CONFERIN A INTERNA IONAL – ARTS & DESIGN AD-2010, CHI INAU, REPUBLICA MOLDOVA, 26 - 27 FEBRUARIE 2010

ARTA DECORATIV ÎN STRUCTURA URBANISTIC A ORA ULUI B I

Veaceslav Rejep

Arhitect ef proiecte, ef sec ie Documente normative INCP “Urbanproiect”, lector superior Facultatea
Informatica si Inginerie, ULIM, Tel: 373.22+481818, M. 069.272527, E-mail: rejep_arh@mail.ru,

ABSTRACT

În lucrare se elucideaz procesul istoric al artei de amenajare decorativ urbanistic a ora elor
Moldovei. Ca element de examinare a fost ales ora ul B i, care reprezint capitala nordic a rii din
punct de vedere economic i cultural. Se specific elementele principale ale structurii urbanistice cu
rolul pur decorativ i cel decorativ-func ional. Se studia posibilit iile i direc iile de utilizare a
elementelor de art prin interconexiune cu situa ia istoric , politic i economic .
Cuvinte cheie: Arta decorativ , stil neoromânesc, stil constructivist, stil clasic, monumente,
plastica decorativ , forme arhitecturale mici, spa ii verzi, amenaj ri interioare.

1. INTRODUCERE

În viziunea complex a rii, studiul rolului artei decorative în structura urbanistic a ora elor din
Moldova este logic de promovat nu în baza capitalei, dar prin examinarea unui ora mai ordinar, trecut
prin multe circumstan e istorice.
În partea nordic a Moldovei, la o distan de 138 km de Chi in u este situal al doilea dup
capital , centru cultural i industrial al republicii – ora ul B i. Istoria localit ii se pierde în negura
veacurilor. Cele 14 movile funerare din preajma localit ii, dau dovad de multiple triburi nomade,
colindînd aceste meleaguri pe parcursul mileniilor. În unele din ele au fost g site urmele culturii
tripoliene, popul nd partea nordic a rii 5-6 mii ani în urm .
Localitatea, existen a c reia este punctat în timp de unele m rturii indirecte, cum ar fi unele
pietre funerare cu anii 1680 i 1707, era mereu devastat , dar dup fiecare dezastru se ref cea. În
conformitate cu hrisovul din 1766 a lui Grigore A. Ghica, „Mo ia domneasc B ile", este împ it la
doi proprietari. M stirea Sf. Sava din Ia i i negustorii fra ii Panaiti-Alexandru, Constantin i
Iordache. Pentru înviorarea vie ii localit ii Iordache Panaiti invit , prin 1790 din Gali ia 300 familii de
armeni negustori pentru care începe construc ia unei mari biserici de rit catholic. La sfâr itul edific rii
ea a fost adaptat pentru cultul cre tin ortodox, devenind catedrala „Sf. Nicolae". În 1818, în B i s-a
oprit pentru un scurt popas împ ratului Alexandru I, care vizita atunci pentru prima dat Basarabia.
Aici, primind vestea despre na terea nepotului s u, împ ratul memorizând aceast dat a îndeplinit
vechea dolean a localnicilor, oferind a ez rii statut de ora . În cur nd, târgul B i, cu o popula ie de
cca. 1800 locuitori devine re edin a jude ului, format pe baza p ii basarabene a vechiului inut Ia i,
denumirea c ruia se schimb de la 6 martie 1887 în jude ul B i.
Ora ul s-a extins spre sud de catedral , pe un povârni cu înclina ie lin . În 1845 a fost elaborat
planul de sistematizare urban , fiind p strat structura radial -evantai, pe alocuri rectificat , format
spontan. Sistemul stradal continu s d inuie i ast zi, str zile fiind continuatoarele drumurilor vechi.

14
CONFERIN A INTERNA IONAL – ARTS & DESIGN AD-2010, CHI INAU, REPUBLICA MOLDOVA, 26 - 27 FEBRUARIE 2010

Cel mai important dintre ele era Ia i-Soroca, care trecea între catedral i pia , devenind artera
principal a urbei, azi strada tefan cel Mare. Perpendicular acestei artere i orientat spre catedral ,
este strada îndreptat spre podul peste R el, care poart i ast zi numirea vechiului drum spre
Chi in u. Raza orientat spre Sud-Vest f cea leg tura între catedrala i conacul proprietarilor ora ului.
tre a. 1992, av nd 157.000 de locuitori, ora ul B i devine al treilea centru industrial i
cultural al republicii dup Chi in u i Tiraspol.

