Municipiul Iasi

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE CONSTRUCŢII
MTC

Student: Gusavan Florina Madalina

Indrumator: Rodica Cadar
Informatii generale Regiune: Nord Est
Reședința: Iași
 Așezare: în partea de est a Moldovei, pe
râul Bahlui, afluent al Jijiei care se varsă în
Prut; este legendarul oraș al celor 7 coline:
Cetățuia, Galata, Copou, Bucium, Șorogari,
Repedea și Breazu
 Populaţia: 305.978 locuitori (la care se
adaugă cca. 50.000 flotanţi) dintre care
145.077 - persoane de gen masculin
160.901 - persoane de gen feminin
Sprafaţa: 5.476 km²
 Coordonate: 47°9′44″N 27°35′20″E 
 Cuprinde: 2 municipii (Iași, Pașcani), 3
orașe (Hârlău, Podu Iloaiei, Târgu Frumos),
93 comune
Municipiul Iaşi este cel de-al doilea oraş din
ţară ca număr de locuitori, dar şi din punct
de vedere culural, istoric şi academic.
 Al doilea centru universitar din România
 Coordonate geografice - Municipiul Iaşi, punct de interes regional;
160 km, faţă de oraşul Chişinău;
410 km faţă de Bucureşti;
460 km, faţă de Constanţa.

Oraşe apropiate
Vaslui (70 km S)
Huşi (96 km SE)
Târgu Neamţ (100 km V)
Botoşani (130 km NV)
Suceava (150 km NV)
Piatra Neamţ (150 km V)
Focşani (220 km SV)
Galaţi (250 km S)
Braşov (300 km SV)
Bucureşti (410 km S)
 Scurt istoric

Exista orase care au o adevarata vocatie pentru istorie si Iasul,

capitala formala a Moldovei, este unul dintre aceste orase. Iasul a
jucat un rol foarte important in lupta pentru faurirea Romaniei
moderne. In 1848 a izbucnit aici revolutia burghezo-democratica din
tarile romane, ale carei idealuri au inflacarat intreaga tara. Tot la Iasi,
la 5 ianuarie 1859 au fost puse bazele Unirii Principatelor si realizarea
statului national prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn. Inca
din secolul al XVII-lea Iasul se anunta a fi un important centru
cultural, aici functionand prima tipografie din Moldova si prima scoala
superioara, Academia Vasiliana.
CREŞTEREA ISTORICĂ A ORAŞULUI

Structura urbană a oraşului Iaşi este puternic

influenţată de către circumstanţele naturale
şi geografice. Oraşul este situat de-a lungul
raului Bahlui şi este inconjurat de dealuri .Pană in
anul 1940 Iaşul s-a dezvoltat mai mult bazandu-
se pe trăsăturile sale geografice precum
raul şi dealurile. Clădirile situate de-a lungul
raului au fost construite pe terenurimai ridicate
pentru a preveni şi a evita inundaţiile. Oraşul
nu se extindea pe dealuri. După perioada
dată, principiile de construcţii bazate pe
condiţiile naturale nu au mai fost urmate.
Dezvoltarea
de după război nu a avut vreo
legătură cu peisajele sau istoria oraşului.
Ar fi o viziune bună de a restabili legătura
dintre oraş şi poziţia sa geografică
 CARTIERE
Nord:Copou, Ţicău, Crucea
Roşie, Sărărie, Podul de Fier
Est: Tudor Vladimirescu,
Tătăraşi, Oancea, Ciurchi,
Metalurgie, Aviaţiei, Zona
industrială
Sud: Bularga, Bucium,
Socola, Frumoasa, Podu Roş,
Dimitrie Cantemir, Nicolina
1, 2 şi 3, CUG 1 şi 2, Galata 1
şi 2, Podul de Piatră
Vest: Mircea cel Bătrân,
Alexandru cel Bun, Ţigarete,
Dacia, Păcurari, Canta,
Păcureţ
 Populatie
sec. XVIII: cca. 30.000
1859: cca. 50.000
1900: 78.000
1930: 102.872 locuitori, dintre care
63.168 români, 34.662 evrei,
980 germani, 918 ruşi, 543 maghiari,
505 poloni, 340 ţigani, 170 armeni, ş.a.
1992: 345.000
2002: 321.580 (la care se adaugă cca.
50.000 flotanţi) Populaţia după religie, conform recensământului din 1930:
Structura etnică a populaţiei, ortodocşi: 63.023 (61,26%)
potrivit recensământului din 2002: mozaici: 35.465 (34,47%)
romano-catolici: 3.178 (3,08%)
români: 98%
lutherani: 356 (0,34%)
romi: 1,2% greco-catolici: 190 (0,18%)
alte naţionalităţi: 0,8% Populaţia după religie, potrivit recensământului din 2002:
ortodocşi: 92,8%
romano-catolici: 4,7%
alte religii: 2,5%
POPULA ŢIA ŞI CREŞTEREA SUPRAFEŢEI IAŞULUI
Obiective istorice și turistice
• Clădiri și monumente istorice

