Stefan Ciobotarasu

40-E

STUDIU BULEVARDUL DACIA

CONTEXT URBANISTIC SI STATUT SOCIAL IN PERIOADA
INTERBELICA

In afara de "bulevardele regale", exista in Bucuresti o multitudine de artere o pozitie si

rosturi urbanistice proprii.
Intre acestea este Bulevardul Dacia, care porneste de la Calea Victoriei, trecand prin Piata
Romana si ajunge in prezent la Calea Mosilor.
Bulevardul Dacia, are o lungime apreciabila, se inscrie pe axa est-vest a Capitalei, facand
legatura cu alte zone importante ale orasului. In ceea ce priveste denumirea, aceasta artera
face parte din "filiera daco-romana" ( ex. Piata Romana, Traian, strazile Roma, Latina,
Decebal, Romulus etc.).
De-a lungul acestei artere s-au construit de-a lungul anilor o serie despatii rezidentiale, inca
de la sfarsitul secolui XIX, immobile cu rol important in viata politica si culturala a capitalei.
O dovada a caracterului rezidential al acestei zone este demonstrat si faptul ca aici sunt
amplasate si cladirile unor ambasade.

CONTEXT ISTORIC

Pe vremea lui Alexandru Ghica-Voda, deci pe la 1850, Bucurestii cuprindeau 78 de

mahalale (in locul celor 16 mahalale din impartirea administrativa inaugurata de Alexandru
Voda Ipsilanti, la 1775, cand a fost facuta pentru prima oara si impartirea pe “culori” a
orasului).
In Culoarea de Galben erau cuprinse, printre alte mahalale: “in sus de Popa Darvas veneau
cuprinsurile mahalalei Amza, ce cuprindea locurile de la Podul Mogosoaiei la “Papazoaia”,
precum si mai sus toate locurile din jurul putului de langa Marita Surtuca si Luxandra
Boiangioaica (locul Pietei Amza si al cladirilor Primariei de Galben), precum si pe cele ale
Arionilor, ale marelui vistier Grigore Gradisteanu, ale clucerului Raducanu Cornescu, unde
azi se afla Legatia Frantei si casa batranului Marghiloman, precum si pe cel al caselor
Petrescului, care a fost cel dintai secretar al Regelui Carol I.
[…]mahalaua Popa Cosma, din Visarion spre Podul Mogosoaiei, de la casele lui Alecu Barut
(Barozzi) din coltul strazii fosta (Popa) Cosma (iar azi Vittorio Emanuelle III) si pana la
carciuma Smarandei din coltul strazii Romana (azi str. Benito Mussolini), iar peste Calea
Victoriei, locurile vornicesei Floreasca si ale Vernescului pana in tigania vornicului Filip
(mosul Filipestilor-Vulpache) in Sf. Voievozi.”
“[…] apoi venea mahalaua Dichiului care se invecina cu Sf. Ion pana afara din bariera, la
groapa Hingherilor din Colentina, apoi se lasa apoi pana in Dogari, la Carabulea si de-aci
spre "Catunul" din Tunari si pe ulita Madritului (azi str. Polona), apoi se incheia sus cu
soseaua de margine;” Mahalaua Dichiu a inglobat vechea mahala Tirchilesti, centrul
mitocanimii cum era numita acea vreme (atestata la 1802), cu o reputatie nu foarte buna,
pe care locuitorii evitau sa-l viziteze prea des.
Mahalaua Ceausu-David cuprindea locurile din jurul Bisericii Popa-Chitu pana la "Crucea
cazuta" din str. Toamnei si se intindea apoi spre stanga pana la Lacul Icoanei si la Schitul
calugarilor de la Muntele Athos (azi Schitul Darvari), si, mai jos, pe strada Armasului pana
spre maidanul Postei de la Pitar-Mos.” (G. Costescu: “Bucurestii Vechiului Regat”, 1944)

1
Stefan Ciobotarasu
40-E

Bulevardul Dacia se afla deci situat in Culoarea de Galben, strabatand mai multe mahalale.

CONTEXT URBANISTIC

Amplasamentul studiat se afla in partea de nord a zonei centrale. Este posibil ca urbanizarea
zonei sa fi fost facuta pe parcursul sec. XVIII, caci la inceputul secolului (in timpul domniei
lui Constantin Brancoveanu) perimetrul administrativ al Bucurestiului era, in partea sa de
nord, in dreptul bisericii Cretulescu, dar intreaga zona – pana la sos. Iancu de Hunedoara –
figureaza pe planurile pastrate de la sfarsitul aceluiasi secol. Centrul urbanizarii zonei de
nord a orasului a fost Podul Mogosoaiei (Calea Victoriei) deschis de Constantin
Brancoveanu in 1692.
Planul Boroczyn, la mijlocul sec. XIX, pune in evidenta caracteristicile tesutului urban pre-
modern; “ghemele de strazi” (Vintila Mihailescu) intre centre de interes ale orasului impart
aceasta mare suprafata a Bucurestilor in insule neregulate. Toate aceste strazi au contribuit,
in afara de legaturile de circulatie, si la densificarea parcelarului.
Planul Borroczyn

