PLANUL

DE SISTEMATIZARE
$1 DE EXTENSIUNE AL
MUNICIPIULUI
SIBIU

EDITURA MUNICIPIULUI SIBIU

www.dacoromanica.ro
 PLANUL
DE SISTEMATIZARE $1 DE
EXTENSIUNE AL MUNICIPIULUI
SIBIU

Studiu introductiv
pentru proiectul serviciului tehnic al municipiului
In urma insArcinArii
comitetului special redactat de
ALBERT ARZ
Doctor ta gtlinfele de Stat
Prtmnotar al maniciplulut Sibiu

Cu 1 hartA

EDITURA MUNICIPIULUI SIBIU

Krafft i Drotleff s. a. pentru industria graficA

Sibiu 1928

www.dacoromanica.ro
 Este cunoscut, cä legea administrativa prevede, ca in termen
de patru ani dela promulgarea legii adeca pana la 13 lunie 1929
comunele sa stabileasca un plan general d e siste-
matizare, care sa alba In vedere satisfacerea tuturor trebuin-
telor de ordin edilitar, ca alinierea strazilor, deschideri i Infiin-
tad de strazi i piete, alimentare cu apä, canal, iluminat, pavarea,
Infiintari de gradini, parcuri, plantatiuni, mijloacele pentru trans-
portarea populatiunii In comune, locuinte ieftine etc. Planul de
sistematizare va fi Intocmit In vederea desvoltarii, pe care ar
putea sa o ja cinnuna i diferitele sale servicii In viitor.
Primaria municipiului Sibiu Intelegand marea importanta
a acestui program In conformitate cu hotartrile referitoare ale
consiliului comunal a Inceput In anul 1926 Intocmirea proiectelor,
ce s'a terminat la finele anului 1927.
Proiectul s'a tntocmit In vederea celor 4 principii mari ale
urbanismului modern, adeca:
Cir cu 1 a ti e, Infiintarea unei retele de strazi, care asigura
posibilitatea transportului persoanelor i marfurilor In mod
rational, repede i ieftin la toate punctele principale ale
orasului (gara, centrul, targuri, cazarme, abator etc.).
Econo mi e, intocmirea proiectelor, à caror realizare este
posibila ; evitarea proiectelor inutile ; In deosebi evitarea
strazilor inutile sau a strazilor de o latime prea mare ; res-
pectarea punctului acestuia inseamna crutarea sumelor enorme,
cari atunci vor sta la dispozitie pentru scopuri culturale, pe
and in caz contrar vor fi risipite inutil. Principiul economic
are doua laturi i anume : cr u ar e a, propriu zis, adeca in-
laturarea tuturor cheltuelilor inutile si nesocotite si pe de
alta parte preved er ea in vii tor, adeca a pima seama
de evolutia viitoare si a evita prin urmare masurile, cari ar
putea Impiedeca in viitor desvoltarea verosimill
lgi en a, Infiintarea locuintelor salubre si ieftine, influentarea
constructiilor In asa mod ca fiecare locuitor al comunei sa
3

