extremitatea sudica, reprezinta o regiune extinsa de roca, nisip si dune de nisip.
- Peninsula Sinai, in est, aflata pe suprafata Asiei Mici si Deltei Nilului si cuprinsa
din desert în partea de nord si de munti tari în partea de sud.
Fig. 2 – Relieful Egiptului
(www.infoturism.ro)
Limita naturală estică a peninsulei este Valea Marelui Rift, falie care poate fi
văzută de la valea cursului superior al râului Iordan, întinzându-se către sud prin Marea
Roşie, până în Africa.
In deserturile mentionate mai sus exista oaze de o frumusete deosebita, de exemplu
Bahariya, Dakhleh, Farafra, Kharga sau Siwa.
Cea mai joasă altitudine se înregistrează în depresiunea Qattara – 133 m, iar cea
mai mare altitudine este Muntele Catherine din Sinai - 2 629 m.

1.1.3. Clima
Egiptul se afla in zona de clima subtropicala din nordul continentului African si are
un climat mediteranean pe litoralul nordic si in Delta Nilului si tropical desertic, uscat cu
ierni blande si veri extrem de toride, caracterizat prin diferenţe perceptibile de temperatura
intre zi si noapte.
Temperatura aerului prezintă puternice oscilaţii de la zi la noapte, înregistrându-se
amplitudini medii de peste 25°C la umbră şi 40-50°C la soare.

6
 În Egiptul de Sus şi pe coasta Mării Roşii clima este plăcută tot timpul anului, în
comparaţie cu Cairo şi Delta Nilului, unde temperaturile scad in timpul iernii. În perioada
noiembrie-martie, in timpul noptii, atat în pensinsula Sinai, cat şi în deşert temperaturile
pot scădea sub 0º C.
Precipitatiile anuale inregistrate sunt de 200 mm si sunt caracterizate prin
neregularitate : diferente mari de la an la an si repartitie neuniforma pe luni.
Vantul caracteristic perioadei martie-iunie este khamasinul, vânt prăfos si fierbinte,
care vine din Deşertul Sahara şi usucă aerul.
1.1.4. Hidrografie
Reteaua hidrografica este slab dezvoltata in Egipt si se caracterizează prin
intermitenţa cursurilor de apă şi prin lipsa unei reţele hidrografice organizate.
Principalul fluviu care străbate Egiptul este Nilul, pe o distanţă de 1 530 km, nu
primeste nici un afluent şi se varsă în Marea Mediterană printr-o mare deltă avand o
suprafata de 24 000 km².
Uedurile sunt singurele cursuri de apa din Egipt care functioneaza numai in timpul
averselor violente.
1.1.5. Vegetatia, fauna si sol
Vegetatia Egiptului este naturală, formată din specii mediteraneene (palmier, lotus,
leandru) în nord, smocuri de iarbă (drinnul pe dunele sahariene) sau arbuşti xerofili în
valea şi Delta Nilului şi în oaze.
Fauna este în general săracă, exceptând Delta Nilului, unde se intalneste
crocodilul de Nil, gâsca de Nil, șobolanul Nilului, varanul și hipopotamul
Solurile sunt putin fertile din cauza caracterului climatic al zonei. Se intalnesc
soluri aluviale in Valea si Delta Nilului.

1.2. Particularitati ale cadrului demografic si economic

1.2.1. Populatia
Egiptul este cea mai populată ţară a Africii cu o populaţie de apoximativ 82
milioane de persoane (iulie 2017), ocupand locul 15 in lume. Majoritatea populaţiei este
concentrată de-a lungul Nilului, în regiunea canalului Suez şi pe coasta de nord a regiunii
muntelui Sinai.
Densitatea populaţiei este de 77 de persoane pe km², fiind inegală pe anumite zone.

7
 Mai mult de 90% dintre egipteni sunt musulmani suniti, religia musulmana
constituind religia de stat, 9% copti, iar restul populatiei este formată din creştini.

1.2.2. Principalele orase

Cairo este capitala Egiptului, centru administrativ, comercial şi turistic al Egiptului,
avand o populație estimată între 16 și 20 de milioane de locuitori și o suprafață de 453
km 2
Alte oraşe ale Egiptului sunt Giza (4,8 mil. Locuitori), Alexandria ( 3,3 mil.
locuitori), Port Said (469.000 locuitori), Suez (417.000 locuitori).

1.2.3. Economia
Economia Egiptului este dependenta de agricultura, exporturi de petrol si turism.
Cele mai mari centre industriale sunt orasele Cairo, Alexandria, Canalul Suez si Port Suez,
unde se dezvolta urmatoarele ramuri : industria textila, industria metalurgica, industria
chimica, industria alimentara (zahar), industria constructoare de masini si industria
petrochimica.

1.3. Prezentarea potentialului turistic al litoralului in Egipt

„În sens larg, potenţialul turistic al unui teritoriu reprezintă ansamblul elementelor
naturale, economice şi cultural – istorice, care prezintă anumite posibilităţi de valorificare
turistică, dau o anumită funcţionalitate pentru turism şi deci constituie premise pentru
dezvoltarea activităţii de turism.” 1

1.3.1. Potentialul turistic natural

Potenţialul turistic natural al Egiptului cuprinde elementele oferite de cadrul natural
– asezarea geografica, relief, climă, hidrografie, urmărind atragerea fluxurilor de turişti în
vederea petrecerii vacanţelor.
Egiptul se bucura de o asezare geografica unica in nordul Africii si din Orientul
Mijlociu, limitata de ţărmurile a doua mări : Marea Mediterană şi Marea Roşie.
Avand o suprafata de aproximativ 1.001.450 km² din care 995.450 km² de uscat si
6000 km² apa, Egiptul are 4 regiuni importante:
1. Valea si Delta Nilului – care concentreaza peste 90% din populatia Egiptului
2. Desertul Estic
3. Desertul Vestic

1
G. Erdeli, 1996

8
 4. Peninsula Sinai unde se intalnesc munti vechi de-a lungul coastei Marii Rosii, ca
de exemplu, Muntele Sinai (Jebel Musa- Muntele lui Moise).
Clima Egiptului se caracterizează printr-un sezon canicular si uscat din mai până în
septembrie şi un sezon rece din noiembrie până în martie. Ca in orice climat desertic,
temperaturile inregistrate in cursul zilei sunt mai ridicate, iar in timpul noptii mai scazute.
Statiunile de pe malurile Marii Rosii beneficiaza de un climat excelent pentru turism pe
toata perioada anului. 
Ţărmul mediteraneean măsoară 995 de km, iar cel al Mării Roşii măsoară 1 941
km. Iubitorii apei şi soarelui se pot bucura de plajele de la Marea Mediterană (cu oraşele
Alexandria, Damietta, Port Said) şi de la Marea Roşie (cu staţiunea Hurghada de pe coasta
Africii, şi cu staţiunile moderne din Peninsula Sinai: Sharm el Sheich. Dahab, Nuweiba,
Taba). In partea de sus a peninsulei Sinai, se găseşte statiunea cea mai exotica de la Marea
Rosie, Sharm El Sheikh. Sporturi marine, excursii pe mare în bărci cu fundul de sticlă prin
care se pot vedea splendide varietaţi multicolore de peşti care trăiesc în recife de corali,
vecinătatea munţilor şi priveliştele incomparabile sunt câteva din atracţiile locului.
De asemenea, crozierele pe fluviul Nil si oazele din Deşertul Libian, Siwa, Da
khala, Kharga, Bahareya creează un univers exotic, de neuitat.
Vegetaţia prin bogăţia şi diversitatea speciilor, existenţa speciilor florale rare, dă
posibilitatea practicării unor forme particulare ale turismului: cercetare ştiinţifică si
vizitarea rezervaţiilor naturale.
1.3.2. Potentialul turistic antropic in Egipt
Potenţialul turistic antropic cuprinde creaţiile omului de-a lungul timpului,
concretizate în elemente de cultură, istorie, artă şi civilizaţie, care prin caracteristicile lor
atrag grupurile de turişti.2
Atracţia inegalabilă a Egiptului constă în multitudinea de monumente istorice
situate într-o ambianţă naturală frumoasă, cum ar fi Valea Regilor, unde au fost îngropati
legendarii faraoni; capitala tarii, Cairo, bogata în muzee, moschee vechi de secole,
piramidele de la Giza la mormintele califilor; Templul de la Abu Simbel, la sud de Aswan,
precum şi cele de la Karnak şi Luxor recunoscute prin măreţia construcţiilor.
La baza determinării importanţei monumentelor egiptene au stat mai multe repere
care, în principal, au avut în vedere tipurile de monumente care se găsesc în Egipt şi care
alături de criteriile enunţate au mai avut în vedere şi alte considerente, precum:

2
Schoumaker, Bernadette, Merenne, Didactica Geografiei, Editura All Educational, Bucuresti, 1999

9
 - valoarea istorică, care exprimă ideea de vechime şi raritate, unicitate a unui bun
cultural;
- valoarea constructivă, care se referă la elemente de arhitectură şi ornamentare a
spaţiilor construite, la modul de dispunere ale acestora;
- valoarea memorială, care se leagă de păstrarea unei anume identităţi culturale, sau unor
construcţii care sunt legate de marile valori ale culturii şi civilizaţiei egiptene.
Principalele obiective turistice din Egipt:
A. Muzee
Muzeul Egiptean de Antichităţi se afla în piaţa Tahrir si este unu dintre marile
muzee ale lumii adapostind cea mai bogată colecţie de artă antică egipteană (100.000
piese) : celebrele comori din mormântul lui Tutankhamon (bijuterii incomparabile, sicriul
de aur, masca de aur masiv, sandalele si mănuşile din aur ale tânărului faraon ), sculpturi şi
picturi remarcabile (27 faraoni, între care Ramses II şi Tuthmosis III), piese din
mormintele regale şi ale membrilor familiilor regale, gasitela Dahshur, obiecte de artă din
mormintele lui Tuthmosis III, Tuthmosis IV, Amenhotep III, etc.

