În 1834, marele logofăt Theodor Balș, hatman al Moldovei, inaugurează la Darabani un conac cu

29 de încăperi, să-i fie reședință pe timpul vizitelor sale la moșia din Nord. Construcția
„castelului” avea să dureze 10 ani, din 1824 până în 1834. Cele 29 de încăperi, organizate pe
două etaje, erau gândite să îi primească nu numai pe Bălșești și pe servitorii lor, ci și pe oaspeții
boierești care poposeau uneori la Darabani.
 Conacul Balș din orașul Darabani

Răscoala din 1907, despre care în paginile ziarelor vremii sunt notate tulburări grave la
Darabani, ne spune și ea o poveste despre conacul din cel mai nordic oraș al țării. Țăranii
revoltați se strâng în fața clădirii, locuite atunci de Ecaterina Golescu, să ceară socoteală
proprietarilor baricadați înăuntru. Se povestește că ușa de lemn masiv întărit cu drugi de fier,
aceeași care te primește și azi la intrarea în conac, n-a scăpat neatinsă de furcile răsculaților.
În anii următori conacul devine sediu al Judecătoriei, iar în 1926, odată cu achiziționarea
de către Statul Român a încăpătoarei clădiri, înăuntru se instalează și Primăria, Poliția și chiar,
pentru o scurtă vreme, un mic muzeu al orașului. În spatele conacului, acareturile adăposteau
unelte, recolte și animale aflate în proprietatea Statului, între care și „taurul comunal”, îngrijit de
Primărie și singur autorizat, la vremea aceea, să se ocupe de perpetuarea speciei.
În anii comunismului Primăria se mută în partea nouă a orașului, iar conacul devine
internat de fete, apoi sediu al Bibliotecii Orășenești și al Clubului Copiilor. În prezent parterul
găzduiește în continuare Biblioteca Orășenească, rafturile căreia aliniază o zestre de peste 40.000
de volume, în timp ce la etaj a fost inagurat, în 2014, Muzeul Nordului, o impresionantă colecție
de istorie și etnografie a regiunii.
 Muzeul Nordului

Muzeul Nordului, înființat în 2014, este găzduit de conacul Balș, clădire monument
istoric, pe vremuri reședință a hatmanului Moldovei. Patrimoniul inițial conține aproape 500 de
exponate, grupate în colecții reprezentative pentru regiunea Moldova de Nord – nordul
Basarabiei – Bucovina de Nord. Exponatele provin din județele Botoșani, Suceava și Iași, din
regiunea Cernăuți-Herța și din Basarabia. Colecția de Istorie a Nordului conține obiecte de
arheologie, documente, numismatică și fotografie veche din regiunea Nordului, obiecte vechi
bisericești și exponate ale civilizației evreiești, foarte importantă în acest spațiu la finalul
secolului al XIX-lea. Între cele mai valoroase exponate ale sălii de istorie sunt un Penticostarion
din 1757 și volumul „Procesul locuitorilor din Darabani înaintea curții cu jurați de la Dorohoi”
(1879) – carte unicat în România, care înfățișează cel mai mare proces din istoria justiției
românești de până atunci, printre ai cărui actori au fost Titu Maiorescu (ca avocat) și Nicolae
Iorga (ca ministru și jurnalist). Colecția „Militaria” propune căști și uniforme militare, arme și
stații radio, generatoare de ton morse, documente și fotografii din cele două războaie mondiale.
Așa cum îi stă bine oricărei clădiri cu istorie, și povestea conacului Balș poartă destul
mister și legendă. Din 1900 încoace ni s-a povestit că o rețea imensă de tuneluri ar împânzi
vechiul târg, legând conacul de biserica Sf. Nicolae. Se mai spune că la vechea poartă „numărul
4” a conacului ar sta îngropată o oală plină cu galbeni, ascunsă de bucătarul generalului, pe nume
Forcaș, care nu avea ce face cu atâta bănet. Din însemnările avocatului Emil Costeanu, care în
perioada interbelică a ținut o monografie a Darabaniului, aflăm că terenul din fața conacului
„adăpostea și ocrotea o minune de florărie, un mare parc cu fel de fel de plantațiuni ornamentale,
alături de o întinsă grădină cu pomi fructiferi”.
Din poveștile zise de bunicii noștri, dărăbănenii, în unele duminici și sărbători mari toate
jocurile tineretului din sat erau adunate la curte. Aici lăutarii din diblele lor versuiau cântecile
vremii. Horile prinse de umeri ale voinicilor feți frumoși și ale cosânzenelor îmbujorate se
încingeau pe alee. Sârba și bătutele tropăiau în pietriș, voioșia era nestingherită, jocul fără
osteneală, dragostele își înfiripau cuib, iar priveliștea asta toată amestecată în verdeața
plantațiunilor și culorile florilor înfățișau crâmpeie rupte din spuse de poveste.”

 Vocabular
Conac, logofăt, hatman, încăperi, împânzi, diblele, crâmpeie

 Aplicăm
Ce se întâmplă în anul 1834 ?
Unde se află în prezent Biblioteca conacului și câte volume cuprinde ea ?
Care sunt exponentele importante pe care le conține Muzeul Nordului?
Ce se organiza duminica în curtea conacului ?

 Rețineți

Un loc istoric este o operă de sculptură sau de construcție arhitectonică de proporții mari sau de
o deosebită valoare, destinată să perpetueze amintirea unui eveniment sau a unei personalități
remarcabile.
În 1834, marele logofăt Theodor Balș, hatman al Moldovei, inaugurează la Darabani un conac cu
29 de încăperi, să-i fie reședință pe timpul vizitelor sale la moșia din Nord.

În anii comunismului Primăria se mută în partea nouă a orașului, iar conacul devine internat de
fete, apoi sediu al Bibliotecii Orășenești și al Clubului Copiilor.

În anul 2014, a fost inagurat Muzeul Nordului, o impresionantă colecție de istorie și etnografie a
regiunii.

Din 1900 încoace ni s-a povestit că o rețea imensă de tuneluri ar împânzi vechiul târg, legând
conacul de biserica Sf. Nicolae.