www.dacoromanica.ro
 ajunga la o locuinta salubra ; mai departe Infiintarea tere-
nurilor pentru sport si recreatie In fiecare cartier, Infiintarea
si Intretinerea parcurilor etc.; canal, apaduct etc.
4. Frum us et a, influentarea constructiilor In asa mod, Incat
sa corespunda recerintelor estetice. Frumuseta unui oras nu
depinde de constructii costisitoare, ci de sistemul si ratio-
nalitatea tuturor institutiunilor.
Se poate observa, ca aceste 4 principii stau In legatura cea
mai stransa unul cu altul a§a Incat la fiecare lucrare trebuesc
respectate In intregime.
Pentru orasul. Sibiu In special s'au tinut In vedere de catra
proiectanti Inca urmatoarele principii :
S'a luat In considerare situatia geograf i ca a orasului, care
este situat pe coasta unei terase diluviale din ramificatia car-
patilor la o altitudine de circa 430 m deasupra nivelului
Mari. Raul Cibin Inconjoara orasul In partea nordica pentru
a se revarsa la 30 km distanta In raul Olt. Orasul este In-
conjurat de terenuri agricole, In sud-vest se intinde Dum-
brava", o padure mare cu stejari vechi, care este locul de
recreatie al orasului Intreg ; din aceasta padure se intinde
valea §i parcul Sub Arini" pang la centrul orasului. La o dis-
tanta mai mare de oras sunt situati Carpatii, cari prezinta
un aspect romantic din multe puncte ale orasului. Clima ora-
sului este cam aspra, cu mari schimbari dinteo zi la alta,
Insa In general sanatoasa, adeseori bate vantul In Sibiu, si
anume In mod predominant din sud-est si nord-west (ce se
va respecta la situarea cartierului industrial).
Tot asa s'au respectat ail e de circulatie cu alte comune;
Sibiul este legat Mara de liniile de interes local prin
urmatoarele linii ferate cu reteaua C.F.R.: 1. Linia spre
Copa cu legatura la ClujArad, Brasov. 2. Linia spre Alba-
Iulia cu legatura la Arad si Cluj. 3. Linia prin Turnu-Rosu
la Piatra-Olt cu legatura la Orsova si Bucurasti. Linia Alba-
Iulia SibiuTurnu-Rosu este menita a deveni o linie prin-
cipala de importanta internationala prin panta favorabila a
pasului Turnu-Rosu si legatura proiectata Intre Ramnicul-
4

www.dacoromanica.ro
 ValceaCurtea de ArgesPitesti; linfa aceasta va fi cea mai
buna si ieftina Intre Bucuresti Constanta si Europa de Vest.
Mara de liniile ferate vine In considerare si soseaua na-
tionala si alte drumuri. Cele 3 sosele mai importante duc
paralel cu cane ferate dela Medias - Alba-lulia si Turnu-
Rosu in oras; de importanta mai Insemnata sunt Inca drumurile
spre Cisnadie, Rasinari, Poplaca, ura-mica, Ocna, Gusterita
si Nocrih.
Suburbiile si car ti erele noui, Intre acestea terenurile par-
celate de Reforma Agrara, au trebuit regulate si legate titre
ele si cu centrul.
Ci rcula ti a s'a cuprins Inteun sistem, punandu-se la dis-
pozitie cal de circulatie corespunzatoare atat vehiculelor
cu vitesa mare (automobile, cari dupa parerea specialistilor
vor ILIA o desvoltare mare In viitor Intrecand In scurt timp
Insemnatatea tramvaielor si altor vehicule), cat si vehiculelor
de transport pentru mat-furl si poveri, cat si pentru p er-
soan e, cari pana acum In orasele moderne au fost neglijate
si expuse primejdiilor circulatiei; in viitor se vor Infiinta
trotuare si drumuri pentru persoane separate de drumurile
de circulatie, plantate cu pomi etc.
S'a dispozat reteaua s tr Azilor astfel facandu-se cat po-
sibil economii la Infiintarea si constructia strazilor noui, po-
duri, etc.; de altcum s'au evitat incrucisari periculoase si
strazi prapastioase.
Ca r ti er e 1 e pentru comerciu, industrie, locuinte, muncitori
sunt situate In mod rational, igienic si dupa principiile
sociale.
La aseiarea cartierelor s'a tinut seama de populatia actuala de
circa 45.000, si de o desvoltare pana la 100.000; s'a luat In con-
siderare, ea Sibiul are uzina electrica si ca introducerea gazului
metan din Medias este proiectata, ca exista o industrie locala
intensa; ca ramurile de industrie stint bine fondate si au un viitor
asigurat. S'au luat In considerare obiceiurile populatiunéi, careia
d. e. nu-i place de a locul In case mari, si ca multi locuitori In su-
burbii prefera un tip de casa rurala cu curte, grajd i remiza.
5

