UNIVERSITATEA CRETIN DIMITRIE CANTEMIR

Facultatea: Management Turistic i Comercial

Elemente definitorii n Iai

Conductor tiinific:
Lector, doctor universitar : Petronela-Sonia Nedea

STUDENT:
Pintilei Andriana, grupa 15

Bucureti 2013

Iai
Municipiul Iai este reedina judeului Iai i principalul centru urban din nord-estul
Romniei. Iai a fost capitala Moldovei n perioada 1564 - 1859, una dintre cele dou
capitale ale Principatelor Unite ntre 1859 i 1862 i capitala Romniei ntre 1916-1918. Iai
este centrul cultural, economic i academic al Moldovei. Aici funcioneaz Universitatea
Alexandru Ioan Cuza, una din cele mai prestigioase instituii academice din Romnia,
precum i alte patru universiti publice i apte particulare. Oraul Iai a fost men ionat
pentru prima oar ntr-un privilegiu comercial emis n 1408 de domnul Moldovei Alexandru
cel Bun. Totui, deoarece existau cldiri mai vechi de aceast dat (spre exemplu presupusa
Biseric armean costruit n 1395), se crede c oraul este mult mai vechi, cel puin cu
cteva decenii, de aceast data. Iai - "oraul celor 7 coline" - este cu siguran unul dintre
oraele cu cele mai atractive obiective istorice, culturale, universitare sau religioase din
Romnia, ceea ce face din capitala Moldovei un centru turistic ce nu poate fi evitat.
Iaiul este cel mai important centru urban la grania de est a Romniei ( i a Uniunii
Europene), Iaul devine un reper i din punct de vedere al cltoriilor de afaceri, cu multiple
relaii n spaiul economic intern i internaional, bucurndu-se de reele de transport terestru
i aerian funcionale i moderne. Locurile ce merit a fi vizitate sunt urmtoarele : Esplanada
Elisabeta (Rpa Galben), Bojdeuca lui Creang, Palatul lui Cuza, Palas-ul, Pietonala lui
tefan cel Mare, Palatul Roznovanu, Teatrul Naional Vasile Alecsandri, Palatul Roznovanu.

Rpa Galben

Esplanada Elisabeta din Iai este o lucrare de amenajare a spaiului public situat n zona
cunoscut sub numele de Rpa Galben, o zon cu o diferen de nivel important aflat la
baza Dealului Copou. A fost construit la sfritul secolului al XIX-lea - nceputul secolului

al XX-lea pentru a facilita circulaia pietonilor ntre zona Grii din Iai, Dealul Copou i
zona central a oraului. Esplanada Elisabeta a fost inclus pe Lista monumentelor istorice
din judeul Iai din anul 2004, avnd codul de clasificare IS-II-m-B-04014. Locul cunoscut
de ieeni sub numele de Rpa Galben este o zon cu o important diferen de nivel situat
la poalele delului Copou. Terenul zonei este argilos, fiind strbtut de numeroase izvoare
subterane care cobor de pe Copou n drumul lor spre esul Bahluiului. Mult timp n aceast
zon au existat exploatri de argil pentru construcii sau olrit, argila extras aici fiind
folosit la doar cteva sute de metri distan, ntr-un cartier al olarilor situat aproximativ pe
locul actualei Piee a Unirii. Lucrarea, ce a permis stabilizarea terenului i facilitarea
accesului pietonal la zona central a oraului, este compus dintr-un corp central de form
semicircular cu o teras superioar ncadrat de dou scri monumentale n arc de cerc.
Aceste trei structuri delimiteaz la nivelul inferior o mic gradin ce pune n valoare
minicascada situat pe faada corpului central. Fiecare din cele dou scri are, n partea
interioar, trei balconae ce surplombeaz fiecare cte o ni. n momentul construc iei,
Esplanada Elisabeta oferea o frumoas privelite spre turnul Vmii i impuntoarea cldire a
Grii. Urcnd scrile de la Rpa Galben, cltorii ce se opreau n Iai puteau ajunge la
cunoscutele hoteluri din zon: Hotelul Bejan, la doi pai de esplanad, Hotelul
Binder sau Htel d'Angleterre i Jockey Club.

Palatul Culturii

Palatul Culturii a fost inaugurat, n 1926, de ctre Ferdinand de Hohenzollern. Realizat dup
planurile arhitectului I.D.Berindei, construcia Palatului a durat dou decenii. Monumentul a
fost ridicat pe ruinele vechii curi domneti (1434), reconstruit n stil neoclasic de prinul
Alexandru Moruzi (1806-1812). Stilul palatului e neogotic flamboyant, cu detalii
ornamentale, cu elemente heraldice n exterior. Elementele de interes turistic sunt: Sala
gotic, unde se poate admira mozaicul ce reprezint un "bestiarum" medieval (grifoni, acvile
bicefale, lei). Sala "Voievozilor" se afl la etaj i contine, n medalioane, portretele domnilor
Moldovei i ale regilor Romniei. Tot la etajul I se afl sala "Henri Coand", ale crei
lambriuri au fost executate dup un proiect al marelui savant. Orologiul cu carillon, instalat
n turnul central, este format dintr-un ansamblu de opt clopote care reproduc, din ora n ora,
"Hora Unirii". Astzi Palatul Culturii din Iai este sediul Complexului Muzeal Na ional
"Moldova" Iai i cuprinde: Muzeul de Istorie al Moldovei, Muzeul Etnografic al Moldovei,
Muzeul de Art, Muzeul tiinei i Tehnicii tefan Procopiu.

