MONUMENTE

2.1. EVOLUŢIE
2.1.1. Date privind evoluţia în timp a municipiului
Caracterul de specificitate care dă măsura personalităţii oricărei aşezări
alături de tradiţie şi obiceiuri este şi tipologia urbană ca amprentă a istoriei
dezvoltării urbane.

Teritoriul municipiului Drobeta Turnu Severin, aşezat la ieşirea din ,,Porţile

de Fier’’ a fluviului Dunărea şi la despicarea (Drubeta = despicătură în limba dacă)
fluviului la insula Şimian, a fost martor al evenimentelor majore ale poporului român
încă din epoca paleolitică, prin invadarea Daciei de către romani, a neântreruptelor
peregrinări de hoarde migratoare de oşti cotropitoare
( ca Sigismund al Ungariei sau Soliman Magnificul ) sau luptând pentru neatârnare
( ca Mircea cel Bătrîn, Iancu de Hunedoara ) în contemporaneitate poartă mesaje
specifice fiecărei etape istorice :
 vestigii ale epipaleoliticului pe malul Dunării la Schela Cladovei ;
 vestigii ale epocii bronzului în Cetatea Ada Kaleh, strămutate pe insula
Şimian ;
 ruinele castrului roman şi ale termelor romane din municipiu aşezate
peste cetatea dacă Drobeta, colonie şi municipiu roman ;
 fortificaţii romano bizantine ( sec. IV – VI d.Hr.) şi fortificaţii medievale
sec. XIV – XV în insula Golu ( Banu ) din localitatea Gura Văii ;
 cetatea medievală ,,Severin’’ pe malul Dunării în oraşul Drobeta Turnu
Severin ;
 ruinele mânăstirii Vodiţa ( 1372 ) cea mai veche mânăstire din Ţara
Româneascã, ctitorită de Nicodim în timpul domniei lui Vladislav Vlaicu.
Vatra istorică, a Drobetei şi cetăţii Severinului, părăsită sub presiunea
hoardelor migratoare şi la invazia oştilor otomane ( reşedinţa de judeţ mutată în
localitatea Cerneţi ) este căutată în 1829 după pacea de la Adrianopole ( când prin
‘’regulamentul organic al generalului Kiseleff se stabileşte înfiinţarea unui oraş în
câmpia Severinului pe malul Dunării ) şi regăsită în 1833 – 1835 mai întâi pe malul
Banoviţei ( Banoviţa de astăzi, atunci cu 18 case ), apoi în ideea realizării noului
oraş chiar pe locul castrului roman ( idee abandonată din respect pentru valoarea
vestigiilor ) şi în sfârşit în 1835 prin stabilirea planului oraşului de către ing. Xavier
Villacrose ( ing. Statului Ţării Româneşti sub conducerea domnitorului Alexandru
Ghica 1833/1842 ) şi trasarea în februarie 1836 de către ing. Moritz Von Ott.
În aceste împrejurări, la această dată începe evoluţia urbană a oraşului
modern Turnu Severin, la origini Drobeta ( municipiu în 124, colonie în 232),
începând cu anul 1968, municipiul Drobeta Turnu Severin.
În evoluţia istorică a zonei urbane a oraşului Drobeta Turnu Severin,
deosebim :
Oraşul istoric (vechi) între b-dul Tudor Vladimirescu ( Elisabeta ) în 1933 şi
1940, fluviul Dunărea, str. Topolniţei la est, str. Bolintineanu la vest, în evoluţia
căruia se disting următoarele etape :
- anul 1836 marchează trasarea planului Villacrosse – plan ortogonal -
simetric faţă de o axă perpendiculară pe Dunăre cu 3 pieţe publice şi 4 pieţe
comerciale şi lotizare pentru 500 de gospodării.
- anul 1893, stabileste planul ing. N. Cucu, prin care se conferă
localităţii Turnu Severin caracteristici de centru urban, prin amplasarea şi construcţia
unor dotări social – culturale, administrative şi de agrement de nivel urban.
- anul 1939 – 1940 marchează planul Aleman care organizează
dezvoltarea oraşului spre nord, amplifică funcţiunea comercială a străzii Traian cu
spaţii comerciale şi ateliere meşteăugăreşti situate pe magistrala de circulaţie rutieră
Craiova – Timişoara.
- Perioada 1950 – 1970 de reconstrucţie după ravagiile bombardamentului
prin intervenţii în structura urbană ca : refacerea Primăriei, blocuri locuinţe în zona
centrală şi pe b-dul Carol, închiderea circulaţiei Craiova – Timişoara prin realizare
CPL 1960 scade importanţa comercială a str. Traian.
- În etapa 1976 – 1980 se extinde zona centrală spre nord, la strada
Calomfirescu, apoi pe b-dul T. Vladimirescu.
- În anul 1983 se proiectează restructurarea prin restructurare a străzii
Traian, din care s-au realizat blocurile T 8 şi T 10 şi blocurile P+2 în str. Progresul.