Ulterior intocmirii acestor planuri incep la sfarsitul secolului “marile lucrari de modernizare
a orasului prin strapungerea unor artere majore de circulatie”; in zona prima lucrare
importanta este aparitia Pietei Romane si a segmentului de bulevard actual Lascar Catargiu,
denumit initial Bd. Coltei.
2
Stefan Ciobotarasu
40-E

O personalitate de prim-rang in politica, economia si istoria Romaniei acelor ani, Vintila

Bratianu a avut o evolutie profesionala fascinanta, fiind primar al Bucurestiului, ministru de
Finante si prim-ministru. Si-ar fi dorit sa devina arhitect, insa la insistentele tatalui sau
urmeaza Scoala Centrala de Arte si Manufacturi. La absolvirea cursurilor obtine titlul de
inginer.
Intre 1907- 1910, Vintila ocupa functia de primar general al Capitalei.
In calitate de primar al Bucurestilor Vintila Bratianu a fost un primar cu viziune si o abordare
integratoare a problemelor cu care se confrunta orasul in acea perioada.
La indicatiile lui s-a intocmit primului plan de sistematizare - planul urbanistic din anul 1911.
Pe baza acestuia s-au deschis marile artere de circulatie ale orasului si a inceput construirea
sistematizata de locuinte, atat de lux cat si cele sociale.
Pe timpul mandatului lui Vintila Bratianu au fost adoptate o serie de reglementari comunale
importante pentru oras, cum ar fi:
• regulamentul pentru constructii

• regulamentul pentru instalatiile interioare de apa, canal, electricitate

• regulamentul pentru vanzarea si fabricarea painii si franzelei
• regulamentul serviciului ridicarii gunoaielor
• imbunatatirea retelei de tramvaie
Vintila Bratianu incheie in 1908 un contract cu serviciul geografic al armatei pentru ridicarea
noului plan topografic al orasului. Pe baza acestuia o Comisie tehnica speciala, va finaliza
in anul 1911 primul plan de sistematizare a Bucurestilor. Liniile generale ale acestui plan
prevedeau: crearea de bulevarde circulare si artere radiale cu latimi de 18-30 metri iar acolo
unde terenul permitea chiar cu latimi mai mari, piete, principiul specializarii cartierelor,
crearea de parcuri, regularizarea raului Colentina. Se poate observa ca planul trasa marile
artere de circulatie ale capitalei, utilizate si in prezent. [Cincinat I. Sfintescu, Studiu asupra
Planului General de Sistematizare al Capitalei, Tipografia Jockey-Club, Bucuresti, 1919]
Acum incepe si pavarea cu piatra cubica a arterelor de penetratie in oras si a bulevardelor
circulare. „Cat timp nu vom pava cu piatra cubica aceste cai mari de circulatie, costul de
intretinere va fi foarte ridicat si, in acelasi timp, praful si noroiul nu vor dispare din oras.”—
Vintila Bratianu, Discurs la prezentarea bugetului pe anul 1909 in Consiliul Comunal
Tot acum este initiat programul de construire de trotuare asfaltate in cartierele marginase si
crearea si dezvoltarea zonelor verzi.
In aceasta perioada incep sa fie construite primele cartiere de lux, in zone special destinate:
Soseaua Kisselef, soseaua Bonaparte (Dorobanti) sau soseaua Jianu (Aviatorilor).
Intre 1909-1910 este taiata portiunea Bulevardului Dacia, dintre strazile Polona si Aurel
Vlaicu, care initial se numea Bulevardul Nou. Astfel, primarul Vintila Bratianu hotaraste
deschiderea Strazii Dumbrava Rosie, largirea Strazii Polona, amenajarea Pietei Spaniei si
continuarea deschiderii Bulevardului Dacia, artera ce urma sa uneasca Gara de Est cu Gara
de Nord. [Simina Stan, Parcul Ioanid, un muzeu in aer liber]

Bucurestiul are o serie de piete si artere al caror nume este legat de victoriile armatei romane
in Razboiul de independenta (1877-1878), dar exista si serie de spatii care s-ar inscribe in
"filiera latina", care marcheaza originea noastra romana. Cel mai impunator spatiu este
acela al Pietei Romane, punct major pe axa nord-sud a Capitalei, la intersectia unor artere
importante: Bulevardele Lascar Catargiu, Dacia, Magheru si Strada Caderea Bastiliei.

3
Stefan Ciobotarasu
40-E

La inceputul secolului XX, Piata Romana se numea Piata Lascar Catargiu. Se spune ca
numele de Piata Romana vine de la strada Romana, actuala strada Mihai Eminescu.
Incepand cu 1916, cand s-a construiy Academia de Studii Economice, Piata Romana
devine un reper major al Bucurestiului.
Modificare a parcelarului in urma trasarii arterelor a fost de lunga durata. Parcelarul este
diferit, cu terenuri inguste in raport cu adancimea loturilor specific Bucurestiului (loturile cu
case vagon). Racordurile cu tesutul urban mai vechi se fac la intersectiile bulevardelor cu
strazile laterale.

