UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” GALAŢI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ŞI MEDIU

MASTER : MMM
ANUL : I

PROIECT

Disciplina: Biodiversitate şi bioconservare

Tema: : Biodiversitatea în Parcul
Naţional Piatra Craiului.

Masterand:Voloceai Veronica
Profesor: Ţopa Cătălina

GALAŢI
2019
1
 CUPRINS

1. Introducere……………………………………………………………………….3
2. Parcul Naţional Piatra Craiului…………………………………………………..4
2.1 Fauna………………………………………………………………………4
2.2 Flora……………………………………………………………………….6
3. Concluzii………………………………………………………………………....9
4. Bibliografie……………………………………………………………………....10

2
 INTRODUCERE

Biodiversitatea reprezintă variabilitatea organismelor din cadrul ecosistemelor terestre,

marine, acvatice, continentale şi a complexelor ecologice . Aceasta include diversitatea
intraspecifică, interspecifică şi diversitatea ecosistemelor. Protejarea biodiversităţi a jucat un rol
crescând în politica Uniuni Europene din ultimii 25 de ani. În plus ,concepţia generală a acestei
politici prevede faptul că problemele de mediu pot şi trebuie să fie integrate în cadrul altor
politici. Dacă patrimoniul natural trebuie protejat , atunci deciziile privind unele probleme
majore cum ar fi transportul ,energia,şi agricultura trebuie luate ţinând seama de impactul acestor
activităţi asupra speciilor sălbatice şi zonelor naturale . În fond ,natura ne interesează pe toţi ,fie
din punct de vedere profesional , fie pentru aspecte sale recreaţionale sau educative.

Biodiversitatea influenteaza direct asupra calitatii vietii prin valorile fizice, educationale,
sociale si estetice care sporesc bogatia, sensul si continutul vietii omenesti; de aceea, au fost
introduse notiunile de “dezvoltare durabila” si “utilizare durabila” ca principii ce stau la baza
protectiei mediului.

Conservarea diversităţii biologice este o preocupare comună a umanităţii, recunoscînd

totodată că sunt necesare investiţii substanţiale pentru menţinerea biodiversităţii şi că există
perspectiva unui domeniu larg de beneficii ecologice ,economice şi sociale din aceste investiţii.

În decursul istoriei omenirii dezvoltarea socio-economică s-a făcut prin exploatarea resurselor
naturale fără a ţine seama de capacitatea productivă şi capacitatea de suport a capitalului
natural,determinând uneori degradarea ireversibilă a acestuia .

Pentru a realiza tranziţia de la actualul model de dezvoltare la un model de dezvoltare durabilă

este necesară cercetarea ,cunoaşterea şi experimentarea teoriilor pentru implementarea
conceptului de “dezvoltare durabilă” .

3
 Parcul Naţional Piatra Craiului este situat în Carpaţii Meridionali incluzând Creasta
Pietrei Craiului, în totalitate şi spaţii din culoarele intramontane limitrofe, Rucăr-Bran şi Rucăr-
Zărnesti. Parcul Naţional Piatra Craiului se extinde pe raza judeţelor Braşov şi Argeş. . Suprafaţa
totală a Parcului Naţional Piatra Craiului este de 14773 ha din care 7806 ha în jud. Brasov şi
6967 în judeţul Argeş.

Prin poziţia geografică, Parcul Naţional Piatra Craiului, se încadreaza zonal în clima
temperată, iar regional la tranziţia dintre climatul continental vestic de nuantă atlantică şi cel
excesiv continental. Zona se încadrează în sectorul cu climă de munte, ţinutul munţilor înalţi. În
general, clima masivului nu diferă mult de a celorlalte zone montane învecinate.