B. Temple
Templul din Luxor era situat pe malul estic al Nilului, pe teritoriul vechii capitale
a imperiului egiptean Theba. El a fost construit în cinstea zeilor Amun, Mut si Khonsu, in
timpul domniei lui Amenophis II.
Templul lui Amon din Karnak este cel mai mare templu cu coloane din lume,
avand 134 de coloane înalte de 23 m cu capiteluri în formă de papirus.
Medinet Habu a fost unul dintre cele mai bine amenajate temple din Egipt.
Localizat in partea vestica a raului Nil, acest templu a fost construit in timpul lui Ramses al
treilea (1194-1163 îHr.) ca loc de venerare a zeilor.

C. Biserici si manastiri
Biserica Suspendata din Cairo este considerata cea mai veche biserica din zona
Al-Fustat (Vechiul Oras Cairo). Numele sau Al-Muallaka, care inseamna “suspendat”, are
legatura cu faptul ca aceasta biserica a fost construita pe ruinele a 2 turnuri vechi. Aceasta
biserica a fost construita la sfarsitul secolului al 3-lea d.Hr., de-atunci fiind reconstruita si
renovata de cateva ori, fiind dedicata Sfintei Dimiana si Fecioarei Maria.

10
 Manastirea Sf Ecaterina se afla pe Muntele lui Moise sau Muntele Sinai si a fost
fondata in 250 EN.
D. Morminte
Mormântul lui Tutankhamon
Tutankhamon a fost un rege tanar al Egiptului (fiul faraonului Amenhotep IV din
Akhenaton si al reginei Kiya), care a murit cu o mie de ani î.Hr. Sarcofagul de cuarţit roz,
păstrat în mormânt este împodobit la colţuri cu patru figuri de zeiţe înaripate; corpul
suveranului era închis în trei sicrie mumiforme: primul din lemn aurit, al doilea din lemn
acoperit cu tablă de aur ornată cu sticlă, şi al treilea, o capodoperă a artei giuvaergiei din
toate timpurile (1,8 m lungime, 200 kg de aur), încrustat cu lapislazuli, turcoaze şi
cornaline. Masca de aur a faraonului şi cele două sicrie interioare pot fi admirate la Muzeul
Egiptean de Antichităţi din Cairo. 3
Alte morminte celebre : Mormântul lui Ramses IX, Mormântul lui Ramses IV,
Mormântul lui Menephtah, Mormântul lui Tuthmosis III, Mormântul lui Amenophis
II.

E. Piramide
Pe un platou cu suprafaţa de
aproximativ 2.000 m² din apropierea
oraşului Cairo, la Giza se înaltă cele mai
vestite monumente din Egipt,
piramidele faraonilor Keops,
Khepfren şi Mykerinos, alături de
Marele Sfinx.

3
Ventura R. , Egypt history & civilization, Editura Osiris, Cairo, 2006

11
 Fig. 3 – Piramidele Keops, Khepfren şi Mykerinos

Piramidele sunt dispuse în diagonală, astfel încat nici una nu o umbreşte pe cealaltă; planul
fiecareia este conform unui tipar care cuprinde: un templu funerar în amonte, un coridor,
alt templu funerar în aval (toate aceste elemente se pot observa cel mai bine la piramida lui
Kephren).

Piramida lui Keops (Khufu) reprezinta cea mai mare dinte piramidele din
complexul de la Giza, cu o înaltime de 137m. Este cea mai veche dintre piramide, fiind
acoperită cu dale de calcar lustruite, în întregime gravate cu hieroglife. La baza feţei
sudice s-au descoperit 5 bărci solare, care aveau un scop ritual, ca mijloace de transport
ale faraonului în viaţa de dincolo, în calatoria sa spre renaştere. Ca orice monument
străvechi, piramida a servit, de-a lungul secolelor, drept carieră de piatră pentru noile
construcţii din oraşul alăturat, astfel încat se mai descoperă înca uneori fragmente din
învelişul gravat al piramidei în zidurile şi temeliile vechilor construcţii din Cairo.

F. Altele
Aflat pe malul vestic al Nilului, Marele Sfinx este o statuie gigantica reprezentand
cap de om şi corp de leu. Se presupune că Sfinxul de la Giza ar avea chipul faraonului
Kaphren, iar în acest caz ar fi cea mai veche reprezentare de acest gen la o scară aşa de
mare.
Sfinxul este scluptat în gresie moale, care se erodează foarte uşor datorită vântului,
umidităţii şi smogului oraşului Cairo. În decursul veacurilor a suferit diverse avataruri,
servind chiar şi ca ţintă a tirurilor de tun ale mamelucilor. O parte din uraeus (cobra sacră,
care îi împodobea capul), nas şi barba rituală lipsesc (barba se află expusă la British
Museum). Se crede ca între labele anterioare ale sale s-ar fi aflat un templu, la care
egiptenii Egiptului Antic se închinau soarelui care răsărea; altarul sacrificial care se poate
vedea acum a fost construit în timpul dominaţiei romane.

12
 Fig. 4. - Marele Sfinx
Valea Regilor este o vale din Egipt, aflata pe malul vestic la Nilului, in dreptul
orasului Theba,  unde de-a lungul unei perioade de aproape 500 de ani (sec. 16 î.Hr. - sec.
11 î.Hr.) au fost construite morminte pentru faraonii și nobilii din Noul Regat Egiptean
Valea Reginelor (Biban el-Harim) se afla pe partea vestica a Luxorului, amplasata
la 1,5 km de Valea Regilor. Aproximativ 80 de morminte aparţinând dinastiilor XIX-XX
(de exemplu : regina Thyti, Nefertiti, Bentanta, Tentopet, prinţul Amonher Khopechef) se
găsesc în această zonă; majoritatea au fost distruse, unele prezintă urme de incendiu, altele
au fost transformate în grajduri; pe stâncile dimprejur se pot citi rugăciuni adresate lui
Osiris şi lui Anubis.

G. Asezari urbane
Capitala Egiptului, Cairo ( Al-Qāhirah în arabă, însemnând „cea triumfătoare”,
„cea învingătoare), supranumit "Oraşul celor o mie de minarete", este cel mai mare oraş al
2
continentului african, avand o suprafata de 453 km . Este străbătut de Nil, zona
rezidentială aflându-se pe cele două insule Gezira şi Roda, unite cu restul oraşului prin
numeroase poduri.

13
 Fig. 5 – Imagine din
Cairo

Un loc al activităţii turistice, cuprinde numeroase atracţii turistice printre care 

centrul orasului Cairo, Tahnir (Muzeul Egiptean şi Moscheea Modernă Umar Makram),
Moscheea Al Azhar, cea mai veche moschee din Cairo, Muzeul Papirusului, Marea
Bibliotecă din Cairo, insula Zamălik (care conţine cartierul comercial, Casa Operei şi
Turnul Cairo).
Alexandria este al doilea oraş ca marime şi principal port al Egiptului, fiind situată
în nord-vestul deltei Nilului, între Marea Mediterană şi lacul Maryut.
Alexandria a fost capitala Egiptului mai mult de 1.000 ani, astăzi ea fiind una
dintre cele mai renumite staţiuni de vacanţă din Orientul Mijlociu, datorită iernilor ei
temperate şi plajei cu nisip fin lungă de 40 km.

Fig. 6 – Orasul Alexandria

14
 Faţă de Cairo, oraş agitat, intr-o continuă vervă, Alexandria este oaza de linişte şi
relaxare pe care o apreciază toţi turiştii veniţi în această renumită staţiune de vacantă.4

CAPITOLUL 2

ANALIZA INDICATORIILOR

ECONOMICO-FINANCIARI ŞI TURISTICI

2.1. Analiza indicatorilor economico-financiari

Contributia sectorului T&C la PIB

Contributia directa a Sectorului T & C la PIB

Sursa: Egypt-Travel and Tourism Economic Impact-2018, disponibil la www.wttc.org

Se observa o tendinta de crestere atat in ceea ce priveste veniturile incasate de
companiile egiptene in sume absolute, cat si in ceea ce priveste ponderea veniturilor din
turism la formarea PIB-ului.
Contribuţia directă a turismului la PIB, în 2011 a fost a fost EGP
92.1bn (6,7% din PIB). Acest lucru se preconizează să scadă cu 0,6% la EGP 91.6bn în
2019. Acest lucru reflectă în principal activitatea economică generată de industria cum ar

15
fi hoteluri, agenţii de turism, companii aeriene şi alte servicii de transport de pasageri. De
asemenea, include, de exemplu, activităţile legate de industria de restaurant şi de petrecere
a timpului liber în mod direct susţinută de turişti. Contribuţia directă a
călătoriilor şi turismului la PIB este de aşteptat să crească cu4,6% pe an la EGP
143.8bn (6,2% din PIB) înainte de anul 2022.
Contribuţia sectorului T&C la populaţia ocupată
Angajati total care au legatura cu turismul.