2. PATRIMONICUL ISTORIC-CULTURAL

Importan a considerabil a monumentelor istorice în aspectul i evolu ia ora ului impune

necesitatea p str rii i revitaliz rii poten ialului cultural i ideologico-patriotic unicat, care s-a creat i
s-a acumulat pe parcursul istoriei culturii na ionale, materializat în complexe, ansambluri, str zi i
pie e.
Utilizarea poten ialului istorico-cultural a monumentelor i mediului respectiv genereaz
unele restric ii pentru activit i urbanistice, corelate cu rejimuri speciale ale zonelor de protec ie, dar,
ofer un impuls puternic pentru dezvoltare consecvent a organiz rii func ionale a
teritoriului.
Or. B i posed un patrimoniul istoric unicat. In registrul Direc iei de cultur a mun. B i sunt
întroduse 42 monumente, din care 10 - de istorie, 18 - de arhitectur , 7 -de arheologie, 7 -de cultur .
Din lista integral cele mai importante monumente sunt: Soborul catedralei "Sfin ilor împ ra i
Constantin i Elena" (1924), Catedrala "Sf. Nicolae" (1795), Biserica "Sf. Arhanghel Mihail" (1884),
Biserica "Sf. apostoli Petru i Pavel" 11915), Biserica "Sf. Gheorghe" (1916), Biserica "Sf. arhangheli
Mihail i Gavriil", monumentul Aleco Russo (1971), monumnetul M. Eminescu (1990), cimitirul
memorial militar, .a.
Majoritatea monumentelor existente sunt amplasate în zona central a urbei, faptul care în mare
sur a determinat formarea structurii arhitectural-planimetrice i compozi iei spa iale a fondului
construit. Men ionatele ofer nucleului urban i func iile de centru istoric.
Proiectul planului urbanistic general, elaborat de institutul „Urbanproiect”, prevede p strarea i
revitalizarea nu numai a elementelor separate a patrimoniului cultural, dar i a mediului urban istoric, în
general, cu considerarea factorilor naturali i de land aft (parcuri, scuaruri, bazine acvatice, bulevarde,
str zi, pie e). Formarea concomitent a sistemului de structurizare a zonelor verzi i func ionarea lui
normal va permite de a crea un centru istorico-cultural polifunc ional cu un statut juridic determinat.
Eviden ei i p str rii sunt supuse construc ii, ansambluri i complexe, land afturile pre ioase din
punct de vedere artistic, operele de art monumental , obiectele arheologice, locurile comemorative,
care prezint valoarea istoric , tiin ific sau cultural i referite la categoriile monumentelor istorico-
culturale de importan na ional sau local .
Existen a în or. B i a unei liste bogate i diverse de obiecte de importan istorico-cultural ,
vizând o atitudine treptat i sistemic privind p strarea, reabilitarea i reconstruirea, va permite de a
realiza în perioada apropiat i în perspectiv condi ii pentru activitatea turismului i transformarea
urbei în unul din centrele principale de popularizare a patrimoniului istorico-cultural al Republicii
Moldova.

3. ASPECTUL DECORATIV AL CL DIRILOR I A AMENAJ RII INTERIOARE

Cele mai marcante edificii ale ora ului pân in prima jum tate al sec. XX sunt l ca ele de
cult.
Biserica de piatr Sfântul Nicolae, de o importan na ional . este construit în 1795-1804,
arhitect fiind Antuan Weismann, iar ctitor - Gheorghe Panaiot. Edificiul de cult este construit dup

