Cetatea Zânelor

Conform spuselor din bătrâni, aici ar fi totuşi o comoară, păzită de un cocoş care adoarme o dată la 7
ani, acela fiind singurul moment în care puteai avea acces la comoară. Se spune că un cioban ar fi
nimerit acolo fix când dormea cocoşul şi de atunci nimeni nu l-a mai văzut. Alte legende spun că
această cetate ar fi fost apărată de un şarpe mare. Într- adevar, dacă ne uităm din departare la dealul
pe care a fost construită cetatea, datorită celor 3 terase, dă impresia că o uriaşă reptilă stă încolăcită
în jurul lui.
Tot o legendă spune că aici ar fi locuit Ileana Cosânzeana, cea mai frumoasă dintre pământence şi
aceasta ar fi ascuns aici o comoară care poate fi găsită doar într-o zi cu soare înainte de sărbătoarea
de Sfântu Gheorghe şi doar de al şaptelea copil al unei familii. Istoria ne povestește faptul că această
cetate ar fi fost ultimul refugiu al lui Burebista.

Vulcanul Balta Dracului

Este simbolul oraşului Covasna, un vulcan noroios, o erupţie permanentă de gaze - oxizi de carbon şi
sulf, care ţine în mişcare un vârtej compus din noroi de culoare galbenă şi din ape freatice, respectiv
minerale. Emanaţiile carbogazoase de aici se leagă strict de procesele vulcanice care s-au petrecut în
regiunea dintre Harghita şi Calima, undeva spre sfârşitul paleocenului. Gazele emanate sunt formate
din bioxid de carbon cu puritatea maximă de 98%. Aceste gaze se regăsesc pe aproape tot teritoriul
oraşului Covasna, ele fiind acumulate în spaţii amenajate special, ce poartă denumirea de mofete, şi
ele reprezintă un factor natural unic, foarte special în tratarea multiplelor afecţiuni cardiovasculare.

Cascada de Sub Şiclău

Este situată în apropierea Planului Înclinat (Şiclăul), localitatea Covasna, la aproximativ 100-150 m
amonte de uzina de apă.
Deși aceasta nu impresionează prin înălțime, este una dintre cele mai frumoase cascade.
Cascada de sub Şiclău este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Ținutul Secuiesc,
obiectiv pe care nu ar trebui să-l ratați dacă vă aflați în apropiere.

Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial

Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial a fost construit în anul 1971 şi figurează pe
lista monumentelor istorice. Monumentul este situat în Piața Eroilor şi a fost dezvelit la data de 9 mai
1973. Cunoscut şi sub numele de "Monumentul Eliberatorul", acesta este opera sculptorului Theodor
Ionescu. Pe un piedestal masiv, de forma unei prisme pătrate, este aşezată statuia unui infanterist
care ţine în mâna stângă o puşcă, iar în mâna dreaptă o ramură de stejar. Pe faţada principală a
piedestalului este fixată o placă de marmură albă pe care este scris următorul text omagial: "Glorie
eternă eroilor armatei române".

Atelierul de iconografie din Covasna

Atelierul de iconografie a şotilor Schinteie, Matei şi Kornelia, din oraşul Covasna.

Cu o poveste interesantă de viață, cei doi soţi împart aceeaşi pasiune. Şi chiar dacă drumurile vieţii i-
au dus cândva spre lumea muzicală, fiind puşi în situaţia să-şi împărtă timpul, între formație și
iconografie, au simţit că cele două domenii nu pot conviețui împreună.
Simţind o chemare divină către iconografie, care a venit firesc către ei ca un mod de exprimare, au
decis să se dedice acestui domeniu, în totalitate. Au renunțat la muzică chiar dacă erau în momentul
de glorie al carierei muzicale. Decizia de a se implica trup şi suflet le-a adus o pace interioară mai
mare căci este, după cum se vede, ceea ce şi-au dorit cel mai mult.

