Sunteți pe pagina 1din 154

Utilizarea GIS/GPS n cadrul protectiei plantelor

Sistemul informational geografic (GIS) Localizarea prin GPS (Global Positioning System) Interpolarea geostatistica a raspndirii agentilor de daunare Principii de prelevare a probelor Utilizarea GIS n cadrul activitatii de protectia plantelor Baze de date relationale ca sistem de suport al deciziei
SST

GIS sistemul informational geografic


GIS: GIS - o forma de comunicare vizual (limbaj) care combin contextul si continutul = imaginile / datele geografice si datele clasice - o stiinta multi-disciplinara, integrata

Colectare date Colectare date

M onitorizare //evaluare // M onitorizare evaluare decizie decizie

Analiza Analiza

Rezultat: ezultat Harti digitale


3
SPRC/GIS u nit

Folosim diverse limbaje pentru descrierea lumii in care traim


Limbajele reflecta perceptiile noastre

Matematica Cartografie

Modele Fotografie

Texte

Taxonomie

Muzica Software Statistica Arte Diagrame

si organizeaza realitatea

GIS inglobeaza concepte formale, teorii si metode


Fluxuri Clasificari Tipare Differentieri

Serii de evenimente Difuzie Circulatie

CoCo-Varianta Spatiala

Interactiuni Spatiale

Procese

Conectivitate

. . . pentru ntelegerea lumii in care traim

In acest context GIS apare ca un nou limbaj


Se Introduc noi concepte si etode
Date Unelte Date

Geoprelucrare Modelarea Complexa a Datelor Cartografie Interactiva

Modelare Vizualizare Integrarea Datelor

Un sistem informational geografic (GIS): un sistem de gestiune a bazelor de date care are mai multe componente de tip informa ional raportate (vizual) la coordonate geografice (stocheaz si analizeaz informatii despre o zona dat, prezentndu-le utilizatorului sub forma unor harti). Sistemele de gestiune a datelor n coordoante geografice contin cantitati foarte mari de date, organizate sub forma de straturi specifice, care pot fi analizate statistic Analiza statistica a datelor fundamenteaza deciziile (sistem de suport al deciziei).

Altfel spus:
GIS permite utilizatorului sa colecteze si sa analizeze date si sa le vizualizeze (harti, grafice, etc) GIS asociaza datele unui anumit loc de pe suprafata Pamntului GIS combina straturi de informatii despre un anumit loc si permite o mai buna ntelegere a respectivului loc.

A good farmer is nothing more or less than a handy man with a sense of humus. E.B. White
GIS, mpreuna cu noile tehnologii si cunostiinte, permite ca oricine sa devina un bun fermier

Factorii determinanti ai productiei de porumb


Structura sol Fertilitate sol Potential hidric Temp. sol Temp. aer Umiditate Lumina Precipitatii Organizare Cultivar Data insamantarii Pat germiantiv Densitate Intretinere Chimizare Mecanizare Data recoltarii Patogeni Buruieni Insecte

Factorii climatici:
Durata sezonului Temp.

Precipitatii

Umiditate

Lumina

Agentii de daunare
Patogeni

Vertebrate

Buruieni

Insecte

Agrotehnica
Calificare Hibrid

Organizare

Tehnologii

Tehnologiile de cultura
Data recoltarii Data insamantarii Pregatirea patului germinativ

Mecanizare

Chimizare Intretinere

Densitate

Care factor este mai important?


Organizare Cultivar Data ins amantarii Pat germiantiv Dens itate

Anul trecut?
Um iditate

Pre cipitatii Lumina

Acest cmp?
Intre tine re Chimizare

Te mp. ae r

Anul viitor?
Te mp. sol m ecanizare Pote ntial hidric Fe rtilitate s ol Structura sol Inse cte Buruie ni Data recoltarii Patogeni

Acel cmp?