Obeliscul cu lei

Monumentul Unirii din 1918

Institutul de Anatomie
Bojdeuca lui Ion Creangă

Palatul Roznovanu
 • Biserici și mănăstiri
Biserica Adormirea Maicii Domnului Mănăstirea Cetățuia

Catedrala Sfânta Fecioară Maria Regină Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi

Catedrala Mitropolitană
 • Parcuri, grădini Teiul lui Eminescu

Parcul Copou

Aleea junimea

Alee a Parcului Copou toamna

• Grădina Botanică

Alee a Grădinii Botanice

Intrarea în complexul de sere

 • Parcul Expoziției
Bustul lui Calistrat Hogaş

Arcul Academiei Mihăilene

Parcul de joacă Lumea copiilor

Casa Vânătorului, care imită Hanul Ancuţei

 Planul stretegic de dezvoltare
1. Obiectivele strategice ale dezvoltarii economice
• crearea de industrii si servicii bazate pe cunoastere
• inovarea industriilor si serviciilor existente
• utilizarea potentialului turistic
• utilizarea pozitiei regionale

Obiectivul strategic: Iasi va fi centrul de servicii al regiunii

Progresul catre acest obiectiv strategic va fi obtinut prin urmatoarele activitati:
• Terminal aerian cargo-de marfuri- si Park Logistic la aeroport (proiect deja tratat ca si studiu)
• Modernizarea si aducerea la navil inalt a pietelor din Iasi (propunere de proiect pregatita)
• Activitati promotionale de gen Valea Vinului la Iasi
• Facilitarea activitatilor cum ar fi crearea de centre regionale si functii pentru diferite sectoare
economice.Exempe ar fi:
 Constructia unui centru expozitional
 Centru de sanatate si terapie
 Scoala de servicii turistice si alimentare
 Centru logistic alimentar
 2.Conditii necesare strategice
Pentru a imbunatati nivelul de trai a cetatenilor Iasilor,trebuie rezolvate multe probleme
urbane,sociale si de infrastructura.Obiectivele,masurile si proiectele din domeniul
urban, social,de infrastructura si de mediu sunt urmatoarele:
1. Planificarea si echilibrarea dezvoltarii urbane.
Prioritatile sunt: pozitia soselei de centura,locatia si pozitia aeroportului, functiile raului
Bahlui si a zonelor invecinate, dealurile verzi si zonele de agrement.

Obiectiv strategic: Iasi va ramane un oras cu spatiu pentru respiratie

Acest obiectiv strategic va fi realizate prin urmatoarele activitati:

• Planul de dezvoltare urbana
• Proiectul de mobilitate al orasului
• Proiectul de revigorare a zocei Ciric
Pentru imbunatatirea unor zone specifize,drumuri,pasaje,tuneluri, exista o multime de idei
promitatoare.Prioritatile trebuie fixate intr-o maniera sistematica si transparenta.Aceasta se va face prin evaluarea
ideilor de proiect in corelare cu planul de dezvoltare urbana,intr-o anumita ordine:
• tuneluri si poduri,
• zona statiilor de cale ferata,
• pasaje subterante si supraterane,
• noi complexe de constructii si centre,
• dezvoltarea zonelor industriale,
• ariile pietonale,zone de agrement/joaca si parcuri.
2. Un numar in crestere de lucrari de infrastructura
Obiectiv strategic: Iasi va fi un oras usor accesibil
Doua proiecte vitale pentru accesibilitatea viitoare a Iasului sunt in pregatire:
• Planificarea si construirea soselei de centura din jurul Iasilor
• Modernizarea aeroportului
Alte proiecte importante de infrastructura sunt de asemenea in curs de constructie:
• Reabilitarea si modernizarea sistemului de strazi a orasului
• Reabilitarea si modernizarea sistemului de tramvai
• Modernizarea sustenbila a flotei si sistemu l de transport in comun
• Conceperea si construirea de saptii de parcare
• Managementul transportului in comun de pasageri