CULTURA
Obiectivele publice culturale sunt concentrate în oraşul vechi, densitatea fiind
în centrul istoric şi pe cornişa falezei Dunării.
În municipiul Drobeta Turnu Severin funcţionează numai teatrul pentru amatori,
clădirea teatrului, adăpostind în prezent o serie de activităţi culturale şi alte activităţi
sustinatoare.
Clădirea începută în preajma anului 1924, monument de arhitectură, realizată
de arh. Gr. Cerchez, nu este nici în prezent terminată, sala de spectacol fiind
amenajată pentru 500 locuri, reprezentând 50% din capacitatea iniţială iar o sală de
aceeaşi mărime situată la ultimul nivel al corpului central fiind neutilizat din cauza
scării de acces cu execuţie sistată.
Construcţia, din conformare structurală iniţială necorespunzătoare acţiunilor
seismice, a unor tasări de teren a corpului de pe sud, prezintă degradări ale
structurii. Sunt elaborate documentaţii de consolidare şi exploatare integrală a clădirii
teatrului, pentru funcţiunea de teatru de stat.

CASA DE CULTURĂ
Nu este realizată în prezent o clădire a ,,Casei de cultură’’, activităţile
specifice desfăşuraâdu-se în clădirea teatrului şi a Casei Tineretului.
Completarea clădirii teatrului cu o construcţie orientată spre Dunăre,
într-un ansamblu cultural cu clădirea teatrului, în perspectiva deschiderii centrului
civic spre faleză, reprezintă o prioritate.
Lipsesc în prezent, activităţi culturale în aer liber în ambientul falezei Dunării,
a zonelor istorice, etc.

BIBLIOTECA
În municipiul Drobeta Turnu Severin, funcţionează biblioteca judeţeană şi
municipală cu un volum de carte de 310.000 volume, din care 50.000 volume carte
veche ( donaţie Bibicescu ), cu 7 biblioteci specializate în :
- clădirea teatrului 40.000 volume, inclusiv donaţie Bibicescu ;
- clădirea de pe str. Traian, Casa Tineretului, centru cartier Crihala,
CIL – Nord ;
- localitatile Schela şi Gura Văii.
Spaţiile actuale pentru depozitare, expunere carte şi deservirea populaţiei
pentru consultare în săli de lectură, aferente bibliotecii, nu sunt corespunzătoare, în
spaţii destinate foaierului, cu depozite aglomerate, neclimatizate, cu săli de lectură
nefuncţionale.
Bibliotecile de cartier funcţionează în spaţii improvizate, fără săli de lectură,
neatractive pentru cititori.
 MUZEE - CASE MEMORIALE - MONUMENTE ARHITECTURĂ
Se înregistrează spaţii amenajate de muzeu de cca 3.000 mp în următoarele
muzee :
- Muzeul Porţile de Fier amplasat în incinta ruinelor castrului Roman, cu
peste 600 mp săli de expunere şi dotare de interes naţional şi internaţional, deosebit
de atractiv pentru turiştii interni şi externi ;
- Muzeul de artă, predominant expunere pictură – sculptură, principala
gazdă a unor acţiuni ( conferinţe, simpozioane ) în domeniu ;
- Muzeul ,,Hidrocentrala Porţile de Fier’’ organizat la Gura Văii în
clădirea hidrocentralei, axat pe descoperirile arheologice cu ocazia amenajărilor
hidrocentralei şi a prezentărilor performanţelor amenajării complexului hidroenergetic
şi de navigaţie, monument de referinţă a tehnicii moderne în materie.
Adăugându-se sectoarele arheologice ale castrului, Piciorul Podului lui
Traian şi ale termelor romane, ale Cetăţii Severinului şi sitului Schela Cladovei,
veritabile muzee în aer liber, precum şi intenţiile de restaurare parţială acestora se
întregeşte dimensiunea aşteptată, a spaţiilor muzeistice ale oraşului Drobeta Turnu
Severin.
Se întregeşte spaţiul muzeistic în aer liber cu ruinele cetăţii Banu de la Gura
Văii şi ale mânăstirii Vodiţa, monumentele istorice din comuna Şimian, bisericile din
Cerneţi şi cetatea Ada Kaleh de pe insula Şimian, Cula lui Tudor Vladimirescu din
loc. Cerneţi.
Tendinţa de realizare a unor case memoriale, care să personalizeze oraşul prin
personalităţile sale de renume naţional şi internaţional, se menţionează :
- casa sculptorului Gheorghe Anghel, în zona intersecţiei Smîrdan – Tudor
Vladimirescu ( la ora actuală în ultimul stadiu de degradare ).;
- case ale unor personalităţi ca matematicianul Petre Sergescu, părintele
ciberneticii St. Odobleja, criticul literar Şerban Cioculescu .
Oraşul vechi, mai ales în zona centrală are declarate numeroase clădiri
monumente de arhitectură, necunoscute şi neintegrate în circuitul turistic.