GIS sistem de suport al deciziei


Agenti de daunare Culturi/ Cultivare

Infrastructura
Sistem de irigatii

Drumuri Garduri vii, haturi Cladiri

Istoricul utilizarii terenului

GIS
Fertilizanti Pesticide

Fntni

Topografie

Plati PAC Cadastru

Bonitate teren

Sol

Agrotehnica

Tehnologii agricole

Administrative

Exemple de utilizare a GIS n protectia plantelor


Cartografierea riscului agentilor de daunare Sisteme de combatere integrata (adaptate fiecarui agrosistem)

Posibile prin:
Managementul aplicarii pesticidelor

GPS
# # #

Protectia zonelor acvatice de riscul pesticidelor

# # # # ## # # # # # # # # #

# #

GIS

##

Tipuri de harti (straturi)

Lat itud ine

ne tud i gi Lon

Cadastru digital Soluri Utilizare teren Organizare ad-tiva Populatie agenti de daunare

Modele de date: Raster vs. Vector


Vector GIS este compus din puncte, linii, si poligoane (suprafete). Raster GIS este compus din celule (raster).

Puncte Linii Suprafete

Suprafete continue si discrete


Suprafetele continue sunt (n final) predictibile. Exista un numar infinit de locatii care au valoare unica - (de ex. altitudinea) Modelul raster nu este cel mai potrivit pentru datele continue.

Suprafetele discrete nu sunt predictibile. Exista un numar definit de locatii care au o anumita valoare - (de ex. pierderile de productie datorate agentilor de daunare) Modelul vector nu este cel mai potrivit pentru datele discrete.

Diferite descrieri ale GIS


Un program penru computer capabil sa stocheze si sa utilizeze date care descriu diferite locuri de pe suprafata pamntului. -sau-

Un set de functii interconectate care permite: Introducerea, Stocarea, Procesarea, Recuperarea, Generarea datelor spatiale

Care sunt problemele pentru care GIS raspunde optim


Localizare Ce este n ...? Tendinte: Ce s-a ntmplat cu ncepere de la...? Tipare: Care este tiparul de raspndire al...? Modelare: Ce ar fi daca...?

Suma DD

Functionarea GIS
Straturile tematice sunt combinate (suprapuse) pentru a produce straturi multi-tematice. Noi informatii sunt derivate din analiza co-relatiilor dintre datele originale.

A C B

Culturi agricole

1 3 4

C1

A1

A2

B2 B4 B1

C3 C4

Estimarea riscului AD

Hartile GIS se obtin prin:

Digitalizare Scanare GPS (Global Positioning Systems) Teledetectie

Obtinerea datelor GIS cu ajutorul GPS

+
Prezentarea GPS si a procedurii de lucru

GPS:Coordonatele latitudine/ longitudine


Nord / Vest
9Oo 6Oo 3Oo

Nord / Est

18Oo

120o

6Oo

Oo

Oo

Sud / Vest

Sud / Est

Exemplu de coordonnate de pozitie GPS

012.12845 N 009.36581 W

Global Positioning Systems (GPS) Raspunsuri la o ntrebare veche: Unde sunt?

Reteaua de sateliti GPS


24+ sateliti de navigatie 6 planuri orbitale 11.000 mile naltime medie adevarate stele artificiale Iesire: Pozitionare gratuita si corecta* latitudine si longitudine
*Dependinde de conditiile concrete

Sateliti

Pozitionare prin triangulatie

Descrierea segementului spatial


24+ sateliti 24+ sateliti
6 plane cu inclinare de 55 6 plane cu inclinare de 55 Fiecare plan are 4 sau 5 Fiecare plan are 4 sau 5 sateliti sateliti Pozitia de emisie si Pozitia de emisie si informatia despre timp pe 2 informatia despre timp pe 2 frecvente frecvente Constelatia are rezerve Constelatia are rezerve

Orbita foarte nalta Orbita foarte nalta


20,200 km 20,200 km
1 revolutie in aproximativ 1 revolutie in aproximativ 12 ore 12 ore

Accuratete Accuratete Durata mare de viata Durata mare de viata Acoperire Acoperire

Segmentul de control
Monitorizare si control

Colorado Springs

Hawaii Statia Master Control Statie monitorizare Antene de sol

Ascension Islands Diego Garcia

Kwajalein

Segmentul de control

Corecteaza erorile Observa

efemeridele si ceasul

orbitelor si ale ceasurilor Genereaza noi semnale de navigatie

(5) Statii monitorizare

Falcon AFB

Statia de ncarcare

Functionarea sistemului
Segmentul spatial 24+ Sateliti
Efemeridele satelitilor sunt transmise utilizatorilor finali

Statii monitorizare
Diego Garcia Ascension Island Kwajalein Hawaii Colorado Springs

GPS Control
Colorado Springs

Utilizator

Stabilirea pozitiei prin triangulatie


11.000 mile

Localizare undeva pe suprafata acestei sfere

Triangulatie...
A doua masurare reduce imprecizia pozitiei la intersectia a doua sfere.
11.000 miles

12.000 mile

Interesectia a doua sfere este un cerc.