3.Furnizarea de servicii sociale

Obiectiv strategic: Iasi va dispune de un sistem stisfacator de servicii sociale integrate
Acest obiectiv va fi sustinut prin urmatoarele activitati:
• Reformarea orasului prin activare soaciala
• Integrarea serviciilor sociale din Iasi
• Stimularea activitatilor de socializare a persoanelor in varsta
• Facilitarea activitatilor de furnizare a serviciilor la domiciliu si de adapostire a persoanleor
cu dezabilitati.
4.Imbunatatirea serviciilor publice
Obiectiv strategic: Iasi va dispune de servicii publice functionale
Un proiect actual in executie este:
• Modernizarea sistemului de incalzire
Acest obiectiv strategic va fi solutionat prin urmatoarele activitati:
• Managementul sistemului de incalzire a orasului
• Managementul integrat al deseurilor solide in Iasi
• Promovarea activitatilor de reducere a poluarii apei si de imbunatatire a calitatii aerului
• Facilitarea activitatilor de reabilitare a sistemului subteran de drenaj si a retelelor de apa

5.Protejarea mediului
Desi exista unele aspecte pozitive privitoare la mediu,cum ar fi prezenta zonelor de conservare
naturale,parcurile dendrologice,ariile impadurite,exista cu toate acestea probleme de rezolvat:
• Calitatea aerului (concentratia de pulberi)
• Solul(poluarea istorica si despadurirea necontrolata)
• Apa(nivel inalt de poluare)
• Managament-ul deseurilor (absenta colectarii selective),
• Risipa de energie.
Obiectiv strategic : Iasi va tinti spre o economie sustenabila
Acest obiectiv va fi solutionat prin urmatoarele activitati:
• Integrarea reglementarilor privind mediul in planul de dezvoltare urbana
• Transformarea serviciilor publice de apa,gaz,electrizitate, in organizatii eficiente din punct de vedere energetic
• Promovarea activitatior care sa informeze populatia despre efectele pe termen lung ale poluarii
• Stimularea si facilitarea activitatilor de reabilitarea a drenajului subteran si a retelelor de apa
 Transporturi și comunicații

Transportul feroviar

Reteaua de căi ferate a Companiei Nationale de Căi Ferate pe teritoriul Judetului

lasi are o lungime de 285,016 km de trasee din care:
- lungime linie dublă cu ecartament normal 143,877 km;
- lungime linie simplă cu ecartament normal 124,755 km;
- lungime linie simplă încălecată (ecartament normal si ecartament larg tip Federatia Rusă si Republica Moldova) -16,384
Km. Indicatorul densitate căi ferate pentru judetul lasi este 53 km/1000 km2. Transportul feroviar în Zona Metropolitană
lasi, se desfăsoară pe două magistrale (500 si 600 si cinci trasee de linii secundare.În oraș sunt patru gări: Gara Iași, Gara
Internațională Nicolina, Gara Nicolina, Gara Socola și o stație de triaj la Socola. Municipiul Iași este conectat prin legături
directe cu principalele orașe ale țării și cu Republica Moldova.
Tunelurile de cale ferată întâlnite pe teritoriul Zonei Metropolitane lasi :
- două tuneluri în statia Bârnova în lungime de:
- 236,35 m între km: 389 +551,5 si km 389 + 787,85 (construit între anii
1892 -1893);
- 241,17 m, între km 389 +547,7 si km 389 + 788,87 (magistrala 600);

Cartierul Alexandru cel Bun şi zona Gării Iaşi CONCLUZII:

Infrastructura căii ferate în zona metropolitană este bine dezvoltată (linie simplă si
dublă cu ecartament normal, linie simplă încălecată cu ecartament normal si
ecartament larg) cu un număr considerabil de km (285,016 km la nivel de judeŃ),
electrificată în cea mai mare parte si care face legătura între România si Ńările foste
CSI. Gara Mare Iasi, trecută printr-un amplu proces de reabilitare si modernizare
este principala poartă feroviară a ZMI care asigură accesul înspre/ dinspre orasele
importante ale Ńării.
 Transportul rutier

• Rețeaua de străzi a orașului, dezvoltată în ultimii 50 ani, o continuă

pe cea din evul mediu, asigurând un trafic fluent, cu excepția orelor
de vârf, când numărul tot mai mare al mașinilor duce la producerea
unor mari ambuteiaje (mai ales în intersecțiile din Centru, Gară,
Podu Roș, Podu de Piatră, Fundație, Elena Doamna, Baza 3,
Țesătura).
• Există planuri pentru realizarea unei autostrăzi Est-Vest (Autostrada
A4), ce va face legătura cu "Autostrada Transilvania" (Autostrada
A3), la Târgu Mureș, a unei șosele de centură, care să preia traficul
greu din oraș și pentru realizarea pasarelei Octav Băncilă, care să
facă legătura între cartierele Alexandru și Păcurari, cu începerea
lucrărilor planificată pentru începutul anului 2008.
• Aeroportul Municipiului lasi este cel mai vechi din România,
fiind înfiintat în anul 1926. Este amplasat la 8 km Nord de
Iasi, pe teritoriul administrativ al comunei Aroneanu, la o
altitudine de 120m si este destinat traficului aerian intern si
traficului aerian extern de pasageri.
• Aeroportul dispune de: aerogara de pasageri, bloc tehnic,
turn de dirijare si control trafic, retea electrică, termică si
gospogărie de apă, utilităti, drumuri de acces. Terminalul
aeroportului construit în 1968 a fost supus în perioada 1996
-2001 unor lucrări de modernizare si extindere. În aceeasi
perioadă a fostă supusă modernizării si Aerogara.
• Aeroportul este prevăzut cu o pistă de aterizare - decolare de
dimensiuni 1800 x30 m, cu o capacitate de 17 tone/roată
izolată.
• Poartă importantă de acces în această parte a tării, Aeroportul
International Iasi nu dispune în prezent de infrastructura
necesară pentru a face fată noilor cerinte
• impuse de evolutia dezvoltării economico – sociale.

Transportul aerian
 Pozitionare spatială fată de principalele coridoare, axe europene
precum si fată de principalii poli europeni

• În context judetean:

Principalele drumuri de acces

înspre/ dinspre Zona Municipiului
Iasi sunt drumul european E583
(dinspre Târgu Frumos – Iasi) si
drumurile nationale DN24 (Iasi spre
Vaslui) si DN28 (Iasi spre Albita).

Zona Metropolitană în cadrul Judetului Iasi

• În context regional/ national:
 
Zona Metropolitană Iasi
este legată de capitala tării
prin Magistrala 600
-Bucuresti – Iasi – Ungheni -
Republica Moldova.
Cu centrul tării se va face
conexiune prin Autostrada
Vest – Est Târgu Mures - Iasi.
Zona Metropolitană Iasi în România
 În context european:

Zona Metropolitană Iasi are

apartenentă la Coridorul 9
european.

CONCLUZII:
Aflat la granita de E a Uniunii Europene, Polul de Crestere Iasi este legat
de restul tării prin drumul european E583 si drumurile nationale DN24 si DN28,
are apartenentă la coridorul 9 european si constituie o placă turnantă între
Occident sitările din fostul spatiul CSI.
 ŞOSEAUA DE CENTURĂ Proiectul privind şoseaua
de centură va avea
o influenţă majoră pentru
oraş. Utilizarea
situaţia actuală şoseaua de centură (in faza de proiectare) acesteia cu scopul de a
traficul de tranzit traversează oraşul fără trafic de tranzit in oraş, un număr de alte
drumuri ca alternative controla traficul pe
şoselele 28 şi 24 va acorda
mai mult spaţiu şi va
crea o atmosferă de trai
mai plăcută.
Delaşoseauadecenturătreb
uiesăpornească
conexiuni spre oraş, in
special spre aeroport,
noile zone industriale, zone
de afaceri, parcuri
de logistică şi spaţiile de
locuit.
Oraşul Iaşi va fi un oraş
uşor accesibil.
STRUCTURA URBANĂ ACTUALĂ
 INFRASTRUCTURA LA
SCARA ORAŞULUI
- lipsa de orientare clară în interiorul oraşului
- calea ferată şi şoselele regionale traversează oraşul
- transportul public este deficitar
- există o cerere sporită pentru locurile de parcare în interiorul
oraşului
- există prea mult asfalt şi spaţii goale