15
CONFERIN A INTERNA IONAL – ARTS & DESIGN AD-2010, CHI INAU, REPUBLICA MOLDOVA, 26 - 27 FEBRUARIE 2010

tipul de biserici romano-catolice. Se presupune c crucea iconostasului a fost pictar de E. Altini (sf.
sec. XVIII). Dup alt versiune iconostasul a fost pictat de talentatul pictor moldovean din acele
vremuri Evstafie. Conform legendei, cneazul rus Potiemchin Tavriceschii întîlnind-ul în Ia i, în 1971 a
fost frapat de talentul tîn rului discipiol i l-a trimis s fac studii de pictur la Academia de arte din
Viena.
La exterior monumentul reprezint în plan o nav alungit în dou niveluri, marcat de pila trii
verticali, întrerup i de trei corni e orizontale. Pila tri fa adei principale subliniaz structura interioar a
construc iei. Acoperi ul bisericii este în dou ape. Pila trii verticali i ferestrele cu ancadramente creaz
o impresie monumental a edificiului. În interior biserica se divizeaz în pronaos, naos i altar; unica
excep ie fiind constituit de naos, care este divizat longitudinal în trei nave, delimitate între ele de dou
rânduri de arcade sprijinite pe piloni masivi.
O perioad pu in studiat în istoria ora ului este a a numit perioada interbelic . Înviorarea
economic a ora ului B i a cap tat amploare dup reunirea Basarabiei cu România în 1918.
Dezvoltarea industriei a contribuit la cre terea popula iei prin atr gerea de mase mari de muncitori. Dar
structura urbanistic a ora ului r mînea înc în urma dezvolt rii economice. Localitatea p stra aspectul
de târg cu str zi înguste, ce deveneau de nestr tut odat cu începerea ploilor sau topirea z pezilor. O
surs de poluare a ora ului era i comer ul intens cu vite.
În anul 1923 ora ul B i este ales ora de re edin al reînfiin atei Episcopii a Hotinului. În
acela i an a fost terminat construc ia tronsonului de cale ferat Ungheni-B i. Aceste i alte
evenimente au contribuit la dezvoltarea economic i cultural a ora ului, plasînd-ul pe primul loc
dintre localit ile Basarabiei interbelice. Prosperarea localit ii se datoreza în special contribu iei
nemijlocite a episcopului Visarion Puiu, o personalitate de înalt cultur i bun cunosc tor în domeniul
istoriei i arhitecturii.
În B i V.Puiu a activat în perioada mai 1923 – noembrie 1935, preocupat activ de dezvoltarea
ora ului la nivelul cerin elor moderne i de construc ia bisericilor cre tine. La 15 septembrie 1924, în
prezen a unor înal i oaspe i, au fost puse temeliile primelor edificii monumentale episcopale, toate
construite în stil neoromânesc. V. Puiu a invitat arhitec i cu renume, care în scurt timp au schimbat
aspectul ora ului.
La ini iativa episcopului sunt g site mijloace b ne ti pentru preluarea lucr rilor de edificare a
bisericii Sf. Apostoli Petru i Pavel, crea ia, arhitectul A.Ivanov. Construc ia bisericii care reprezint
primul edificiulu de cult din Basarabia în stil „neoromânesc” a fost început în 1915. Din cauza
situa iei economice nestabile lucr rile au fost stopate pîn la 1929. Au mai fost construite patru
biserici, inclusiv biserica schitului m stiresc pe lîng re edin a episcopiei.
Episcopia Hotinului nu avea la început propriul sediu i arenda spa ii în diferite cl diri, inclusiv
particulare. Pentru construc ia re edin ei, prim ria B i a repartizat un teren pe loc înalt, în partea de
nord-vest a ora ului, numit „P mînteni”. Edificiul a fost construit în anii 1924–1932 prin ctitoria
episcopului V. Puiu, pe actuala strad Visarion Puiu nr.7. (Fig.1.)
Cl direa domina centrul unei gr dini cu arbori decorativi i o livad . Ini ial proiectul prevedea
construc ia unui palat monumental cu aripi laterale largi i spa ii interioatre imense. Dup începerea
lucr rilor i executarea par ial a parterului, ctitorii, din motive financiare, au renun at la ideea unui
palat grandios. Lucr rile au fost sistate pentru o perioad îndelungat . Construc ia început de arhitec ii
Adrian Gabrielescu i Nicolae Mihailescu a fost reluat de adeptul stilului neoromânesc Nicolae
Mihailescu i arhitectul func ionalist Robert Mihailescu. În proiectul modificat edificiul a fost restrîns
în plan. Pentru p strarea elementelor deja executate, p ile laterale ale cl dirii au fost transformate în
terase largi cu un soclu înalt i acces din partea fa adei principale i a celei posterioare.
Edificiul cu parter i etaj are o compozi ie simetric . Construc ia a fost executat din zid rie de
piatr de calcar tencuit i ornamentat . Fa adele, solu ionate în spiritul stilului neoromânesc, sunt
împodobite cu panouri din stuc, cu detalii de arhitectur brîncoveneasc , amplasate în jurul golurilor
ferestrelor i u ilor, sub corni , la balcon i loggii. Compozi ia volumetric a edificiului acentuiaz
turnul din partea de sud-est i acoperi ul cu elemente de mansard în dou pante repezi, cu versan i