Sursa: Egypt-Travel and Tourism Economic Impact-2018, disponibil la

www.wttc.org

Turismul & Călătorii au generat 1,353,000 de locuri de muncă direct în 2011

(5,8% din totalul locurilor de muncă), şi acest lucru este prevăzut să creasca cu 0,6% în
2019 la 1,361,500 (5,6% din totalul forţei de muncă). În anul 2022,  turism şi călătorii va
genera 1,673,000 de locuri de muncă în mod direct, o crestere de 2,1% pe an în următorii
zece ani.
Exporturile vizitatorilor
Grafic: Exporturile vizitatorilor
(miliarde Euro)
Sursa: Egypt-Travel and Tourism Economic
Impact-2018, disponibil la www.wttc.org
Din acest grafic se poate observa ca
exporturile nu au evoluat constant. In

16
perioada 2002-2007 valorile inregistrate au crescut, dupa care in perioada 2008-2019
cresterile si scaderile au alternat.
Valorile absolute nu sunt insa cele mai relevante (desi au aceeasi baza de
comparatie, deoarece se folosesc preturi constante). Mai relevanta este ponderea veniturilor
in total exporturi fapt relevat in graficul urmator.
Grafic : Ponderile din « exporturile vizitatorilor » in total exporturi.

Sursa: Romania-Travel and Tourism Economic Impact-2018, disponibil la

www.wttc.org
Se poate observa ca aceasta pondere este in continua scadere de la un an la altul ,
existand evident oarecare semne de crestere. Previziunile indica insa o scadere a acestei
ponderi in anii urmatori.
Investiţiile din sectorul T&C
Grafic : investitii in T&C
(sume absolute)
Sursa: Egypt-Travel and Tourism
Economic Impact-2018, disponibil la
www.wttc.org
Din graficul de mai sus se
observa ca investitiile in acest sector
au crescut intr-o proportie
considerabila (de la 10.5 in 2002 pana
la 30.7 in 2008 ). De asemenea si

17
previziunile sunt favorabile , in sensul ca sunt prevazute investitii in crestere. Acest lucru
este de aşteptat să scada cu 5,9% în 2012, şi creşte cu 5,8% pe an în următorii zece ani, iar
in 2022 ajunge la 51.2 %.
Grafic: Ponderea investitiilor in turism in total investitii

Sursa: Egypt-Travel and Tourism Economic Impact-2018, disponibil la

www.wttc.org

Din acest grapfic putem observa ca din 2002 pana in 2019, ponderea investitiilor
creste treptat, ajungand la 14 % in 2008, dupa care din 2008 scade treptat pana la 11% in
2019. Cota de investiţii naţională totală va creste de la 11% in 2019, la 11.4% in 2022.
Analizarea poziţiei ţării comparativ cu vecinii săi şi a valorilor sale cu cele ale
mediei mondiale

18
 Sursa: Egypt-Travel and Tourism Economic Impact-2018, disponibil la www.wttc.org
Analiza comparativă a impactului economic al T&C intre Egipt şi Romania
Tabelul X. Date sintetice estimate şi previzionate privind impactul economic al
Turismului şi Călătoriilor în România

Sursa: Romania-Travel and Tourism Economic Impact-2018, disponibil la www.wttc.org

Tabelul X. Date sintetice estimate şi previzionate privind impactul economic al
Turismului şi Călătoriilor în Egipt

Sursa: Egypt-Travel and Tourism Economic Impact-2018, disponibil la

www.wttc.org
Tabelul X. Date sintetice estimate şi previzionate privind impactul economic al
Turismului şi Călătoriilor la nivel mondial

19
 Sursa: Romania-Travel and Tourism Economic Impact-2018, disponibil la
www.wttc.org
Tabelul X. Contribuţia economică a Sectorului Turismul şi Călătoriilor în
Egipt
2012(valoare 2022(valoare
valori exprimate în miliarde EGP
estimată) prognozată)
1. Exporturile vizitatorilor (exportul de turism) 68.7 186.4
2. Cheltuielile turismului intern 71.2 189.7
3. Consumul interior de turism 141.5 380.6
(1+2+chelt.individuale guvernamentale)
4. Cheltuielile realizate de furnizorii de turism -41.3 -112.5
(oferta turistică)
5. Contribuţia directă a T&C la PIB (3+4) 100.2 268.1
6. Cheltuielile intermediarilor turistici interni 36.3 97.2
7. Investiţiile de capital 32.3 97.0
8. Cheltuielile gvernamentale colective 10.7 31.2
9. Bunuri importate prin cheltuieli indirecte -4.6 -15.2
10. Cheltuieli induse 45.5 120.8
11. Contribuţia totală a T&C la PIB 220.5 599.2
(5+6+7+8+9+10)
12. Contribuţia directă a T&C la ocuparea forţei 1361.4 1673.0
de muncă (număr de angajaţi în mii)
13. Contribuţia totală a T&C la ocuparea forţei 3073.3 3807.1
de muncă (număr de angajaţi în mii)
14. Cheltuielile cu turismul emitent 14.8 41.5
Sursa: Egypt-Travel and Tourism Economic Impact-2018, disponibil la
www.wttc.org
Tabelul X. Contribuţia economică a Sectorului Turismul şi Călătoriilor în
Romania

20
 2012(valoare 2022(valoare
(valori exprimate în miliarde RON)
estimată) prognozată)
1. Exporturile vizitatorilor (exportul de turism) 7.5 22.4
2. Cheltuielile turismului intern 10.6 24.3
3. Consumul interior de turism 18.3 47.2
(1+2+chelt.individuale guvernamentale)
4. Cheltuielile realizate de furnizorii de turism -8.4 -21.2
(oferta turistică)
5. Contribuţia directă a T&C la PIB (3+4) 8.9 23.0
6. Cheltuielile intermediarilor turistici interni 8.1 20.8
7. Investiţiile de capital 10.0 25.8
8. Cheltuielile gvernamentale colective 1.3 2.4
9. Bunuri importate prin cheltuieli indirecte -5.9 -12.6
10. Cheltuieli induse 4.9 12.4
11. Contribuţia totală a T&C la PIB 27.4 71.8
(5+6+7+8+9+10)
12. Contribuţia directă a T&C la ocuparea forţei 198.2 232.6
de muncă (număr de angajaţi în mii)
13. Contribuţia totală a T&C la ocuparea forţei 453.5 560.9
de muncă (număr de angajaţi în mii)
14. Cheltuielile cu turismul emitent 11.0 24.3

Sursa: Romania-Travel and Tourism Economic Impact-2011, disponibil la

www.wttc.org

Din tabele reiese ca Egiptul este o tara care se bazeaza pe turism, iar in 10 ani
contributia T&C la PIB se va dubla, generand venituri importante pentru tara. In Romania,
desi Contributia T&C la PIB se va (aproximativ) tripla in urmatorii 10 ani, profitul generat
nu este la fel de mare ca si in cazul Egiptului.

2.2. Analiza circulatiei

turistice
Numărul total de turişti
care au vizitat Egiptul în anul

21
2018 a fost de 2,2 milioane, comparativ cu anul 2010 în care au fost un număr de 3,5
milioane turisti la nivel mondial.
Ponderea ce a mai mare la nivelul continentelor este ocupată de Europa de Vest cu
un procent de 42,4%, urmată de Europa de Est cu 27,1%, apoi Orientul Mijlociu cu o
pondere de 17,7%, iar cel mai mic procent venind din partea continentului propriu, Africa,
5,6%.
Numărul total de turişti arabi care au practicat turismul egiptean, proveniţi din ţările
arabe este de 1.955 milioane de turişti în anul 2011 şi 1.96 milioane de turişti în 2010.
Turiştii din Libia predominând, cu un procent de 24,6%, umată fiind de Arabia Saudită cu
un procent de 20,6%, apoi Iordania cu procentul de 8,9% urmată fiind de Sudan cu un
procent puţin mai mic de 8,1%.
Nopţile petrecute de turişti în Egipt au scăzut la 21,7 milioane de nopţti, cu o
pondere de 34,4% în anul 2011, comparative cu 33,7 milioane de nopţi reprezentând
38,9%. În acest caz Europa de Vest este continental care a contribuit cu cel mai mare
număr de nopţi petrecute în Egipt şi anume un procent de 41,3%, urmată de Orientul
Mijlociu cu un procent de 22,1%, un procent de 21,9% este reprezentat de Europa de Est,
iar în cele din urmă cu 7,7% fiind reprezentat de Africa, toate aceste rezultate fiind stabilite
în decursul anului 2011.
Numărul de
Numărul de
Raport nopţi petrecute de
turişti sosiţi
turişti
2011 1147962 12412806
Ianuarie 2010 1054400 10486453
% Modificare 8.9 18.4
2011 210971 4529697
Februarie 2010 1069934 9703529
% Modificare -80.3 -53.3
2011 535111 4140278
Martie 2010 1338991 11766645
%Modificare -60 -64.8
2011 800458 6689847
Aprilie 2010 1244101 12089665
% Modificare -35.7 -44.7
2011 708784 7359693
Mai 2010 1198014 11135008
% Modificare -40.8 -33.9
2011 731601 7758524
Iunie
2010 1029282 10523060

22
 % Modificare -28.9 -26.3
2011 935585 10600145
Iulie 2010 1303209 12782883
%Modificare -28.2 -17.1
2011 907257 10883901
August 2010 1142680 16010026
%Modificare -20.6 -32
2011 917354 15936174
Septembrie 2010 1185466 14185891
% Modificare -22.6 12.3
2011 1077081 10991567
Octombrie 2010 1485887 13211361
% Modificare -27.5 -16.8
2011 1018352 13235828
Noiembrie 2010 1403827 13747214
% Modificare -27.5 -3.7
2011 854550 9675061
Decembrie 2010 1275022 11743354
% Modificare -33 -17.6
2012 820066 10574827
Ianuarie 2011 1147962 12412806
% Modificare -28.6 -14.8

Veniturile din turism au crescut de la 6.851 bilioane dolari în 2005 până la 12.528
bilioane dolari în anul 2010, creştere care este reprezentată procentual de 82,9%. Aceste
date sunt prezentate în graficul prezentat puţin mai jos, în care se poate observa cu uşurinţă
creşterea înregistrată în decursul anilor, în ceea ce priveste venitul provenit din turismul
ţării Egipt.

