”UNIVERSITATEA DUNĂREA DE JOS„ DIN GALATI

FACULTATEA: STIINTE SI MEDIU

SPECIALIZAREA: SM ANUL III

Tema: Transferul de energie in

ecosisteme

Student:Voloceai Veronica
Profesor:Drasovean Romana
 Energia este motorul acţiunilor, fie că este vorba
despre deplasarea lucrurilor, despre încălzirea sau
despre schimbarea lor în vreun fel.Energia există sub
multe forme, incluzând electricitatea, sunetul, căldura
şi lumina.
Transferul de energie
Legea conservării energiei spune că energia se conservă
întotdeauna -adică nu poate fi creată, nici distrusă.
Acest lucru înseamnă că atunci când obiectele câştigă
sau pierd energie, energia doar se transferă dintr-un loc
în altul sau îşi schimbă forma.
1.Temperaturile enorme de pe suprafaţa soarelui îl fac să emane atât
lumină, cât şi alte forme de energie, dintre care unele ajung până pe
Pământ.
2.Când lumina soarelui ajunge la plante, o parte din energia luminoasă
este transferată plantelor prin fotosinteză şi este stocată sub formă de
energie chimică.
3.Prin hranirea cu alimente pe bază de plante, precum pâinea, devine
eliberarea energiei sub formă de energie chimică, care este transferată
corpului uman.
4.Mersul pe bicicletă transformă energia chimică în energie cinetică. Dacă
puneţi frână, frecarea va transforma această energie în căldură, pe măsură
ce încetiniţi.
 Fluxul substantei in ecosistem

 Dupa cum este stiut, bioticul si abioticul (viul si ne-viul)

ecosistemelor este format din mate­rie, reprezentata de
elementele esentiale; însa din cele 105 cunoscute as­tazi,
doar 15-20 au un rol fundamental pentru mentinerea vietii
pe Terra. Acestea se regasesc în cele patru "sfere" terestre :
atmosfera, hidrosfera, litosfera si biosfera. Evolutia lumii vii
a favorizat stabilirea circuitelor bio­geochimice, cu ajutorul
carora aceste materii indispensabile pot fi reciclate într-
o  maniera   permanenta
 Ciclurile biogeochimice sunt caile în circuit închis
sau liniar ale elementelor chimice în biosfera

               Pâna
în momentul de fata ciclurile biogeochimice sunt  putin
cunoscute, dar este evidentiata existenta a doua tipuri fundamentale

(a) cele de tip sedimentar (ciclurile sulfului, fosforului etc.)

(b) cele de tip gazos (ciclurile azotului, oxigenului,  carbonului  s.a.).  

Circuitul  substantelor  în 
 ecosistemele  naturale 
pe  seama curgerii
discontinue a curentului
de energie.
  Ciclul sulfului - asigura reîmprospatarea Ciclul azotului -  are rol major în agricultura
constanta a rezervelor de sulfati dispo­nibili. datorat proceselor de fixare

Ciclul oxigenului -  ciclu complex care

Ciclul fosforului - atât sub forma anorganica cât si interfereaza cu alte cicluri    biogeochimice
organica 
 Aceste aspecte le consideram a fi foarte importante la
nivelul agroeco-sistemelor datorita perturbarilor în
desfasurarea naturala a ciclurilor bio­geochimice prin
interventia omului (mecanizare, chimizare etc.). Pe de
alta parte, întelegerea schimbarilor survenite poate
impune, potential, masuri în vederea redresarii sau
reducerii ciclurilor biogeochimice spre o situa­tie pe cât
posibil asemanatoare celei naturale (înaintea
perturbarilor), în acest mod, prin mijlocirea ciclurilor
biogeochimice, nu este exclus ca agroecosistemele sa
ajunga la anumite grade de autoreglare ciclica si chiar
continua a resurselor de substanta, marindu-si
randamentul si evitând po­luarea.
 FLUXUL DE ENERGIE ÎN ECOSISTEME

    Fluxul de energie mentine structura si existenta

ecosistemelor natu­rale si ale agroecosistemelor,
întretinerea vietii fiind asigurata de radiatia so­lara.
  Energia primita sub forma radiatiilor solare conditioneaza
practic atât viata cât si clima. Fara aceasta energie, de
care depinde productia ve­getala (de fapt fotosinteza),
ecosistemele înceteaza sa functioneze, caci lanturile
trofice sunt taiate la baza. Desigur, trebuie tinut cont de
aceste aspecte în stabilirea bugetului energetic al
ecosistemului.
Ciclul carbonului si implicatiile sale ecologice :
a - în atmosfera;b – în hidrosfera;c - efectul de sera