16
CONFERIN A INTERNA IONAL – ARTS & DESIGN AD-2010, CHI INAU, REPUBLICA MOLDOVA, 26 - 27 FEBRUARIE 2010

înal i cu învelitoare din igl cu smal verde. Acoperi ul turnului i al fa adei sudice a cl dirii sunt în
prezent din igl ro ie – rezultatul unei repara ii curente.
Od ile palatului sunt grupate în jurul unui hol central, cu în imea în dou niveluri. La nivelul
parterului, el putea fi transformat, în caz de necisitate, într-un spa iu unitar cu destina ie oficial . La etaj
holul are iluminare natural prin plafonul de sticl . La parterul turnului, situat la col ul de sud-est al
cl dirii era prev zut o oranjerie cu plafonul din grinzi de lemn în casete. La nivelul doi, deasupra
oranjeriei se amplasa o capel boltit semisferic, care comunic cu dormitorul de la etaj. Pentru
decorarea înc perilor re edin ei s-au utilizat detalii din specii valoroase de lemn i corpuri de iluminat
din sticl de Vene ia, care reprezentau obiecte de lux. Personalitatea primului comandatar al acestui
edificiu este înve nicit prin monograme incizate- „VP” pe mobilierul interior i pe plafonul din holul
etajului.
Amenajarea gr dinii armoniza cu aspectul monumental al palatului. În parc au fost planta i arbori
i arbu ti de specii valoroase, multe tufe de trandafiri. Pe c ru ile pavate cu nisip se plimbau p uni i
fazani. Pe teriroriu rezervat la nord de re edin a Episcopiei c lug rii au plantat vii i livezi.
Cl direa s-a p strat relativ bine, fiind utilizat între anii 1941 – 1991 în calitate de sediu al
Institutului de Cercet ri tiin ifice a culturilor de cîmp „Selec ia”. A fost restaurat în anii 90 i în
prezent este remis adev ratului proprietar, devinind re edin a episcopului din B i.
V.Puiu era preocupat de prosperarea ora ului i vedea unul dintre nucleele lui culturale zona
re edin ei mitropoliei. Avea inten ii grandioase privind amenajarea noului raion al urbei, care începea
creasc în imediata apropiere de re edin . Acest cartier era conceput ca exclusiv de locuin e, f
uzine i ateliere. În apropierea re edin ei se prevedea trasarea unui bulevard larg. Interesul deosebit al
episcopului pentru viitorul ora ului se exprim prin solicitarea autorit iilor privind elaborarea unui
plan general nou, cur area, l rgirea i pavarea str zilor, executarea apeductului i a canaliz rii, uscarea
ilor din partea de vest a ora ului, cur area rîurilor R ut i Reu el i amenajarea unei plaje
or ene ti i a unui patinuar de iarn . Se planifica construirea unui spital nou, a unei centrale electrice,
a pie ei, s lii teatrale i chiar a unei aerog ri. Nu toate au fost realizate, dar la sfîr itul anilor 40
ora ului a c tat un aspect absolut nou.
Ca elemente impun toare de atrac ie a centrelor or ne ti se manifest bisericile construite în
perioada men ionat la insisten a lui V. Puiu. Este cazul examin rii lor mai concrete:
Biserica „Sfînta Cuvioas Paraschiva” a fost construit între anii 1924-1935. Autorul este
arhitectul A. Gabrielescu. Edificiul a fost conceput drept biserica schitului de c lug ri, în a c rora
misiune intra îngrijirea re edin ei episcopului. Este o replic arhitectural a bisericii m stirii
Arge ului, ca un omagiu simbolic adus locului anterior de p storie al lui Visarion Puiu, fost episcop al
Arge ului. Solu ia artistic a avut drept scop îmbinarea tr turilor esen iale ale arhitecturii muntene ti
cu cele ale arhitecturii moldovene ti. Împodobirea ei cu d rnicie este solu ionat cu elemente de
decora ie plastic i coloristic : discuri, panouri, brâuri în torsad , ferestre cu goluri înclinate oblic .a.
În arhitectura bisericii predomin forme dreptunghiulare i poligonale. Accesul se realizeaz
printr-un mic pridvor i un pronaos alungit i îngust. Naosul este l rgit, deasupra lui în ându-se patru
turle cilindrice, decorate cu ferestruici înguste, postate obluc. Tamburul central cu plan octagonal
dispune de ferestre alungite. Absida altarului de form poligonal p streaz aceea i configura ie i în
interior. Un element specific numai acestei biserici sunt cele patru turnuri cu aspect de volume r sucite,
fiind unicul de acest tip din Basarabia.
Una dintre cele mai monumentale construc ii din aceast perioad este Catedrala episcopal
„Sfin ii Împ ra i Constantin i Elena” din ora ul B i, edificat în anii 1924-1934. Ea reprezint o
îmbinare arhitectural a planului tradi ional triconc cu elemente constructive i decorative ale stilului
neobizantin. Intrarea în biseric este conceput printr-un pridvor deschis, în dou niveluri, cu arcade
semicirculare sprijinite pe coloane ce imit forma împletit cu ornament vegetal. Volumul principal al
edificiului – naosul, poart deasupra un tambur cu o cupol semicircular masiv . P ile laterale ale
fa adelor sunt marcate de dou porticuri cu coloane. Absida altarului este semicircular decorat la
exterior cu arcada ferestrelor oarbe.