www.dacoromanica.ro
 Proiectul planului de sistematizare, In conformitate cu prin-
cipiile expuse, consta din douà TAO. Cea dintaiu planul fun-
damental cuprinde: 1. Reteaua cailor de circulatie principala.
2. Situarea parcurilor, plantatiunilor etc. 3. Sistemul general al
cartierelor (comerciu, industrie, locuinte etc.). Partea a doua
planul de parcelare §i de aliniere se ocupa atunci mai aproape
cu singuraticele cartiere, cu alinierea §i deschiderea strazilor, cu
situarea edificiilor publice etc.
Proiectul planului fundamental prevede In ceeace prive§te
Im p At. tir ea
ti er car,
e I or, ca centrul sa-§i pastreze aspectul
comercial. Aici sunt concentrate edificii publice §i culturale: Pri-
maria, prefectura, tribunalul, administratia financiara, bisericile
principale, palatul mitropolitan, palatul episcopului luteran, mu-
zeele, corpul de armata etc. Pentru industrie este prevazut arealul
la nord-est. dincolo de unja principala. Partea de dincolo de raul
Cibin §i partea estica a oraplui, sunt destinate pentru locuinte
mici §i case cu curte §i grajd. Partea din sud-vest este desti-
nata pentru vile, case de functionari, ofiteri etc.
Cu privire la circulatie, proiectul mentine liniile fe-
rate, adaugand numai cateva halte In locuri potrivite §i preva-
zand mutarea Orel de manevrare cu depoul ma§inilor etc. In
afara de ora.
Mai Insemnate schimbari sunt proiectate cu privire la re-
teaua §oselelor §i strazilor mari de circulatie. Pentru a lega cele
3 izvoare de circulatie, adeca §oseaua spre Alba lulia, spre Media§
§i spre Turnu-Ro§u In mod irepro§abil fail atingerea centrului
oraplui s'a prevazut o §osei de centura, care inconjoara ora§ul
In partea vestica la o distanta de circa 15 km de centru §i pe
care vehiculele moderne (automobilul) Isi pot desvolta viteze
maxime fait a periclita circulatia vehiculelor interne. Soseaua
aceasta de centura §i continuarea ei prin strazile In partea estica
a ora§ului leaga toate §oselele, cari duc dela tara In ora § in
total zece afara de drumuri de camp etc. In interiorul acestui
cerc mare se Intinde reteaua strazilor ora§ene§ti In a§a mod, ca
dela centura exterioara duc §ase §osele la centura interioara, care
Inconjoari centrul ora§ului (cetatea); dela centura interioara infra
6

www.dacoromanica.ro
In centru patru strazi principale. Principiul stabilit la trasarea
acestor linii de circulatie este infiintarea legaturei MA ocoluri
mari la diferitele puncte de comunicatie principale ale oraplui,
ca gara C. F. R. §i diferitele pieti de targ etc. Spatiile Intre
aceste cai principale prezinta cartierele cu strazile strict nece-.
sare de comunicare intrinseca. Prin metoda sistematica de baraj,
ca e§alonarea strazilor de cartiere, este impus In mod automatic
vehiculelor, cad nu au scopul de a infra in aceste cartiere, a
lua cursa pe ale principale. Cel mai mare avantaj, ce rezultä
din trasarea retelei de cal principale In acest mod rational §i
sistematic §i din reducerea lungimei totale a acestor strazi la o
masura strict necesara, reiese, ca toate aceste cal principale pot
fi executate in modul cel mai potrivit pentru circulatie, pavate
§i asfaltate cu aplicarea celor mai moderne metode §i intreti-
flute in mod irepro§abil; prin reducerea lungimei totale sumele
necesare vor ramanea In limitele moderate. Prin modul construc-
tiunei cat §i al tntretinerii acestor strazi, se va elimina calamitatea
prafului, un moment, care este de cea mai mare importanta din
punct de vedere igienic, §i cu deosebire Inteun ora § ca Sibiul,
In care bate a§a mult vantul. Celelalte strazi se vor construi
dupa necesitate In mod mai simplu §i mai ieftin.
Independent de reteaua strazilor principale pentru comuni-
catia vehiculelor, se intinde In ora § o alta retea, reteaua
parcurilor, aleelor, plantatiunilor. Principiul este: men-
tinerea parcurilor existente, Infiintarea de parcuri noui, a§a ca
in fiecare cartier sa fie un teren de sport §i recreatie; aceste
terenuri vor fi legate Inteansele prin alee. Prin aceste alee lo-
cuitorii vor ajunge nemole§tati de circulatia mare, dela lo-
cuintele lor la toate punctele importante ale oraplui. Toate in-
stittitiunile Cu scop cultural, ca: §coli, spitale, cinematografe,
teatre etc., vor fi situate la aceste terenuri verzi pe cand pe
de alta parte gara, fabricile, abatorul etc., sunt situate langa
strazile principale. Proiectul propune regularea §i plantarea ma-
lurilor raului Cibin; infiintarea unei bai cu teren de sport (plaga")
pe matca veche a raului; infiintarea unui parc nou In sudul ora-
§ului etc. Pe terenul de exercitii militare este prevAzuta insta-
7