In ceea ce priveste transportul public, este esen ţial de a dezvolta

servicii de calitate inaltă, precum şi reabilitarea şi modernizarea reţelei
de tramvaie. Ar trebui să fie posibil de călătorit in regiune fără a
schimba compania de autobuze sau tramvaie. Conexiuni rapide
(feroviare) către noile zone dezvoltate vor evita aglomerarea şoselelor,
produsă din cauza traficului care se dezvoltă rapid in zonele de trai şi de
lucru.Este necesară o linie de transport public rapid de la aeroport la
oraş.
Odată cu creşterea rapidă a mobilităţii din anii următori, necesitatea
locurilor de parcare de asemenea va creşte.Există necesitatea de a
rezolva această problemă sistematic. Pentru
cei ce locuiesc la bloc, această problemă este deja vizibilă, de ex.
Presiunea cedării spaţiilor verzi pentru ca in locul acestora să fie
construite locurile de parcare.
Conceperea şi construcţia spaţiilor de parcare in oraş, precumşi
transportul public reabilitat şi bine administrat şi reţeaua de străzi
a oraşului, sunt paşi esenţiali pentru a face oraşul mai uşor
accesibil.
Dezvoltarea mobilităţii trebuie să fie incorporată intr-un Plan de
Mobilitate luand in considerare toate problemele legate de
infrastructură şi de mediul inconjurător.
SCARA REGIONALĂ
scenariu de creştere : NU
extinderile oraşului completează
şoseaua de centură
- extindere necontrolată
- fără nici o legătură cu peisajul
- nu există o structură definită
scenariu de creştere: DA
zonele nou construite definite de un
Mater Plan referindu-se la structura
geografică
- contruite în vai, păstrând dealurile
-privelişti deschise dinspre oraş către
peisajul exterior oraşului
- păstrând caracterul zonei
Dacă Iaşul doreşte să rămană un loc plăcut de trai şi de
muncă, oraşul trebuie să evite supraincărcarea cu
construcţii şi clădiri in zonele dintre oraş şi şoseaua de
centură. Mediul inconjurător al oraşului are nevoie de
spaţii deschise verzi şi de suprafeţe de trai, relaxare şi de
petrecere a timpului liber. Pentru a obţine rezultate, este
esenţial de a dezvolta o politică funciară adecvată.
Această politică poate fi combinată cu achiziţionarea
strategică a unor terenuri de către primărie. Dreptul de
prioritate in achiziţia terenurilor, precum şi legile anti-
speculative sunt arme puternice care pot fi folosite
pentru indeplinirea sarcinilor. Această politică trebuie
neapărat pusă in aplicare. Aceşti paşi trebuie efectuaţi
cat mai rapid! Este bine pentru imaginea oraşului că
dealurile verzi ce inconjoară oraşul sunt vizibile din
centrul oraşului. Este esenţial pentru dezvoltarea Iaşului
că in limitele oraşului şi a şoselei de centură vor fi create
zone şi posibilităţi pentru recreere, sport şi alte facilităţi
ecologice. Oraşul Iaşi este inconjurat de dealuri verzi
unde locuitorilor le place să-şi petreacă timpul liber.
Rezervareaspaţiilor verzipentruacest scoptrebuie să
ocupe un loc important in planul de dezvoltare urbană.
Dealurile verzi trebuie să se infiltreze in oraş servind ca
plămani, care acordă oraşului aer curat. Iaşul are nevoie
de o diversitate de zone şi spaţii şi aceste suprafeţe verzi
dau identitate şi caracter imaginii unui oraş sustenabil.
 POSIBILITĂŢI STRUCTURALE
Zone
impărţind oraşul in arii tematice (identităţi locale)
-specifica caracteristicilor cartierelor –
maximizează diversitatea oraşului
- nu limitează noile dezvoltări la o singură zonă - spaţiul public ca şi element unificator
- oferă spaţiu iniţiativelor locale
- combinaţii multifuncţionale
Reţea
conectand locurile existente şi noile
dezvoltări intr-o continuă “fabrică” urbană Cea mai importantă problemă pentru oraşul
oraşului în zone tematice ar duce la maximizarea
-proiecte specifice (de revitalizare) la toate
scările
- dand prioritate pietonilor şi vieţii de stradă
- soluţii pentru drumuri/parcări
- transport public/rute de biciclişti
Iaşi este cea de a dezvolta o viziune de
lungă durată ce ar cuprinde locurile unde
se poate construi şi unde nu!
Aceastăviziunetrebuiesă includă felul în care
toţi locuitorii oraşului vor putea să găsească
locuri de trai, de muncă şi de odihnă. Există
o cerere pentru aşezări industriale, zone ale
parcului de logistică, suprafeţe de locuit,
zone de afaceri pentru scopuri diferite, spaţii
pentru sport,etc.
Pot fi create suprafeţe noi de construcţii
având în vedere structura geografică a
oraşului, în special văile şi râurile.
Specificarea vecinătăţilor şi împărţirea
varietăţii.
Există posibilităţi suficiente pentru dezvoltarea
unor zone din cadrul oraşului. Zonele cu
caracter specific îi pot da oraşului identitate:
un centru al oraşului fără trafic, clădiri cu
birouri ce se află aproape de centrul oraşului,
malurile râului cu o identitate nouă, orientată
spre recreere şi odihnă.
Fiecare locuitor al oraşului şi fiecare turist care
vizitează Iaşul ar trebui să ştie unde se află
cele mai bune terase, cinematografe,
magazine etc.
 Centrul dezvoltării urmeaz ă zona Achiziţionarea unei clădiri cu accent
firească a bazinului raului puternic, cu o funcţiune
(actualmente in mare parte ocupată de industrie) (culturală) publică

