UNIVERSITATEA TEHNIC DIN CLUJ NAPOCA FACULTATEA DE CONSTRUCTII

PROIECT MANAGEMENT URBAN

MUNICIPIUL BISTRITA

ef Lucrri dr. ing. Cadar Rodica

Pozitia geografica:
In contextul teritoriului national: se afl n partea de nord a rii, n apropierea graniei cu Ucraina i la zona de contact dintre regiunile istorice Transilvania i Moldova. In contextul teritoriului Regiunii Nord-Vest (Transilvania de Nord): este un centru urban relativ periferic, al cincilea ca mrime din regiune. In contextul teritoriului judeean: este reedina judeului Bistria Nsud, principalul centru urban, administrativ, economic i cultural al acestuia.

Studiul dendrografic indica pentru Bistrita incadrarea in ordinul II ,ceea ce inseamna un spatiu functional larg la nivel interjudetean si judetean ,cu perspective de a deveni un centru de importanta nationala.

Istoric-date cronologice
1264- Bistrita este atestata documentar prima oara ca oras. 1353: Orasul capata dreptul de a organiza un targ anual. 1409: Sigismund de Luxemburg acorda bistritenilor dreptul de a ridica ziduri de aparare in jurul orasului. 1465: incepe constructia sistemului de fortificatie al Bistritei. 1485:prima centura a zidurilor de aparare cu 13 tunuri si un bastion. Sec. al XV-lea : se ridica noi constructii din piatra sau caramida in locul celor preponderent din lemn. Sec. al XVI-lea: apogeul dezvoltarii urbanistice medievale. Sec. al XIX-lea: modificarea zonelor de locuire si a orasului in general. 1913: A fost inaugurata uzina electrica, s-a introdus in oras iluminatul electric si s-a definitivat sistemul de canalizare. 1950: a luat fiinta Sfatul Popular al orasului. 1968: Consiliul Popular Bistrita. 1979: orasul Bistrita a fost ridicat la rangul de municipiu.

Teoria care sta la baza aparitiei orasului Bistrita este cea a apararii.

Sate aflate in administratie: Unirea (5 km) Sltinia (10 km) Ghinda (8km) Viioara (5 km) Sigmir (6 km) Srata (10 km).

Localitati limitrofe: Dumitra Tarpiu Sieu-Magherus Mariselu Jelna Livezile

Suprafata: Intravilan: Extravilan:

14744,7 ha 2560,3 ha 12184,4 ha

OBIECTIVE PROTEJATE
Cladirile cu valoare arhitecturala sau istorica precum si siturile arheologice sunt inventariate si publicate in Lista Monumentelor Istorice 2004, si protejate de catre Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National BistritaNasaud, serviciul public deconcentrat al Ministerului Culturii si Cultelor, cu personalitate juridica.

<-Turnul Dogarilor

Biserica Evanghelica->

<-Casa de Cultura George Cosbuc

Sinagoga

^ |

Complexul Sugalete

ZONE PROTEJATE
In municipiul Bistrita exista doua arii protejate de interes local, ambele situate in zona de actiune urbana:
Parcul municipal Bistrita, declarat in baza deciziei nr. 58/1976 a Consiliului Judetean si reconfirmat prin Hotararea nr. 3/1995, are o suprafata de 7 ha din care 5 ha cu statut de arie protejata de interes judetean aflat in administratia Consiliului Local Bistrita. Suprafata spatiilor verzi din parc se imparte in 76 de parcele de diferite marimi si totalizeaza 1487 de arbori si 352 arbusti. Pe arterele de circulatie sunt plantati arbori de aliniament,iar in zonele cu plantatii florale se folosesc anual circa 220.000 plante anuale si bienale. Gradina dendrologica a Colegiului National Liviu Rebreanu , declarata in baza deciziei nr. 58/1976 a Consiliului Judetean si reconfirmat prin Hotararea nr. 3/1995, se intinde pe o suprafata de 1 ha. Gradina se afla in administratia Colegiului National Liviu Rebreanu si contine specii valoroase de arbori si plante.

Functia comerciala a orasului a parcurs o distanta lunga de la functia sa istorica de targ regional pana la aproape 500 milioane de euro ,cat s-a inregistrat valoarea cifrei de afaceri a firmelor bistritene care s-au indeletnicit cu comertul in 2007.