CAPITOLUL 3

TURISMUL LITORAL IN EGIPT

3.1 Egiptul in perspectiva vizuala proprie

Dintre toate tipurile de turism internaţional ,cel mai important este turismul balnear
maritim sau litoral,care concentrează cca 80% din fluxurile anuale,îndeosebi în Europa şi
America de Nord.El înregistrează amplitudinea maximă în sezonul estival ,diferenţiat după

23
durata de insolaţie de la 3 luni(zona Mării Baltice) până la 6 luni(zona Mării
Mediterane).În unele zone de pe Glob(California ,Florida ,Canare) turismul balnear
maritime se practică tot timpul anului pentru cură climatică în timpul sezonului rece.
Printre regiunile turistice de pe Terra consacrate pentru acest tip de turism se pot
menţiona:5
•Bazinul Mării Mediterane
•Zonă litoralului Mării Negre
•Litoralul Oceanului Atlantic
•Marea Nordului şi Marea Baltcă
•Coastă atlantica a Americii de Nord
•Litoralul vestic American.
Relieful litoral,rezultat în urma acţiunii apelor marine asupra uscatului
ţărmurilor,prezintă atracţie pe de o parte prin formele specifice rezultate
(golfuri ,estuare ,faleze ,plaje ,capuri, strâmtori, peninsulă şi insule)pe de altă parte prin
suportul oferit amenajării de staţiuni balneo-maritime,prezente pe întreagă planetă la
latitudini tropicale şi temperate,remarcându-se adevărate lanţuri de asemenea puncte de
atracţie .
Particularităţi şi tendinţe în dezvoltarea turismului de litoral
La nivel metodologic au avut loc o serie de procese care au urmărit înţelegerea şi
fundamentarea unor termeni din turism.Au apărut o serie de criterii de clasificare,de
factorii de influenţă,de metode de evaluare a componentelor pieţei turistice.
Turismul de litoral ,se include ,conform recomandărilor OMT ,în funcţie de
obiectivul specific al călătoriei ,în grupa “loisir,recreere şi vacanţe(odihnă)”.

Ce înseamnă de fapt “turismul de litoral”?

În linii mari,este ansamblul activităţilor turistice care se desfăşoară în spaţiul aflat
în imediata apropiere a unei suprafeţe de apă dar şi pe oglinda acesteia.Se includ aici
dezvoltarea turismului (staţiuni ,hoteluri ,restaurante,catering,etc.) dar şi infrastructura care
suportă această expansiune(activităţi de comert,drumuri spre plajă amenajate
special,facilitate legate de pescuit).De asemenea,nu putem să ignorăm ecoturismul şi
sporturile acvatice(scufundări,înot,bird-watching).

5
Negut S. , Vlasceanu Ghe., Bran F., Popescu C., Vlad L.B., Neacsu M.C., Geografie economica mondiala,
Editura Meteor Press, Bucuresti, 2006

24
 Uzual,turismul de litoral se leagă în principal de ape stătătoare,mai exact de mări şi
de oceane,date fiind dimensiunile mai mari ale acestora.Apa,prin compoziţia ei
chimică(salinitatea),contrastul termic cu aerul,prezenţa aerosolilor rezultaţi din spargerea
valurilor,este resursa fundamentală fără de care turismul de litoral nu se poate manifesta.
Litoralul a constituit din cele mai vechi timpuri un spaţiu de locuire
propice.Prezenţa apei ca element fundamental al vieţii,climatul favorabil şi posibilităţile de
deplasare au făcut ca de la an la an această suprafaţă să fie din ce în ce mai căutată.Aici au
loc o serie de alte activităţi cum ar fi cele portuare ,de extracţie de
petrol,pescuit,comerciale.
Astfel,o primă caracteristică a turismului de litoral este operarea sa concomitent cu
alte activităţi economice.

Mediul subacvatic
O a doua caracteristică se leagă de
suportul fizic al activităţii şi anume
fragilitatea mediului înconjurător.Aici
avem în vedere puternica
antropizare,eroziunea din ce în ce mai
accentuată a solului,precum şi calitatea
apelor pasibile a fi infestată tot mai des din
diferite motive.
Tot o consecinţă a condiţiilor naturale este şi împletirea activităţii de turism litoral
cu cea de turism balnear.O activitate care cunoaşte din ce în ce mai multe aplicaţii este
talasoterapia,adică tratamentul cu apă de mare.Prezenţa unor factorii de cură a determinat
construirea unor spaţii destinate tratamentelor şi prevenirii diferitelor afecţiuni.
Combinarea acestor forme de turism poate crea dificultăţi sub aspectul numărului
de călători,în special în zonele în care sezonul pentru cură helio-marină este limitat la 2-3
luni.Riscul aglomerării plajelor şi a staţiunilor cu toate consecinţele negative pe care le
generează este o problemă de mare actualitate.Adoptarea unor soluţii care să elimine aceste
inconveniente se constituie ca un obiectiv în încercarea de atenuare a unei alte trăsături a
turismului de litoral şi anume sezonalitatea.O alternativă ,cel puţin pentru staţiunile cu
funcţie mixtă ,ar fi încercarea de reorientare a fluxurilor turistice în perioadele de
extrasezon.

25
 În ultimii ani,un concept care a inceput să câstige teren este cel de dezvoltare
durabilă.Acesta vizează o creştere economică care conştientizează faptul că resursele sunt
limitate şi protejează comunităţile umane din punct de vedere cultural.
În ceea ce priveşte motivele pentru practicarea turismului de litoral,putem aprecia
că de la an la an acestea sunt mai numeroase şi uneori din ce în ce mai sofisticate.Dacă în
trecut se mergea pe litoral pentru factorii naturali de cură,pentru odihnă şi recreere,astăzi
putem vorbi de cluburi pentru practicarea de sporturi nautice,de extinderea
naturalismului,de cercetări ştiinţifice sau pur şi simplu de modă.
O privire de ansamblu asupra turismului de litoral ne conduce la identificarea
anumitor tendinţe:
1.Fragmentarea vacanţelor apare tot mai frecvent ca urmare a mai multor factori:
a)Stresul de la locul de muncă ce determină pauze mai frecvent
b)Dezvoltarea transporturilor şi a infrastructurii corespunzătoare care permite
ajungerea la destinaţie într-un timp relativ scurt
c)Apariţia călătoriilor de tip “incentive travel” sau acordarea de premii sub forma
unor weekend-uri pe litoral
2.Turiştii sunt din ce în ce mai informaţi cu privire la locul pe care îl vizitează.
3.Consumatorii sunt din ce în ce mai pretenţioşi faţă de calitatea plajelor şi faţă de
dotările din staţiuni.
4.Datorită diversificării ofertelor de sporturi nautice are loc o mutaţie
considerabilă şi o formare de fluxuri în acest sens.
5.Reacţia cereri la propunerile ofertanţilor este pozitivă.
Egiptul este în totalitate importator de turişti. Prin zonele sale turistice (Sharm el
Sheikh şi Hurghada ) împreună cu multitudinea de locaţii ce aparţin antichităţii, Egiptul
reuşeşte an de an să atragă un număr din ce în ce mai mare de vizitatori.

