PROIECT LA DISCIPLINA MANAGEMANTUL

ARIILOR PROTEJATE

AMPRENTA ECOLOGICĂ

COMAN IOANA ANDREEA

EPM AN III
 CUPRINS:

1. Definiția amprentei ecologice;

2. Amprenta ecologică a Țării;
3. Romania are cea mai scazuta amprenta ecologica din UE;
4. WWF;
5. Măsurarea și metodologia amprentei;
6. Amprenta ecologică la nivel individual;
7. Reducerea amprentei ecologice personale pentru o zi;
1. DEFINIȚIA AMPRENTEI ECOLOGICE:

• Amprenta ecologică măsoară presiunea pe care omenirea o exercită asupra biosferei, în funcţie de
suprafaţa productivă (teren şi luciu de apă) a planetei necesară pentru furnizarea resurselor naturale
pe care le consumă şi pentru neutralizarea deşeurilor pe care le generează locuitorii planetei.
• Amprenta ecologică a unei ţări include suprafaţa de terenuri cultivate, păşuni, păduri şi ariile
piscicole necesare pentru producţia de fibre, materie lemnoasă şi alimente destinate consumului şi
suprafeţele ocupate pentru neutralizarea deşeurilor generate.
• Biocapacitatea reprezintă suma totală a ariilor productive. Diferenţa dintre amprenta ecologică şi
biocapacitate arată dacă o ţară este debitor sau creditor ecologic.
2. AMPRENTA ECOLOGICĂ A ȚĂRII:

• In cazul Romaniei, diferenta dintre amprenta ecologica si biocapacitate a variat in timp:

pana in 1970, biocapacitatea a fost mai mare decat amprenta ecologica; intre 1970 si
1994, raportul s-a inversat. Evaluarile realizate dupa 1994, pana in prezent, arata ca
biocapacitatea a fost mai mare decat amprenta ecologica, cu exceptia a doi ani.
• In Romania, amprenta ecologica este de 2,9 (faţă de 2,4 în 2003), cea mai scazuta din
Uniunea Europeana, dar tara ramane un debitor ecologic, biocapacitatea fiind de 2,3;
România consumă, aşadar resursele ecologice a 1,4 planete.
3. ROMANIA ARE CEA MAI SCAZUTA AMPRENTA ECOLOGICA DIN UE:

• In Romania, amprenta ecologica este de 2,4, cea mai scazuta din Uniunea Europeana, dar
tara ramane un debitor ecologic (biocapacitatea fiind de 2,3), se arata in raportul 'Europa
2007 - Produsul Intern Brut si Amprenta Ecologica' dat publicitatii luni de organizatia
Fondul Mondial pentru Natura (WWF).
4. WWF:

• Fondată în 1961, WWF* este una dintre cele mai mari şi eficiente organizaţii
internaţionale independente care derulează proiecte pentru conservarea naturii. WWF
are aproximativ 5 milioane de susţinători în toată lumea şi o reţea activă în peste 100 de
ţari.
• Organizaţia este aproape unică prin faptul că îşi face simţită prezenţa de la nivel local
până la nivel global: este capabilă să comunice cu triburile de pigmei Baka în pădurile
tropicale din Africa centrală şi, în acelaşi timp, poartă discuţii de la egal la egal cu
instituţii ca Banca Mondială şi Comisia Europeană.
• WWF - World Wide Fund for Nature (Fondul Mondial pentru Natură)
5. MĂSURAREA ȘI METODOLOGIA AMPRENTEI:

• Pentru anul 2014, Global Footprint Network a estimat indicele amprentei ecologice a omenirii ca fiind
egal cu masa a 1,7 planete asemănătoare Pământului ca dimensiune. Aceasta înseamnă că, potrivit
calculelor lor, cerințele omenirii față de resursele naturale ale planetei depășeau de 1,7 ori capacitatea de
regenerare a ecosistemelor planetei. 
• Amprentele ecologice pot fi calculate pe orice scară: pentru o activitate, o persoană, o comunitate, un
oraș, o regiune, o națiune sau pentru omenirea în ansamblu. Datorită concentrării populației, orașele au
amprente ecologice mari și au devenit epicentrul reducerii amprentei. 
• Contabilizarea amprentei ecologice la nivel național este descrisă pe pagina web a Organizației
Internaționale Global Footprint Network  sau mai detaliat în lucrări academice, inclusiv Borucke și
altele.
• Comitetul Național de Revizuire a Conturilor a publicat, de asemenea, o agendă de cercetare cu privire
la modul de îmbunătățire a conturilor. 
6. AMPRENTA ECOLOGICĂ LA NIVEL
INDIVIDUAL:

• În urma studiului realizat în anul 2012, asupra consumatorilor „eco” și cei „non-eco” (în
care se presupunea că persoanele ,,eco" au un impact ecologic pozitiv mai mic decât cele
„non-eco”), s-a ajuns la concluzia că „cercetarea nu a găsit nicio diferență semnificativă
între amprentele de carbon a consumatorilor eco și non-eco". Un studiu efectuat în anul
2013 a ajuns la aceeași concluzie. 
• Un studiu realizat în 2017 publicat în Environmental Research Letters a susținut că cel mai
eficient mod în care oamenii își pot reduce propria amprentă de carbon este ca aceștia să aibă
mai puțini copii, să renunțe la automobile, la călătoriile pe cale aeriană și să adopte diete bazate
pe plante. World Scientists' Warning to Humanity 2017: O a doua remarcă, co-semnată de peste
15.000 de oameni de știință din lume, îndeamnă oamenii să-și „reexamineze și să-și schimbe
comportamentul personal, inclusiv limitarea reproducerii noilor indivizi (în mod ideal, cel mult
la nivel de înlocuire) și diminuarea drastică a consumului pe cap de locuitor de combustibili
fosili, carne și alte resurse. " Potrivit unui studiu din anul 2018, publicat în revista americană 
Science, excluderea din alimentație a produselor de origine animală, inclusiv a cărnii și a
produselor lactate, este cel mai eficient mod prin care oamenii își pot reduce impactul ecologic
global negativ asupra Pământului, însemnând „nu doar limitarea gazelor cu efect de seră, ci și
acidificarea globală, eutrofizarea, utilizarea terenurilor sau a apei". 
7. REDUCEREA AMPREI ECOLOGICE PERSONALE
PENTRU O ZI:

• Economisirea unei cantități de apă (spălatul pe dinți);

• Economisirea energiei electrice, utilizarea luminii naturale intr-un mod eficient;
• Reducerea emisiilor de carbon prin utilizarea mijloacelor de transport în comun;
• Aruncarea deșeurilor menajere/plastic/hartie, în locurile special amenajate;
• Participarea la diferite activități ecologice (plantarea unor arbori);
IMAGINI:
BIBLIOGRAFIE:

• https://ro.wikipedia.org/wiki/Amprent%C4%83_ecologic%C4%83
• https://ro.scribd.com/
• http://curierul-iasi.ro/cum-putem-sa-ne-reducem-amprenta-ecologica-prin-actiuni-si-masu
ri-foarte-simple-5-25675