17
CONFERIN A INTERNA IONAL – ARTS & DESIGN AD-2010, CHI INAU, REPUBLICA MOLDOVA, 26 - 27 FEBRUARIE 2010

Edificiul este creat de doi arhitec i: autorul proiectului Adrian Gabrilescu, întemeietorul
arhitecturii religioase din Muntenia, i Andrei Ivanov, arhitectul municipal, care a dus la bun sfâr it
edificarea catedralei. Construc ia a fost executat de un grup de zidari români, italieni, unguri, ru i.
Este o str lucit realizare în stil neoromânesc, cu o bogat decora ie plastic cu detalii din
arhitectura brâncoveneasc . Tehnica de executare este tradi ional pentru construc iile de piatr -
zid rie pe funda ie de calcar brut. Planul este comun stilului bisericilor construite în Basarabia în
timpul administra iei ruse ti, dar le dep te v dit prin dimensiuni. El const dintr-un naos p trat cu
patru piloni în form de cruce greac înscris , cu o absid circular la vest i cu bra ul de vest alungit,
destinat clopotni ei, la care s-a renun at în procesul edific rii. Biserica impresioneaz prin compozita
spa ial bogat . Aspectul catedralei, gra ie unei solu ii de interpretare spa ial , d impresia unui plan
trilobat, format de semicalotele a ezate deasupra navelor laterale i a absidei altarului, alipite
postamentului turlei, obi nuit arhitecturii rii Muntene ti. Motivul arcadelor cu coloane joase este
folosit pe larg la pridvoarele intr rii, la turl , la ferestre i foi or. Este semnificativ i coloristica
bisericii, predominant albastr , care se percepea în Bizan ca simbolul lumii transcendentale.
Mai tîrziu, pe axa intr rii, la o distan de câ iva metri, arhitectul Valentin Voi ehovski a ridicat
un foi or numit „baptisteriu", împodobit cu detalii decorative identice cu cele ale catedralei. În centrul
foi orului se afl o fîntîn . La momentul actual biserica face parte din monumente de semnifica ie
patrimonial na ional .
Paralel cu construc ia l ca urilor de cult în perioada interbelic se construesc la B i i alte
cl diri reprezentative, sociale i particulare. Locuin ele erau concepute cu preponderen în spiritul
curentului „modern românesc" i în maniera constructivismului simplu, func ional, cu calit i estetice
noi. Multe dintre ele apar dup criza economic la sfîr itul anilor 20 – începutul anilor 30. Ttr turile
conceptuale i estetice ale perioadei men ionate predomin în arhitectura ora ului pîn la începutul
zboiului din 1941.
„Banca Româneasc ”, edificat în stilul elementelor de arhitectur mauritan - crea ia arhitectului
Angelo-de-Vekki, cl direa „B nca ruseasc pentru comer ul extern”, construit dup planul inginerului
Balinskii, Prefectura jude ian (fosta cas a lui Bodesco), . a.- iat câteva din aceste construc ii.
Un aport considerabil revine arhitectului Etti Rosa Spirer, care activeaz în B i între anii 1932-
1941, unicul arhitect din jude cu studii de specialitate. Ea este autorul caselor particulare cu 1-2 etaje,
al caselor cu apartamente, printre care casa cu dou etaje de pe str. Hotinului 26 – un manifest al
arhitecturii moderne.
Ea este deasemenea autorul: complexului de cl diri ale Universit ii Pedagogice „Alecu Russo”
(1934-1938), Liceului Teoretic pentru Fete „Domni a Ileana” (1936), ast zi blocul administrativ, care
este una dintre primele realiz ri în spiritul arhitecturii constructiviste. Cl direa se remarc prin
combinarea liniilor orizontale i verticale, contrastante ca form , factur i culoare, cu elemente
constructive aparente. Este larg utilizat c mida netencuit ; Liceului Industrial de Fete (1937),
construit între cl dirile liceelor teoretice pe funda iile unei cl diri mai vechi. Fa ada principal cu
elemente de arhitectur clasic este coceput de autor într-o viziune modern . Mai tîrziu, între anii
1940-1941, cl direa ad poste te sediul institutului pedagogic, iar în 1981 în fa a cl dirii a fost instalat
bustul executat de sculptorul N. Gorionâ ev, al unuia dintre fo tii elevi, membru al organiza iei
antifasciste Boris Glavan; Liceului Teoretic pentru B ie i „Ion Creang ” (1938), construit în întregime
din c mid aparent , inclusiv cu modelarea detaliilor arhitecturale: brâie, ancadramente, corni e etc.
În aspectul plastic decorativ se remarc influen a arhitecturii române ti medievale; Liceului evreesc i
alte cl diri.
Sunt de men ionat i lucr rile de reamenajare a cl dirilor deja construite: De exemplu, casa
particular a pre edintelui autoadministr rii locale, armeanul Hadji Marcarov, o cl dire cu dou
nuveluri. Aspectul ei cu elemente de arhitectur rus a fost conceput dup modelul timpului. Între
1936-1938 arhitectul E. R. Spirer a executat i lucr ri de adaptare a interioarelor pentru sediul Prim riei
or. B i (actualmente Magazinul „B eanca” de pe str. P cii).