Staţiuni:

Peisaj Hurghada
***Hurghada este un fost
sat pescăresc de pe ţărmul Mării

26
Roşii din Egipt. El a devenit din anii 1980 un centru turistic important din Egipt, care are
în prezent 60.000 de locuitori din care circa 10.000 locuiesc ilegal fără aprobarea
administraţiei de a domicilia în ocalitate. Aceşti locuitori provin în general din regiunile
sărace de pe valea Nilului. Centrul turisitic şi balnear s-a dezvoltat printr-un sprijin
financiar arab, nord-american şi european. Plajele de nisip de la Marea Roşie au fost
vizitate în anul 2004 de circa 1 milion de turişti, din care cei mai mulţi erau veniţi din
Germania, Anglia, Rusia şi fostele republici sovietice. Azi Hurghada se prezintă ca un
şirag de hoteluri cu o arhitectonică orientală, terminate sau în construcţie înşirate de-a
lungul litoralului Mării Roşii. În apropierea oraşului se află un aeroport internaţional.
Aşezarea El-Guna situată pe malul unei lagune a fost construită exclusiv în scop turistic,
mai există asemenea lagune pe o lungime de 22 km.
Hurghada a fost întemeiată ca o aşezare mică de pescari la începutul secolului XXI
de omul de afaceri egiptean „Samih Sawiris”. La nord de Hurghada se află centrul de
administrare a bazinului petrolier din Golful Suez. Populaţia Hurghadei se triplează în
timpul sezonului turistic, deoarece oraşul este situat într-o regiune tropicală, el este vizitat
şi atunci când în zona temperată s-a încheiat sezonul turistic. Regiunea înconjurătoare a
localităţii este o regiune de deşert în care se organizează excursii safari cu vizitarea unor
sate de beduini.6
În Marea Roşie sunt unele dintre cele mai frumoase bariere de corali din lume, care
constituiesc habitatul sutelor de specii de peşti tropicali. Staţiunea se întinde pe o lungime
de circa 40 de kilometri, de-a lungul litoralului. În ultimii ani a devenit un clasic al
vacanţelor "all-inclusive" organizate de agenţii de voiaj europene, dar cu puţin timp în
urmă era un simplu sat de pescari. Azi numără 40.000 de locuitori şi este împărţită în trei
zone: Downtown (El Dahar) este partea antică, Sekalla cea modernă iar El Korra Road cea
mai recentă. În zona Sekkala sunt numeroase hoteluri, la Dahar este bazarul, biroul poştal
şi staţia de autobuze.
***Sharm el-Sheikh este un oraş situat în partea de sud a peninsulei Sinai, în
regiunea Janub Sina' - Egipt, pe fâşia de coastă între Marea Roşie şi muntele Sinai .
Sharm el-Sheikh este centrul administrativ al regiunii Janub Sina' ce include şi
oraşe mai mici ca Dahab şi Nuweiba, precum şi zona interioară montană, mănăstirea
Sfântei Caterina şi muntele Sinai. Sharm el-Sheikh este cunoscut ca Oraşul Păcii cu
referire la multiplele conferinţe internaţionale de pace ce au loc în acest oraş.

6
Dorling K., Ghid turistic-Egipt., Editura Rao, Bucuresti, 2007

27
 Perla Sinaiului, staţiunea Sharm El Sheikh este cea mai exotică, cea mai frumoasă
şi cea mai elegantă staţiune de la Marea Roşie.
Aşezată la poalele munţilor Sinai, pe malul cel mai de sud al peninsulei, înconjurată
de apele mării, străjuită de salba recifelor de corali, staţiunea Sharm el Sheikh oferă
petrecerea unor vacanţe de neuitat.
Datorită microclimatului aici se poate face plajă tot anul.
Peisaj Sharm-el-sheikh
Deşertul muntos şi arid al
peninsulei, lumea beduinilor, mănăstirea
Sfânta Ecaterina, minele de turcoaze,
răsăriturile şi apusurile aşteptate în vîrful
munţilor sunt destinaţii fascinate pentru un
safari în deşertul Sinai.
Recifele de corali, lumea colorată a
peştilor exotici, navele scufundate, delfinii,
broaştele ţestoase uriaşe şi rechinii atrag
iubitorii sportului extrem subacvatic. Centrele de scuba-diving oferă posibilităţi nelimitate
de experienţe subacvatice.
J.Y. Cousteau aprecia frumuseţea coralilor din Marea Roşie ca fiind „coridorul
minunilor”.
***Dahab este un mic oraş situat pe coasta de sud-est în Peninsula Sinai din
Egipt.A fost un sat de pescari beduini, situat la aproximativ 80 km (50 mile) nord-est de
Sharm el-Sheikh. Dahab este considerat a fiStaţiunea
una dintre celeseara
Dahab mai frumoase destinaţii de
scufundări. După
Războiul de Şase
Zile, oraşul a fost
ocupat de Israel şi
este cunoscut în
ebraică ca Di-Ta,
un loc menţionat în
Biblie ca fiind una
din staţiile pentru
israeliţi în timpul
Exodului din
Egipt.

28
 Staţiunea încă puţin explorată de turişti, Dahab uneşte câteva locuri situate în estul
Peninsulei Sinai, pe malul Golfului Acab, la 90 de kilometri de aeroportul internaţional
Sharm el Sheikh şi la 150 de kilometri de Elat. Staţiunea se întinde pe câţiva kilometri de-a
lungul plajei Mării Roşii, pe care sunt situate cafenelele şi restaurantele, iar pe cealaltă
parte micile magazine şi buticurile beduine. O caracteristică unică a Dahabului o constituie
originalele restaurante de pe plajă, un amestec de hippie şi tradiţii beduine. Aflate foarte
aproape de mare, acestea oferă în locul scaunelor clasice perne şi covoraşe multicolore pe
care clienţii se pot aşeza în jurul meselor scunde.

***El Gouna este considerat mica Peisaj El-Gouna

Veneţie a Egiptului se află la doar câteva
El Gouna vazută de sus
minute de Hurghada. Este construită pe 10 km
de plajă şi se mândreşte cu o arhitectură unică şi
diversă. El Gouna este o staţiune modernă,
creată din deşert şi răsfirată pe o mulţime de
insule şi lagune frumoase. El Gouna oferă o
gamă bogată de posibilităti de cazare în hoteluri
luxoase. Dispune de asemenea de centre de
scufundări şi sporturi acvatice, bază hipică,
magazine şi bazaruri, restaurante, baruri, discoteci, cluburi de internet, spital privat,
farmacii, radio, postă, aeroport. Portul staţiunii este renumit, de asemenea şi singurul
casino de pe coastă Mării Roşii. Marea mândrie a staţiunii este terenul de golf.

CAPITOLUL 4.
STRATEGII SI PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE
A TURISMULUI LITORAL IN EGIPT
4.1. Analiza SWOT a turismului litoral in Egipt

În realizarea analizei SWOT, Egiptul si implicit, turismul litoral al Egiptului,

trebuie privit ca o destinaţie turistică unitară care deţine atât puncte slabe, cât şi puncte
forte şi care acţionează pe o piaţă în mişcare, beneficiind de oportunitaţi, dar lovindu-se şi
de ameninţările inerente unei pieţe imperfecte.

Puncte tari Puncte slabe

29
 - pozitia geografica favorabila - insuficienta promovare actuală a
- deschidere la 2 mari : Marea litoralului din Egipt
Mediteraneana si Marea Rosie - instabilitatea politica
- clima mediteraneeana si tropical desertica
pe tot parcursul anului
- muzee, manastiri, obiective culturale si
arheologice
- statiuni renumite
- calitatea bună a serviciilor hoteliere
- diversitatea serviciilor oferite
- pretul avantajos
- raportul calitate-pret
Riscuri Oportunităti:
- concurenta puternică a unor destinatii - dezvoltarea turismului litoral in Egipt
turistice din Tunisia sau Maroc prin crearea unor centre pentru practicarea
- actiuni teroriste sporturilor acvatice
- descoperirea unei istorii si a unor locuri
unicate pentru turiṣtii
- practicarea sporturilor acvatice

Tabelul 1. Analiza SWOT a turismului litoral din Egipt

Egiptul se bucura de o localizare geografica unica in centrul lumii intre Asia, Africa
si Europa, astfel incat in aceasta zona sunt dezvoltate aproape toate tipurile de turism, mai
ales ca aici se gasesc cam o treime din monumentele lumii.
De peste 7000 de ani Egiptul este bine cunoscut datorita remarcabilei sale mosteniri
istorice si a civilizatiei care are radacini puternic infipte in istorie. De fapt aceasta
civilizatie a insemnat un amestec de culturi: faraoni, greci, romani, cultura Coptic si cea
islamica.
O alta caracteristica favorabila turismului este pozitionarea geografica si
climaterica. Intinderile mari de coaste de-a lungul Marii Mediterane si a Marii Rosii sunt
bine cunoscute datorita resorturile de vara ce atrg mii de turisti dar si pentru reciful de
coral care ofera priveliste minunata. De asemenea, de-a lungul Nilului, care strabate

30
Egiptul din sud pana in nord, sunt situate o mare parte din atractiile turistice culturale ale
Egiptului.
Turismul a fost dintotdeauna una dintre cele mai importante pietre de temelie
pentru dezvoltarea economiei in Egipt, este principal sursa de valuta si in plus aceasta
industrie absoarbe o mare parte din forta de munca disponibila in Egipt. Pe de alta parte,
industria turismului este in stransa legatura cu aproape 70 de alte industrii si servicii
complementare si de alimentatie, reprezentant astfel forta care va impulsiona economia
tarii.

