File din istoria satului

ALBINEȚUL VECHI

A elaborat:
Cazacliu Mihaela
 Cuprins:
 Începuturile vieții pe teritoriul satului (Epoca
antica );
 Legende cu privire la formarea satului;
 Caracteristici generale;
 A doua jumătate a secolului XVIII.O perioadă de
decadență;
 Contemporaneitatea;
 Concluzii;
 Începuturile vieții pe teritoriul satului(Epoca Antică)

Lîngă această așezare umană s-au descoperit urmele

unei seliște dim mileniul III Î.Hr. Și încă una din sec. XIII-
XII î.Hr.
Sa atestat și prezența unui sat in sec.II-IV d.Hr. si a
unor două sate părăsite din sec XV-XVI e.n.
Astfel pe locurile acestor așezări s-au descoperit urme
de locuință, obiecte de piatră, lut, metal caracteristice
perioadelor cronologice respective.
De asemenea la marginea satului s-au păstrat 8 movile
funerare rămase de pe urma normanzilor veniți din stepele
asiatice.
 Legende cu privire la formarea
satului
Există două legende cu privire la formarea
satului:
La început era o singură casă de la care se
orientau toți trecătorii ce mergeau la tîrg.
Era un boier mare ce se ocupa doar de
albine.
 Caracteristici generale
Localitatea situată la 5 km de Fălești și 131 km de
Chișinău e foarte veche dar documentar este atestată la 14
octombrie 1649 sub denumirea de Frigeni.
Satul este situat pe panta unei coline și se ridică deasupra
văii Sovătul Mare.
Are o suprafață de 18 kmp.Include peste 2000 de
persoane de diferite etnii(români, ucraineni, ruși).
Albinețul Vechi este o comună care include în
componența sa încă trei sate de dimensiuni mai mici:Rediul de
Sus, Rediul de Jos, Albinețul Nou.
În sat sunt 8 magazine, un puct medical, o grădiniță, o
școală gimnazială, o casă de cultură, două biblioteci și un stadion.
Pe teritoriul satului s-a păstrat și una dintre cele mai
vechi biserici de lemn dintre Prut și Nistru construită
prin anii 1760-1765.Lîngă ea se află mormîntul
ctitorilor cu o inscripție în piatră datînd din anul1797
ceea ce atestă că locuitorii și-au păstrat credința și
obiceiurile apucate din bătrîni.
Biserica de lemn era bogată în cărți vechi
bisericești printre care Evanghelie(1762),
Apostol(1774), Molebnic(1815).
 Prima încercare de a construi o biserică din piatră la
Albineț a fost făcută în 1913 însă un anmai tîrziu a început
războiul și lucrările au fost lăsate baltă.Abia în 1936 s-a
început construcția bisericii.
 A doua jumătate a secolului XVIII.O
perioadă de decadență.
La începutul războaielor ruso-turce din a doua jumătate a
sec. XVIII s.Frigeni-Albineț era o localitate mare.
Birurile impuse de administrația rusă, dările și prestațiile în
folosul armatei i-au determinat pe locuitori să părăsească satul și
să fugă peste Prut.
Proprietarul moșiei în 1803 era boierul Iordache Balș.A
decedat în 1857.Satul se mîndrea cu viile sale și cu grădinile
frumoase și livezi.
Recensămîntul populației din 1835 a înregistrat în satul
Frigeni-Albineț 398 de bărbați și 384 de femei.
La 4 decembrie 1858 arhiepiscopul Antonie al Chișinăului
sfințește biserica Sf. Nicolae din satul Albineț.
 Contemporaneitatea
Școala parohială din satul Albineț a fost recunoscută de
autoritățile țariste abia în anul 1861 cînd copii au fost
obligați să învețe în limba rusă.
Pînă în anul 1940 satul a cunoscut o dezvoltare liberă
dar în acest an după cedarea Basarabiei URSS au adus
pentru locuitorii satului foamete, boli și strămutări forțate.
Satul a fost sărăcit de război de bărbați iar foametea din
anii 1946-1947 a luat și mai multe vieți omenești.
În 1969 satul numără 1812 locuitori iar în 1998 satul are
școală medie incompletă, bibliotecă, grădiniță de copii,
punct medical, oficiu poștal și cîteva magazine.
CASA DE CULTURĂ A s.ALBINEȚUL
VECHI
HOTELUL DIN SATUL
ALBINEȚUL VECHI
 Cea mai de seamă personalitate din satul Albinețul
Vechi este Lazăr Dubinovschi(1910-1982) ilustru
artist plastic, sculptor în piatră.
A studiat la Academia de Arte Frumoase din
București.
A luptat în cel de-al doilea război mondial fiind
grav rănit.
Dintre operele sale fac parte:”Prometeu încătușat”,
“Luceafărul” și unele portrete:Mihai Eminescu, Vasile
Alecsandri, Miron Costin, Dimitrie Cantemir.
O reprezentare a perimetrului
satului Albineț
Poziția geografică a satului Albineț
pe harta Republicii Moldova
Conform recensămîntului din 2004 :

Nr. Nr. % de
Nationalitate
Ord. Locuitori Locuitori
1 Moldoveni/Romani 2 092 95.83
2 Ucraineni 48 2.2
3 Rusi 4 0.18
4 Gagauzi 0 0
5 Bulgari 0 0
6 Evrei 0 0
7 Polonezi 0 0
8 Romi/Tigani 0 0
9 Altele 39 1.79
Sales

Moldoveni
Ucraineni
Ruși
Găgăuzi
Bulgari
Altele
 Concluzii
În concluzie vreau să spun că satul Albinețul Vechi
chiar dacă nu constitue un monument de artă
universală este un loc pitoresc ce merită atenția
călătorilor, satul are părțile sale fascinante și pline de
miracole care te atrag în lumea lor și te fac să te simți
în mijlocul naturii chiar dacă satul se află într-o
dezvoltare continuă.
Albinețul Vechi chiar dacă a suferit mult din cauza
ocupației sovietice a reușit să-și revină și să facă față
încercărilor grele expuse de lumea contemporană.
 Bibliografie
 http://trip-suggest.com/moldova/raionul-falesti/albinetul-vech
i
/
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Albine%C8%9Bul_Ve
chi,_
F%C4%83le%C8%99ti
 Localitățile Republicii Moldova. Vol. I.A-Bez.Chișinău, 1999
 Alexandru Cerga, Bisericile Basarabiei, Vol.I, Civitas, 2013