ZONE INDUSTRIALE
Prima platform industrial a Municipiului Bistria este situat n partea de nord a oraului, fiind delimitat de Drumul Cetii, Drumul Sigmirului, Str. Subcetate, Str. Zefirului i calea ferat si contine: IPROEB S.A. ,POLIMED S.R.L, REMAT S.A., ROMBAT S.A., TRANSMIXT S.A.,LEONI WIRING SYSTEMS RO S.A. n partea de sud a oraului, la ieirea ctre Viioara, ntre podul peste calea ferat, rul Bistria i Drumul Sigmirului exist o mic platform industrial i de servicii, cu diverse funciuni:

-MOIAN TRANSIMPEX S.R.L. transporturi - ROMBAT AUTOMOBILE S.R.L. showroom auto - ROMFULDA PROD S.R.L. comer - TEHNOPROD PLAST S.R.L. mase plastice - TOPAZ GRUP mase plastice

Zona central a municipiului este una relativ bine delimitat i cu funciuni complexe (politico-administrative, comerciale, turistice i religioase), fiind elementul definitoriu al oraului. Aceasta se mparte n centrul vechi, ce corespunde vechii fortificaii (ntre Parcul Municipal, Str. Dogarilor, Bd. Republicii, Piaa Petru Rare i Str. Ecaterina Teodoroiu) i centrul nou, sistematizat n perioada comunist, care apare ca o fie estic a centrului istoric. Specificul local l reprezint pasajele, alei de legtur ntre strzile majore din nucleul istoric, cu un aer medieval.
Astfel, nucleul central, cu zona istoric i centrul civic, cu principalele funciuni de interes public, este unul bine definit i delimitat de principalele ci de comunicaii care strbat oraul pe direcia nord-sud, respectiv est-vest. Zona central este flancat radial de zone rezideniale formate din ansambluri de blocuri construite n perioada 1960-1990. n prezent, se afl n derulare o serie de investiii publice finanate din fonduri europene, respectiv private, care vor influena semnificativ spaiul urban central: Regenerarea urban a centrului istoric AXA TURISTICA 1, 2,3 (reabilitarea pasajelor din centrul istoric); Reabilitarea i modernizarea cldirii monument istoric de categoria A n care funcioneaz Centrul Cultural Municipal George Cobuc. Restaurarea i consolidarea cldirii situat pe str. Nicolae Titulescu, nr. 8 monument istoric de categoria A Casa cu Lei i transformarea sa n Centru de art tradiional;

ZONA CENTRALA

In total, in zona de actiune urbana se gasesc: 6 biserici, 156 case, 6 licee si scoli, 1 muzeu, 1 bust, 4 vestigii istorice, 8 situri arheologice, 1 societate agricola si alte monumente.

ANALIZA
PUNCTE SLABE
Fatadele blocurilor din zona centrala Locuinte cu risc seismic si gradul de uzura avansata Cersetoria in zona centrului istoric Ocuparea spatiilor comune ale unor imobile cu constructii ridicate fara autorizatie Depuneri necontrolate de deseuri si moloz in jurul imobilelor Nivel ridicat al poluarii atmosferice provenite din traficul rutier de-a lungul axei de circulatie principale.

PUNCTE TARI
Extinderea invatamantului universitar Aparitia zonelor rezidentiale Oras infratit cu: L'Aquila, Italia Besanon, Frana (1997) Montreuil , Frana (1993) Zielona Gra, Polonia (2001) Columbus, Georgia, United States (2003) Herzogenrath, Germania (2005) Dezvoltarea moderna a arhitecturii peisagistice

SISTEMUL DE TRANSPORT
Infrastructura rutier Dezvoltarea urban a municipiului Bistria n urmtoarea perioad, este strns legat de dezvoltarea infrastructurii rutiere, att n municipiul Bistria ct i n cele ase localiti componente: Ghinda, Srata, Sigmir, Sltinia, Unirea i Viioara.

Cile rutiere principale sunt: Drumul european: E58

(Cluj-Napoca Dej Bistria).