Distribuirea  si  folosirea  radiati
ei  solare ce
traverseaza  biosfera.
 Transferul de energie în ecosistemele naturale
nu se desfasoara sub forma unui flux continuu, cum
este caracteristic la nivel de organism (da­torat
fotosintezei, ori mai ales respiratiei etc.) si unde
încetarea flu­xului este echivalenta cu moartea. La
nivel de ecosistem energia circula în flux
discontinuu, prin intermediul unitatilor discrete,
respectiv a orga­nismelor ce constituie biocenoza.
Se constata deci ca circulatia energiei între
diversele organisme ale ecosistemului se
realizeaza prin intermediul substantelor organice.
Acestea sunt capabile sa înmagazineze energie în
structura lor, sub forma de energie chimica
potentiala.
     Transferurilede energie între organisme si mediul
lor sunt adesea ex­trem de complexe. Inclusiv în cazul
ecosistemelor zooproductive, care sunt raspândite în
cazul fermelor agroturistice, când analizam aceste
transferuri, trebuie ti­nut cont de intensitatea radiatiei
solare, de umiditatea relativa, de curentii si temperatura
aerului s.a. Fiecare categorie de organisme vii absoarbe
sau reflecta radiatiile solare în maniera sa. Culoarea
joaca un rol impor­tant în acest sens, caci, dupa cum se
stie, negrul si culorile închise absorb mai multa radiatie
solara decât culorile deschise (de exemplu, diferentele
de absorbtie între vacile Holstein - negre - si vacile
Shorthorn - albe). Marimea suprafetei expuse
influenteaza, de asemenea, cantitatea radiatiilor
absorbite.
  Energia circula atât prin conductie cât si prin
convectie (în acest din urma caz transferul se face la
limita dintre corp si aer sau apa), dupa cum reiese si
din urmatoarea imagine, unde este prezentat
schematizat transferul de ener­gie  într-un   ecosistem.
Distribuirea cât mai eficienta a energiei Transferurile energetice raportate la un lant
trofic complet al unui system
în ecosistem se realizeaza numai printr-
un consum proportional si succesiv de
catre multimea orga­nismelor care
alcatuiesc lanturile trofice. Dar lanturile
alimentare se pot realiza numai daca
energia se acumuleaza temporar la
diferite ni­veluri ale lor. Cu cât stocurile
de energie înmagazinata sub forma de
sub­stanta organica sunt consumate mai
rapid si pe mai multe canale, cu atât
ecosistemul este mai stabil, aspecte ce
se regasesc de fapt în complexita­tea si
diversitatea ecosistemelor naturale, dar
care pot constitui un impor­tant mod de
analiza, pentru agroecosisteme în
general, si pentru ecosiste­mele fermelor
agroturistice  în  special.
Concluzii:
Energia este foarte importantă în viaţa noastră, însă
producerea şi consumul de energie au şi consecinţe
grave, ce exercitând impact negativ asupra planetei, iar
noi trebuie să depunem toate eforturile pentru a le reduce.

Energia se produce în baza diverselor resurse

energetice primare, cum sunt cele de provenienţă
vegetală, precum şi cele pe care astăzi le numim fosile.
Resursele fosile cum sunt cele mai vechi (petrol, cărbune,
etc.) se consideră că sunt epuizabile, iar sursele
regenerabile reprezintă singura perspectivă viabilă de a
asigura alimentarea cu energie pe viitor.
 Bibliografie
 1.http://informatiitehnice.com/articole-de-calitate/transferul-
de-energie-energia-potentiala-cinetica-chimica-puterea-
electrica-randamentul/2. https://cyd.ro/fluxul-de-energie-in-
ecosisteme/
 3. http://biomasa.md/wp-content/uploads/2016/09/Surse-
de-energie-regenerabile_ROM_2015_Web-micsorat.pdf
 4. http://www.scritub.com/geografie/ecologie/FLUXURILE-
DE-SUBSTANTA-ENERGIE711123105.php
 5. https://www.scribd.com/doc/259295423/Particularitati-
ale-fluxului-de-materie-si-energie-in-ecosistemele-antropizate