Centrul oraşului poate fi

dezvoltat ca o zonă fără trafic,
unde oamenii se pot plimba, face
cumpărături, distra, merge în
baruri şi restaurante,
privi filme, relaxa.
Pentru a facilita legătura dintre
zonele oraşului,
zonele publice vor face parte
dintr-o reţea, pietonii
având prioritate.

- element nou structural, de identitate - imagine la scară internatională/ un simbol al oraşului

- apa va uni, în loc să separe - promovarea oraşului (mediul de afaceri şi turism)
- unind două părţi ale râului - activităţi alternative în centrul oraşului
- dezvoltare la scară regională - impuls pentru alte dezvoltări în zonă
 RÂUL BAHLUI
- este poluat de către industrie
- este ingust, dar apa poate depăşi limitele acceptate (risc de inundaţii)
- malul raului este spaţios şi verde
- creează o impărţire a oraşului De-a lungul hotarelor verzi, oraşul Iaşi este
- nu reprezintă o atracţie specială a oraşului traversat de către raul Bahlui. Raul separă
- există o influenţă a proiectului Zona mlăştinoasă Costuleni asupra oraşul in două: partea de nord şi cea de sud.
zonei exterioare oraşului? Din cand in cand raul cauzează problememari
datorate inundaţiilor şi a zonelor de construcţie
Bazinul râului Bahlui cu zona de risc
care produc pagube(daune). In afara oraşului,
spre est, trebuie intreprinse măsuri pentru a
regula raul care se varsă in raul Prut.
Este bine de inţeles că raul Bahlui poate avea
o importanţă mai mare decat doar cea de
separare a oraşului in partea de nord şi de sud.
Raul, precum şi hotarele oraşului, pot fi
transformate in locuri plăcute pentru plimbări
sau ciclism, dar de asemenea pentru recreare,
sport şi petrecerea timpului liber. Raul poate fi
dezvoltat intr-un nou element de identitate
pentru intregul oraş. Zonele nou create ar
putea servi ca legături intre cele două părţi
separate ale oraşului.Un exemplu de creare a
acestei legături ar fi realizarea unei plaje in
oraş. Atunci o parte din malurile raului vor fi
transformate in nisip, unde oamenii vor putea
juca volei de plajă, unde sunt baruri şi
restaurante, şi poţi să te bronzezi cand e
insorit afară. Un alt exemplu ar fi transformarea
unei părţi a malului raului intr-un parc mic de
vară, cu pistă pentru alergat de-a lungul raului.
 Planul Urbanistic General
• Planul Urbanistic General al Iasului, care stabileşte modul în care Iasul se va dezvolta în următorii zece
ani, în care acesta va fi valabil, parcurge acum ultimele proceduri de avizare.
• în PUG sunt prevăzute zone acum neocupate, dar unde, în viitor se pot dezvolta cartiere de locuit,
centre de afaceri, bulevarde noi, centre comerciale, parcări supraetajate, spaţii verzi, parcuri noi, zone
de agrement. Planul urbanistic general cuprinde prevederi pe termen mediu şi lung cu privire la:
a) evoluţia în perspectivă a localităţii;
b) direcţiile de dezvoltare funcţională în teritoriu;
