UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ

CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

EVALUAREA BIODIVERSITĂȚII ÎN
SITUL NATURA 2000
GUTAI-CREASTA COCOSULUI

Îndrumător: Autor :
prof. dr. SESTRAS RADU Masterand Farcas Cristian Florin

Cluj Napoca 2022

Pozitionare
geografica
• Situl Natura 2000 Gutâi –
Creasta Cocoșului
ROSCI0089 este situat în
regiunea biogeografică alpină,
în zona vulcanică a Carpaților
Orientali mai exact în Munții
Gutâi. Conform datelor din
Formularul Standard, suprafața
sitului este de 684 hectare,
cuprinse altitudinal între 838 și
1428 metri, cu o medie
altitudinală de 1214 metri
• Coordonate coordonatele sunt
N 47º 42′ 7” E 23º 50′ 59”
• Situl este situat in cadrul U.P. III Cavnic
• Expozitia sitului este
• Insorita - 15%
• Partial insorita - 80 %
• Umbrita - 5 %
• Inclinarea terenului
• Repede (16-30 grade) - 65%
• Foarte repede (31-40 grade - 30%
abrupta (>40 grade) - 5%
• Situl cuprinde pe suprafata lui paraie
• Iosif
• Mogosa
• Suior
• Clima este aspra cu veri scurte
racoroase, umede
• Ierni reci recordul fiind de -33,5
grade, lungi cu zapezi abundente.
• Temperatura medieanuala este
de 7° C.
• Precipitatii medii anuale 1100
mm/an.
• Vanturile in general sunt
puternice.
• Aria protejată dispune de 9 tipuri de
habitate; astfel:
• Păduri de fag de tip Luzulo-
Fagetum,
• Tufărișuri uscate europene,
• Pajiști cu Molinia pe soluri
calcaroase, turboase sau argiloase
(Molinion caeruleae),
• Pajiști montane de Nardus bogate
în specii pe substraturi silicioase,
• Comunități de lizieră cu ierburi
înalte higrofile de la nivelul
câmpiilor, până la cel montan și
alpin,
• Mlaștini turboase de tranziție și
turbării oscilante (nefixate de
substrat),
• Turbării active
• Mlaștini alcaline
• Fauna
• Mamifere cu specii de: 
• urs brun (Ursus arctos), 
• râs (Lynx lynx)
• cerb (Cervus elaphus), 
• căprioară (Capreolus capreolus), 
• mistreț (Sus scrofa), 
• nevăstuică (Mustela nivalis), 
• jder (Martes martes), 
• viezure (Meles meles), 
• pisică sălbatică (Felis silvestris) 
• vulpe (Vulpes vulpes), 
• veveriță (Sciurus vulgaris),
• iepure de câmp (Lepus
europaeus),
• pârșul de alun (Muscardinus
avellanarius),
• liliacul de seară (Nyctalus
noctula),
• liliacul pitic (Pipistrellus
pipistrellus),
• liliacul urecheat (Plecotus
auritus);
• Păsări  (Motacilla
• acvilă de munte alba),
 (Aquila • fluierar-de-
chrysaetos) munte (Tringa
• șorecar (Buteo hypoleucos),
buteo) • codobatură-de-
• cocoș de munte munte
 (Tetrao (Motacilla
urogallus) cinerea),
• cocoș de • ciocănitoare-de-
mesteacăn munte
 (Lyrurus (Pycoides
tetrix),  tridactylus), 
• uliu porumbar • scatiu
 (Accipiter  (Carduelis
gentilis),  spinus),
• uliu păsărar • pițigoi-de-
 (Accipiter brădet (Parus
nisus),  ater),
• ieruncă • pițigoi-moțat
 (Tetrasts (Parus
bonasia), cristatus), 
• acvilă-țipătoare- • mugurar
mică (Aquila  (Pyrrhula
pomarina) pyrrhula),
• corb (Corvus • forfecuță (Loxia
corax), curvirostra),
• mierlă de apă •  sticlete
(Cinclus  (Carduelis
cinclus), carduelis),
•  mierlă (Turdus • vânturel (Falco
merula),  vespertinus),
• codobatură
• Reptile și amfibieni:
• șarpele lui Esculap (Elaphe
longissima)
• șopârlă de munte (Lacerta
vivipara)
• viperă (Vipera berus)
• ivorașul-cu-burta-galbenă
(Bombina variegata)
• salamandra carpatică
(Triturus montandoni)
• broasca-roșie-de-munte
(Rana temporaria)
• broasca-roșie-de-munte
(Rana temporaria)
• salamandra de foc
 (Salamandra salamandra)
• tritonul de munte (Triturus
alpestris)
• Flora este constituită din arbori și arbusti cu specii de: 
• brad (Abies alba), 
• molid (Picea Abies), 
• pin (Pinus), 
• larice (Larix decidua), 
• zâmbru (Pinus cembra), 
• zadă (Larix), 
• tisă (Taxus baccata), 
• fag (Fagus sylvatica), 
• gorun (Quercus petraea),
•  stejar (Quercus robur), 
• carpen (Carpinus betulus), 
• paltin de munte (Acer pseudoplatanus), 
• tei (Tilia cordata), 
• frasin (Fraxinus excelsior), 
• jneapăn (Pinus mugo), 
• ienupăr (Juniperus communis),
•  păducel (Crataegus monogyna),
•  soc negru (Sambucus nigra),
•  alun (Corylus avellana), 
• zmeur (Robus idaeus), 
• măceș (Rosa canina)
• afin (Vaccinum myrtillus L.)
• afin-vânăt (Vaccinium uliginosum)
• La baza desemnării sitului se află
două specii floristice (protejate prin
aceeași Directivă 92/43/CE din 21
mai 1992, a Consiliului European,
anexa I-a):
• curechiul de munte (Ligularia
sibirica)
• clopoțelul de munte (Campanula
serrata)
• care vegetează alături de: 
• angelică (Angelica archangelica)
• drețe (Lysimachia nemorum)
• garofiță (Dianthus
carthusianorum)
•  arnică (Arnica montana)
• limba cucului (Botrichium
lunaria)
• crin de pădure (Lilium martagon)
• siminic (Antennaria dioica),
• brândușă de toamnă (Colchicum
autumnale)
• ciuboțica cucului (Primula vernis)
• coada șoricelului (Achillea
millefolium)
• bulbuc de munte (Trollius
europaeus)
 Material și metoda de
cercetare
• In cadrul sitului s-au amplasat 4
piete de proba cu suprafata
fiecaruia de 500 mp (r=12,62 m)
in cadrul U.P. III Cavnic
• In acestea s-au inventariat toti
arborii,cat si toate speciile
ierboase astfel obtinandu-se
urmatoarele date
 Pondere speciilor lemnoase
  piata 1 piata 2 piata 3 piata 4 total procent Specii lemnoase