Casa Memorială a lui Kőrösi Csoma Sándor

Casa Memorială Kőrösi Csoma este situată în satul Chiuruş, satul natal al vestitului lingvist şi
orientalist. Tot aici se află şi un bust al marelui savant, asemănător cu cel din faţa Casei de Cultură
Orăşeneşti din Covasna.
Sándor Kőrösi Csoma, cunoscut şi ca Alexander Csoma de Kőrös s-a născut la 27 martie 1784 şi a fost
un mare filolog şi explorator secui din Trasilvania.
Casa memorială Kőrösi Csoma Sándor, aflată în satul natal al marelui explorator are porţile deschise
pentru turiştii care vor să cunoască mai bine viaţa şi opera savantului secui.

Muzeul de păpuşi din porţelan Galeria Olga

Colecţionarea de păpuşi este o pasiune inedită, amuzantă, relaxantă şi educativă, care vă poate ajuta
să aflați multe lucruri despre diferite popoare, culturi sau perioade istorice. Aceleaşi timp vă veţi
simți mai aproape de copilăria, şi vă veţi putea face noi prieteni care împărtăşesc aceleaşi hobby.
Este un hobby interesant cu o istorie bogată, potrivită persoanelor de toate vârstele. Păpuşile sunt
reprezentari în miniatură a finţei umane. Cu timpul păpuşile au devenit obiecte de decor sau stadiul
de jucării. Valoarea unei păpuşi este stabilită în funcţie de doi factori majori, vechimea şi calitatea
execuţiei.
O păpuşă care pentru altcineva este o simplă jucărie pentru colecţionari spune o adevărate poveste.

Muzeul Etnografic Haszmann Pál

Muzeul ,,Haszmann Pál" din Cernat este amenajat în conacul familiei Damokos, construit în stil
neoclasicist. Pe cele două hectare din preajma conacului sunt amplasate exponate din patrimoniul
construit al Secuimii: case şi porți secuiești, moară de apă, precum şi monumente funerare secuieşti,
cioplite din lemn şi piatră. Expoziţia de unelte şi maşini agricole în aer liber stârneşte curiozitatea
vizitatorilor, fiind unicat în Transilvania.
Acesta deţine peste 8000 de exponate, reprezentând colecții zona spirituală, etnografică, istorică,
industrială şi geologică a secuilor din această zonă.

Muzeul Carpaţilor Răsăriteni

Patrimoniul muzeului este format în principal din cercetări proprii efectuate pe teritoriul judeţelor
Covasna şi Harghita precum şi din achiziţii şi donaţii. În prezent în registru de inventar apar 15.000
obiecte. Patrimoniul arheologic cuprinde vestigii preistorice, dacice, romane şi post-romane.
Patrimoniul etnografic este format din două construcţii ţărăneşti, numeroase piese de port
tradiţional, mobilier, unelte şi ustensile tradiţionale. Patrimoniul istorico-memorialistic cuprinde casa
natală a scriitorului Romulus Cioflec, unde este amenajată Casa memorială Romulus Cioflec şi
clădirea primei şcoli româneşti din Sfântul Gheorghe (1799) precum şi obiecte şi documente privind
istoria şi cultura românească pe teritoriul judeţelor Harghita şi Covasna.

Muzeul Național Secuiesc

Muzeul Naţional Secuiesc, care în 2015 a aniversat 140 de ani de la înfiinţarea sa, este una dintre
colecţiile publice şi instituţiile culturale reprezentative pentru comunitatea maghiară din România.
Istoria zbuciumată a instituţiei este marcată de mutări succesive ale sediului, schimbări de regimuri,
naţionalizare, evacuări cu consecinţe catastrofale, dar şi de o permanentă îmbogăţire a colecţiilor,
participări la evenimente culturale, de rezonanţă şi de anvergură internaţională.
Este în curs de renovare, dar expozitia e la Casa cu Arcade.