www.dacoromanica.ro
latiunea aerodromului pentru a intercali Sibiul prin aceasta
cu reteaua liniilor aeronautice a Romaniei Mari, cum va fi legat
prin strazile sale bine executate In releaua cailor principale
pentru circulatia automobilelor.
Atat ar fi de observat referitor la partea Intaia a planului
de sistematizare; partea a doua care contine Impartirea si par-
celarea cartierelor in detail ar fi fost o problema usoara, daca
orasul ar fi proprietarul terenurilor virane In chestie. Insa prin
parcelarile executate de particulari In timpul dupa rasboiu
respectarea suficienta a recerintelor edilitare i urbanistice, si In
deosebi prin Reforma Agrara, care a distribuit In Sibiu vre-o
2000 locuri de case (1), s'au Ingreunat problemele planului de
sistematizare in mod considerabil. Parcelarile Reformei Agrare
s'au facut la planeta fara a se lua in considerare ondulatiunile
terenului etc., s'au Infiintat pieti färä scop si strazi inutile. Dar
afara de aceasta vine In consideratie ca loturile distribuite sunt
de fapt p art el e de camp" nu locuri de case", filndca
aceste partele se gasesc earl din ora färä strada, fará apa,
canal, lumina etc. lnzestrarea acestor parcele cu lucrarile edili-
tare ar Inghill sume enorme, ce nici Statul, nici comuna, nici
proprietarii n'ar putea sa le supoarte. Impartirea terenurilor ex-
propriate s'a facut In mod nesocotit asa a circa 80° din teren
s'a impartit In parcele si restul de 20 70 (a cincea parte!) s'a
destinat pentru drumuri si strazi. Proiectul nou propune o re-
vizuire a parcelarilor fail a schimba numarul si marimea par-
celelor, In asa fel ca numai cam l2 7 din teren vor fi strazi si
restul se poate crutà pentru edificii publice, ca scoli etc., sau
pentru plantatiuni. Aceasta crutare considerabila rezulta numai
din rationalitatea sistemului de parcelare. Planul de sistema-
tizare a luat toate aceste constatari in considerare si primaria
cautand de a veni in ajutorul improprietaritilor a adoptat princi-
piile continute In memoriul alaturat.

www.dacoromanica.ro
 MEMORIUL MUNICIPIULUI SIBIU
referitor la revizuirea parceldrilor facute in urma
Reformei Agrare.

Prin Reforma Agrard s'au distribuit pe hotarul municipiului

Sibiu 2011 loturi de case de ate 900-1000 metri Wrap In
9 grupuri in jurul orasului.
Suprafata totald a terenului parcelat este circa 250 ha,
adecd In relatie cu orasul intern (orasul de sus si de jos), care
are o suprafatd de 100 ha de 21/2 ori mai mare.
Acest teren s'a ImpArtit In asA mod, ca au rezultat
192 ha (334 jug.) locuri de case . , . 786%
46 (80 jug.) strazi si piete . .
. 189%
8 (10 jug.) parcuri etc. . . . . 25%
(pentru parcuri s'au destinat numai terenurile, cari nu pot fi
folosite pentru constructii, surpdturi etc.).
Lungimea totAld a strdzilor nou proiectate este de 38.155 m.
Mara de aceasta, parcelarea foloseste Incd 11.420 m strazi exis-
tente, cari trebuie modificate In parte.
Constructia caselor pe loturile Ref. Agr. a inceput In anul
1925; !And la finele anului 1927 s'au ridicat constructii numai pe
329 loturi; dintre aceste constructii sunt Insa
44 vile si case solide, definitive
112 locuinte mici (tip tardnesc)
27 case cu o singurd camerd
46 constructiuni provizorii, din lemn, si altele
neserioase.
In primile luni dupd Improprietarire, criza de locuinte a
Indemnat o parte a Improprietdritilor, cari nu au avut locuinte,
sau a cdror loturi au fost situate mai favorabil, ca sd con-
9