Fauna Prcului Naţional Piatra Craiului

Până în prezent nu este disponibil un inventar complet al

faunei, existând totuşi unele date care alături de informaţiile
botanice vin să sublinieze importanţa acestei rezervaţii ştiinţifice.
Fauna de nevertebrate este deosebit de bogata prezentând
un deosebit interes ştiinţific. Este de remarcat prezenta a 35 de
specii endemice şi a 91 de specii descrise ca fiind noi pentru
ştiinta. Există două specii endemice pentru Piatra Craiului:
Nesticus constantinescui (Arahnida) şi Rhagidia carpatica
(Arahnida, Acari) (fig.1).
Figura 1. Arahnida
.
Piatra Craiului adăposteşte un numar mare de
specii de fluturi, până în prezent fiind identificate peste
216 de specii unele rare sau endemice: Psodos coracinus
dioszeghy,subspecie endemică alpină; Apamea zeta
sandorokovacsi subspecie endemică în Carpaţi; Erebia
pronoe, ,(fig.2.) specie cunoscută în Carpaţi numai din
Piatra Craiului şi Bucegi; Pieris bryoniae specie
menţionată în lista roşie a fluturilor de zi din Europa, etc. Figura 2 Erebia pronoe

4
 Fauna de peşti, amfibieni şi reptile este ceva mai săracă, comparativ cu celelate grupe de
vertebrate. De menţionat că toate speciile de amfibieni şi reptile de pe teritoriul României sunt
protejate prin legea 13 din 11 martie 1993 (Convenţia de la Berna).
Parcul Naţional Piatra Craiului deţine o ornitofaună bogată, reprezentată prin cele 111
specii identificate până în prezent pe acest teritoriu, din acest punct de vedere fiind o zonă ideală
pentru observarea păsărilor (Fluturaşul de stâncă – Tichodroma muraria(fig.3.), drepneaua –
Apus meleba,(fig.4.) vânturelul – Falco tinunculus (fig.5.) ş.a.).

Figura 3. Fluturaşul
de stâncă Figura
4. Drepneaua
Figura 5. Vânturelul
Condiţiile climatice şi
geologice,
geomorfologia şi
structura florei şi

5
vegetaţiei din Parcul Naţional Piatra Craiului au determinat păstrarea unei diversităţi aparte în
grupul mamiferelor. Din cele aproximativ 100 specii de mamifere din fauna întregii ţări, peste
40% trăiesc şi în masivul Piatra Craiului. Până în prezent au fost identificate 21 de specii de
lilieci, care se adăpostesc în peşterile sau scorburile arborilor bătrâni de pe teritoriul Parcului.
Dintre acestea, o mare parte intră în categoria specii strict protejate,
iar 6 sunt specii de interes comunitar (Rhinolophus ferrumequinum
(fig..6.), R. euriale, Myotis bechsteinii (fig.7.), M. blythii, M.
myotys, Barbastella barbastellus).

Fig. 6. Rhinolophus ferrumequinum Fig.7. Myotis bechsteinii

Fig. 8. Barbastella barbastellus
Parcul Naţional Piatra Craiului găzduieste o populaţie bogată de carnivore mari: urs -
Ursus arctos (fig.9); lup - Canis lupus (fig.10); râs - Lynx lynx(fig.11). Studiile realizate au arătat
existenţa a trei culoare de circulaţie ale acestor specii între masivele Piatra Craiului şi Bucegi,
culoare care vor avea un regim special de protecţie.

Figura 9. Ursus arctos Figura 10.Lup Figura 11. Râs-Lynx lynx

FLORA

Bogăţia în specii a Parcului Naţional Piatra Craiului este

rezultatul condiţiilor deosebit de variate pe care le oferă acesta
dezvoltării lumii vegetale. Altitudinea care depăşeşte 2200 m face ca
aproape întreaga grupare a speciilor montane şi alpine, caracteristice
lanţului carpatic să gasească aici condiţii optime de dezvoltare.
Existenţa pădurilor, stâncăriilor, grohotişurilor, pajiştilor şi a