4.2 Rolul obiectivelor turistice in alegerea turistilor straini

Turismul a fost dintotdeauna una dintre cele mai importante pietre de temelie
pentru dezvoltarea economiei în Egipt, este principal sursă de valută şi în plus această
industrie absoarbe o mare parte din forţa de muncă disponibilă în Egipt. Pe de altă parte,
industria turismului este în strânsă legătură cu aproape 70 de alte industrii şi servicii
complementare şi de alimentaţie, reprezentant astfel forţă care va impulsiona economia
ţării.
În ultima perioadă,harta dezvoltării turismului s-a modificat complet datorită
eforturilor constante pentru creşterea acestui sector economic. În acest sens, industria
turismului a reuşit să creeze o serie de mici oraşe vibrante, plaje extinse şi să recreeze în
adâncimea deşertului modul de viaţă modern.
Încă din 1980 indicatorii specifici acestei industrii au cunoscut o creştere
importantă deci o dezvoltare remarcabilă a acestui sector. În plus, statul a avut mereu
iniţiativa de a realiza o infrastructură puternică, din adâncimea deşertului şi până la ţărmul
Mării Roşii şi Sinai, eliminând astfel, problema izolării acelor zone vaste din vale şi
transformându-le în centre turistice economice şi dezvoltate unde turiştii pot găsi hoteluri
şi resorturi ce îndeplinesc standardele internaţionale.
De la începutul
anilor 1990, o noua
politică de dezvoltare
Litoralul din Egipt
a fost adoptată prin
intrarea în vigoare a
Decretului Prezidential
nr. 425 din 1992 ce a
stabilit infiintarea

31
Autoritatii Generale pentru Dezvoltarea Turismului. Această autoritate va avea rolul de a
realiza o dezvoltare planificată si intergrată utilizând expertiza natională si internatională.
De asemenea, existenta acestei Autoritati a însemnat un pas înainte,important,ce a
reprezentat si o importantă garantie si impulsionare pentru investitiile externe în
aeroporturi si drumuri în adâncul desertului si de-a lungul coastelor.
În ultimii 15 ani au apărut noi zone turistice în unele locuri izolate ceea ce a
însemnat readucerea acestora la viata economică prin tranformarea lor in atracții turistice.
În plus, în perioada 1992-2006 aproxiativ 557 de proiecte turisice au fost aplicate creând o
capacitate hotelieră de 40.000 de cameră cu o investitie de 9.7 miliarde LE (Egyptian
Pounds). Aceste proiecte au fost desfăsurate de-a lungul Golfului Aqaba, Mării Rosii, Al
Ein Al-Sokhna, Ras Sidr, coasta de nord si Al-Areesh. S-a planificat, de asemnea, si
crearea a 51 de centre turistice,in zonele unde sunt situate principalele facilitați turistice.
Activitațile de marketing
În prezent, Egiptul a adoptat o serie de planuri de atragere a turiștilor, cu rezultate
remarcabile, diversificând piata turistică si cucerind noi piete. Aceste planuri au la bază, în
principal, realizarea promovării si marketingului turistic printr-o campanie integrata lansată
atât de sectorul privat cât si de cel guvernamental, campanie ce include toți factorii de
baza ai sectorului turistic din țara și strainătate. Acești factori au fost determinați prin
intermediul studiilor coordonate de catre Atoritatea pentru Promovarea Turismului, studii
ce au vizat piața turistica și segmentul de turiști vizați, în scopul realizării targetului stabilit
pentru promovarea turismului in Egipt.

Poarta electronică spre Atractiile Turistice:

În cadrul procesului de promovare turistică a Egiptului a fost creată o „poartă
electronică integrată”, tradusă in 7 limbi ce conține linkuri către mai multe site-uri ce oferă
o vastă informatie turistică selectată astfel incât să atragă turiști din întreaga lume. Acest
proiect are, pe de altă parte, și menirea de a crea un sistem educațional electronic pentru
agentiile de turism din afara țarii în scopul de a reînnoi informația deținută de acestia
despre Egipt si pentru a-i tine la curent in legătură cu noile poiecte turistice dezvolate.
Una dintre campaniile lansate pentru promovarea Egiptului ca dstinație turistică a
fost lansată la inceputul anului 2006 sub motto-ul: „Darul Soarelui” si „Egiptul...
Incopmparabil”. Campania urmărește evidentierea produsului turistic ca un tot în scopul
cretterii numărului de turisti. Această campanie se desfăsoară prin toate metodele de

32
promovare: mass media, anumite ziare, televiziune, magazine, postere stradale si in
mijloacele de transport.
Turismul este unul dintre cele mai promitătoare sectoare ale economiei egiptene
având un rol important în cresterea venitului national si în crearea de noi locuri de muncă
pentru tineri.7 În acest sens, statul s-a implicat în implementarea unui program pentru
promovarea turismului egiptean, program ce se va desfasura din 2006 până în 2011.
Principalul scop al acestui program este de a atrage investițiile private, estimate la
aproximativ 8 miliarde LE în domeniul investitiilor turistice, investitii ce vor crea mai
multe oportunităti pentru locuri de muncă pentru tineri. În perioada 2005-2006 sectorul
turistic a creat un număr de aproximativ 120.000 de locuri de muncă destinate tinerilor.

Numărul de turiști și de înnoptări

Turismul are o importantă majoră pentru economia Egiptului aducând mai mult de
8 milioane de turisti anual, ce corespund la mai mult de 80 de milioane de înnoptări, peste
1.6 locuri de muncă directe sau indirecte, a creat în jur de 12.5% din zona urbană și a
contribuit cu 11.5% la crearea produsului intern brut. Datorită caracteristicilor remarcabile
ale atractiilor turistice, numărul turistilor a atins recent suma de 8.7 milioane in 2006, în
timp ce numărul înnoptărilor a ajuns la 85.7 miloane în acelasi an. În concordanța cu aceste
cresteri, veniturile din turism au ajuns la o sumă de 6429 milioane de dolari americani în
2006. Acest lucru face ca turismul să fie principala sursă de valută.
Turismul istoric:
Este considerat a fi cea mai veche forma de turism din Egipt. În plus, acesta este
mărturia măretiei civilizațiilor ce s-au perindat pe tărâmul Egiptului.
Având în vedere importanta mostenirii religioase și a civilizației egiptene, s-a
acordat o atentie deosebită recreării drumului Sfintei Familii la trecerea în noul mileniu. În
plus, recent au fost făcute eforturi pentru a reface si drumul lui A’al Al-Beit (famlia
profetului Mohamed).
Turismul de conferințe și de expoziții
Reprezintă un segment important al turismului, segment caracterizat prin valori
mari de încasări. Centrul International de Conferinte de la Cairo este o interfată
impresionantă pentru acest tip de turism. Centrul este foarte bine echipat cu facilități de
înaltă tehnologie. Recent, Egiptul a găzduit prima bursă de turism numită Bursa
7
Nicolae R., În jurul lumii. Egipt ghid turistic, Editura Vremea, Bucureşti, 2002

33
Mediteraneană. În ultimii sase ani, acest tip de turism a înregistrat o creștere continuă,
numărul total al evenimentelor majore desfașurate în cadrul CICC a fost de 665, dintre care
132 au fost conferințe naționale și internaționale, 235 expoziții și 298 petreceri și concerte.
Datorită cererii foarte mari de spatii pentru conferințe și expoziții internaționale, o
sala de 6000 de mp a fost adăugată la CICC, ridicaâd astfel veniturile la aproximativ 115.3
miloane LE.
În 2006 turismul de expozitii și conferințe a cunoscut o creștere remarcabilă, mai
multe conferințe de o importanță foare mare avaâd loc în Egipt, Forumul Economic Davos
în Sharm el Sheikh și Conferința femeilor de afaceri in Cairo.

Industria hotelieră
Sectorul hotelier este
unul dintre cele mai eficiente
sectoare din punct de vedere
economic din domeniul
turistic. Mai mult decât atât,
acesta are beneficiul unei
distribuții geografice eficiente,
hotelurile si satele turistice se
întind pe o zonă începând din
principalele orașe turistice, de-a lungul coastelor, dar sunt și hotelurile „plutitoare” de
croazieră pe Nil și Lacul Nasser, hoteluri ce contribuie la creșterea faimei zonei Nilului.
Sectorul hotelier a cunoscut o dezvoltare destul de evidentă; numărul hotelurilor, a
satelor turistice și a hotelurilor plutitoare a crescut la 1187 în 2006, iar capacitatea hotelieră
a crescut la 170.000 de camere în 2006 pentru a putea face fața numărul în continuă
creștere de turiști și înnoptări. În plus, porturile existente între Cairo și Aswan au cunoscut
o dezvoltare importantă și , pe de alta parte, au fost create noi astfel de porturi pentru
ambarcațiuni.
Diversitate turistică
Turismul cultural, monumental și istoric sunt considerate cele mai vechi si cele mai
dezvoltate forme de turism din Egipt deoarece aici se gasesc mai multe monumente
faraonice, grecești, romanice si islamice.8
8
Nicolae R., În jurul lumii. Egipt ghid turistic, Editura Vremea, Bucureşti, 2002

34
 Recent, produsul turistic egiptean a fost dezvoltat astfel încât să deservească mai
multe segmente de turiști prin aparitia unor noi tipuri de turism si anume: turismul
arheologic, turismul de litoral,turismul de vacanță, turismul religios, turismul terapeutic,
safari în deșert, conferințe internaționale și expoziții, eco-turism si turism sportiv, pe langă
evenimentele recreationale și culturale ce îmbogățesc produsul oferit. Mai mult decât atât,
centrele de scufundări subacvatice au cunoscut o creștere impresionantă datorită
turismului, ajungând la un număr de 346 de centre în 2006.