Amplasarea cladirilor se face in general pe aliniament.

4
Stefan Ciobotarasu
40-E

Tot acum ia nastere un ansamblu rezidential de 25 locuinte luxoase dispuse in jurul unui
parc public, pe loturile parcelate din fosta livada Ioanid, fosta gradina Braslea, delimitata
intre Strazile Polona, Dumbrava Rosie, Aurel Vlaicu si Bulevardul Dacia. [Cristina
Woinaroski, Lotizarea si Parcul Ioanid, Editura Simetria, Bucuresti, 2007]
Asa cum reiese din procesul-verbal al sedintei consilierilor comunali din 9 iunie 1909,
edilii au hotarat: „Sistemul admis de noi de a avea un parc public in interior inconjurat de
vile se intrebuinteaza in orasele moderne, unde e o tendinta de a se generaliza, ca avand
avantagii mari din punct de vedere al infrumusetarii oraselor si al hygienei. Aceasta tendinta
se observa in toate tarile civilizate; sa citam cateva exemple: in Londra cu grupa de squaruri
Russel, Torrington, Woburn, Gordon, Tavistok, (…); in Paris parcul Monceaux; in Turin piata
Carlo Felice; in Berlin cu Schonengerg Park, Genthiner si Postdamerstrasse, Rohiners Park
etc.” [Cristina Woinaroski, Lotizarea si Parcul Ioanid, Editura Simetria, Bucuresti, 2007]
Proiectul s-a numit "Blocul de Vile si Gradina Publica Ioanid" si avea un proiect de parcelare,
un regulament de licitatie a terenurilor si un regulament de constructie a caselor. Planul
parcelarii contine multe detalii urbanistice, iar in parc urma sa fie amenajat un lac, un chiosc
si alei, dar si amenajari peisagere. Regulamentul de licitatie al parcelelor era alcatuit din 12
articole si stabilea exact modul in care se vindea parcela si care erau obligatiile noilor
proprietari.
Regulamentul de constructie continea sapte articole prin care se stabilea exact: retragerile
fata de vecinatati, inaltimea maxima la cornisa, stilul cladirilor, amenajarea curtilor lor
interioare, modul de tratare a sptiului verde, tipul de delimitare prin garduri etc. , de aici si
omogenitatea complexului.[Cristina Woinaroski, Lotizarea si Parcul Ioanid, Editura Simetria,
Bucuresti, 2007]
Se presupune ca autorul proiectului ar fi fost fie Ion Mincu, fie arhitectul Ion Dimitrie Berindei
(autorul primelor cartiere rezidentiale dintre bulevardul Aviatorilor si Calea Dorobanti). Vilele
au fost realizate de mari arhitecti printre care Petre Antonescu, Ion Berindei, Grigore
Cerchez, Ernest Doneaud, Ion Mincu, Paul Smarandescu etc. „Din punct de vedere stilistic,
majoritatea vilelor sunt ori in stilul national romanesc, ori in stilul eclectic, la moda in Europa
in acea vreme, academiste sau romantice. Parcul a fost inspirat de arhitectura romantica, in
maniera gradinilor anglo-chineze, cu pavilioane, lac, mici piatete etc., dar arhitectul-autor
este necunoscut.” [Stefan Iancu, Parcul Ioanid, model rezidential inca valabil]
Costurile acestor locuinte, asa cum spunea arhitectul Paul Smarandescu, erau exorbitante:
„imobilul Elenei Sturdza Scheianu din Strada Polona numarul 10 a costat 120.000 lei, iar
casa colonelului Badulescu din Strada Dumbrava Rosie numarul 1, construita in anul 1912,
a costat 130.000 lei”, [Simina Stan, Parcul Ioanid, un muzeu in aer liber] costul a aproximativ
15 locuinte sociale.
Ansamblul de locuinte din Parcul Ioanid capata reputatia de cartier al imbogatitilor.
„Aici stau boierii si parvenitii. Toate casele au perdelele trase pana jos. Pe strada, o liniste
atat de mare incat poti sa auzi, daca asculti cu atentie, cheia in casa de bani, poti sa auzi
fasaitul hartiilor de banca. Nici un restaurant. Nici o carciuma. Nici o bodega. Aici toata
lumea are automobil.” [Simina Stan, Parcul Ioanid, un muzeu in aer liber] —Cartierul din
Parcul Ioanid