Triangulatie..
11.000 mile

A treia masurare reduce imprecizia la doua puncte


12.000 mile

Trei sfere intersecteaza numai n doua puncte


10.000 mile

Triangulatie...
A patra masurare va decide ntre cele doua puncte
Cea de-a patra sfera se va intersecta Cu celelalte ntr-un singur punct

Pozitia 3D

Pozitia este determinata de timp


Semnalul satelitului pleaca la timpul T

T+a

Semnalul este receptionat de receptor la timpul T + a

Distanta dintre satelit si receptor = a x viteza luminii

Transmisie Cod Pseudo Random Noise (PRN)


Diferenta de timp

Satelit PRN

Receptor PRN

Masurarea timpului de parcurs


Adjustarea timpului
1
YY

2 4
X ZZ

8 nanoseconde (timp gresit)


XX

9 nanoseconde (timp gresit)

7 nanoseconde (timp gresit)

Receptoare GPS
Unitatile Trimble de colectare a datelor

Trimble Geo XM

Recon GPS XC

GeoExplorer II

Unitati au o acuratete de localizare de la 0,3 la 3 m (dupa corectie DGPS

Solutii GPS cu nregistrare (mapping)


Trimble GeoXT sub-mettric accuratete Foarte scump Teletype World Navigator GPS cca. 1 - 5 m accuratete semificativ mai putin scump

ESRI GIS Software


(USDA - APHIS license)

ArcPad 6.0 ArcPad Application Builder

IPAQ Pocket PC H3955 IPAQ Expansion Pack Plus 256MB SecureDigital Card USB Sync Cable IPAQ

Alte platforme pentru ArcPad


Smartphone Palm OS

Garmin alta solutie GPS

ROAD 2006 1-5m accuracy E-trex Adventure

GPS 60CSx ROAD 2006 <3 m Compatibil ArcPad 9.0

MIO 180 DigiWalker


Specificatii: - Procesor: Intel Xscale PXA 255, 312 MHz - Memorie ROM : 64 MB ROM; 64 MB RAM - Display :3,5 color, (LED) lumina de contur - Rezolutie : 320 x 240, Culori 65 K - Comunicatie : Modul GPS incorporat + Antenta GPS - Sistem de Operare : Windows Mobile 2003 S.E.

www.arobs.ro/mio

MIO A701 PDA cu navigatie GPS si telefon mobil


PDA cu GPS si GSM incorporat
-

- Receptor GPS Sirf Star III - Ecran tactil - Conectivitate Bluetooth - Putere si portabilitate - Camera video - Tonuri polifonice

www.arobs.ro/mio

In prezent receptoarele GPS sunt conectate cu orice!


Aparate de stropit si combine Tablet PC Data loggers

Ceasuri Camere digitale Camere video

Harta digitala a Romniei

Stratul de baza GIS


HDR ArcGIS/ArcPad Trimble ROAD 2006 GlobalMapper Garmin iGO MIO Autodesk GIS Trimble

Accesibilitate pentru utilizatori

Datele GPS Se prezinta sub forma de:


Puncte Linii Poligoane

Soft-uri Geographic Information Systems


Formate compatibile

Fotografii & imagini

Ha r ti

Text

Sistem Informational geografic

Im a sa gi n t el i it

H ar ti

Harti
Date tabelare

o ot f

ce afi Gr

PS G

Iesiret

Date GPS

Harti Date spatiale cu valoare adaungata Rapoarte Analize statistice

1996 Bruce Davis. GIS: A Visual Approach

ISO TC 211 Informatii geografice


ISO (International Standards Organisation) lucreaza la standardizarea Informatiilor geografice de cativa ani cu comitetul sau 211. Ca o asociatie din industrie , OpenGisConsortium evident ca a fost capabil sa antreneze mai multe resurse si sa fie mai rapid decat ISO TC 211 Ambitiile lui ISO TC 211 au fost sa stabileasca o baza solida pentru transferul de date - OGC a supralicitat cerintele, cerintele, aducand obiective clare si interoperabilitate puternica. puternica. Cooperarea dintre OGC si ISO a fost stabilita si este o alianta de clas A.