30
Brad(Abies Alba) 18 8 0 0 26 22
Brad(Abies Alba)
7 25 LariceLarix
LariceLarix Decidua) 2 0 8 17 15 Decidua)
Fag(Fagus Sylvat-
0 20 ica)
Fag(Fagus Sylvatica) 1 3 7 11 9
Carpen(Carpinus
Carpen(Carpinus 6 15 Betulus)
Betulus) 3 18 6 33 28
Tisa(Taxus Baccata)
5 10 Pin(Pinus)
Tisa(Taxus Baccata) 7 0 1 13 11
Gorun(Quercus Pe-
trea)
1 5
Pin(Pinus) 0 3 4 8 7
Gorun(Quercus 1 0
Petrea) 3 0 5 9 8 1

total 34 28 24 31 117 100

 Calcularea indicilor ecologici (indici de biodiversitate) pentru
speciile lemnoase
Indicele Margalef (DMg)   1,26
Indicele Menhinick (DMn)   0,65
Indicele Simpson D   0,18
Indicele de diversitate Simpson 1-D 0,82
Indicele reciproc Simpson 1/D 5,50
Indicele Shannon-Weaver   1,82
Echitatea       0,93
Indicele McIntosh     0,63
Coeficientul Glisson   2,90
 Ponderea speciilor ierboase
Specii ierboase piata 1 piata 2 piata 3 piata 4 total procent procent
curechiul de munte (Ligularia sibirica ) 5 2 1 9 17 3
clopoțelul de munte (Campanula serrata ) 1 2 3 4 10 2
5 3 2
angelică (Angelica archangelica) 7 0 8 16 31 6 6
13
drețe (Lysimachia nemorum) 30 0 7 9 46 9
9
garofiță (Dianthus carthusianorum) 0 8 2 28 38 8
arnică (Arnica montana) 5 6 0 15 26 5
limba cucului (Botrichium lunaria) 18 28 15 9 70 14 8
18
crin de pădure (Lilium martagon) 7 26 20 15 68 14
5
siminic (Antennaria dioica), 0 9 2 0 11 2
brândușă de toamnă (Colchicum autumnale) 0 0 0 2 2 0 0
2
14
ciuboțica cucului (Primula vernis) 29 28 31 3 91 18 14
coada șoricelului (Achillea millefolium) 0 59 1 7 67 13
bulbuc de munte (Trollius europaeus) 26 0 0 0 26 5
total 128 168 90 117 503 100
Calcularea indicilor ecologici (indici de biodiversitate) pentru
speciile ierboase
Indicele Margalef (DMg)       1,93

Indicele Menhinick (DMn)     0,58

Indicele Simpson D       0,11

Indicele de diversitate Simpson 1-D   0,89

Indicele reciproc Simpson 1/D     8,82

Indicele Shannon-Weaver     2,31

Echitatea       0,90

Indicele McIntosh       0,69

Coeficientul Glisson       4,44

 Concluzii

Oamenii au resposabilitatea de pastrare a

ecosistemelor neschimbate,de pastrare a
biodiversitatii a Sitului Creasta Cocosului
astfel incat sa se poate bucura de aceasta
frumesete naturala si urmatoarele
generatii

Va multumesc pentru atentia acordata