Terenul a fost cumparat de librarul Gheorghe Ioanid, care plantase aici 26 de specii de pomi
fructiferi si cultiva legume si zarzavaturi, teren care se afla in apropierea crematoriului si a
gropii de gunoaie. Constantin Bacalbasa descria parcul ca fiind o "gradina de margine de
oras unde se faceau petrecerile, unde mergea lumea sa chefuiasca, unde se intalneau
amorezatii si unde cantau printre tufisuri lautarii".
Din anul 1886, in timpul primarului Em. Protopopescu Pache, incepe sa treaca prin aceasta
zona tramvaiul numarul 8 Oppler-Teilor, care avea traseul: Fabrica de bere-Izvor-Mihai
Voda-Belvedere-Brezoianu-Renasterii-Stirbey Voda-Franclin-Nicolaie Golescu-Alexandru
Lahovari-Armasului-George C. Cantacuzino- Romana-Teilor.
5
Stefan Ciobotarasu
40-E

Planul zonei protejate parcelarea Ioanid

Pe noul Bulevard Dacia, in spatele Parcului Ioanid, in apropierea gropii de gunoi si a

crematorului, se afla noul local al Centralei a II-a telefonica (automata). Constructia are doua
subsoluri, parter si patru etaje. Va cuprinde o sucursala a Postei Centrale, cu ghiseuri pentru
public, serviciul de posta, telegraf, mesagerii si telefon. Centrala a II-a automata va avea 3-
4.000 numere noi telefonice, locuinte pentru functionari si serviciile auxiliare. Cladirea are o
inaltime de peste 20 metri, toata in beton armat.
Fatadele sunt in stil neo-romanesc, in piatra artificiala, iar acoperisul cu tigla, opera a
arhitectului V. G. Stefanescu si executata de Inginerii Aurel Ioanovici si Moccia. In martie
1925 are loc inaugurarea cladirii, costul acesteia ridicandu-se la circa 30 milioane fara
instalatii.

6
Stefan Ciobotarasu
40-E

Mergand pe bulevardul Dacia dinspre Piata Romana catre Calea Mosilor, descoperim pe
partea dreapta Piata Spaniei, o piata rectangulara delimitata de bulevardul Dacia si strada
Dumbrava rosie. Cladirile care inchid spatial pietei formeaza, in mare, fronturi continue.
Spatiul central , un scuar cu fantana si bustul lui Cervantes, este inconjurat de carosabil.
La jumatatea secolului XIX terenul pe care se va realiza Piata Spaniei facea parte din locul
lui Sterie, vecin cu Radu Carciumarul, langa o groapa de nisip, in apropierea maidanului
Preotesi Vaduva si maidanului lui Ceaus David. Este inca o zona rurala, la periferia orasului.

In planul Parcului Ioanid la 1909 apare si zona viitoarei Piete a Spaniei, acolo unde era
Crematoriul de gunoaie al Comunei. Bulevardul Dacia era doar la stadiul de proiect, la fel
ca si parcelarea Ioanid si viitoarele modificari ale tramei stradale.

7
Stefan Ciobotarasu
40-E

Planul cadastral de la 1911

8
Stefan Ciobotarasu
40-E

In Planul cadastral din 1911 al Bucurestiului se vede evolutia din punct de vedere
urbanistic a zonei. Parcelarea Ioanid este deja realizata si un traseu scurt al bulevardului
Dacia. Exista in continuare crematoriul. Acum incepe tranzitia de la amplasarea cladirilor pe
parcela dupa tipologia rurala la ocuparea tipica terenului in urban. Parcelele care predomina
sunt cele inguste, cu deschidere mica la strada, dar care favorizeaza aparitia locuintei-vagon
si dezvoltarea catre urbanitate.

Pe imaginea aeriana din 1927 Piata Spaniei inca nu exista, iar crematoriul inca
functioneaza. Bulevardul Dacia se extinde spre vest aproape de intersectia cu strada Mihai
Eminescu (strada Romana la vremea respectiva). In partea de est se termina in incinta
crematoriului, iar loturile din parcelarea Ioanid sunt deja construite (sunt aproape singurele
constructii de pe noul bulevard).

9
Stefan Ciobotarasu
40-E

Pe Planul de sistematizare a Bucurestiului (1935) se poate vedea includerea

bulevardului si a Pietei Spaniei in propunerea unui inel median de circulatie.

Harta transportului in comun 1938 – cu rosu erau liniile de tramvai, iar cu albastru traseul
autobuzelor

ANALIZA FONDULUI CONSTRUIT

Vila Constantin Gelbescu – Bd. Dacia colt cu Str. Polona nr. 8 -arh. Petre Antonescu

Cladire monument istoric, construita in anul 1912, “in stil eclectic de factura renascentist
franceza, cu elemente decorative baroce”, asezata chiar pe colt.

10
Stefan Ciobotarasu
40-E

Geblescu a cumparat un lot de teren de la George Ioanid si si-a construit propria lui casa, o
vila mare, “caruia unii ii mai spuneau si palat”, chiar in anul in care a sosit la Bucuresti, ca
urmare a castigarii unui loc in Camera Deputatilor.

