Sunteți pe pagina 1din 11

Academia de Studii Economice Facultatea de Comert

Analiza comparativa a doua arii protejate Parcul Natural Calimani Parcul National Plitvice

Soroiu Mihai Grupa 331

Bucuresti 2011

CUPRINS

1. Date generale despre cele doua arii 1.1 Parcul Natural Calimanipag 3 1.2 Parcul National Plitvicepag 4 2. Atractii si puncte tari ale zonelor alese 2.1 Parcul Natural Calimanipag 5 2.2 Parcul National Plitvice....pag 6 3. Valorificarea turistica 3.1 Parcul Natural Calimanipag 7 3.2 Parcul National Plitvice................pag 8

BIBLIOGRAFIE.pag 11

1. Date generale despre cele doua arii 1.1 Parcul Natural Calimani

Propunerea de constituire a Parcul National Calimani s-a facut in anul 1975 de catre Centrul de Cercetari Biologice Cluj. Studiul de constituire s-a elaborat in 1976 de Inspectoratul Silvic Judetean Suceava, in colaborare cu initiatorul si la comanda Comisiei de Ocrotire a Monumentelor Naturii. Scopul principal pentru care a fost infiintat Parcul National Calimani este cel de conservare a biodiversitatii florei si faunei, mentinerea cadrului geografic natural, a habitatelor naturale. De asemenea se urmareste dezvoltarea durabila a zonei, astfel incat utilizarea resurselor naturale sa nu contravina obiectivului de conservare stabilit prin planul de management al parcului. Munii Climani sunt parte integrant a Carpailor Orientali fiind, precum tot lanul carpatic, muni tineri, de ncreire, formai n orogeneza alpino-carpato-himalayan, acum aproximativ 70 - 85 de milioane de ani. Munii Climani sunt de origine vulcanic, cel mai nalt vrf al lor fiind, cu 2100 m, Vrful Pietrosul Climanilor. Climanul ocup partea nord-vestic a grupei centrale a Carpailor Orientali, reprezentnd cel mai extins masiv vulcanic din ara noastr. El se desfoar pe direcia nordvest-sud-est. Parcul National Calimani adaposteste fauna si flora salbatica din partea superioara a calderei Muntilor Calimani, cel mai extins masiv vulcanic din tara. Pornind in drumetie, traseele montane trec prin ecosisteme diferite: paduri de amestec de molid si fag - in defileul Muresului, paduri de molid in bazinul Neagra, paduri de molid in amestec cu zambru (Rezervatia stiintifica), jnepenisuri si ienuparete, iar la peste 1900 m, pajistile alpine. In anotimpul cald, florile viu colorate insufletesc pasunile inalte, in timp ce iernile lungi, bogate in zapada, geroase, fac de neuitat climatul de aici. Zapada domina peisajul incepand din luna noiembrie si pana in aprilie-mai. Verile, relativ caldute, dau ragazul necesar naturii sa renasca. Fie in cooperare sau in competitie, animalele si plantele s-au adaptat acestui tip de climat, etaland diferite cai de supravietuire si perpetuare. In urma studiilor realizate de biologi romani si straini, din 1900 si pana in ultimii ani, au fost mentionate 1004 specii de plante vasculare din care arborii si arbusti sunt in inferioritate ca numar de specii, in favoarea plantelor ierboase. Specii rare: Bupleurum longifolium , Cephalanthera longifolia, Epipactis atrorubens, Epipactis helleborine, Festuca porcii, Festuca carpatica, Gentiana punctata, Gymnadenia odoratissima, Listera cordata, Listera ovata, Luzula pallescens, Filipendula ulmaria, Geranium sylvaticum, Melampyrum saxuosum, Minuartia verna, Orchis ustulata, Pedicularis exaltata, Phyteuma tetramerum, Phyteuma wagneri, Platanthera bifolia, Pleurospermum austriaca, Potentilla tabernaemontani, Ranunculus carpaticus, Salix bicolor, Scorzonera purpurea, Senecio aquaticus ssp. barbareifolius, Senecio fluviatilis, Soldanella montana, Thymus comosus, Thymus glabrescens, Traunsteinera globosa, Trifolium lupinaster, Trollius europaeus. Plante vulnerabile: Angelica archangelica Viola dacica; Plante endemice din Carpati: Centaurea phrygia, Dyanthus tenuifolius Hepatica transsilvanica.
3

