Proiect la disciplina Managemantul ariilor

protejate

Codrii seculari Slătioara

Coman Ioana Andreea
EPM AN III
 Cuprins:

 1. Istoric
 2. Localizare;
 3. Cadrul geografic;
 4.Vegetația;
 5. Analiza SWOT;
 6. Bibliografie;
 1. Istoric:
 În anul 1934 Academia Română inițiază trecerea sub ocrotirea legii a unei suprafețe de 294,3
ha de pădure, incluzând și Fânețele Todirescu (fânețele aflate în zona de creastă ale Muntelui
Todirescu). În anul 1941 Consiliul de Miniștri decretează ca rezervații naturale o suprafață de
242,2 ha din Codrul Secular și 44,4 ha din Fânețele Todirescu. Prin Legea 5/2000 suprafața
rezervației este mărită la 1076,2 ha, incluzând zona tampon anterioară, fiind integrată și în
Situl Natura 2000 Rarău-Giumalău. În prezent, custodele (administratorul) Rezervației este
Direcția Silvică Suceava, prin Ocolul Silvic Stulpicani.
 Primele observații asupra Codrului au fost făcute în secolul al XIX-lea de către cercetători
austrieci, în perioada 1775-1918 Bucovina fiind ocupată de către Imperiul Habsburgic. 
 2. Localizare:

 Codrul secular Slătioara este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a

IV-a IUCN (rezervație naturală, tip forestier) situată pe versantul sud-estic al
masivului Rarău, în județul Suceava, comuna Stulpicani, pe teritoriul satului Slătioara.
 Codrul secular Slătioara a fost declarat rezervație naturală în baza Deciziei 248 a Hotărârii
Consiliului de miniștri din 1941. De atunci, copacii mor în picioare, se descompun și oferă
hrană pentru generațiile viitoare. În România, nu mai există astfel de păduri de rășinoase,
aceasta fiind a doua din Europa, după Germania.
 3. Cadrul geografic:
 Rezervația se dezvoltă între altitudinile 790 m (cantonul silvic situat la marginea satului
Slătioara) și 1353 m (creasta Muntelui Todirescu).
 Se poate ajunge cu mașina fie dinspre sud, comuna Stulpicani (situată pe șoseaua dintre Frasin și
Broșteni), fie dinspre nord, Câmpulung Moldovenesc (prin Valea Șandru și Pasul Prihodiște).
 Cei mai mari copaci din rezervație au 56 m înălțime, 1,40m diametru și 200-300 ani vechime.
 Între zona cantonului silvic (790 m altitudine) și creasta Todirescu (1353 m) este o diferență de
nivel de 563 m, iar distanța (pe hartă) este de circa 3 km.
 Fauna Codrului este bogată, specifică Munților Carpați.
 4.Vegetația:

 Vegetația forestieră a Codrului Secular este diversificată și prezintă unele particularități. În

partea de jos a Codrului apar amestecuri de molid, brad și fag, iar în partea superioară,
molidișuri pure. O excepție o constituie o anumită parcelă unde fagul urcă până în creastă
(1350 m).
 Alte specii lemnoase care se pot întâlni în Codrul Secular sunt pinul, tisa, laricea, scorușul
de munte, carpenul, arinul, paltinul de munte, ienupărul etc. Dintre plantele ocrotite
(monumente ale naturii) menționăm papucul doamnei, vulturica de stâncă, foaia groasă,
alga roșie de apă dulce, tisa, tulichina.
 Vegetația ierboasă a Rezervației este foarte bogată, cuprinzând peste 900 de specii.
 Rezervația botanică Fânețele Montane Todirescu are 38,10 ha și este situată între cotele
1270 - 1492 m.
 Rezervația Todirescu are de asemenea un caracter secular și a fost formată prin extinderea
golului alpin din zona de creastă.
 Adăpostește o bogată floră montană cu specii de plante rare(omagul, vulturica, floarea
paștelui, piciorul cocoșului, sărișoara, degetarul, brusturul negru, clopoțeii, spălăcioasa,
crinul de pădure).
 5. Analiza SWOT
Puncte tari:

 atracție turistică ce stârnește admirația vizitatorilor;

 alegerea mai multor trasee;
  una dintre cele două păduri de rășinoase din Europa;
 peisaje inegalabile în frumusețe (plaiurile Todirescu);
 biodiversitate;
 Puncte slabe:

 infrastructura: în ultimii 10-15 kilometri drumul nu mai este la fel de bun ca pe șoseaua
națională;
 traseu cu grad ridicat de dificultate;
 turism sezonier;
 insuficienta valorificare şi dezvoltare a potenţialului turistic;
 loc prea puțin cunoscut pentru turiștii din alte zone;
 Oportunități:

 îmbunătățirea drumurilor ce ar ușura accesibilitatea în rezervație;

 perceperea unei taxe de vizitare;
 Susţinerea proiectelor care introduc valoare turistică, obiective şi evenimente culturale;
 încurajarea dezvoltării unor noi forme de turism (de exemplu turism ştiinţific, de
aventură).
 Amenințări:

 odată cu apariția mai multor vizitatori se ridică problema aruncării diverselor ambalaje, în
pădure (poluare);
 dispariția în timp, a anumitor specii;
 furnizarea anumitor tipuri de servicii din infrastructura implică costuri foarte ridicate;
Imagini:
 6. Bibliografie:

 https://ro.wikipedia.org/wiki/Codrul_secular_Sl%C4%83tioara
 https://amfostacolo.ro/im.php?id=89978
 https://judetulsuceava.ro/locuri/arii-naturale-protejate/rezervatii-naturale/codrul-secular-sla
tioara/
 https://hailadorna.ro/rezervatia-naturala-codrul-secular-slatioara-catedrala-de-lemn-bucovi
nei/
 https://www.bogdanturcanu.ro/codrii-seculari-slatioara/