18
CONFERIN A INTERNA IONAL – ARTS & DESIGN AD-2010, CHI INAU, REPUBLICA MOLDOVA, 26 - 27 FEBRUARIE 2010

O modificare mai ampl , executat de acela i autor, suport Casa „Bodescu”, începutul secolului
XX, locuin a consilierului imperial Bodescu, unuea dintre ultimii proprietari ai ora ului. Construit pe
teritoriul conacului urban al lui Catargiu, este una dintre cele mai ar toase case din ora . În 1934
cl direa se modific esen ial, fiind reamenajat pentru Prefectura or B i. Supraetajarea cl dirii, ini ial
cu un singur nivel i modelarea fa adelor cu balcon pe coloane clasice schimb aspectul ei ini ial.
Actualmente cl direa ad poste te sediul St rii Civile din B i
Este de men ionat, c perioad postbelic a marcat pregnant cultura inutului i mai ales
arhitectura construc iilor ecleziastice. Din toat Basarabia numai în or. B i au fost construite în
termen relativ scurt atîtea edificii de cult în spirit na ional, purtînd amprenta înaltei m iestrii
arhitecturale. De aici s-a r spândit la r rit de Prut stilul neoromânesc, o continuare a stiliz rilor
istorice cu evocarea formelor arhitecturii medievale, numit i „stilul tefan cel Mare", ce- i va g si
aplicare mai ales la edificiile de cult i la unele case de locuit mai înst rite. Manifest rile acestui stil
apar în B i i la sfîr itul sec. XX ca elemente arhitecturale ale clopotni ei din fa a Catedralei Sf.
Nicolae, reconstruite dup un plan nou, în 1994.

Sinreza artelor
Crea ia arhitectural i în special arhitectura urbanistic este incomplet atunci, când lipse te
sinteza artelor. Dar aceast pozi ie nu întotdeauna era indiscutabil . Odat su dezvoltarea
industrializ rii construc iilor au devenit mai acute multe opinii în aseast privin , care se discutau de
veacuri. Exist o p rere destul de r spândit c arhitectura este impus la intercalarea cu alte genuri de
art în special din cauza incomplectit ii sale estetice sau din cauz c ea nu este capabil în genere s
exprime cu claritatea necesar componen a sa conceptual-artistic . Alt punct extrem de vedere afirm ,
arhitectura în genere si-a pierdut rolul s u dominant i nu poate servi în calitate de veriga de leg tur
în sinteza artelor.
Examenând perioada industrializ rii în mas a construc iilor, aceste idei par a fi cu temei. Dar la
începutul anilor '50, pentru ahitec ii de vaz era clar, c în orice perioad anume arhitectura este menit
creeze organizarea spa ial i baza material a mediului vital al societ ii. Nici un alt gen de art
nu- i poate asuma asemenea func ii. Doar sinteza artelor pe t râmul arhitecturii poate evoca în plina
valoare a no iunii de arhitectur ca atare, în ansamblu cu sculpturile, plastica mic , elementele de
amenajare a parcurilor, scuarelor etc., formând o comunitate de no iuni exprimate ca cultura urban .
În perioada sovietic arhitec ii se aflau între dou extreme contradictorii spiritul s u creativ i
ideologia existent amplificat prin situa ia economic . Deaceia sinteza artelor în anii 1945-1960 n-a
tat propor ii suficiente, dar totu i avem de men ionat aplicarea ei i în cadrul cl dirilor separate i
în componen a structurii urbane.