Evolutia interfetelor si a straturilor de serviciu


Geoprocesare monolica Scenariu 1 DCP Scenariu 2 DCP DCP DCP Prezentare (UI) Prezentare (UI) Aplicatie Aplicatie Prezentare (UI) Aplicatii Servere de aplicatii Furnizori de acces la date spatiale Baze de date generale Sisteme de stocare generale Aplicatii (unelte & java) Application Servere de Servers aplicatii Furnizori de acces la date spatiale Data: obiecte peste tot Scenariu 3 DCP DCP Prezentare (UI)

Baze de date proprietare

Furnizori de acces la date spatiale Baze de date generale

Platforma hard

Platforme hardware si/sau retele

. . . Spre o platforma orientata obiect distribuita

Programe de transformare

Date in Format 1

Conversie din 1 n 2

Date in Format 2

Data in Format 1

Conversie si Transformare

Data in Format 2

Selectare software GIS


Posibilitatea interpolarilor geostatistice (estimarilor topoprobabilistice)

TFLALL THINGS ARE RELATED, BUT NEARBY THINGS ARE MORE RELATED THAN DISTANT THINGS

CORELATII SPATIALE

INTERPOLARI SPATIALE

DESCRIEREA MEDIULUI

GENERALIZARE

POLIGOANELE REPREZINTA REGIUNI OMOGENE HARTI CLIMATICE

ISOLINII ALTE INTERPOLARI

ETC. RISC AGENTI DAUNARE

EFECTUL TABLEI DE SAH AUTOCORRELATII NEGATIVE LA O SCARA NECESITA AUTOCORELATII POZITIVE LA O ALTA SCALA

O LUME IN CARE TFL NU SE APLICA....


AUTOCORELATII SPATIALE NEGATIVE

LUCRURILE APROPIATE SUNT MAI PUTIN SIMILARE DECAT CELE INDEPARTATE

IMPOSIBIL DE: DESCRIS, TRAIT, SIMTIT; IMPOSIBIL DE NAVIGAT

TOATA GAMA DE VALORI A UNEI VARIABILE VA FI INTALNITA IN ORICE PORTIUNE A UNEI ASTFEL DE LUMI!

Interpolare
Valorile unor locatii date sunt date punctuale. Suprafetele pot fi derivate din datele punctuale prin interpolare.

Interpolarea probabilistica de tip kriging estimeaz valorile necunoscute folosind o combina ie linear a probelor disponibile :

Kriging

Eroarea de estimare i (ri ) este diferen a dintre valoarea estimata si valoarea efectiv determiant pentru acea locatie.

Valoarea medie a erorilor unui set de estim ate k este:

Eroare variantei este:

Theissen

Ponderea inversa cu distanta

Kriging

Un example: potentialul (hidric al) matricei solului


ca o covariabila n analiza fitopatogenilor de sol

Procedura de validare
INPUT (interpolare spatiala)

VALIDARE (comparatii spatiale)

CONDITII INITIALE (interpretare spatiala)

CALIBRARE (interpretare spatiala)

Kriging Ordinal

Kriging simplu

Kriging Universal

Kriging indicator

Selectare soft GIS


Autodesk Map 3D Autodesk MapGuide ESRI ArcGIS GE Smallworld Geoconcept Global Mapper Intergraph GeoMedia MapInfo Professional Microsoft MapPoint Microsoft SSIS

ESRI ArcGIS

Cartografiere

Geostatistica Visualizare

Extensii Comune pentru ArcGIS Desktop Extensii Comune pentru ArcGIS Desktop
Diverse Unelte Specializate
Geostatistical Analyst Publisher 3D Analyst StreetMap ArcPress Spatial Analyst
Tracking Analyst Business Analyst Maplex Survey Analyst Military Analyst Image Analysis Schematics ArcScan

ArcView ArcEditor ArcInfo

3rd Party Extensions

Integrate intr-un Cadru Comun

Linia de Produse ArcGIS


Desktop: ArcView, ArcEditor and ArcInfo ArcView, Sistem Complet pentru Profesionistii GIS
Automatizarea Datelor Gestionarea Datelor Analiza Spatiala Cartografie Prezentarea rezultatelor

ArcGlobe

Estimare topo-probabilistica prelevare probe


Cum este fenomenul distribuit?
- Independent spatial - Agregat - Dispersat

Randomizat! Agregat!