Mamiferele, un grup restrans, dar bine reprezentat prin carnivorele mari - ursul (Ursus arctos L.), lupul (Canis lupus L.), rasul (Lynx lynx L.), mustelidele - vidra (Lutra lutra L.), jderul (Martes martes L.), bursucul (Meles meles L.), dar si pisica salbatica (Felis silvestris Schrb.) asigura varful piramidei trofice si deci veriga pradatorilor specializati. Peisajul este animat de capriori (Capreolus capreolus L), cerbi (Cervus elaphus L) si mistreti (Sus scrofa L) mari amatori de iarba frageda, si mai ales de liniste. Dintre rozatoarele, pot fi enumerate: parsul comun (Glis glis L.), parsul de alun (Muscardinus avellanarius L.), soarecele de padure (Apedemus silvaticus), chitcanul de munte (Sorex alpinus Schinz). In padurile din parc au fost identificate si specii de lilieci printre care liliacul urecheat brun (Plecotus auritus L.) si liliacul bicolor (Vespertilio murinus L.). Pasarile, cele mai numeroase ca numar de specii dintre toate vertebratele citate pana acum, acopera toate tipurile de habitate din parc. Astfel, datorita particularitatilor fizicogeografice, floristice si peisagistice, ornitofauna este diversa. Trebuie mentionat cocosul de munte (Tetrao urogallus L.) si cel de mesteacan (Tetrao tetrix L.) -sigla parcului, ultimul fiind o prezenta incerta. Dintre reptile, specia care intr-adevar poate fi un pericol este vipera (Vipera berus L.), a carei muscatura este otravitoare, chiar mortala. Totusi, atitudinea oamenilor nu trebuie sa fie una dusmanoasa, intrucat este o specie foarte benefica pentru ecosistemul in care traieste. O alta specie de sarpe, Coronella austriaca Laur. (sarpele de alun), a fost citata de literatura de specialitate pentru Parcul National Calimani. Dintre soparle, pot fi observate Lacerta agilis L. (soparla cenusie), Lacerta vivipara Jacq. (soparla de munte) si Anguis fragilis L.(naparca). O pata de culoare printre ierburile din padure o reprezinta salamandra (Salamandra salamandra L.), a carei piele punctata atentioneaza dusmanul de toxicitatea ei. Nevertebratele, dintre care cel mai bine reprezentat grup, artropodele, ocupa un loc important in lantul trofic. Specia de interes european prezenta in parc este croitorul alpin (Rosalia alpina), intalnit in habitate de paduri de amestec de fag si brad din zona sudica a parcului. Calimanii, printre cei mai tineri munti din tara, se individualizeaza in lantul carpatic prin salbaticia lor. Peisajele de aici pot fi grupate in: pajisti alpine, stancoase, cu specii de plante acidofile, cu insule de jneapan si smirdar, adevarate comori ale parcului. In timpul verii aici apare si elementul antropic (ciobani cu turme de oi); in zona Pietrele Rosii- 12 Apostoli, jneapanul este inlocuit cu ienupar; grohotisuri silicioase, de o mare frumusete. padurile de amestec (predomina molid si fag) si coniferele, care urca pana in golul alpin; jnepenisuri si ienuparete care fac tranzitia intre padurile de limita si pasunile cu taposica; caldera vulcanica, impresionanta, strajuita de varfuri cu altitudini de peste 2000 m, a carei diametru depaseste 10 km; nu in ultimul rand, elementul antropic devastator "urmarile exploatarii de sulf" care creeaza o impresie profund dezolanta in comparatie cu padurile naturale din zona.

1.2 Parcul National Plitvice

Parcul National Lacurile Plitvice din Croatia a fost declarat parc national inca din anul 1949,reprezentand cea mai veche rezervatie naturala din sud-estul Europei, vizitata anual de aproape 1 milion de turisti. In anul 1979 parcul Plitvice a fost preluat pe lista patrimoniului mondial UNESCO.Este situat in regiunea muntoasa Lika, cam la jumatatea drumului intre capitala tarii, Zagreb si Zadar. Dimensiunea Parcului National al Lacurilor Plitvice este de 29.685,15 ha . Parcul National Lacurile Plitvice este un sistem carstic format din 16 lacuri, unite intre ele deraul Plitvice si prin zeci de cascade spectaculoase. Padurile dese de pin care flancheaza sistemulcarstic adapostesc ursi, lupi si diferite specii de pasari. Cel mai mare lac este lacul Kozjak (navigabil). Parcul National Plitvica Jezera este o minune de lant de cascade si lacuri naturale.Exista o diferenta de altitudine considerabila intre cel mai inalt punct al parcului, Mala Kapela(1280m) si cel mai jos, situat la 380m, desi intre cele 16 lacuri diferenta de altitudine este de numai 135m.Lacurile se impart in doua parti, in functie de pozitia lor geografica. Dintre acestea, se distinge lacul Kozjak,care este cel mai intins, fiind in acelasi timp si navigabil Putini dintre vizitatori ar putea sa-si imagineze ca, in urma cu 20 de ani (in 1991), rezervatia a fost scena primei confruntari armate in cadrul Razboiului Croat de Independenta. Pe langa conflictele care au avut loc aici, soldate cu victime umane, inclusiv copii, terenul a fost in mare parte mina. In urma conflictului, U.N.E.S.C.O. a trecut rezervatia pe lista Patrimoniului Mondial in Pericol.Datorita importantei parcului, guvernul croat a depus eforturi deosebite pentru a demina completterenul, ceea ce a facut ca in 1998 obiectivul sa fie scos de pe lista locurilor cu grad de pericol ridicat. Chiar daca parcul a fost in totalitate deminat, imprejurimile nu sunt complet sigure, anumite trasee nefiind inca practicabile.