La nr. 52 -Vila Dr. Petre Herescu (Bd. Dacia 26 in anul 1937)

Vila dr Petre Herescu (Petre Herescu a intemeiat scoala romaneasca de chirurgie renala),
parcela 17, construita de Grigore Cerchez si Al Clavel intre anii 1911 – 1913, folosind stilul
romantic cu elemente neogotice. Cladirea a servit doar ca locuinta si cabinet de consultatii.

Nr. 54 - Vila George Desliu (1912 – 1914) dupa planurile arh. Ernest Doneaud.

Stilul cladirii este cel eclectic, de factura clasicist-franceza. Printre lucrarile lui Ernest
Doneaud se numara Hotelul Lido din Bucuresti, Palatul de Justitie din Ploiesti, Hotelul
Calimanesti etc.
Pe traseul vietii ei, casa a fost gazda Bibliotecii Populare, apoi a Bibliotecii Cehoslovaciei,
azi fiind resedinta ambasadorului Danemarcei.
Bd. Dacia nr. 58 (nr. 32 interbelic) - fosta Vila Constantin Campeanu, proiectata de
arhitectii Victor Asquini si Emil Gunes, construita intre 1921 – 1924

11
Stefan Ciobotarasu
40-E

In stilul ecletismului tarziu al secolului XX, ce imbina decoratii de factura clasicizata cu

elemente post-Art Nouveau si Art Deco. “Averea familiei Campeanu fusese stransa din
afacerile in domeniul petrolului. Cand unul dintre membrii familiei a avut probleme financiare
serioase, a vandut imobilul catre statul Belgian (1932). De atunci, a functionat ca ambasada
a Belgiei.
Vila Aurel Mincu, la nr. 60 (nr. 34 in interbelic)

O vila in stil neoromanesc cu influente bizantine, proiectata de arhitectul Arghir Culina, in

1918. Cu interioare placate cu marmura, lemn masiv sculptat, tavane pictate. Arhitectul
Arghir Culina a proiectat casa in anul 1918 la cererea lui Aurel Mincu, primar al sectorului 4
Verde, actualul sector 1 (din initiativacaruia s-a construit actualul seciul al Primariei sctor 1
din Bd. Banu Manta).

12
Stefan Ciobotarasu
40-E

Nr. 61 Imobil de apartamente Emil Prager – arh. Jean Monda

Ansamblul de trei cladiri proiectate pentru inginerul Emil PRAGER (1888-1985) constituie
una din cele mai placute prezente de pe Bulevardul Dacia. Art Deco-ul elegant, dar nu
extravagant, al ansamblului se face simtit atat in tusele ample (bovindouri, socluri, portal)
cat si in cele de detaliu (brauri zimtate, balustrade din platbanda sau usi si porti cu motive
zimtate sau Streamline).

Portalul monumental de circa 10 metri inaltime inchide incinta. Portalul este foarte elegant
schitat prin asezarea unei traverse intre cele doua corpuri dinspre strada, sprijinind pe
acestea prin intermediul a doua console retrase progresiv. Incinta are coerenta stilistica si
transforma incinta intr-o curte de onoare.

13
Stefan Ciobotarasu
40-E

Bd. Dacia 64 -Colt cu strada Aurel Vlaicu, imobil in care a locuit in ultima parte a vietii
marele om de stiinta
Constantin
Parvulescu (1890 –
1945), astronom,
astrofizician si
profesor universitar,
plus erou al primului
razboi mondial.

Bd. Dacia 66 (fost 42) – Imobil locuinte Theodor Nicolau- arh. Jean Monda

Cladirea proiectata de Jean MONDA la numarul 66 este o mostra de Art Deco de influenta
navala (Streamline) cu fatada principala dominata de un ax
de simetrie, accentuat de portalul de intrare, de un bovindou
inalt de trei niveluri care ilumineaza scara si de catargul-
antena care incoroneaza intreaga cladire. Friza este
inlocuita aici de patru brauri simple, care urmaresc aproape
intregul contur al cladirii.
Registrele riflate, copertina de la intrare, gardul si
balustradele metalice orizontale sustin liniile Streamline.
Fatadele sunt lucrate exclusiv in tencuiala, fara materiale
scumpe, cu detalii ingrijite.

Bulevardul Dacia 71 - Vila Margittay Villa – 1930 – arh. Jean Monda

Una din lucrarile cel mai atent studiate ale lui Jean MONDA. Fatada principala este dominata
de un volum vertical subliniat de o serie de lamele, ritmat desfasurate pe inaltime. compozitia
fatadei fiind echilibrata cu orizontalele registrelor cu ferestre, ale balcoanelor si ale soclului
riflat. Influente Moderniste, cum ar fi registrele continue de ferestre (in locul ferestrei-

14
Stefan Ciobotarasu
40-E

bandou) si fereastrele de colt (chiar daca au stalp pe colt), ii imprumuta o atmosfera actuala
cladirii. Limbajului este Art Deco, utilizat de jean Monda in majoritatea cladirilor sale.
De remarcat feroneria Art Deco, gardul, usile de garaj si balustradele balcoanelor.