Drumurile Naionale: DN17 (Bistria Vatra Dornei) DN15A (Bistria Reghin Tg.Mure - Bucureti) DN170 (Bistria Nsud Salva Valea Izei

DN17 strabate :Bulevardul Independentei, Bulevardul Republicii si Calea Moldovei; DJ151:Str. Soarelui, Str. Sigmirului, Drumul Cetatii; SISTEMUL DE TRANSPORT DJ173:Drumul Jelnei; DJ173C:Str.Mihai Viteazul, Str. Valea Budacului

Bulevardul Independenteistr de categoria a II-a

Str. ArtarilorCategoria a III-a

Str. Albert BergerCategoria IV-a

TRANSPORTUL PUBLIC
Transportul public n comun din Municipiul Bistria este organizat pe 14 trasee de transport public local care nsumeaz circa 200 km, cu 155 de staii i dispune de un parc auto format din: o 28 de autobuze, cu o uzur medie de 50%; o 32 de microbuze, cu o uzur medie de 20%; Municipiul Bistria are o reea dens de trasee de transport n comun, care asigur legtura, att pe direcia nord-sud, ct i est-vest ntre diferitele zone rezideniale,industriale ale oraului i zona central. De asemenea, toate satele componente sunt legate de Bistria prin cel puin un traseu. Operatorul de transport n comun este societatea S.C. Transmixt S.A.

De asemenea exist circa 300 de licene de taxi, firmele de profil practicnd preuri foarte atractive i concurnd reeaua de transport n comun, mai ales prin prisma faptului c au staii n apropierea celor de transport public.

TRANSMIXT S.A. BISTRITA

TRANSPORTUL FEROVIAR
Orasul Bistrita impreuna cu localitatile componente se afla in vecinatatea confluentei dintre doua magistrale de cale ferata 400 si 406. Transportul inspre si dinspre Municipiul Bistrita si localitatile componente se face pe reteaua feroviara existenta, care cuprinde urmatoarele ramuri: Magistrala 400, care trece prin Saratel. Magistrala 406, care trece prin Saratel si Bistrita.

Municipiul Bistrita, prin racordarea acestor doua magistrale la reteaua nationala de cai ferate, Are legaturi practic cu toate orasele importante ale tarii, inclusiv cu Municipiul Bucuresti.

DEMOGRAFIE
ncepnd cu anul 1912 numrul populaiei municipiului Bistria a crescut gradual pn n 1966 cnd s-a dublat aproape (de la 13,236 locuitori n 1912 la 25.519 locuitori n 1966). n anul 1930, populaia oraului era de 14.128 de locuitori, dintre care 5.660 romni, 4.461 germani, 2.177 evrei, 1.363 maghiari .a. n perioada 1966-1977 ntr-un singur deceniu - a avut loc o cretere comparabil cu cea din intervalul 1912-1966 (54 de ani), de 25.519 la 44.339 o cretere cu 57,55%. Numrul maxim de locuitori s-a nregistrat la recensmntul din 1992, cnd numrul populaiei ajunge la 87.710 locuitori. n deceniul urmtor, populaia scade la 81.259 locuitori. n prezent populaia total a municipiului Bistria este de 89.492 locuitori, din care: femei 45.916 si brbai 43. 576. Creterea vertiginoas din anii comunismului se datoreaz industrializrii forate i exodului populaiei din mediul rural. Dup anul 1992, numrul populaiei scade pentru prima dat cu 7,36% din mai multe cauze, cum ar fi: reducerea semnificativ a activitilor industriale i rentoarcerea n mediul rural, emigrarea n Occident pentru munc, n condiiile liberalizrii circulaiei forei de munc i scderii natalitii ca urmare a liberalizrii avorturilor.

Din punct de vedere confesional, populaia Bistriei este alctuit din: 67.138 Ortodoci (19 biserici) 4.172 Catolici (4 biserici) 867 Baptiti (4 biserici) 3. 613 Penticostali (4 biserici) 110 Nedeclarai 77 Atei 5.282 Alte religii (7 biserici) Structura pe etnii: Romni 73.613 Maghiari 5.204 Rromi 1.958 Germani 370 Altele 114

Bibliografie
www.arr.ro Autoritatea Rutiera Romana www.cfrcalatori.ro www.insse.ro Institutul National de Statistica www.primariabistrita.ro -Studiu de trafic -Strategia de dezvoltare locala a municipiului Bistrita -Plan integrat de dezvoltare urbana www.transmixtbn.ro http://www.hartionline.ro/bistrita/bistrita.html http://www.prefecturabn.ro/ Consiliul Local al Municipiului Bistrita-Lista proiectelor de modernizare,reabilitare si amenajare strazi. Raicu, S. Sisteme de transport, Editura AGIR, Bucuresti, 2007 Danila Stefan Bistria: Mic Indreptar Istoric(1967) Craciun Pompei Bistrita-Nasaud Monografie(1979) S.C. Search Corporation S.R.L Actualizarea studiului de circulatie generala si organizarea transportului public urban din Municipiul Bistrita 2006