Bojdeuca lui Ion Creang

Bojdeuca lui Ion Creang a fost inaugurat ca muzeu la 15 aprilie 1918 devenind unul din
cele 12 obiective ce compun Muzeul Literaturii Romne i prima cas memorial din
Romnia. Bojdeuca lui Ion Creang a fost inaugurat ca muzeu la 15 aprilie 1918 devenind
unul din cele 12 obiective ce compun Muzeul Literaturii Romne i prima casa memorial
din Romnia. Brbatul ce pcatuise mergnd la teatru, tunzndu- i coada diaconiceasc i

trgnd cu pusca dup ciorile din curtea bisericii Golia din Tg Cucu i-a trit aici ultimii ani
de via (1872-1889). Casa construit inainte de 1850 n Valea Plngerii, mahalaua Ticau, o
ulicioar "plin de noroi cnd sunt ploi mari i indelungate, zise i putrede, iar la seceta
gemea colbul pe dnsa" e una tipic rneasc, modest, cu cerdac, dou odaie i patru
ferestre n form de cruce. n mahalaua Ticau, la bojdeuca de valatuci se muta poetul
mpreuna cu fiul Constantin de 12 ani, dup divortul de Ileana. Planul "bojdeucii" aminte te
de structura triparit a locuinei tradiionale romneti, cuprinznd o tinda la mijloc, iar
incaperile situate de o parte i de alta a ei. n cazul de fata, cele dou ncperi sunt a ezate la
dreapta i la stnga unei tainice tinde care duce undeva n spatele casei, spre cerdacul unde,
uitandu-se "pe cerul plin de minunaii", Eminescu i povestea lui Creang "attea lucruri
frumoase". Lnga Bojdeuca o cldire spaioas adapostete o bibliotec i o expozi ie
documentar ce ilustreaz drumul vieii lui Creang: colar, preot, nvtor, scriitor, precum
i colecia revistei "Convorbiri literare". Anual se organizeaz patru srbatori: 2 ianuarie ziua nmormntrii, 1 martie - ziua de natere care se sarbtore te cu manifestarea ce poart
de numele de "Mrioare la bojdeuca din Ticau", 14-15 aprilie zilele Bojdeucii - inaugurarea
primului muzeu memorial literar din Romnia, 31 decembrie-ziua mor ii, "Colinde la
Bojdeuca." Astzi n bojdeuca turiti de peste tot din lume respir aerul dulce-amar al
"Amintirilor".

Palatul Roznovanu

Actualul sediu al primariei, fostul Palat Roznovanu, este situat in inima Iasului, in apropierea
celor mai semnificative monumente ale orasului. Cladirea impresionanta prin somptuozitate
si fastul interioarelor, a fost construita in deceniile 7 - 10 ale sec. XVIII-lea si restaurata intre
1830 - 1833 de catre cunoscutul arhitect Johan Freywald, cel care a proiectat si Catedrala
Metropolitana. In ansamblu, ca arhitectura dar si prin frescele interioare si statuile ce
impodobeau in 1830 exteriorul, palatul apartine stilului neoclasic, cu elemente ornamentale
eclectico-baroce. Pina in 1891 cind este vinduta statului, cladirea este resedinta a familiei
Rosetti - Roznovanu, cea mai puternica si mai influenta familie in arena politica moldava a
urbei. In 1892 Palatul Roznovanu va fi folosit ca resedinta temporara a familiei regale, o
parte din spatiu fiind alocat autoritatilor locale. Cladirea a jucat un rol deosebit pe scena
istoriei mai ales in I razboi mondial, intre 1916 - 1918 cind a gazduit sediile ministerelor ale
conducerii politice refugiate de la Bucuresti. In incaperea in care se afla acum Cabinetul
Primarului isi avea biroul M.S. Regele Ferdinand, iar in actuala Sala de sedinte a Consiliului
Local s-a intrunit in 1918 Consiliul de Razboi al Romaniei.

Teatrul Naional Vasile Alecsandri

Construita in Iasi, pe locul vechii primarii, intre anii 1894 si 1896, cladirea Teatrului
National este considerata a fi cel mai vechi si cel mai frumos lacas de acest gen din tara.
Planurile cladirii apartin celebrilor arhitecti vienezi Fellner si Helmer, ce au proiectat
constructii similare din Viena, Praga, Odessa, Zurich. Inaugurata odata cu teatrul, uzina
electrica a acestuia a marcat inceputul iluminatului electric la Iasi. In anul 1956, cu prilejul
aniversarii a 140 de ani de la primul spectacol in limba romana, teatrul iesean primeste
numele marelui poet, dramaturg si om de cultura Vasile Alecsandri (1821 - 1890).
Cladirea Teatrului National este o veritabila bijuterie arhitectonica adapostind adevarate
monumente de arta: Cortina pictata in 1896 de mesterul vienez M. Lenz si terminata de unul
din discipoli, prezinta in centru o alegorie a vietii, cu cele trei virste , iar in dreapta , alegoria
Unirii Principatelor Romane (Moldova, Transilvania si Tara Romaneasca); Cortina de fier ,
pictata de Al. Goltz, cu motive ornamentale dispuse simetric, separa etans scena de restul
salii; Plafonul pictat de Al. Goltz, in culori pastelate, reprezinta alegorii paradisiace, fiind
ilustrat cu nimfe si ingeri si incadrat in stucatura rococo; Candelabrul din cristal de Venetia
cu 109 becuri. In prezent aceasta cladire gazduieste si Opera Romana.