4.3. Posibilități de dezvoltare a turismului în Egipt

Un nou tip de turism a fost activ promovat începand cu 2005, turismul „caselor de
vacanta”. Acest tip de turism, conform decretului ministerial nr. 548/2005, dă cetatenilor
străini drept de proprietate si uzufruct asupra unor unitati mici situate în unele noi zone
urbane si în unele zone turistice de vază ca de exemplu: Sidi Abd el-Rahman, Hurghada,
statiunile de la Marea Rosie si Marsa Matrouh, aceste proprietăti pot fi folosite ca locuintă.
Turismul de litoral si de vacantă
Egiptul are o varietate de plaje fascinante ce se întind de-a lungul Mării Mediterane
și de-a lungul Măriii Roșii. Marea Rosie este caracterizată prin apa sa limpede, recifurile
de corali, pestii rari si prin imaginea muntilor ce răsar de-a lungul coastelor. Mai mult
decât atât, coastele golfului Aqaba au mai multe facilităti pentru practicarea sporturilor
acvatice ca de exemplu: scufundări, surf, etc. In regiunea Mării Rosii, Safaga este centrul
turismului de litoral, datorită excelentei sale localizări în golful Suez si a plajelor sale
impresionante ce se întind pe o lungime de 40 de km. Clima placută prelungeste sezonul
turistic acesta fiind de 9 luni pe an. În plus, costele de nord abundă de numeroase noi sate
turistice de-a lungul coastelor.
Alexandria este caracterizată de porturile sale naturale si o coasta lungă ce se
intinde de la est la vest pe o lungime de 70 de km si de plaje incântătoare.
Turismul terapeutic:
Egiptul este binecunoscut pentru izvoarele sale de ape minerale si sulfuroase,
pentru climatul uscat, pentru terenul nisipos si argilos, toate acestea fiind favorabile in
tratarea anumitor boli. În plus, unele dintre plaje sau apele de la malul lor au anumite
proprietăti curative.

35
 Egiptul detine un număr de izvoare cu ape minerale si sulfuroase cu o compozitie
chimică unică. S-a dovedit că aceste izvoare detin proprietăti terapeutice ce pot vindeca
anumite boli ale oaselor, de piele sau gastrointestinale.
Turismul de safari
Teritoriul Egiptului este acoperit de un vast deșert precum și de munți, fapt de
crează oportunitatea dezvoltării unui turism de aventură si distractie, turismul de safari.
Acest tip de turism poate fi întâlnit în următoarele zone: Saint Catherine, Mount Moses,
al-Dakhla si al-Kharga Oasis, al-Ein as- Sokhna, al-Qoseir, Sharm el-Sheikh si Safaga.
Aici, turistii pot urmări viata animalelor sălbatice si migratia păsărilor.
Turismul sportiv:
Turimul sportiv este considerat a fi o importană componentă a produsului turistic
avaâd în vedere faptul că activiatea sportivă este astăzi una dintre principalele atractii
pentru oamenii din lumea intreagă. Cele mai importante zone turistice pentru practicarea
sporturilor sunt: clubul de echitatie al-Gezira, clubul de golf, clubul de trageri si cluburile
sportive de la Marea Rosie, un club pentru sporturi acvatice a fost deschis in Hurghada și
Sharm el Sheikh.
Turismul de Golf
Acesta este un nou si foarte special tip de turism ce atrage turisti cu un nivel înalt al
venitului. Ministerul Turismului are în plan promovarea acetui tip de turism pentru a creste
venitul din activitatea de turism. Egiptul oferă golferilor începatori șansa de a practica
sportul lor favorit pe terenuri de înalt nivel localizate în importante zone turistice: Luxor,
Sharm el Sheikh si Hurghada care au castigat titlul de „Cele mai fascinante destinații
turistice ale anului 2005”.
În 2006, Egiptul a gazduit, pentru prima dată, Campionatul Final Italian de Golf,
desfăsurat în Stella de Mary, Al-Ein al Sokhna, cu participarea sectorului privat. Atât presa
italiană cât și cea egipteană au apreciat favorabil acest eveniment, organizat intr-o
atmosferă autentic egipteană si pe terenuri de înaltă performanță.
Turismul ecologic
Aceasta este o noua sursă la venitul național. Locurile unde se practică astfel de
turism includ: rezervațiile naturale a vieții sălbatice precum: Ra’s Mohammad, Saint
Katherine, Naqab în Sudul Sinaiului.

36
 Mediul înconjurător din Safaga se distinge printr-o combinație de mare, munte și
deșert. Se dorește transformarea zonei de coastă a Mării Roșii, ce se întinde pe mai mult de
1000 km, țntr-o rezervație naturală imensa ce va deveni cea de-a doua ca mărime din lume.
Turismul de festivaluri
Festivalurile sunt o sursă importantă pentru creșterea turismului și pentru
promovare, generând un volum important de incasări. Egiptul a organizat mai multe
festivaluri ce au atras audiente ca de exemplu: Festivalul internațional de muzică de la
Cairo, Festivalul Internațional de Film de la Cairo, Festivalul de turism si cumpărături ,
Campionatul International de Bowling de la Sharm el Sheikh.

Turismul intern
Turismul intern prezintă o crestere constantă în noi zone promițătoare ce se disting
prin hoteluri impresionante, plaje deosebite și resorturi minunate, atrăgând astfel din ce in
ce mai multi egipteni.
Zone importante pentru acest tip de turism:
1.Coasta de nord vest
Această zonă este caracterizată prin climatul sau moderat specific zonelor de litoral.
În această zonă au fost implementate mai multe proiecte de dezvoltare turistică printre
care:
a. Dezvoltarea zonei Sidi Abd el-Rahman: se dorește transformarea acestei zone
întrun resort de nivel internațional. Proiectul va fi construit pe o suprafață de 6.200.000
mp, cu investiții totale estimate la aproape 7 miliarde LE. Proiectul urmărește crearea de
3000 noi camere de hotel, terenuri de golf și un port de yahturi de înalt nivel, pe lângă
crearea unor facilitați de recreere, de sport și cumpărături. Acest proiect va crea si noi
locuri de muncă pentru cei tineri.
b. Un hotel internațional pe coasta de nord: acesta este primul hotel internațional
deschis pe coasta de nord în 2006, menit să așeze Egiptul pe harta turismului internațional
și crescând fluxul de turiști către Egipt. Hotelul are o capacitate de 400 de camere, în prima
fază a proiectului ce prevede construirea a 6 hoteluri pe o suprafață de 3000000 mp, cu o
investiție de aproximativ 1 miliard de LE. Acest proiect generează un număr de 50000 de
locuri de muncă pentru tineri.
2. Sharm El Sheikh, cel mai mare centru de scufundări din lume.

37
 Sharm el Sheikh este situat in Golful Aqaba în nord estul Peninsulei Sinai. Este
mărginit la nord de rezervația Nabq și la sud de Ras Muhammad. Se întinde pe o lungime
de 18.5 km de-a lungul coastei golfului A’qaba. Orașul se bucura de un potențial natural
unic și de caracteristici impresionante, devenind astefel un important centru atât pentru
turismul intern cât și pentru turismul internațional. În plus, Sharm El Sheikh este o stațiune
internațională preferată de turiști atât în timpul verii cât și în timpul iernii.
3. Hurghada .... recif de corali unic
Orașul este situat la 395 km sud de Suez. Se distinge datorită climatului său
moderat de-a lungul întregului an și a clarității apei mării, aceste lucruri au tranformat
acest oraș într-un important centru turistic, mai ales pentru practicarea sporturilor acvatice
pentru amatori. În plus, aici pot fi admirate unele dintre cele mai spectaculoase recifuri de
corali dar și creaturi rare întâlnite în adâncul mării. În acest oraș sunt multe hoteluri și sate
turistice.

4. Al Wadi al-Gadid
Aceste oaze sunt localizate în Al-Wadi al-Gadid în deșertul de vest al Egiptului la o
distanță de aproape 600 m de Cairo. Această zonă este faimoasă atât petnru deșert cât și
pentru zonele verzi, pe lângă fântânile și izvoarele sulfuroase, devenind astfel una dintre
zonele preferate de turisti atât pentru safari, turism istoric sau ecologic. În 2006, a fost pusă
piatra de temelie pentru cel mai mare resort din această zonă. Resortul cuprinde 54 de
camere, mai multe corturi, băi de nisip, zone verzi, terenuri de golf ce necesită o investiție
de aproape 17 milioane de LE.

Oaza Siwa Totuși, dezvoltarea

turismului întampină și multe
neajunsuri precum imaginea
negativă, teama de terorism,
Egiptul fiind considerat o țară
islamică cu un nivel de securitate
scăzut. Bombardamentle din
2005 din Sharm el Sheikh dar și
atacurile teroriste din 1992-94 au
dus la uciderea de persoane pe

38
de o parte, dar a avut și un impact important în scăderea numărului de turiști cu aproape
800.000. Turiștii au fost descurajați să încerce să comunice cu localnicii sau să viziteze
zone mai retrase. În timp această teamă a fost atenuată dar reprezintă încă un risc evident.
O altă componentă care afectează domeniul turistic sunt constrângerile
instituționale: modul de impozitare, competiția neloială, dominația monopolului local,
limitarea numărului de servicii, restricționarea mobilității personalului, restricții în privința
proprietății, discriminări pentru acordarea licențelor, limitarea tipurilor de operații ce pot fi
defăsurate legal.
Regulile de impozitare au efecte negative asupra: descurajării investițiilor, erodarea
competiției, creșterea artificială a costului capitalului, impiedicarea noilor investiții,
influențează diferit investiții diferite, au un impact negativ asupra sectorului de sevicii,
sistemul încurajează investițiile în producție în detrimentul investițiilor în servicii.
Monopolul local este cea de-a doua cea mai importantă barieră ce afectează piața
turistică. Nu există nemulțumiri atât în privința monopolului din cadrul sectorului turistic
cât mai ales în privința monopolului existent pe piața activitaților economice aflate în
legatură cu industria turistică. Spre exemplu: transport, comunicare, bănci sau asigurări.
EgyptAir a înregistrat în 2015 o pierdere de 300 de milioane de LE. Pierderi puse
pe seama politicilor non-economice și a performanțelor reduse de promovare și marketing.
Deși 80% din sosirile în Egipt sunt pe cale aeriană Egypt Air operează doar 19% din totalul
zborurilor internaționale și 61% din cele naționale. De asemenea, EgyptAir a suspendat un
număr de destinații din cursele sale interne și internaționale (14 rute). Printre problemele
cu care se confruntă această linie aeriană amintim: numărul mare de personal învechit,
probleme finaciare, dimensiunea aeroflotei, activitați de marketing ineficiente, liberalizarea
zborurilor, prețul carburanților, competiția crescândă, instabilitate politică și economică,
noi modele de aeronave apărute ce pun în umbră aeroflota EgyptAir. Se urmărește o
reconsolidare a acestei companii prin regândirea rețelei și conceperea unui nou plan de
marketing. Se recomndă dezvoltarea unor programe și strategii de marketing comune ale
guvernului și ale companiei
aeriene pentru a imbunătăți
dezvoltarea turismului și a
transportului aerian în Egipt.