Nr. 76-78 Vila Cihoski

Construita in anul 1934, de catre generalul Henri Cihoski erou in razboiul de reintregirea
neamului, cavaler al ordinului Mihai Viteazu, ministru al apararii nationale, exterminat in
1950 in inchisoarea din Sighet.
Casa de la nr. 50 (in 1937) a fost proiectata de arh. Alexandru Savulescu, terminata in 1934.

Pozitia 806 in Lista monumentelor istorice -

Casa Cihoski - Bd. Dacia 76-78
prima jumatate a sec XX

Bd. Dacia 77 – Cladirea Institutului francez

15
Stefan Ciobotarasu
40-E

Cladirea Institului Francez de pe

Bulevardul Dacia, 1939. Foto:
Ilustratiunea Romana

Incepand din 1934 institutul a

functionat intr-o cladire de pe
Bulevardul Dacia nr. 77 (atunci Bd.
Vintila Bratianu 27), construita in
perioada 1909-1910 de arhitectul
roman de origine germana Oscar
Maugsch si cumparata de statul
francez de la familia Olanescu.

Bd. Dacia 79 – Vila Maria Ioanidi- arh.

Ion D. Berindey

Vila eclectica decorata variat, cu o volumetrie asimetrica, dominata de imaginea turnului

dinspre strada. Elemente ceramice, de lemn, si caramida aparenta vopsita alb vin in sprijinul
siluetei elansate a turnuluid e colt.

Bd. Dacia 81 Casele Sabareanu-

Leonida – arh. I.D. Berindei

Familiile Sabareanu si Leonida erau

familii de vaza ale Bucurestilor interbelici, care si-au lasat amprenta asupra orasului
(magazin alimentar Leonida, de langa piata Romana si Muzeul tehnic Dimitrie Leonida).
Sabareanu a fost primar al Sectorului I Galben, printre altele, a fost initiatorul construirii
cladirii (1935-1936) din piata Amzei in care a functionat Primaria Sectorului I Galben, apoi
cea a Sectorului I. Tot el, ca angajat al Primariei, a contribuit la instalarea iluminatului public
in Bucuresti.

16
Stefan Ciobotarasu
40-E

Cele doua familii erau inrudite, doamna Leonida fiind sora lui I. Sabareanu. Aveau bune
legaturi in societatea bucuresteana, fiica familiei Leonida casatorindu-se cu Ion Lahovary,
fiul dintr-o prima casatorie a sotiei lui Constantin Argetoianu.

Dar cea mai importanta personalitate de care este legata cladirea din Bd. Dacia 81 este
arhitectul ei, I.D. Berindei, fiu al lui Dimitrie Berindei, primul arhitect roman care a absolvit
Scoala de Arte Frumoase din Paris .

17
Stefan Ciobotarasu
40-E

Oamenii locului

Cercetand anuarul Abonatilor Societatii Anonime de Telefoane (SAR) din anul 1937, am
descoperit un numar mare de personalitati care au locuit pe Bd. Dacia.
Se vede clar ca era un cartier al oamenilor instariti, al protipendadei Bucurestiului.
Aici locuiau foarte multi doctori, avocati, dar si oameni politici ai vremii si reprezentati ai
mosierimii.

Nr. 3 – arhitectul Romano de Simon

Nr. 9 – Coletta Polizu Micsunesti - nepoata arh. Louis Blanc, casatorita cu George Polizu
Micsunesti

Nr. 10 – Robert Glasberg – architect care a proiectat imobilul de la nr. 12 S+P+3E+M unde
a fost ceruta proiectarea la subsol a unui adapost antiatomic (1936)

Nr. 10 – Laurentiu Onea – senator PNT, fost deputat in Marea Adunare Nationala de la
Alba Iulia
Nr. 11 – general Gr. Berindei
Nr. 11 – Irina Procopiu – doamna de onoare a Reginei Maria intre anii 1914 si 1938.
A tinut cu un jurnal. In care a
descris Romania interbelica, cu
suisurile si coborasurile ei, cu
evenimentele cruciale prin care a
trecut, cu figurile marcante ale
politicii si culturii, cu viata cotidiana
de la Curtea regala si traiul zilnic
alaturi de Regina Maria.
Vila D. Emanoil - Procopiu 1911-
1912 str. Dumbrava Rosie nr. 5
18
Stefan Ciobotarasu
40-E

Nr. 12 – Cristian Orescu – medic care a avut un rol important in ORL

Nr. 15 – Alexandru Cantacuzino Pascanu – comandor aviator, comandantul Aeroportului
Baneasa
Nr. 15 – Virgil Potarca – ministrul al Justitiei, al Agriculturii si al Lucrarilor publice si
Comunicatiilor in guvernele PNT
Nr. 16 – Arion Mihail – ministru plenipotentiar
Nr. 17 – Alexandru Licuta Filitti

Urmas de boier, comandantul escadronului 3 din Regimentul 9

Rosiori, care au atacat trupele germane care ocupasera Craiova
in 1916

Nr. 18 – Savel Radulescu – Diplomat, colaborator apropiat al lui Nicolae Titulescu, al carui
secretar la Societatea Natiunilor a fost incepand cu 1921. Subsecretar de stat in ministerul
Afacerilor Externe in perioada 1932 – 1936.