Casa cu Arcade

Casa cu Arcade din Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna este unul dintre cele mai importante
monumente istorice şi arhitecturale din această localitate. Existenţa ei este strâns legată de anul
1764 când împărăteasa Maria Tereza i-a obligat pe secui să urmeze serviciul grăniceresc. Astfel,
oraşul Sfântu Gheorghe a fost transformat în reşedinţă pentru comandamentul regimenului de husari
şi era necesară construcţia unui sediu. Astfel, în anul 1812 a fost ridicată actuala Casă cu Arcade, în
care garnizoana de grăniceri s-a stabilit. Clădirea a fost construită pe locul unei alte case, care initial a
avut acelaşi rol. Însă aceasta nu era îndeajuns de mare pentru nevoile grănicerilor. Clădirea a fost
construită într-un stil clasic, elementele care ies cel mai bine în evidenţă chiar şi astăzi fiind faţada
principală, precum şi arcadele care se sprijină pe patru stâlpi care au secţiunea pătrată. Casa are
importanţă istorică şi datorită faptului că în anul 1854, Francisc Bartalis şi Jozsef Varadi, revoluţionari
în 1848, au fost aduşi aici înainte să fie executaţi.

Casa Memorială Benedek Elek

Elek Benedek a fost un scriitor, jurnalist şi povestitor secui. A fost unul dintre inițiatorii literaturii
maghiare pentru copii. Inaugurarea casei memoriale a avut loc la 25 mai 1969, cu ocazia comemorării
a 110 ani de la naştere şi a 40 de ani de la moartea scriitorului.
În sufragerie sunt expuse fotografii vechi ale familiei, scrisori şi manuscrise. Aici se află cărţile de
poveşti editate în urmă cu un secol şi colecţia revistelor pentru copii: Cimbora, Az Én Újságom, Jó
Pajtás. Tavanul sălii mari este decorat de un candelabru impresionant, sculptat de artistul popular
Máthé Ferenc din Vîrghiş. Tot aici sunt expuse obiecte de uz casnic şi mobilier vechi, cusături
splendide, coroane şi cărţi omagiale, gravurile în lemn ale lui Imets László şi Kósa Bálint, tablouri,
precum şi exemplare ale cărţilor de poveşti editate în ultimii ani.

Muzeul Depresiunii Baraolt

Muzeul şi-a deschis porțile pe 17 noiembrie 2006, cu expoziţii realizate sub conducerea muzeologului
László Demeter, având la bază colecția Kászoni, readusă la Baraolt, respectiv obiecte provenite din
donaţii. În paralel a fost pusă şi piatra de fundaţie a unei noi clădiri, deoarece spațiul iniţial destinat
Muzeului s-a dovedit a fi insuficient pentru funcţionarea acestuia în condiţii conforme cu normelor
muzeologiei moderne. În noua clădire urmează să fie organizate spații pentru expoziţia permanentă,
care prezintă istoria Depresiunii Baraolt, pentru o expoziţie de geologie şi paleontologie, o aulă,
bibliotecă, un atelier artizanal, respectiv depozite.
Ansamblul colecției cuprinde piese reprezentative pentru geologia, istoria, cultura şi arta populară,
istoria mineritului şi a asociaţiilor profesionale din Depresiunea Baraolt.
Cea mai valoroasă piesă a colecției - unicat, în felul ei - este scheletul fosilizat aproape integral al unui
mastodont (Mastodon anancus arvernensis), vechi de 2,5-3 milioane de ani, descoperit în cariera de
la Racoşul de Sus, în cursul anului 2008.
Biserici:
 Biserica reformată-calvină din Zăbala (sec. XV)
 Biserica Reformată Calvină din Târgu Secuiesc (sec. XVII)
 Biserica fortificată Sf. Emeric din Ghelința
 Capela lui Sf. Ștefan din Sânzieni (sec. XII)
 Biserica reformată fortificată Sf. Gheorghe din Sf. Gheorghe (sec. XIV-XV)
 Biserica Ortodoxă Sf. Nicolae din Brețcu