Avion al companiei EgyptAir Competiția neloială se

manifestă prin urmatoarele

39
probleme: țntreprinderile mici și mijlocii nu participă în mod eficient la creșterea
turismului, deoarece există o competiție serioasă din partea întreprinderilor mari. Firmele
mai mici sunt influențate în mod negativ de constrângerile instituționale mai puternic decât
cele mai mari, acestea se adresează în principal consumatorilor cu venituri mici oferindu-le
servicii de calitate și prețuri scăzute. Pe de altă parte, aceste întreprinderi mici și mijlocii
întampină dificultăți în îmbunătățirea standardelor de calitate și introducerea de tehnologii
inovative mai ales datorită lipsei capitalului de investiție. În cele mai multe astfel de locații
facilitațile pentru trainigul resurselor umane sunt aproape inexistente.
Pe de altă parte, existența pe piața turistică din Egipt a unor grupuri hoteliere
precum: Accor, Meridien, Marriott sau Sheraton creeaza o imagine favorabilă asupra
serviciilor turistice oferite în stațiunile și orașele egiptene. Acestea sunt mărci recunoscute
ce oferă servicii standardizate astfel încât nu oferă “surprize neplăcute”, turistii au
incredere în mărcile acestea si sunt dispuși să plătească pentru aceste servicii.
În ciuda acestor aspecte negative dezvoltarea turismului depinde de gradul de
coordonare si cooperare între guvern, societatea civilă si sectorul privat. De asemenea, un
impact major asupra evoluției pieței turistice va avea întotdeauna mediul macroeconomic
si institutional.

CONCLUZII

Egiptul se poate vizita tot anul, având o climă uscată(deşertică), exceptând coasta
Mediteraneană. Media temperaturilor pe timpul iernii (Decembrie-Februarie) este cuprinsă
între 20-26AA°C. Dacă mergeţi în această perioadă nu uitaţi să vă puneţi în bagaj şi nişte
haine de toamnă pentru că seara şi dimineaţa este destul de rece, iar vântul bate destul de
des. Vara (Iunie-August), temperaturile sunt destul de ridicate, variind între 27-38AA°C.
Dacă mergeţi în acest sezon nu uitaţi ochelarii de soare, cremă de soare din belşug şi o
şapca(pălărie). În caz că aţi uitat crema de soare acasă sau rămâneţi fără, nu vă faceţi griji,
puteţi cumpăra de la magazinele hotelului unde sînteţi cazat sau din oraş, la preţuri
rezonabile.
Perioadă propice de vizitare, pentru a vă bucura şi de plajă fără să vă preocupe
prea tare soarele care arde este mijlocul lunii Aprilie până la începutul lui Iunie şi din
Septembrie până la mijlocul lunii Noiembrie.

40
 În ce priveşte sănătatea apa de la robinet nu este potabilă pentru turişti. Nu folosiţi
această apa nici la spălarea fructelor, pentru că riscaţi să vă treziţi cu dureri stomacale şi
scaune diareice. Folosiţi apa îmbuteliată la sticlă pe care o puteţi cere de la barul hotelului
la care sînteţi cazat. Apa de la robinet poate fi folosită la spălatul pe dinţi, atâta timp cât nu
o înghiţiţi. Pentru orice eventualitate nu uitaţi să vă puneţi în bagaj câteva pastile care să vă
ajute în nefericitul caz în care o să aveţi de a face cu astfel de situaţii neplăcute. Este
indicat să refuzaţi politicos şi ceaiurile cu care sînteţi servit în magazine pentru că apa
folosită este de regulă cea de la robinet, iar standardele de igiena ale egiptenilor sunt destul
de scăzute.
În cazul în care v-aţi decis să mergeţi în deşert într-o excursie jeep safari, sau să
vizitaţi Valea Regilor, nu uitaţi să vă luaţi un rucsac cu 2-3 sticle de apa pentru că
temperaturile în aceste zone sunt mult mai ridicate, atingând şi valori de peste 50°C în
timpul verii.
La cumpărături, cum? ce? Egiptul este renumit pentru bumbacul său, de aceea aici
puteţi găsi îmbrăcăminte din bumbac de calitate la preţuri atractive. De asemenea aici
puteţi găsi parfumuri pe bază de ulei, articole confecţionate din piele de cămilă de regulă, o
şişa pentru a te relaxă cu prietenii, un papirus care să-ţi aducă aminte de Egipt (fii atent la
cele contrafăcute din coji de banane, condimente, bijuterii sau diverse amintiri legate de
civilizaţia egipteană antică. În Egipt pentru fiecare lucru pe care-l cumpăraţi trebuie să
negociaţi pentru a obţine un preţ bun. La magazinele hotelurilor vă puteţi târgui mai puţin
decât la magazinele din oraş sau din pieţe. Farmaciile au preţuri fixe. Obţineţi un preţ bun
pentru un produs atunci când îl cumpăraţi la un preţ echivalent cu 25-40% din preţul iniţial.
Pentru a obţine acest preţ, trebuie să aveţi răbdare, timp şi să vă placă să intraţi în jocul lor.
Fiecare egiptean care are un magazin o să încerce să vă facă să intriaţi în magazinul lui,
pentru că el are cele mai bune preţuri.
Dincolo de toate aceste aspecte, Egiptul ramîne un tărîm mistic şi plin de feeria
civilizaţiilor de mult apus, un loc care merită văzut şi „simţit” cu toată fiinţa.

41
BIBLIOGRAFIE
Jane Dunford (2007), (Traducere Carmen Ion), Ghiduri Turistice Egipt,
Enciclopedia Rao
Manual de “Geografie economică mondială” , autori: Silviu Neguţ, Gheorghe
Vlăsceanu, Florina Bran, Claudia Popescu. Editura MeteorPress, anul 2006
http://www.geocities.com/industrial_engineering2001/cugir/turism.html
UNWTO, El turismo en Egipto y atentado en Sharm el Sjeij, http://www.world-
tourism.org/espanol/newsroom/Releases/2005/agosto/egypt.pdf
afrol News, 11 de Agosto de 2004,Aumento de llegadas turísticas a Egipto, Túnez,
Marruecos, http://www.afrol.com/es/articulos/13673
OMT ofrece ayuda a Egipto tras los atentados contra objetivos turísticos,Afrol
News, Agencia de Prensa, 27.02.2007, http://www.afrol.com/es/articulos/16807
UNWTO, Tourism Market Trends, 2006-Edition, International Tourist Arrivels by
Country of Destination, Middle East:
http://www.unwto.org/facts/eng/pdf/indicators/ITA_ME.pdf
World Travel&Tourism Council, The 2006 Travel&Tourism Economic research,
Egypt: http://wttc.org/2006TSA/pdf/Egypt.pdf
afrol News, 24 de Enero 2007 ,Egipto registró en 2006 nuevo record en llegada de
turistas: http://www.afrol.com/es/articulos/23985.
afrol News, 8 de Enero 2007 , Egipto regresa a los primeros puestos del turismo
internacional: http://www.afrol.com/es/articulos/23629
http://www.lumea-credintei.ro/sct_6/c_3/art_653/old_cairo.htm
http://islamictourism.com/

42
http://www.sis.gov.eg/En/Pub/yearbook/2003/
http://www.e-tur.ro/Egipt/Cairo/prezentare
Schoumaker, Bernadette, Merenne, Didactica Geografiei, Editura All Educational,
Bucuresti, 1999
Ventura R. , Egypt history & civilization, Editura Osiris, Cairo, 2006
Negut S. , Vlasceanu Ghe., Bran F., Popescu C., Vlad L.B., Neacsu M.C.,
Geografie economica mondiala, Editura Meteor Press, Bucuresti, 2006
Dorling K., Ghid turistic-Egipt., Editura Rao, Bucuresti, 2007
Nicolae R., În jurul lumii. Egipt ghid turistic, Editura Vremea, Bucureşti, 2002

43
 Anexe

Anexa 1: Cairo, harta citadelei

Anexa 2: Cairo-IT-closeup map

44
Anexa 3: Harta Egiptului – situri

Anexa 4: Harta Egiptului Antic

45
Anexa 5: Cairo- Vedere nocturnă

Anexa 6: Muzeul Luxor

46
 Anexa 7: Muzeul Luxor: vedere nocturnă

Anexa 8: anexa - Moscheea lui Muhammad Ali (de alabastru)

47