Sculptura monumental
Aspectul complexelor urbanistice se îmbin armonios cu unul din elementele principale de sintez
a artelor care revine sculpturii monumentale. Practic nu sau p strar atest ri istorice privind existen a
monumentelor în B i pân la a doua jum tate a sec. XX. Totu i, conform lui S. Florea cei doi lei de
marmor data i cu apari ia în Parcul central din Chi in u în perioada lui Antonescu, sunt elementele de
amenajare al unuia din conacurile boiere ti ale ora ului B i.
În perioada sovietic în ora în structura parcurilor apar multe sculpturi decorative parter de
propor ii medii. Se instaleaz bustrur ale persoanelor de vaz : Aleco Russo i Boris Glavan în incinta
Liceului Teoretic „Ion Creang ”, Taras evcenco, Vasile Alexandri. Cele din urm au ap rut în sec.
XXI. Din sculpturi monumentale sunt cunoscute: monumentul lui Stalin instalat în anii 1945 în pia a
rii feroviare, monumentul lui Lenin, amplasat în pia a central , actual pia a Sf. Nicolae i
monumental lu Stefan cel Mare inaugurat în Pia a Central la 22 mai 2004.
La momentul actual monumentul în bronz al domnitorului Moldovei a c tat faima celui mai
înalt monument din Moldova al lu Stefan cel Mare.

19
CONFERIN A INTERNA IONAL – ARTS & DESIGN AD-2010, CHI INAU, REPUBLICA MOLDOVA, 26 - 27 FEBRUARIE 2010

Autorii, sculptorul Gheorghe Postovanu i arhitectul Vasilie Eremciuc au devenit înving torii
concursului de crea ie printre cei circa 15 solicitan i. Solu ia lor a fost prezentat în dou variante
sculpturale a domnitorului: pozat c lare pe cal i pedestru. Postamentul i elementele de amenajare în
jurul lui erau prev zute din granit. La examinare a fost primit varianta a doua, cu modificarea
materialului de executare a postamentului pe piatr de cos i. Rolul principal pentru asemenea decizie
au avut motivele economice.
Monumentul domnitorului reprezint o figur în haine împ te ti, cu coroana în cap. Mîna
dreapt , întins înainte, binecuvînteaz poporul, în cea stîng ine sceptrul. În imea sculpturii 5,45 m,
iar cea a postamentului – 6,15 m, cu un metru mai mic în raport cu solu ia ini ial a autorilor.
Postamentul fiind compus din trei volume prizmatice cu col urile t ia e, confec ionate din piatr de
cos i, elementul superior i cel inferior sunt mai extinse în plan. Cel superior, poart un barelief în
piatr care repretint stema veche a Moldovei – taurul cu luna i soarele. Sub el, pe elementul mediu
inscrip ia: tefan cel Mare i sfînt 1437 – 1502. La poalele postamentului, elementele de sec iune
piramidal din acela i material formeaz împreun cu el un simbol de cruce. Compozi ia este amplasat
pe o teras octagonal , ridicat fa de nivelul pie ii cu cîteva trepte.
Motivul discu iilor îndelungate au prevaluat solu ionarea amplas rii. Au fost examinate mai multe
variante. Autorii i în special Arhitectul, insistau pentru instalarea monumentului în centrul geometric
al pie ii, sau cel pu in pe axa ei în fa a parcului, pe locul anterior al monumentului lui Lenin. Anume
aceast circumstan a devenit motivul de refuz – autorit iile nu doreau conflicte cu un grip de
ini iativ , care pleda pentru reinstalarea minumentului lui Lenin. Dup multe contraversiuni a fost
acceptat o variant mai pu in reu it . Monunentul a fost instalat în fa a cl dirii prim riei pe axa ei
central din spa iul pie ii. Astfel examinarea lui frontal din strada tefan cel Mare practic nu este
posibil . Din spa iul pie ii monumentul se eviden iaz numai în prima jum tate a zilei. Dup ameaz el
se afl în fa a soarelui i mai tîrziu, în umbra fa adei prim riei, contopindu-se cu ea.
Exista i o alt variant destul de reu it , care a ap rut ceva mai tîrziu. Ea prevedea amplasarea
monumentului în scuaril peste drum de pia , în aliniament cu clopotni a catedralei Sf. Nocolae.
Pozarea sculpturii se propunea sub un ungi mic fa de direc ia estic a str zii tefan cel Mare, ar tând
cu mîna spre r rit. Dar proiectul era deja executat i coordonat modificarea lui cerea timp
suplimentar, iar pîn la ziua jubileului ora ului r mînea pu in timp..