2.Atractii si puncte tari ale zonelor alese 2.1 Parcul Natural Calimani

Drumetie: Expunerea geografica a Muntilor Calimani permite si imbie totodata turistii la realizara unor frumoase trasee de o zi, care pot fi efectuate in circuit sau cu revenire prin acelasi loc prin care s-a plecat. Excursii: Alegerea unor variante de traseu mai lungi care vizeaza traversarea principalelor culmi din Calimani reclama anticipat stabilirea exacta a traseelor de urmat, a gradului de dificultate a acestora, a timpului necesar si a locurilor de popas. Turism ecvestru: Turistilor dornici de calarie li se pot putea pune la dispozitie armasari arabi pur sange, sau dupa caz, caluti din rasa hutul ori chiar ponei (persoanelor incepatoare) Ski de tura: Deoarece pe timpul iernii frigul si grosimea stratului de zapada capata valori destul de ridicate, majoritatea traseelor turistice din Calimani sunt foarte dificile de parcurs pentru aceasta perioada. Se poate practica activitatea de ski-tour, dar numai de catre rangeri, salvamontisti sau alte persoane experimentate, care detin o buna pregatire in domeniu si o conditie fizica corespunzatoare. Bird watching: Datorita unei bogate diversitati de specii, pasarile fac din Calimani un adevarat paradis pentru cei ce stiu sa le observe si sa le inteleaga comportamentul. Astfel, pe raza parcului au fost identificate un numar de 108 specii de pasari, cele mai lesne de vazut fiind cele din specia rapitoarelor de zi (acvile, soim si diferitele specii de uli) si cele uzuale de talie mica (pietrar, fasa si mierla de munte, pitigoietc). View animals: O deplasare care nu va tulbura linistea padurii, poate oferi oricand in Calimani, o intalnire fata in fata cu unii reprezentanti ai faunei autohtone (cerb, caprior, mistret, mai rar urs sau lup).

2.2 Parcul National Plitvice

Parcul gazduieste o adevarata colectie de cascade, galerii de lacuri, padurea si diversitatea de animale salbatice. Lacurile sunt renumite pentru culorile distinctive, care trec de la azuriu, la verde,gri ori albastru. Culorile se schimba in mod constant, in functie de cantitatea de minerale sau organisme din apa si de unghiul din care bate lumina soarelui.Raul Plitvice are o lungime de 4 kilometri si este parte integrata a rezervatiei, apele sale dand nastere celei mai mari cascade din zona, care are o inaltime de 76 metri. Exceptand fenomenul morfologic uzual specific zonelor carstice, complexul si-a creat in mod natural propriul sistem subteran de pesteri, cavitati si abisuri.Pana in prezent au fost identificate aproximativ 50 astfel de intrari, insa nu toate prezinta interesturistic, iar un numar si mai mic dintre acestea sunt accesibile. Pe kilometri intregi, potecile de lemn, a caror arhitectura simpla se integreaza peisajului aparent salbatic, te indruma pe un traseu albastru-verzui care iti fura privirea. Fauna si flora sunt si ele un punct de interes turistic, dand frumusete parcului. Zona este casa pentru o mare varietate de specii de animale si pasari. Specii rare in Europa, ca ursul brun, lupul, vulturul, bufnita, rasul, pisica salbatica si cocosul de munte pot fi gasite aici. In parc se regasesc 321 de specii de insecte dintre care 76 de specii de fluturi si 245 de specii de molii, 12specii de amfibieni, 157 de specii de pasari dintre care 70 se reproduc aici, mai mult de 50 de speciide mamifere (arici, jder, mistret, jder de piatra), 20 de specii de lilieci. Parcul este asadar important pentru turismul stiintific. O atractie deosebita a Parcului sunt plantele carnivore.Desi fauna este, cum am vazut, deosebit de bogata, ea este in cea mai mare parte rar vizibila. Un farmec aparte il dau insa parcului pestii, care vin fara teama la mal, asteptand sa fie hraniti.Potecile de lemn trec adesea chiar pe deasupra lacurilor, astfel ca pestii se afla chiar la un brat distanta. Pasarile care inoata pe lac sunt si ele o atractie pentru turisti; obisnuite cu oamenii, te poti apropia destul de mult de ele.