Repulsiv!

Colectarea de date prin probe prelevate randomizat


Probele trebuie colectate randomizat, independent. Implica controlul variabilititatii Variabilitatea este o factor negativ fiind necesara colectarea unui mare numar de probe
VARIABILITATE

Strategie de lucru: - Metode de prelevare stratificata

Metodele de stratificare

Aceste metode subdivid populatiile tinta si preleveaza probe din diferitele categorii definite. In final estimarea se realizeaza pe baza ponderii diferitelor categorii

Colectarea de date prin probe prelevate randomizat

Dependenta spatiala este de asemenea un factor negativ pentru ca nu se ncadreaza n axiomele statisticii clasice.
DEPENDENTA SPATIALA

StrategiI: - Prelevare sistematica -Corectarea ulterioara a dependentei spatiale

Prelevarea sistematica poate genera erori


Variabilitate ridicatafoarte multe probe
Agregate

Loturi

Colectare de date pe baza unui model


Colectarea datelor pentru interpolarea / estimarea unei suprafete implica capturarea unei variabilitati maxime. Colectare de date pentru ntreg spectrul de posibilitati pentru variabila de interes.

VARIABILITATEA

Strategii: -Transecte printr-un gradient - Probe cuib - Agregarea probelor

Captarea intregii variabilitati permite o estimare corecta a realitatii


Gradient

Puncte de colectare date

Colectare de date pe baza unui model


Dependenta spatiala este importanta n modelare pentru ca ajuta la interpolarea datelor.
DEPENDENTA SPATIALA

Strategii: -Pondere inversa cu distantele -Kriging

Delimitarea parcelor prelevate cu GPS-ul


Centrul parcelei

Colturile parcelei

Perimetrul parcelei

Consistenta datelor prelevate

Utilizarea GIS n activitatea de protectia plantelor

GIS = Aplicatii strategice si tactice


Multianuale POLITICA PERIOADA UTILIZARE National

ZILNIC

MANAGEMENT Local

Scara geografica
Zonal Tara Regiuni de dezvoltare Judet Exploatatie Parcela Planta Management Politica = Planificare

Determinarea potentialului de daunare al unui anumit agent de daunare la nivel national


Harti digitale ale riscului agentilor de daunare pe baza pierderilor multianuale determinate de agentii de daunare (incl. starea fitosanitara, cartarea buruienilor) = suprafete afectate = politica n domeniu

Variabilitatea suprafetelor afectate de gndacul din Colorado (Anglia)

150000 Area (km2) 100000 50000 0 1961 1964 1967 1970 1973 1976 1979 1982 1985 1988
Average 95,700km2

Variabilitatea riscului unui agent de daunare

(a) Data medie ipotetica de aparitie a primilor adulti

(b)Index-ul pe termen lung al riscului gndacului din Colorado

Jarvis, C.H.; Baker, R.H.A. (2001a,b) Diversity & Distributions 7

Evaluarea produselor de protectia plantelor


Stabilirea oportunitatii introducerii unor noi produse de protectia plantelor Evaluarea ectoxicologica a produselor de protectia plantelor Directiva 91/414/EEC, transpus n legisla ia Romniei prin Hotarrea de Guvern nr. 1559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protec ia plantelor n vederea plasrii pe pia ; Directiva 2001/36/EC, n curs de transpunere (Ordinul referitor la evaluarea uniformaa PPP)

GIS MODEL
MODEL
Procese Algoritmi Parameteri si variabile Calibrare si validare

DATE
- Date validate - Data derivate

GIS
- Harti - Baze de date geo-referentiale - Vizualizare, instrument de management si analiza

MODEL GLEAMS : MODUL HDROLOGIC

TRANSPIRATIE

PRECIPITATII SI IRIGARE

INFILTRARE EVAPORARE LEVIGARE PERCOLARE IN ZONA RADICULARA

ACFIVER

MODEL GLEAMS : MODUL PESTICIDE

Tratament T reatm ent

Volatilizare Volatilization

Preluare plante Pla nt up t ake Degradare chimica Adsorbtie- desorbtie Mic roorganism and Adsorption-Desorption Chemic al degradation si microbiologica coloizi sol c olloids

Leac hing: T Percolare PC

Runoff: Chlorpyrifos Spalare

Groundwater Acvifer

Localizarea zonei

Zona inundabila

Ru

Cultura cartofi

Sisteme de suport al decizie n agricultultura (DSS)


Tactical models are proving increasingly valuable in forecasting the need for and timing of applied controls
(Way & Van Emden (2000) Crop Protection 19: 81-103)

Obiective:
reducerea utilizarii pesticidelor conventionale; Realizarea unui mix de metode non-chimice si chimice mbunatatirea eficientei costurilor exploatatiilor agricole.