Nr. 19 – dr. Ion Jovin – intemeietorul oncologiei si radioterapiei, medicul lui Iuliu Maniu
Nr. 19- Stan Vidrigin – inginer
A castigat un concurs pentru proiectul de canalizare al orasului
Timisoara. A fost ales primar al Timisoarei in 1919. Impreuna cu
profesorul Traian Lalescu a fost membru fondator al Scolii
Politehnice din Timisoara. A fost ales, in anul 1921, rector al
Politehncii. In septembrie 1923, pleaca la Bucuresti, la
chemarea administratiei capitale, pentru a ajuta la dezvoltarea
sistemului de apa si canalizare, pe care le-a si administrat. Mai
tarziu este numit director general la Posta si Telecomunicatiile
Romane, apoi director al CFR.

Nr. 21 – Niculae Missir - fost procuror la Tribunalul din Bucuresti

Nr. 25 – Societatea Anonima de Telefoane
Nr. 35 – Ioan N. Fintescu – porfesor universitar, doctor in drept, ministru secretar de sta la
Departamentul Economiei Nationale 1942
Nr. 38 – Hratchia Paniguan – manager local al J. WalterThomson Company – companie
publicitara

19
Stefan Ciobotarasu
40-E

Nr. 39 – Ofelia Santuzza Vladescu (Romano)

O figura remarcabila a spionajului feminin romanesc. Era descendenta dintr-o familie
boiereasca de origine rusa, s-a maritat in 1916 cu avocatul Ion Vladescu, dintr-o familie
boiereasca din Campulung Muscel. Nu a ramas mult timp maritata cu avocatul Ion Vladescu.
S-a infiripat o
legatura intre ea si Gabriel Marinescu, prefect al politiei capitalei si apoi ministru de
interne. Prin aceasta relatie a inceput colaborarea discreta cu S.S.I.
Nr. 41 – Nicolae Gh. Lupu – medic, unul dintre cei mai importanti reprezentati ai medicinii
interne, care preai in 1938 clinica medicala a spitalului Colentina
Nr. 46 – Christodulo Virgil – membru al Coniliului de administratie al Societatii Anonime
Fier si Tub – conform extrasului din Procesul verbal al Adunarii generale ordinare a
actionarilor din 30 iunie 1944 – Monitorul official al Romaniei din 24.07.1944
Nr. 47 – Constantin Vatikioty – primul secretar al Legatiei Greciei
Nr. 49 – Mauriciu Blank – bancher, fondatorul Bancii Marmorosch Blank – probabil
locuinta unuia dintre copii, intrucat Casa Mauriciu Blank se afla in str. Tudor Arghezi nr.7-
9 (fosta Dionisie), casa arhitectul Louis Blanc.
Nr. 50 – Cihoski Henri – general al armatei romane in Primul razboi Mondial.
Dupa razboi a fost inspector general al armatei si Ministru al apararii nationale in Guvernul
lui Iuliu Maniu. A demisionat in urma presupusei implicari in Afacerea Skoda. A semnat
contractul celebrei afaceri "Skoda" prin care a fost prejudiciat financiar statul roman iar
armata romana a primit armament de proasta calitate la preturi
umflate. Arestat in 5/6 mai 1950 – Noaptea demnitarilor.
Nr. 52 – arh. Gh. Popescu
Nr. 52 – Ioan Vasilescu Valjan - avocat, om politic, ziarist,
dramaturg, director al Teatrului National din Bucuresti.

Nr. 54 – Butculescu Marin – reprezentant al automobilelor BMW

Nr. 54 – Dina Petrescu – mama pictorului Costin Petrescu(creatorul marii fresce a
neamului de la Ateneul Roman)
Nr. 81 – Ioan Sabareanu – inginer, Primarul sectorului 8 de Galben
Implicat intr-un proces cu mai multe persoane, toti acuzati de spionaj in favoarea englezilor.
Nr. 105 – Constantin I. Nottara – compositor roman, ful actorului Constantin I. Nottara

Regasim si sediile unor legatii (ambasade):

Legatia Belgiana – Bd. Dacia nr. 32

Lagatia Braziliei – Bd. Dacia nr. 28
Legatia Imperiala a Iranului – Bd. Dacia nr. 12
Resedinta Ministrului Imperiului japoniei – Bd. Dacia nr. 20

