Cartierul Balta Alba-Titan.

București

Balta Albă este un cartier situat în sectorul 3 al Bucureștiului.

Primele date istorice ale acestei zone datează din anii 1813-1814, de pe vremea
domnitorului fanariot al Țării Românești, Ioan Gheorghe Caragea. În acea
perioadă, Bucureștiul a fost cuprins de o epidemie de ciumă bubonică, ce a rămas
în istorie cu denumirea de „Ciuma lui Caragea“, omorând peste 50 000 de oameni.
Balta Albă era cartierul unde se afla o groapă de var unde erau duse și topite
cadavrele ciumaților. Din cauza ploilor, varul ieșea la suprafață, formând bălți albe.

Povestea cartierului Balta Albă-Titan începe de pe vremea când acesta era

doar un sat aparţinând comunei Dudeşti-Cioplea. Comuna era formată din
sate sărace cu locuinţe din chirpici şi paiantă iar majoritatea locuitorilor
erau ţărani împroprietăriţi ca urmare a reformei agrare.
Principalul motor al dezvoltării zonei Titan a fost înfiinţarea unor mari
unităţi industriale în această zonă sau în imediata ei vecinătate. Astfel, planuri mai
vechi ale oraşului atestă existenţa unei Fabrici de frânghii şi curele şi a Fabricii de
cărămidă „Flacs”. Desigur cel mai important pol industrial din zona îl
reprezintă Fabrica de locomotive N. Malaxa – S.A.R., redenumită în urma
naţionalizării „Uzinele 23 August” şi Fabrica de ţevi Nicolae Malaxa,
devenită după naţionalizare „Republica”.

Odată cu anii ’50 o nouă etapă începe în istoria cartierului Titan. În

contextul unei crize acute de locuinţe, zona Titan era o alegere perfectă pentru
dezvoltarea oraşului. Spaţiul era foarte puţin construit şi deci necesita doar în
mică măsură demolari iar un alt avantaj era reprezentat de apropierea sa de zona
industrială. Majoritatea blocurilor existente astăzi în cartierul Titan au fost
construite în această primă etapă de construcţie ce a durat până aproape de anii ’70
. Tot atunci a fost amenajat parcul Titan pe locul unor foste gropi de nisip.

O nouă gandire a dezvoltării urbane începe odată cu anii ’70. Pe linie

politică, urbanismul liber este criticat şi eliminat total din proiectare. Aceasta se
traduce în cazul ansamblurilor existente construite din anii ’60, precum cartierul
Balta Albă-Titan, prin îndesirea construcţiilor şi inserarea de blocuri noi de
locuinţe în spaţiile rămase libere între blocuri.
Dupa ’89, multe dintre terenurile rămase în proprietate privată din cartier au fost
construite haotic.

Totuşi, indiferent de schimbările survenite în ultimii ani, cartierul a reuşit să-şi

păstreze unitatea şi rămâne unul dintre cartierele atractive ale Capitalei.
În imaginea aeriană veche, în locul gropii libere din stânga, acum sunt
Parcul Gh. Petraşcu şi cele două şcoli gimnaziale, în dreapta sus, în
depărtare se vedea lacul IOR, unde urma să fie amenajat parcul, iar
pe malul acestuia era o fabrică de cărămidă, reperată prin acel coş
înalt de fum. Bulevardul L. Sălăjan (N. Grigorescu astăzi) nu era încă
trasat, lucrările de construcţie oprindu-se la intersecţia din dreptul
blocului „Potcoavă”.
Comparaţia evidenţiază efectele îndesirii cartierelor-dormitor, prin
construirea, în anii ’80, a unor noi blocuri printre cele existente, ridicate
preponderent în anii ’60 (de exemplu, situaţiile cartierelor Drumul
Taberei, Berceni, Balta Albă). De asemenea, amenajarea spaţiilor verzi
dintre clădiri, a parcurilor, apoi dezvoltarea vegetaţiei a dus la
transformarea totală a imaginii vechi.

http://www.costingheorghe.ro/thenow/cartierul-balta-alba-bucuresti/
https://adevarul.ro/news/bucuresti/cartierulbalta-alba--titan-
1_516d877f053c7dd83f15cfeb/index.html
https://ro.wikipedia.org/wiki/Balta_Alb%C4%83,_Bucure%C8%99ti