3. Valorificarea turistica 3.1 Valorificarea turistica a Parcului Naional Calimani:

Parcul Natural Climani, prin complexitatea lui, ofer multiple posibiliti de recreere: Plimbri cu ghid turistic autorizat; Drumeie (pe traseele existente i marcate); Excursii Bird watching; Fotografiere, filmare; Ski; Turism ecvestru. Exist o reea de trasee turistice bine marcate i ntreinute. Totui, lipsa fondurilor pentru reamenajarea traseelor turistice i pune amprenta pe starea marcajelor, n special pe traseele mai puin circulate, care nu au fost considerate prioritate de ctre cei care n ultimii ani au investit efort n refacerea marcajelor. Ca o caracteristic, ele au grade de dificultate diferite, fiind accesibile tuturor categoriilor de turiti. Dei dispune de un potenial turistic uria acesta nu este valorificat n totalitate (aprox.un milion de vizitatori,dar numai 120.000 sunt nregistrai n spaiile de cazare din staiunile din jurul parcului).Aceste lucru se datoreaz n principal urmtorilor factori: infrastructura de transport inadecvat (drumuri nemodernizate,lipsa autostrzii) starea de conservare n continu degradare a unor obiective protejate numrul redus al programelor de instruire pentru turism i neadaptarea celor existente la niele de pia lipsa studiilor de marketing, necesare promovrii unor pachete turistice nerespectarea normelor de construcie n perimetrul parcului serviciile de alimentaie public sunt slab dezvoltate promovarea unor servicii de turism slabe din punct de vedere calitativ

3.2 Valorificarea turistica a Parcului Naional Plitvice

Dei dispune de un potenial turistic asemntor celui din Parcul Natural Portile de Fier, Parcul Naional Plitvice se bucur de un numr mai mare de vizitatori i de o recunoatere internaional.Anual parcul este vizitat de 1,000.000 de turiti. Acest lucru se datoreaz n special urmtorilor factori: Infrastructura modern de acces n parc Marketing bine realizat: (promovare audio-vizual,activitatea pe reele sociale,tiprirea de atlase i materiale informative) Promovarea ecoturismului Dezvoltarea unor parteneriate: parteneriate cu parcurile naionale din Croaia Amenajarea unei crri rulante destinate plimbrii personale cu handicap motor,celor cu deficiene de vedere.

4. Recomandari pentru Calimani

Crearea de trasee omologate pentru mountain-bike Studierea posibilitatii practicarii de cross country ski Crearea de trasee speciale pentru activitati off-road si enduro moto Crearea de locuri speciale pentru camping.(aceste 2 recomandari in prezent sunt activitati nepermise). Stabilirea de taxe si tarife pentru turistii care viziteaza zona;acestea sunt percepute numai in cazul in care sunt solicitate servicii turistice de echitatie sau ghidare de grupuri. Dezvoltarea unitilor de cazare turistic att din punct de vedere calitativ ct i numeric.

Concluzii
Existenta unor forme de relief accesibile si armonios mbinate pe ntreg teritoriul, clima favorabila practicarii turismului n tot timpul anului, potentialul hidrografic, faunistic si floristic bogat, patrimoniul cultural-istoric si arhitectural apreciat pe plan national si international, precum si binecunoscuta ospitalitate romaneasca, traditiile si obiceiurile populare, specificul gastronomiei fac din regiunea muntilor Calimani o adevarata destinatie turistica. Dei Parcul Natural Climani dispune de un imens potenial turistic acesta nu este bine pus n valoare; Parcul Naional Plitvice reprezint un exemplu pozitiv pentru Parcul Natural Climani; Dezvoltarea infrastructurii generale i specifice st la baza evoluiei turismului n Parcul Natural Climani; Este necesar o mai mare implicare a autoritilor n promovarea activitii turistice din Parcul Natural Climani.

10

BIBLIOGRAFIE

1. 2. 3. 4. 5.

http://www.portiledefierpn.ro http://www.plitvice.com http://ro.wikipedia.org/ http://www.inromania.info/ http://www.pc.gc.ca/

11