www.dacoromanica.ro
struiasca pe loturile primite, Intrucat au avut putinta material&
big dup./ scurt timp s'a putut constata o stagnatiune, care
este motivata si prin criza generala economic/ de azi. Daca
cercetam lista improprietaritilor, aflam a cei mai multi se gasesc
intrio situatie materiala restransa, asa a Wand In vedere si im-
posibilitatea unui Imprumut convenabil nu se poate spera, ca
multi a fie in stare de a construi In viitorul apropiat. Adeca
trebuie sa presupunem, ca dintre cei 2011 Improprietariti nu vor
construl decat cam putini In anii proximi.
Din aceasta reiese ciar, a este atat In interesul general,
cat si in interesul particular al Improprietaritilor, ca construc-
tiunile putine, ce se vor ridica, sa fie aduse cat mai apropiate la
oras si dui)/ posibilitate una langa alta si nu risipite pe In-
tregul teritoriu parcelat.
Aceasta este primul m otiv imp erati v, care face nece-
sara o reviziune a parcelarilor facute In urma Reformei Agrare.
Intentiunea Reformei Agrare, de a face un bine tuturor,
cari au simtit dorinta de a poseda un camin propriu, aceasta
intentiune nobila s'a schimbat prin executarea nesocotita Inteun
dar de o valoare problematica.
Zelul autoritatilor de a executa Improprietarirea si bucuria
celor Improprietariti pentru loturile primite a orbit pe toata lumea
si nu a socotit nimenea sarcinele enorme, cari rezulta din des-
chiderea atator terenuri noui pentru contructii, si la desordinea,
ce Inseamna aceasta pentru administratia si finantele comunei.
Primaria a observat cu grije evolutia chestiunei, insa nu a fost
in stare de a o Impiedeca; nici propunerile sale pentru o mai
buna Impartire a loturilor nu s'a luat in considerare.
Ar fi fost foarte usor de a preven1 inconvenientele mentio-
nate, daca Comisia Agrara nu i-ar fi dat un lot anumit fiecarui
Improprietarit, ci numai un aviz un drept la un lot, cu
dispozitia, ca predarea lotului se face numai atunci, and cel in
drept Incepe cu constructia; prin aceasta ar fi fost asigurata o
extensiune sanatoasa treptata a orasului si ar fi fost posibila exe-
cutarea lucrarilor edilitare (constructia strazilor, apaductului, cana-
lului) deodata cu constructia caselor!
10

www.dacoromanica.ro
 Mara de cele putine loturi, cari se gasesc la strazi con-
struite cea mai mare parte a loturilor se afla Inteadevar pe
camp, fail strada, fall apa, fara lumina, fara canal, fara pro-
tectiune politieneasca. Executarea lucrarilor edilitare pentru In-
tregul teren de 2011 loturi ar cere sume enorme.
(Dupa o calculare aproximativa:
pentru constructia strazilor 463.319 m Wrap cu cate
400 Lei m. p. circa 180 milioane Lei
pentru apaduct circa 50.000 m cu cate 800 Lei = 40 mil. Lei
pentru canalizare circa 50.000m cu cate 1200 = 60
adeca pe fiecare lot 140.000 Lei).
Aceste sume nu le poate suporti deodata nici ob§tea Im-
proprietaritilor, nici municipiul. Irma nu este insuportabila suma
respectiva pentru o strada, and toate loturile acestei strazi sunt
dejà construite §i locuite.
Chiar §i In acest caz cotizatiunile, cari trebuie sa le pre-
steze tmproprietaritii, vor fi Inca considerabile. Ele se pot mic§orà
Insa daca se revizuie§te parcelarea In acel sens, ca suprafata
strazilor (lungimea §i latimea lor) sa fie redusa la o masura
strict necesara.
Cu acest prilej ar fi posibil de-a corige §i directiunile
(traseul) strazilor In conformitate cu ondulatiunile terenului.
(Dui:4 planul Reformei Agrare exista strazi a§a de repezi ca
circulatia pe ele ar fi imposibila, §i constructia lór ar cere
cheltueli enorme fara rost.) Mai departe ar fi posibil §i a da
unui numar considerabil al loturilor o configuratiune mai buna
0 o situatie mai igienica Inspre soare. Acesta este al doilea
motiv temeinic pentru o revizuire a parcelarilor.
Luand In considerare aceste motive puternice, principiile
pentru revizuirea parcelarilor vor fi urmatoarele:
1. A cauta o cale dreapta §i convenabila pentru a grupà lo-
turile acelora dintre improprietaritii, cari au vointa §i sunt
§i In stare de a construl In curand, in cateva cartiere apro-
plate de ora § (d. e. la fiecare grupa de Reforma Agrara
cate o stradA).
11