GIS sistem de suport al deciziei


Definirea zonei pe care se aplica sistemul de combatere integrata

Cartografierea productiilor ca suport al deciziei

Levigarea si poluarea cu pesticide

Pierderile determinate de mana.

ECB saptamna 23/2007

ECB saptamana 26/2007

. si de insecte

.and fairy ring

Suprafete climatice
1km rezolutie, 1961-2005, temperaturi zilnice Prelevari probe teren. Analiza laborator Geostatistica interpolare topo-probabilistica

Abordare
Asociere suprafete climatice cu modele AD Suprafete ale dezvoltarii AD

Modele ale dezvoltarii agentilor de daunare

Informatii pentru factorii de decizie

Colley, M.; Jarvis, C.H.; Hulton, N.R.J.H. (Submitted) Conditional Jarvis, C.H.; Stuart, N. (2001) A comparison between strategies for simulation of Baker, R.H.A. (2001) Risk assessment for non-indigenous Jarvis, C.H.; monthly temperature surfaces using simulated annealing, interpolating maximum and minimum daily air temperatures. a. The Computers of phenology models to assess the Jarvis, C.H. 1. mapping the outputs & Geosc iences. pests: (2001) GEO-BUG: A geographical modelling environment for selection of 'guiding' variables, Journal of Applied Meteorology 40 p.1060assessing the likelihood of pest development, Environmental Modelling likelihood of establishment, D iversity & Distributions 7 p.223-235 Rigol, J.P.; Jarvis, C.H. and Stuart,16(8) p.739-751ial neural networks as a N. (2001) Artific and Software 1074 tool for spatial interpolation, International Journal of Geographical Information Science 15 assessment for Jarvis, C.H.; Stuart, N. (2001) Accounting for4error whennon-indigenous Jarvis, C.H.; Baker, R.H.A. (2001) comparison between modelling for Jarvis, C.H.; Stuart, N. (2001) A Risk No. p.323-343 strategies with timepests: 2. accounting for the development of crop pests throughout series data: estimating inter-year c daily variability, Diversity & interpolating maximum and minimum limateair temperatures. b. The Jarvis, C.H.; Stuart, TransactionsW. (2003) Infometric and statistical Distributions and interpolation method, Journal of the year, N., Cooper, 7 p.237-248 interaction between guiding variablein GIS 5(4) p.327-343 diagnostics to provide artific ially-intelligent support for spatial analysis: the Applied Meteorology 40 p.1075-1084 example of interpolation,, International Journal of GISc ience.

Cartografierea si raportarea indicilor cheie pentru factorii de decizie

Stabilirea pragului economic de daunare


Trimble GeoExplorerII

Localizarea capcanelor UV Dinamica capturilor estimarea riscului de daunare


Examplu: capturi ECB ID Trap J147 J148 1 Newton 2 2 2 Andover -99 -99 3 Morristown 1 1 4 Fairmount 4 4 5 Chester 3 3 . . . . . . . .

J149 1 -99 4 3 6 . .

J150 1 -99 5 3 6 . .

Mon7 Mon8 0.13 0.26 0.10 0.07 0.71 1.48 0.42 1.30 0.45 1.22 . . . .

GIS ouptut

Estimarea saptamnala a riscului agentilor de daunare

Saptamna 23

Saptamna 26

Saptamna 29

Aplicarea tratamentului la atingerea PED


Beneficiu: optimizarea tratamentelor

Suma DD

Functionarea GIS
Straturile tematice sunt combinate (suprapuse) pentru a produce straturi multi-tematice. Noi informatii sunt derivate din analiza co-relatiilor dintre datele originale.

