Grupa 210

Analiza sistemului
teritorial
Iasi

Analiza sistemului
teritorial
 Cuprins

I. DIAGNOZA
1.Introducere
a) Delimitarea sistemului teritorial
b) Individualizarea sistemului teritorial
c) Integrarea sistemului teritorial intr-unul de
rang superior
d) Dinamica sistemului teritorial

2.Analiza componentelor de favorabilitate

3.Analiza componenetelor restrictive

4.Analiza componenentelor de presiune

II. PROGNOZA
1.Eliminarea componentelor care
impiedica dezvoltarea sistemului teritorial

2.Conservarea elementelor care ajuta

la dezvoltarea viitoare a zonei

3.Corectarea elementelor componente

4.Crearea de noi structuri

 I.1.a) Iasul este unul dintre cele mai importante şi
înfloritoare oraşe din România, fiind atat centru
cultural, politic cat şi universitar. Prin extinderea lui,
Iaşul este legendara urbe a celor 7 coline Cetăţuia,
Galata, Copou-Aurora, Bucium-Păun, Şorogari,
Repedea si Breazu, cu altitudini variind între 40 m în
Lunca Bahluiului şi 400 m pe Dealul Păun şi Dealul
Repedea.
 Prin extinderea lui, Iaşul este legendara urbe a celor
7 coline Cetăţuia, Galata, Copou-Aurora, Bucium-
Păun, Şorogari, Repedea si Breazu, cu altitudini
variind între 40 m în Lunca Bahluiului şi 400 m pe
Dealul Păun şi Dealul Repedea. Principalele coline
sunt Copou, Cetăţuia, Tătăraşi şi Galata. Oraşul mai
este traversat de râul Nicolina şi de pârâul Şorogari;
la răsărit de oraş, curge pârâul Ciric, pe care sunt
create artificial trei lacuri cu scop de agrement.
 b) Situat la nord de Codrii Iaşilor, oraşul vechi se
afla cuprins într-un patrulater delimitat de actualele
străzi Ştefan cel Mare (Uliţa Mare), Alexandru
Lăpuşneanu, Independenţei (Podul Hagioaiei), Elena
Doamna şi Grigore Ghica (Uliţa Rusească), nucleul
oraşului aflându-se în zona Palatul Culturii (curtea
domnească) şi str. Costache Negri (Uliţa Veche).
 Oraşul nou s-a extins în toate direcţiile, cuprinzând
în prima fază (secolele XVIII-XIX) cartierele Copou,
Sărărie, Ţicău, Tătăraşi, Ciurchi, Galata şi parţial
Nicolina şi Păcurari; în a doua fază (secolul XX), au
fost incluse cartierele Păcurari (partea nouă, de
vest), Nicolina (partea nouă, de sud, azi numită
C.U.G.), Frumoasa-Poitiers, Socola, Bucium, Canta,
Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Dacia şi
Grădinari, la acestea adăugându-se Zona
Industrială.
 c) Iaşi este reşedinţa şi cel mai
mare oraş al judeţului Iaşi. De
asemenea este al doilea oraş ca
populaţie din România după
Bucureşti, fostă capitală a Moldovei
şi, temporar (în timpul Primului
Război Mondial) a României.
 d) Oraşul are ca suburbii câteva mini-
orăşele care, din punct de vedere
administrativ, sunt considerate încă aşezări
rurale, dar, din punct de vedere edilitar, se
prezintă ca aşezări urbane: Dancu, Tomeşti,
Ciurea şi Lunca Cetăţuii. Tendinţa urbană
este de extindere a Iaşilor, urmând ca aceste
localităţi să fie incluse în oraş (zona
metropolitană), alături de alte câteva sate:
Păun, Bârnova, Horpaz, Miroslava, Valea
Lupului şi Breazu. În urma exploziei
fenomenului construcţiilor din ultimul
deceniu, unele din aceste localităţi sunt
astăzi practic unite cu oraşul.
 2. Iaşul este oraşul marilor
idei, al primei mari uniri, al
primului spectacol de teatru în
limba română şi al primului
muzeu literar memorial
(Bojdeuca din Ţicău). Fără
îndoială Iaşul reprezintă în
continuare capitala culturală a
ţării.
    La Iasi "fiecare piatra
vorbeste de trecut", prin
numarul mare de manastiri,
muzee, case memoriale. De
aceea, putem spune ca orasul
Iasi este un veritabil muzeu
national, prin comorile de
istorie si de arta pe care le
are. Acest lucru favorizeaza
orasul din punct de vedere al
turismului cultural.
Palatul Culturii
 Principalele atractii turistice din
Iasi sunt Palatul Culturii,
inaugurat de regele Ferdinand, cu
impresionanta Sala a Voievozilor
care contine in medalioane
portretele conducatorilor Moldovei
si Romaniei, Catedrala
Mitropolitana, sfintita in 1887 in
prezenta regelui Carol, unde se
afla moastele ocrotitoarei
Moldovei, Cuvioasa Paraschiva,
cladirea Teatrului National, creatie
a arhitectilor vienezi Fellner si
Helmer, unde s-a jucat primul
Mitropolia spectacol in limba romana, Palatul
Roznovanu, ridicat in elegantul stil
neoclasic si biserica Trei Ierarhi,
cu superba dantelarie de piatra,
ctitorie a lui Vasile Lupu. Se mai
poate vizita parcul Copou, cu
celebrul tei al lui Eminescu, Casa
Pogor, Bojdeuca din Ticau, casele
memoriale ale lui Mihail
Sadoveanu si George Toparceanu
sau Gradina Botanica, una dintre
cele mai frumoase din Romania.
 Intr-adevar,când se vorbeşte
despre Iaşi, se au în vedere mai
ales sistemul educaţional şi de
cercetare de înaltă calitate şi
numeroasele bogăţii culturale.
Dar oraşul Iaşi însemnă mai