www.dacoromanica.ro
 A mic§ora cheltuelile pentru lucrarile edilitare
§i prin urm are §i cotizatiunile Improprietari-
tilor la sume suportabile.
A elimina gre§elile planurilor existente §i a cauta de a corige
traseul strazilor §i configuratiunea §i situatiunea loturilor ne-
favorabile.

Starea aceasta a chestiunei este cunoscuta §i Ministerului

de Interne, care prin ordonanta No. 5893 C din 18 Aprilie 1927
a oprit eliberarea autorizatiunilor de constructii pe loturile par-
celate de consilieratele agricole pana and se va gasl o solu-
tiune rationala a chestiunei.
Ministerul motiveaza ordonanta cu urmatoarele cuvinte, ba-
zandu-se pe opinunea Consiliului tehnic superior, adeca a forului
cel mai Malt §i cel mai competent In aceasta privinta:
Consiliul tehnic superior de pe langa Ministerul Lucrarilor
Publice a observat, cu ocazia examinarii planurilor de sistema-
tizare ale diferitelor comune urbane din Transilvania, ca In timpul
din urma s'a impus ora§elor o extindere dezordonata
§i incompatibila cu nevoile lor, prin parcelarea te-
renurilor rezultate din exproprierile executate de
consili erate le agricole In bazalegii pentru reforma agrara
din Transilvania din 30 lulie 1921.
Aceasta stare de lucruri a determinat Con sili ul tehnic
superior sa opineze prin jurnalul No. 305 din §edinta dela
28 lulie, Intre altele ca:
Este absolut necesar ca fiecare ora § sa-§i limi-
teze perimetrul sau, sausuprafata destinata cla-
dirilor In conformitate cu rezultatele studiilor, ce se vor
face In acest scop, avandu-se In vedere densitatea popula-
tiei etc.
Este indispensabil ca fiecare ora § sa Intoc-
measca cat de curand planul de sistematizare
§i extensiune, In cadrul caruia sa se efectueze
once parcelan i sau cladiri.
12

www.dacoromanica.ro
 Este necesar a se face din partea administratiilor comunale
un control riguros i a se exercità o politie severd cu privire
la Ingrddirile ce se executd, sau clddirile ce se ridicd fail
autorizatiunea organelor tehnice competente.
Este indispensabil ca Ministerul de Interne sd se pund de
acord cu Ministerul de Agriculturd asupra parceldrii tere-
nurilor rezultate din exproprieri, In imediata apropriere a
ora§elor, terenuri ce sunt necesare de multe ori pentru a
formd zone plantate de oprire a extinderii ora-
elor, terenuri ce se parceleazA de Ministerul de Agricul-
turd, fArd a tine seam& de interesele ora§elor, cdrora li se
impune asffel o extindere dezordonatd §i incompatibild cu
nevoile lor 0 cu totul neconformA cu vederile Consiliului
tehnic superior, organ de Stat anume Infiintat pentru direc-
tivele §i controlul tehnic al sistematizArii ora§elor §i comunelor
urbane In general."