c) traseele coridoarelor de circulaţie şi de echipare prevăzute în planurile de amenajare a
teritoriului naţional, zonal şi judeţean;
d) zonele de risc natural delimitate şi declarate astfel, conform legii, precum şi la măsurile
specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor şi realizarea construcţiilor
în aceste zone.
e) lista principalelor proiecte de dezvoltare şi restructurare;
f) stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară şi definitivă de construire;
g) delimitarea zonelor în care se preconizează operaţiuni urbanistice de regenerare urbană.
 PLANURI URBANISTICE
1.PALAS – un ansamblu urbanistic pentru Iasi
• Compania Iulius Group este convinsa ca reprezentantii municipalitatii iesene vor alege cele mai bune
solutii pentru ca ansamblul urbanistic PALAS sa fie inaugurat în toamna acestui an. PALAS reprezinta
cea mai importanta investitie facuta nu doar în Iasi, ci în nord-estul României, în ultimele doua
decenii, si a fost conceput pentru a readuce orasul pe harta economica si turistica a tarii. Miile de
locuri de munca de pâna acum si dupa inaugurare, scopul de utilitate publica, dar si veniturile
consistente pe care le va aduce bugetului local, sume necesare pentru a continua investitiile în Iasi, ne
îndreptatesc sa apelam la toate caile de atac deja promovate împotriva deciziei pronuntate de Curtea
de Apel Oradea pentru o solutie legala si corecta. Faptul ca decizia instantei contine opinii diferite ale
judecatorilor care au alcatuit completul de judecata ne întareste convingerea ca este absolut necesara
parcurgerea tuturor demersurilor legale. Acest complex multifunctional unic aduce premiere între
care: cea mai mare parcare subterana din tara, cu 2.500 locuri (care va rezolva o mai veche problema a
comunitatii locale), prima strada comerciala din România si un Muzeu al Curtii Domnesti menit sa
puna în valoare vestigiile scoase la lumina de PALAS.
Ansamblul include si componente pentru petrecerea timpului liber în natura (gradina publica de
50.000 mp, patinoar, spatii de joaca pentru copii, fântâni arteziene), spatii culturale (teatru de vara,
galerii de arta), precum si functiuni de retail, office clasa A, hotelier, rezidential si de alimentatie
publica (restaurante, cafenele, food court).
În 2007, proiectul PALAS a fost premiat la Târgul International de Retail si Real Estate de la Cannes cu
distinctia „Cel mai bun proiect de retail de peste 20.000 mp”. De-a lungul ultimilor ani, dezvoltatorul
PALAS – compania Iulius Group – si-a adaptat strategiile la contextul economic dificil de fiecare data
având acelasi obiectiv: de a oferi comunitatii locale un ansamblu urbanistic care sa relanseze Iasul!
PALAS
2. Arena Residential-Cartier Tatarasi
3. Carrefour Era
4. Era Shopping Centre
5.Modernizarea aeroportului