CULTE
Activitatea de cult este în principal reprezentată de următoarele obiective de
cult :
- biserici ortodoxe : Maioreasa ( 1847 ) , Grecescu ( 1869 ), Biserica Nouă
(Independenţei - 1945), Biserica din Cimitirul Ortodox, Biserici la Banoviţa, Schela
Cladovei, Gura Văii, Vodiţa.
Este în curs de execuţie, în zona centrală Catedrala Ortodoxă pentru 2000
persoane, cu înălţimea de 47 m.
- obiective de cult pentru alte culte : Biserica Catolică (1866), Sinagoga
Cultului mozaic, Biserica baptistă (1996).
În susţinerea cultului ortodox se menţionează vecinătatea Mânăstirii Schitu
Topolniţei (permanent cu călugari) situate la 20 km de Drobeta Turnu Severin,
Mânăstirea Vodiţa (permanent călugări) la 15 km de Drobeta Turnu Severin şi
Mânăstirea Sf. Ana de la Orşova de maici, situată la 30 km de Drobeta Turnu
Severin.
Se subliniază amenajările de capele în spitalul judeţean, în unităţile militare şi
demersurile pentru realizarea de biserici în zona Complexului şcolar şi Universitatea
din cartierul Crihala.
Totodata se mentioneaza infiintarea Episcopiei Severinului si Strehaiei, cu
sediul in str. I. G. Bibicescu, nr. 6 - fostul sediu BNR.
 ZONE PROTEJATE
A / Cadru natural
Valoarea peisagistică, prin particularităţile climei, valoarea acvifaunistică şi
floristică a teritoriului administrativ al municipiului, particularităţile hidrogeologice, pun
în discuţie protecţia unui sistem ecologic regional, un sistem ecologic al zonei
Porţile de Fier. Se fac în prezent demersuri pentru reglementări în această privinţă.
În prezent, sunt deja declarate monumente ale naturii, rezervaţiile botanice la
Vîrciorova ( 305 ha.), Dealul Vărănic, Dealul şi Valea Oglănicului ( 150 ha.), Dealul şi
Valea Crucii ( 10 ha.), surse hidrominerale la Schela Cladovei, şi puncte peisagistice
pentru barajul Porţile de Fier I şi golfurile Bahna, Vodiţa , Gura Văii, Slătinic.
În ansamblul Cadrului natural al teritoriului administrativ al municipiului din
care face parte şi fluviul Dunărea ( apa ca sistem ecologic ) se simte nevoia
extinderii reglementărilor de protecţie a cadrului natural, care este în evident conflict
cu investiţiile comerciale şi agrement pe amplasamente cu valoare peisagistică.