Elemente de art plastic

Arta plastic în structura urban este reprezentat prin plastica elementelor decorative ale
fa adelor, basoreliefe, în special pe elemente de fa ad , panouri mozaice.
În anii '60 La intrarea în ora , pe cl direa g rii auto din sectorul locativ P mânteni a fost instalat
compozi ia sculptural-decorativ „Gostepriimctvo” (ospitalitatea). Autorii maiestru emerit în arte al
RSSM L. Dubinovschii i autorul proiectului general al ora ului G.Kaliujner.
Panouri decorative tip basorelief au fost executate pe fa ada clubului din pia a Vasile Alecsandri,
proiectat de arhitectul D. Palatnic.
Cel mai însemnat este panoul sculptural din pl ci de aram cu denumirea „Teatru”, executat de
Iurie Horovschi. El reprezinr grupul celor trei intemeetori ai artei teatrale din B i – actorii Mihai
Volontir, Iulian Cad u i regizorul Alexandru Pânzaru. În 2008 aceast crea ie ecte inclus în lista
monimentelor de istorie i cultur , ocrotite de stat.

Alte elemente decorative

Ora ul B i dispunea de o mul ime variat de por i, garduri, îngr diri, grilaje de protec ie,
confec ionate artistic din metal forjat. Multe au fost distruse în timpul r zboiului, altele prin campania
din 1964 de lichidare a gardurilor, care împrejmuiau casele, magazinele i parcurile în B i. Din cele
mase sunt de men ionat gardul teritoriului Mitropoliei i cel al Catedralei episcopale Sfin ii împ ra i
Constantin i Elena, cu poarta de intrare.

20
CONFERIN A INTERNA IONAL – ARTS & DESIGN AD-2010, CHI INAU, REPUBLICA MOLDOVA, 26 - 27 FEBRUARIE 2010

Pot fi specificate i alte elemente de ac iune emo ional nu at t din cosiderente artistice cât din
faptul c poart amprenta istoriei, prezent nd doar dou din ele:
Felinarele vechi din anii '50 pe stâlpi de metal. S-au p strat numai pe unele din str zi periferice
ale ora ului. Silueta lor anticuar este reprezintat prin ase- apte modele, elementele de fixare a
reflectoarelor sunt simple, dar nelipsite de elegan . Multe din ele deza nu func ioneaz .
Console (tumbe) pentru afi e de la începutul secolului XX. S-au p strat doar dou – la col ul
str zilor 31 August i Voluntarilor i la intersec ia str zilor Porumbescu i Moscovei. Confec ionate din
material dur, ele pot s suporte i urm torii o sut de ani.

REFERIN E BIBLIOGRAFICE

1. Mariana lapac. Arta urbanismului în republica Moldova A RM Chi in u 2008

2. Rejep Veaceslav. Problemele reconstruc iei cl dirilor istorice. Culegerea "Reconstruc ia
locuin elor. Edi ia 6" ra ul Kiev 2005.
3. Rejep Veaceslav. Arhitectura religioas din Moldova postbelic Revista „Arta” A RM 2007

21
CONFERIN A INTERNA IONAL – ARTS & DESIGN AD-2010, CHI INAU, REPUBLICA MOLDOVA, 26 - 27 FEBRUARIE 2010

IMAGINI
Fig.0. Biserica Sf. Nicolae
Fig.1. Cl direa Mitropoliei Hotinului la B i
Fig.2. Biserica „Sf. Cuvioasa Paraschiva”.
Fig.3. Catedrala episcopal „Sf. Împ ra i Constantin i Elena”.
Fig.4. Banca Ronâneasc .

22
CONFERIN A INTERNA IONAL – ARTS & DESIGN AD-2010, CHI INAU, REPUBLICA MOLDOVA, 26 - 27 FEBRUARIE 2010

23