Redactia ziarului Siebenburgisch Deutsches Tagenblatt – Bd. Dacia nr. 15

Cabinete medicale si Doctori

20
Stefan Ciobotarasu
40-E

Institutul Medical Chirurgical – Bd. Dacia nr. 25

Dr. chirurg conf. univ. Berceanu dan – Bd. Dacia 25
Dr. interne Lupu G.N. – Bd. Dacia nr. 41
Dr. Interne piept Anghel Mihail – Bd. Dacia nr. 51
Dr. Badescu Al. Alexandru – Bd. Dacia nr. 48
Dr. Brancovici Mihail – Bd. Dacia nr. 26
Dr. Cerchez Cezar- Bd. Dacia nr. 42
Dr. Ciugureanu Daniel – Bd. Dacia nr. 23a
Mamos Savulescu D – Bd. Dacia nr. 23

Avocati
Burghelea Alexandru – la nr.15
Calmuschi Ioan – Bd. Dacia nr. 48
Constantinescu N.P. Ioan - Bd. Dacia nr.38
Elias Randolphe - Bd. Dacia nr.30
Grigoriu C. Alexandru - Bd. Dacia nr.49
Oanea Laurentiu - Bd. Dacia nr.10
Petrovici Vladimir - Bd. Dacia nr.40
Ioan Vasilescu Valjan - Bd. Dacia nr.52

Bulevardul Dacia a fost in perioada interbelica un loc al protipendadei, o zona de lux, cu

cladiri de referinta pentru Bucuresti, realizate de mari arhitecti ai timpului, cu oameni
interesanti si importanti ai societatii.

Bibliografie
• G. Costescu - “Bucurestii Vechiului Regat”, 1944
• Cincinat I. Sfințescu - Studiu asupra Planului General de Sistematizare al Capitalei,
Tipografia Jockey-Club, București, 1919
• https://www.patreon.com/Dosare_secrete
• Marius Ionescu - Mahalaua Tirchileşti, centrul “mitocănimii” Bucureştiului de
secol XIX
• Adrian Majuru- Bucurestii mahalalelor sau periferia ca mod de existenta
• Alexandru ofrim – Strazi vechi din Bucuretsiul de azi
• Constantin c. Giurescu – Istoria Bucurestilor
• George Potra- Din Bucurestii de ieri vol. II aspect urbanistica
• Giuseppe Cina- Bucuresti, de la sat la metropola – identitate urbana sin oi tendinte
• http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Vintila_I._C._Bratianu
• Denis Grigorescu - Povestea fascinantă a vieţii lui Vintilă Brătianu: de la primar al
Capitalei la ministru de Finanţe şi prim-ministru 2017
• Simina Stan, Parcul Ioanid, un muzeu in aer liber
• Cristina Woinaroski, Lotizarea si Parcul Ioanid, Editura Simetria, București, 2007
• Ștefan Iancu, Parcul Ioanid, model rezidențial încă valabil
• jurnalul-national/parcul-ioanid-un-muzeu-in-aer-liber-print-284772.html
• Extras din procesul-verbal al sedintei consilierilor Primariei din 9 iunie 1909
• dr. Alexandru Popescu - Străzile Bucureştilor – mică istorie sentimentală în imagini
(LIII). Pieţele oraşului: Romană
21
Stefan Ciobotarasu
40-E

• Andrei Pippidi - Începuturile Bulevardului Lascăr Catargiu

• Planul Bucureștiului din 1852 realizat de maiorul Borroczyn
• ARCEN a demarat proiectul „Catalog Bucureşti
• https://armyuser.blogspot.com/ Noul local al Centralei a 2-a Telefonică
• Bucurestiul ENERVANT- facebook
• https://www.ideiurbane.ro/
• Oana Marinache - De la Maidanul Stăpânirii la Grădina Icoanei 2013
• Plan de situaţie realizat de arh. Sc. Orăscu în 1850, indicând cu galben proprietatea
sfatului/oraşului. (Sursa: A.N.R., fond M.L.P.)
• Planul cadastral de la 1911
• http://jeanmonda.blogspot.com/
• https://gramho.com/explore-hashtag/jeanmonda
• Luminita Machedon, Ernest Rowland Scoffham - Romanian Modernism: The
Architecture of Bucharest 1920-1940
• Dacia 75, București #patrimoniuromânesc - Patrimoniu și Prejudecată facebook
• Harta transport Bucuresti 1938
• https://www.bucurestiivechisinoi.ro/
• https://www.1001calatorii.ro/comorile-din-jurul-parcului-ioanid/
• LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2015 – Bucureşti
• Pagini de jurnal (1891-1950) - Irina Procopiu - Google Cărți_files
• Abonatii Societatii Anonime de telefoane – august 1937
• Pinterest – fotografii old Bucharest
• Wikipedia
• http://personalitati.araratonline.com/
• www.conacpolizu.ro
• Ghidul Municipiului Bucuresti si comunele limitrofe 1935
• https://www.artmarkhistoricalestate.ro/
• https://viabucuresti.ro/p/ilustratiunea-romana-mai-1939/

22