b/ Monumente istorice şi de arhitectură

Sunt prezentate în anexǎ .
Monumentele istorice fac parte din patrimoniul naţional, sunt amplasate pe
faleza Dunării şi reprezintă motivaţia turistică de bază în perspectiva valorificării
turistice în cadrul unor reglementări de protecţie , stabilitate şi în prezent.
Nu sunt stabilite perimetre de protecţie pentru situl arheologic de la Schela
Cladovei, mânăstirea Vodiţa şi insula Golu.
Nu sunt stabilite reglementări pentru protecţia monumentelor de arhitectură şi
factura religioasă, a caselor memoriale, intersecţiile actuale putând altera
monumentabilitatea lor.
Se tergiversează definitivarea lucrărilor de protecţie a Piciorului Podului lui
Traian şi de protecţie si restaurare a capului de pod, a castrului, a băilor romane şi
Cetăţii Severinului.
Întârzie consolidarea structurii de rezistenţă a teatrului, a spitalului Grecescu,
a liceului Traian.
Se menţionează valoarea de patrimoniu a tramei stradale a oraşului vechi,
care trebuie să fie păstrată nemodificată.

ZONE PROTEJATE, MONUMENTE ISTORICE şi ARHITECTURĂ

1. Zonele protejate delimitate pentru oraşul Drobeta Turnu Severin conform
listei Comisiei pentru protecţia monumentelor istorice şi de arhitectură, se cere a fi
revăzută, multe din casele declarate monumente putând a fi scoase din lista,
simplificându-se demersurile de autorizare de construire în zonă.
2. Sunt sistate lucrările de protejare a Piciorului Podului Traian, restaurarea
Castrului, capului de Pod Traian şi termele romane.
3. Nu sunt marcate în teren zone de protecţie a siturilor arheologice Schela
Cladovei, Vodiţa, Insula Golu.
4. Nu se execută lucrări de consolidare structură şi protecţie a unor obiective
publice declarate monumente - clădire teatru, spital Grecescu, Casa Anghel, Liceul
Traian.
5. Se construieşte pe str. Traian fără respectarea prevederii de reabilitare prin
restaurare a clădirilor existente pentru conservarea spiritului comercial şi de
arhitectură al începutului de secol XX.
6. Nu este reglementată protecţia tramei stradale a oraşului vechi, cu pieţele
publice aferente, constatându-se în prezent afectări ale acestora şi construcţii noi
ieşite din scara sitului existent.
 PROPUNERI

E / CULTE
Municipiul Drobeta Turnu Severin are puţine obiective de cult faţă de alte
localităţi urbane de acelaşi rang.
Faţă de situaţia actuală, care marchează începuturi ale dotării cu obiective de
cult se menţionează următoarele :
- grăbirea ritmului de finalizare la catedrala ortodoxă şi totodată a
organizării spaţiului adiacent pentru a fi adus în compatibilitate cu importanţa civică
a catedralei ;
- sprijinirea realizării bisericilor începute în cartierele Crihala, Calea Tg.
Jiului şi Aluniş - lângă cimitirul catolic ;
- amenajarea spaţiilor monahale de pe valea Vodiţei, inclusiv la
mânăstirea Vodiţa, în perspectiva valorificării turistice în interesul acestei activităţi la
nivelul municipiului ;
- realizarea de biserici, capele în zone cu aglomerări urbane – complexe
şcolare ( Liceul Ţiţeica – economic ), cimitir nou, spitale, unităţi militare ;
- revederea, în extindere a zonei urbane a oraşului Drobeta TurnuSeverin,
a bisericilor de cartier .

a) Zone protejate cu monumente istorice şi de arhitectură

Aceste zone sunt marcate pe planşele ‘’Situaţie existentă şi reglementări’’
şi distinct precizate în planşa : zone protecţie , restricţii , interdicţii.
Se subliniază :
- zonele de protecţie oraş vechi Drobeta, centru oraş antic Drobeta, zona
arheologică a castrului Drobeta, podului Traian şi termelor romane ;
- prevederea protecţiei tramei stradale a oraşului vechi, cu reabilitarea
străzii Traian în spiritul arhitectural şi comercial tradiţional pentru oraş ;
- protecţie şi restaurarea ruinelor mânăstirii Vodiţa şi a insulei Golu cu
cetatea Banu .
Se menţionează oportunitatea priorităţii restaurărilor monumentelor istorice
pentru urgenta valorificare turistică.