6
ochiurilor de mlaştină favorizează menţinerea unei diversităţi botanice deosebite. Ciupercile,
muşchii, lichenii şi plantele cu flori găsesc aici un adevarat paradis.
Pe teritoriul Parcului au fost identificate un numar total de 1170 de specii şi subspecii de
plante. Cunoscând faptul ca în flora României s-au înregistrat 3136 de specii spontane se poate
afirma că Parcul Naţional Piatra Craiului găzduieşte peste 30 % din speciile de plante superioare
care se întalnesc pe teritoriul
României. Un număr de 181
de specii sunt incluse în
"Lista roşie a plantelor
superioare din România" ca
specii endemice, rare sau
vulnerabile. De aici se poate
observa importanţa deosebită a Parcului Naţional Piatra Craiului pentru conservarea speciilor de
floră, în special pentru conservarea endemitelor carpatice.
Dintre aceste specii menţionez doar pe cele mai cunoscute, supuse unui regim strict de
protecţie: garofiţa Piatrei Craiului (Dianthus callizonus) (fig.11.)( simbolul floristic al Pietrei
Craiului, acest munte fiind unicul loc din lume care o găzduieşte (este o specie endemică pentru
Piatra Craiului); tisa (Taxus baccata); angelica (Angelica arhangelica) (fig.12); sângele
voinicului (Nigritella nigra si Nrubra) (fig.13); macul galben (Papaver alpinum ssp. corona-
sancti- stefani); linariţa (Linaria alpina); floarea de colţ sau floarea Reginei (Leontopodium
alpinum); bulbucii (Trolius europaeus); bujorul de munte (Rhododendron mytifolium), gladiola
sălbatică (Gladiolus imbricatus), ghinţura galbenă (Gentiana lutea), iedera albă (Daphne
blagayana), tulichina (Daphne cneorum) etc.

Fig.11. Garofiţa Piatrei Craiului Fig.12. Angelica

Fig.13. Sângele voinicului

7
 Inventarierea speciilor de orchidaceae din Parcul Naţional Piatra Craiului

Parcul Naţional Piatra Craiului adăposteşte 41 specii de orhidee din 58 de specii

existente pe teritoriul României. Majoritatea orhideelor de pe teritoriul României sunt incluse
în « Lista Roşie a plantelor superioare din România ». de asemenea, la nivel mondial, acest
grup este protejat prin numeroase legi.
Orchidaceaele reprezintă unul dintre cele mai periclitate grupe de plante la nivel
mondial. Cel mai mare pericol la adresa orhideelor îl constituie reducerea drastică a habitatelor
adecvate supravieţuirii acestora. Pericolul este reprezentat nu numai de această reducere a
habitatelor, ci şi de continua modificare a mediului la nivel global. Orchidaceaele sunt foarte
sensibile la schimbarea modului de gospodărire al terenurilor. Ele nu tolerează intensificări ale
păşunatului, desecări ; de fapt acest grup poate fi considerat un adevărat « barometru » al stării
de sănătate a unui habitat, sau altfel spus, al presiunii la care este supus acel habitat. Puţine
specii pot suporta continua presiune pe care omul o exercită asupra habitatelor naturale : de
exemplu Epipactis heleborine şi Listera ovata pot popula pădurile şi plantaţiile afectate de
activitatea intensivă a omului.

Câteva speciilor de Orchidaceae din Parcul naţional Piatra Craiului :

1. Cephalanthera damasonium

2. Orchis tridentata

8
 3. Traunsteinera globosa

4. Orchis militaris

Concluzii

1.Importanţa biodiversităţii este majoră atât pentru mediul ambiant, cât şi

pentru om, de unde rezultă necesitatea conservării ei. Speciile, luate individual,
9
plante, animale şi microorganisme sunt surse de materii prime pentru hrană,
medicamente, îmbrăcăminte, energie, etc.
2.Biodiversitatea reprezintă totodată opţiuni pentru posibile viitoare
necesităţi umane, inestimabile beneficii estetice, spirituale şi educaţionale.
3.Cu toate că există informaţii cu privire la biodiversitatea Parcului Naţional
Piatra Craiului, s-au constatat numeroase goluri de informaţie, care trebuiau
completate.
4.Au fost necesare studii de inventariere şi cartare a biodiversităţii pentru a
identifica grupurile şi zonele în care biodiversitatea necesită măsuri mai speciale de
protecţie.

Bibiografie
1. Beldie, Al., – Vegetaţia Masivului Piatra Craiului, Ed. Academiei R.P.R, 1952

2. Ciocârlan ,V., – Flora ilustrată a României, Ed. Ceres, Bucureşti, 2000.

3. Dihoru, G. & Pârvu, C., – Plante endemice în flora României, Ed. Ceres Bucureşti, 1987

Imagini

4. https://www.google.ro/search

10