mult decât universităţi de
calitate şi spiritualitate.
 La începutul anului 2001,
municipiul Iaşi a primit titlul şi
diploma de "Oraş de cinci stele"
în raport cu atractivitatea
mediului de afaceri, în cadrul
unui proiect iniţiat de Ambasada
Statelor Unite ale Americii la
Bucureşti în colaborare cu IRIS
 Capacitatea industrială actuală
a judeţului, combinată cu
situarea într-o zonă cu
numeroase resurse naturale şi
materii prime, fac din Iaşi un
important obiectiv comercial şi
industrial, cu un potenţial
dezvoltat pentru viitor.
 Zona metropolitană poate reprezenta un rezervor
imens de mână de lucru profesională specializată.
Multe persoane fac naveta în acest spaţiu,
contribuind în acest fel şi la aspectul comercial al
zonei iar nivelul salarizării este scăzut în comparaţie
cu media naţională.
 Evoluţia pozitivă a economiei judeţului Iaşi din
ultimii ani, creşterea volumului exporturilor (cu 40
milioane euro mai mare decât volumul importurilor –
pe primele 8 luni ale anului 2004) precum şi
tendinţa de creştere pozitivă a comerţului şi
serviciilor demonstrează importanţa judeţului ca
spaţiu al rutelor comerciale din Vest spre Est şi din
Nord spre Sud.
 Cele mai importante sectoare ale judeţului sunt
industria alimentară, textilă,metalurgică, chimică,
construcţiile şi transportul.
 3. De-a lungul hotarelor verzi,
orasul este traversat de catre
raul Bahlui. Raul separa orasul
in doua: partea de nord si cea
de sud. Din cand in cand raul
cauzeaza probleme mari
datorate inundatiilor si a zonelor
de constructie care produc
daune. In afara orasului, spre
est, trebuie intreprinse masuri
pentru a regla raul care se varsa
in Prut. Modul prin care ar putea
fi rezolvata aceasta problema
este ca o parte din malurile
raului sa fie transformate in
plaje cu nisip, sau
transformarea unei parti a
malului raului intr-un parc de
vara. Zonele nou create ar
putea servi ca legaturi intre cele
doua parti separate ale orasului.
 II.1. Componentele care
impiedica dezvoltarea orasului
Iasi si care ar trebui eliminate,
ar putea fi constructiile de
cladiri noi, moderne, care taie
din ce in ce mai mult din
farmecul istoric-cultural al
orasului si deasemenea faptul
ca orasul devine din ce in ce
mai aglomerat, datorita
faptului ca nu exista multe
locuri de parcare sau sosele
modernizate, ceea ce duce la
senzatia de haos al unui oras
mare, problema cu care Isul nu
se confrunta cu cativa ani in
urma. Aceste lucruri ar putea
impiedica o dezvoltare
frumoasa a orasului, insa déjà
s-au demarat lucrari in acest
sens asa ca se poate spune ca
Iasul este pe drumul cel bun.
 II.2. Este evident insa, ca orasul
Iasi are calitatile necesare pentru a fi
considerat un oras placut pentru trai
si munca. Iasul poate fi mandru de
mostenirea sa culturala, de
universitatile sale, de situatia pe
piata muncii, de asezarea geografica,
in special cu raul si dealurile sale si
multe alte calitati.
 II.3. Locatia curenta a aeroportului trebuie luata in
considerare. Daca locatia aeroportului ramâne aceeasi si el
va trebui sa fie marit, aceasta va avea o influenta asupra
orasului. Care sunt consecintele precum zgomotul si poluarea
aerului produse de catre avioanele mai mari? Va fi necesara
crearea unei zone în fata si dupa pista de aterizare cu limitari
riguroase în ceea ce priveste activitatile de constructie. Daca
noua pisat de aterizare va fi de 1,8 km în lungime, atunci
zona de influenta va fi aproximativ de 15 ori mai mare decât
lungimea pistei, ceea ce înseamn 27 km din ambele parti ale
pistei. Oare aeroportul trebuie sa ramana în aceeasi locatie,
sau poate trebuie sa fie reconstruit si rotit cu câteva grade
sau este mai bine de cautat o alta locatie pentru aeroport,
care acorda mai multe posibilitti orasului?Deja se efectueaza
studii practice de extindere a aeroportului în locatia
curenta . Aceste aspecte trebuie s fie luate în considerare în
planurile de viitor cu privire la aeroport.
 In ceea ce priveste
transportul public, este
essential de a se
dezvolta servicii de
calitate inalta, precum si
reabilitarea si
modernizarea retelei de
tramvaie, lucru ce se
prevede rezolvat in 2009.
Ar trebui sa existe
posibilitatea de a calatori
in regiune fara a schimba
compania de autobuze
sau tramvaie. Conexiuni
rapide (feroviare) catre
noile zone dezvoltate vor
evita aglomerarea
soselelor. Este necesara
o linie de transport public
rapid de la aeroport la
oras. Odata cu cresterea
rapida a mobilitatii din
anii urmatori, necesitatea
locurilor de parcare va
creste deasemenea.
II.4. Crearea de noi structuri
 Bibliografie
 www.primaria-iasi.ro : “Strategia de
dezvoltare economico-socila durabila
a Municipiului Iasi: Orizont 2020”
 www.iasi.ro

 www.wikipedia.com

 www.ziaruldeiasi.ro

 www.laiasi.ro