Pentru a gds1 solutiunea rationald a chestiunei, primAria

municipiului Sibiu propune urrngtorul procedeu:
1. PrimAria Intocme0e pentru fiecare grupd de loturi de case,
parcelate In urma Reformei Agrare, un nou plan In confor-
mitate cu planul general de sistematizare al ora§ului. Cu
acest prilej se va respectà numdrul i suprafata parce-
lelor, adecA planul revizuit va ardtà un numAr egal de
parcele cu suprafete egale. Sistemul strdzilor Insd se va
schimbX In mod rational, a§A cd din punct de vedere eco-
nomic sd se reducA lungimea §i lAtimea cdilor de circulatie
la o mdsurd strict necesard; trasarea strAzilor se va face
In mod rational In conformitate cu principiile urbanismului
0 cu considerare la ondulatiunile terenului. Acest plan nou
va rdmAned deocamdatd numai un proiect In arhiva muni-
cipiului. Proprietarii I0 pdstreazd loturile, cari Insd se con-
siderd ca p arc el e de cam p", §i cari pot fi folosite ca
grAdini sau pd0ine etc., pe cari se pot ridicA eventual ghe-
rete provizorii, dar constructia caselor pe ele este oprità,
13

www.dacoromanica.ro
 (in conformitate du ordonanta Min. de Interne No. 5803 C.
din 18 Aprilie 1927, vezi sus).
2. Pentru a face din acest t er en de cam p" un t eren bun
pentru con str u i t" proprietarii unei parti a terenului
(vecinii) se vor Intelege Intre sine §i vor Inainta primariei
o cerere pentru declararea terenului respectiv de bun pentru
construit
In conformitate cu art. 247 al legii pentru unificarea ad-
ministrativa este suficient daca o 'mina parte a proprietarilor cad
de acord, minoritatea fiind nevoita de a urma hotarIrea majori-
alit Pe baza cererei, primaria va cerceta In conformitate cu
planul general de sistemizare, daca terenul din chestiune qi stra-
zile propuse au o buna legatura cu partile ora§ului deja cladite
qi va calcula sumele necesare pentru executarea lucrarilor edi-
litare pentru terenul respectiv cat §i cotizatiunea pentru fiecare
parcela In parte. Dupa ce majoritatea proprietarilor respectivi
va fi consimtit la planul primariei, se va executa revizuirea par-
celarii In natura, conform proiectului (vezi pct. 1). Daca va fi
cazul, se va schimba traseul strazilor §i granitele parcelelor,
pastrand fiecare proprietar suprafata egala. Primaria va DA In
posesiune reteaua strazilor §i va ordona executarea lucrarilor
edilitare, conform Intelegerei fixate cu proprietarii, aprobate de
Consiliul comunal 9i In masura achitarii cotizatiunilor de catre
cei obligati.
§i cu acest prilej se va tinde Intfacolo, ca loturile acelora
dintre proprietarii terenului respectiv, cari au vointa §i putinta
de a construl In curand, sa fie grupati pe cat posibil MO
olalta. Detaliile se vor fixa de catre grupa proprietarilor §i pri-
marie din caz In caz. Consiliul comunal va aproba stipulatiunile
numai daca sunt In conformitate cu planul general de sistemati-
zare 9i cu principiile urbanistice moderne.

14

www.dacoromanica.ro
 rteDiAS

CARTint DE IN DUSTPIE.

(0 MU NA
GUSTERiTik

..... OC NA

'
R "nALTA
C 1,1k. :

q I

COMUNA
op,\X
TUIINISORT

MALTA

\.

.. .
"
P.'
5q9-

*
t t \ CAI DE CiRCULATIC
in Tr ii
c ENtRALi. ,
PROIECTATE615TENT E t :\
t ,
. .....
:

1,f:':::::¡'' PLANTATIUNII,PARCURI,TERENURI PT. SPORT SI RECREATiE

eg - i 1

JERENURI PARCELATE DE REFORMA AGRARA I i

:csisNioie i 11,rrna %
ft,IP`" s5.1 .,:r .sra
SiBiU LA 2.5.47
, /

ANTEPROiECT PENTRU PLAN DE

B. SISTEMATIZARE 1 9 2 7.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro