Sunteți pe pagina 1din 26

Amprenta ecologica

Ecological Footprint
Curs 12

Ecological Footprint
Amprenta ecologic msoar presiunea pe care

omenirea o exercit asupra biosferei, n funcie de suprafaa productiv (teren i luciu de ap) a planetei necesar pentru furnizarea resurselor naturale pe care le consum i pentru neutralizarea deeurilor pe care le genereaz locuitorii planetei. Amprenta ecologic a unei ri include suprafaa de terenuri cultivate, puni, pduri i ariile piscicole necesare pentru producia de fibre, materie lemnoas i alimente destinate consumului i suprafeele ocupate pentru neutralizarea deeurilor generate. Biocapacitatea reprezint suma total a ariilor productive. Diferena dintre amprenta ecologic i biocapacitate arat dac o ar este debitor sau creditor ecologic.

Romania are cea mai scazuta amprenta ecologica din UE!

In cazul Romaniei, diferenta dintre amprenta ecologica si

biocapacitate a variat in timp: pana in 1970, biocapacitatea a fost mai mare decat amprenta ecologica; intre 1970 si 1994, raportul s-a inversat. Evaluarile realizate dupa 1994, pana in prezent, arata ca biocapacitatea a fost mai mare decat amprenta ecologica, cu exceptia a doi ani. In Romania, amprenta ecologica este de 2,9 (fa de 2,4 n 2003), cea mai scazuta din Uniunea Europeana, dar tara ramane un debitor ecologic, biocapacitatea fiind de 2,3; Romnia consum, aadar resursele ecologice a 1,4 planete.

Romania are cea mai scazuta amprenta ecologica din UE!


'Romania dispune inca de un capital natural

exceptional, comparativ cu alte tari ale UE. Presiunile la care acesta este supus sunt insa enorme. Dezvoltarea economica haotica, proiecte de infrastructura - unele finantate chiar cu fonduri UE care nu tin cont de impactul devastator asupra mediului, exploatarea irationala a resurselor naturale, toate acestea conduc la o crestere rapida a presiunii asupra ecosistemelor'.

Amprenta ecologica a UE
Potrivit estimarilor WWF (World Wide Fund for Nature),

cresterea economica a Uniunii Europene a dublat impactul ecologic asupra planetei in ultimii 30 de ani. Desi detine doar 7,7 % din populatia globala si 9,5 % din biocapacitatea planetei, Uniunea Europeana este responsabila pentru 16 % din amprenta ecologica globala. In pofida progresului tehnologic, presiunea asupra mediului a inregistrat o crestere mai rapida decat populatia Europei, creandu-se astfel un deficit de resurse naturale atat pentru restul lumii, cat si pentru generatiile viitoare.

Amprenta ecologica a UE
Exceptnd Finlanda, Letonia i Suedia, rile UE se confrunt

cu un deficit de resurse naturale. Chiar dac aceste ri dispun de rezerve ecologice mai importante comparativ cu celelalte membre UE, aceasta nu nseamn c le i gestioneaz corect. De exemplu, n Finlanda, presiunea asupra mediului a crescut cu 70% ncepnd din 1975, una dintre cele mai mari rate de cretere din cadrul UE. Germania, mpreun cu Bulgaria i Letonia, au reuit s i reduc amprenta ecologic n ultimele trei decenii i, n acelai timp, s i creasc indicele dezvoltrii umane. Cu toate acestea, amprenta ecologic a Germaniei este de 2.5 ori mai mare dect resursele naturale de care dispune i de dou ori mai mare dect media global per persoan.

Amprenta ecologica a UE
Frana se nscrie n tendinele generale ale UE. Cu o

tehnologie mbuntit, Frana dispune de un volum mai mare de resurse, dar i consumul este n cretere, n special n domeniul energetic. n Europa de Est, spre exemplu, amprenta ecologic a Ungariei ca i a altor ri care au avut o economie centralizat s-a redus ncepnd cu anul 1991, n special datorit schimbrilor economice aprute odat cu ncheierea perioadei sovietice. n cazul Sloveniei, n anul 1995 se putea vorbi de o dezvoltare durabil, n termeni globali; n 2003 ns, amprenta ecologic per cap de locuitor s-a dublat, n timp ce nivelul de dezvoltare a crescut cu mai puin de 5%.

Amprenta ecologica a UE
'Cu doar o generatie in urma, Europa era un creditor

ecologic, folosind mai putine resurse naturale decat erau disponibile. Astazi insa, consumul europenilor depaseste cu mult capacitatea de suport a ecosistemelor naturale. Daca toti oamenii de pe aceasta planeta ar avea acelasi stil de viata cu cel al europenilor, am avea nevoie de mai mult de 2,6 planete care sa asigure necesarul de resurse si sa neutralizeze deseurile generate', (afirmatia directorului biroului european al WWF, Tony Long).

Amprenta ecologica a UE
In noul raport, 'Europa 2007 - Produsul Intern Brut si Amprenta Ecologica', WWF realizeaza o analiza comparativa a performantelor tarilor din Uniunea Europena, inregistrate incepand cu anul 1971 in trei domenii cheie: cresterea economica, masurata in functie de Produsul Intern Brut (PIB); presiunea exercitata asupra resurselor naturale, masurata prin amprenta ecologica; si dezvoltarea umana, evaluata prin indicele dezvoltarii umane elaborat de Organizatia Natiunilor Unite.

Amprenta ecologica
rile ncep s contientizeze din ce n ce mai

mult importana pe care capitalul natural o are n crearea unei economii competitive, n asigurarea securitii naionale i a justiiei sociale. Ideea de dezvoltare trebuie redefinit. Creterea calitii vieii a sute de milioane de oameni va trebui delimitat de creterea continu a consumului i risipei resurselor naturale. (Tony Long, Directorul Biroului European al WWF.)

Amprenta ecologica
Indicatorii

economici sunt eseniali. Dar, fr o contabilizare sntoas a resurselor naturale, deficitul ecologic va trece neobservat i va fi ignorat. Este ca i cum ne-am cheltui banii, fr s realizm c lichidm capitalul natural al acestei planete. (Emeka Anyaoku Preedintele organizaiei WWF). Fondul Mondial pentru Natura, WWF, avertizeaza ca, in cazul in care consumul mondial va evolua in ritmul actual, in 2030 omenirea ar putea avea nevoie nu de una, ci de doua planete pentru a-si putea acoperi nevoile de consum si a supravietui.

Amprenta ecologica

Amprenta ecologica a umanitatii, indicator care evalueaza

consumul de resurse naturale, depaseste cu 30% capacitatea planetei de a se regenera. Presiunea exercitata de omenire asupra planetei s-a dublat in ultimii 45 de ani, atat din cauza cresterii demografice, cat si a consumului individual, dar si cresterii nivelului de trai in tarile in curs de dezvoltare, precum China si India (Global Footprint Network). Suprapopularea epuizeaza ecosistemul, iar deseurile se acumuleaza in aer, in sol-subsol si in apa. In plus, defrisarea, lipsa apei potabile, reducerea biodiversitatii si schimbarile climatice, provocate de emisiile de gaze cu efect de sera, "pun din ce in ce mai mult in pericol bunastarea si dezvoltarea tuturor natiunilor", - raport WWF.

Amprenta ecologica

Potrivit raportului, "indicele planetei vii" , un instrument de

masurare a evolutiei biodiversitatii mondiale, care ia in calcul 1.686 de specii de vertebrate din toate zonele lumii, a scazut cu aproape 30% in ultimii 35 de ani. Pe langa Amprenta ecologica mondiala si indicele planetei vii, se mai prezinta o a treia masura de calcul, "Amprenta apei", care evalueaza presiunea exercitata asupra resurselor de apa, pornind de la premisa ca mai putin de un procent din resursele de apa potabila sunt accesibile, restul fiind cantonate in ghetari, ape subterane de adancime sau sunt pur si simplu inaccesibile din punct de vedere geografic.

Amprenta ecologic asupra apei


Ex: opt fabricarea unui tricou de bumbac se utilizeaz

2,9 litri ap; 50 de ri se confrunt cu crize medii sau accentuate de ap; Pentru cazul Romniei, criza de ap este moderat, aprnd cu precdere n anumite perioade ale anului i anumite regiuni; s-ar solicita msuri de economisire a apei, respectiv o mai bun gospodrire a acesteia, pentru a evita o criz sever, respectiv depirea unor limite ecologice;

Depasirea limitelor ecologice


Pentru anul 2008, toate resursele produse s-au epuizat

la data de 23 septembrie, ceea ce inseamna ca, in momentul de fata, planeta are nevoie de un an si trei luni pentru a genera ceea ce lumea consuma in 12 luni. Data la care se epuizeaza resursele naturale, denumita "Earth Overshoot Day", pica tot mai devreme cu fiecare an care trece, pentru ca cererea este in continua crestere, dupa cum subliniaza reprezentantii organismului american de cercetare, Global Footprint Network.

China devanseaza SUA la emisiile de CO2


Conform ultimelor estimari (miercuri, 10 December

2008 / The Guardian) si in contextul Conferintei de la Poznan, Polonia (avand ca tema principala reducerea gazelor cu efect de sera), China a devansat oficial SUA devenind cel mai mare poluator al lumii, cu emisii de 6 miliarde de tone de CO2 in ultimul an, potrivit ultimelor cifre publicate de Administratia de Informatii privind Energia (EIA).

China devanseaza SUA la emisiile de CO2


Emisiile Chinei au crescut cu 11% din 2005, in timp

ce SUA le-au scazut pe ale lor in proportie de 2%, ajungand la 5.70 miliarde de tone de CO2. Pe cap de locuitor in schimb, emisiile Chinei sunt in continuare mai reduse decat cele SUA sau din alte tari dezvoltate. In 2006, acestea erau de 4.6 tone pentru un cetatean din China si 20 pentru un cetatean din SUA.

China - cel mai mare poluator al lumii la ora actuala

La nivel istoric, diferenta dintre cei doi mari

poluatori este impresionanta. Astfel, din 1850, SUA au emis un total de 1.088 de tone de dioxid de carbon pentru fiecare locuitor, in timp ce cifrele chineze se ridica la doar 68 de tone pe cap de locuitor. In ciuda ultimelor cifre, responsabilitatea cea mai mare privind poluarea atmosferica este in continuare a statelor occidentale.

China - cel mai mare poluator al lumii la ora actuala


Cele doua surse care au publicat cifrele sunt agentia

guvernamentala americana EIA si Agentia Energetica Internationala (IEA) care au colectat informatiile pe parcursul a 18 luni. Cifrele se refera exclusiv la emisiile generate de arderea combustibililor, a carbunelui si a gazelor. Potrivit Platformei Interguvernamentale de Schimbari Climatice (IPCC), acestea cauzeaza 57% din emisiile globale totale de gaze cu efect de sera. Cifrele actuale confirma previziunile facute anul trecut de Agentia de Mediu Olandeza, care anuntase China ca fiind cel mai mare poluator al lumii.

Cum iti determini amprenta ecologica?


Exista mai multe site-uri unde oricine isi poate face un

test pentru a vedea care ii este amprenta ecologica:


http://www.myfootprint.org/ http://ecofoot.org/

La sfarsitul testului aflati cate planete ar fi necesare pentru

a va sustine consumul (de alimentele, energie, asociate cu locuinta, etc ) si pentru a va asimila deseurile produse. Testul calculeaza suprafata de pamant cultivat, pasune, padure si ocean necesare consumurilor amintite mai sus.

Cum iti determini amprenta ecologica?


Ct este posibil a se pstra resursele la consumul

actual al populaiei i prin generarea acelorai cantiti de deeuri? O mare parte a fluxurilor de resurse consumate, respectiv de deeuri produse pot fi estimate n termeni echivaleni de teren productiv necesar a menine aceste fluxuri de consum. Suprafeele diferite pot fi exprimate ntr-o unitate comun de dimensionat proporional cu productivitatea sa specific.

Cum iti determini amprenta ecologica?


Pornind de la aceste suprafee considerate exclusiv

pentru producerea de biomas, fiecare hectar care are aceeai productivitate va fi nsumat pentru a determina totalul - acest total reprezint cererea omenirii. Suprafaa ce corespunde cererii umane, poate fi cuantificat sub forma naturii, ca furnizor de servicii ecologice, evalundu-se, astfel, suprafaa productiv a planetei (din punct de vedere biologic).

Cum iti determini amprenta ecologica?


Astfel, amprenta ecologic msoar media

bioproductivitii pe care un individul sau o naiune o utilizeaz ntr-un an dat. Amprenta ecologic a fiecruia este suma terenurilor productive sau a zonelor umede (inclusiv mri i oceane) ce furnizeaz tot ceea ce foloseti ntr-un an i ce absoarbe deeurile produse, utiliznd cele mai rspndite tehnologii existente la un moment dat; Durabilitatea apare n acest context, atunci cnd umanitatea va consuma n mod consecvent mai ncet dect natura are posibilitate a de a se autoregenera.

The Ecological Footprint


Filmul The Ecological Footprint prezinta: Necesitatea evidentierii resurselor; Cum se determina amprenta ecologica; Echilibrul biocapacitate / consum la nivel planetar; Biocapacitatea planetei; Cerere (consum) = amprenta ecologica; Depasirea limitelor ecologice; Calcularea amprentei ecologice, Tari bogate vs. tari sarace; Amprenta ecologica a natiunilor; Plnia; Aplicaiile amprentei ecologice.