A C B

Culturi agricole

1 3 4

C1

A1

A2

B2 B4 B1

C3 C4

Risc agenti daunare

GIS estimare topo-probabilistica


Model interpolare
Procese Algoritmi Parameteri si variabile Calibrare si validare

DATE
- Date validate - Data derivate

GIS
- Harti - Baze de date geo-referentiale - Vizualizare, instrument de management si analiza

Dimensiunea PED
Costuri Costs
Costurile totale, Total Cost to economice,ecologice, Farmer, Environment, and Society sociale Costurile sistemului Cost of Using de combatere All Available Tactics integrata

Benefits Beneficii
Beneficiile totale Total Benefit to Farmer FermierSocietyand - societate Pierderile datorate Impact on complexului Damage from Total Pest Complex de daunatori
Decreasingly Complex Complexitate

Increasingly Comprehensive Grad de constientizare

Pesticide Costuri Application tratament Cost

Pierderi Pest agent Damage daunare Avoided

Agregare date GIS n cub de date OLAP - sistem suport decizie


Server OLAP

Natura geospatiala a datelor


Geospatial

Non-geospatial

GDW GDM GIS SOLAP DW DM DBMS OLAP


Non agregate Agregated

Date suport decizie

DW= depozit date DM = date G = Geospatial

Alte date posibil de agregat n hipercub

GIS - Agricultura de precizie


O modalitate de a gestiona riscurile agentilor de daunare

Culturi folosite pentru producerea de bioetanol n Romnia risc pentru monocultura

Prioritizarea culturilor energetice


Alte cereale Graminee cultivate Trifoi, lucerna Sorgh zaharat Gru Floarea soarelui Sfecla de zahar C C B B/C B B --B B B Cartofi Porumb

Eroziune Compactare sol Spalare nurienti ape suprafata Levigare nurienti acvifere Poluare cu pesticide Deficit de apa n sol Risc de incendii Riscuri privind biodiversitatea Riscul fitosanitare emergente Riscul practicilor monoculturale

A A A A A A --B B B

A A/B B B A A C B/C A A

A A/B B B A A --B A A

A A A A B/C A A B C C

A A A A A B --B/C C C

B/C A A/B A/B B B --A/B B/C (B/C)

C C B B/C B C --B/C B A/B

C B C C C A/B --C C C

Nota: A este risc scazut, C este risc ridicat

Teledectia agentilor de daunare

Teledetectie forma initiala

Rezolutia spatiala a satelitilor


Landsat MSS: 80 metri Landsat TM: 30 metri SPOT: 10 metri IRS: 6 . 28 metri

SPOT Pan

IRS-1C Pan

Landsat TM

Landsat MSS

Evolutii recente

DATE DE
TELEDETEC IE

PRINCIPIILE ASIMILRII DATELOR SPA IALE PRIN AGROMODELARE


TIMP

(INDICI DE VEGETA IE) IE)

MODEL RADIATIV
INDICI DE DEZVOLTARE A PLANTEI PROFIL SPECTRAL

ESTIMRI N TIMP CVASICVASIREAL

MODELE AGRO-FIZIOLOGICE (BIOMASA)

Evolutia culturilor agricole descrisa prin dinamica indicelui suprafetei foliare ISF (ICPA, Cruta, ICDA Fundulea)
Importanta ISF: principalul parametru biofizic care poate fi extras din datele ISF: de reflectanta si care este totodata implicat in cele mai importante procese de functionare a covorului vegetal: fotosinteza si evapotranspiratia (1) Modelul MODLAI: MODLAI

1 a( T Ts ) ISF = K e b ( T Ti ) , 1 + e

unde K este marimea ariei foliare maxime b este rata relativa de crestere a frunzelor corespunzatoare primului punct de inflexiune al curbei a este rata relativa de senescenta Ts este timpul la care dispar frunzele verzi T este timpul (exprimat in temperatura medie zilnica cumulata a aerului) aerului)

Serie temporala de imagini de satelit Culturi Unitati de calibrare


Clasificare (k(k-means)
Clasa c=n Clasa c=2 Clasa c=1

Masuratori de ISF Unitati de Unitati de calibrare validare


MODLAI- 1

Parametrii modelului
MODLAI

Rtoc(t,c =1) (t,c=1)


Functie transfer Functie transfer

LAI( t,c =1) t,c=1)


MODLAI-1

Calibrare

ISF la datele de achizitie a imaginilor de satelit

(2) Diagrama elaborarii de harti multitemporale ale ISF dintrdintr-o serie temporala de imagini de satelit

ISF = 0 + i i
i =1

Param(c=1) Param(c=1)
MODLAI

LAI(5d ,c=1)

Harti multitemporale ale ISF

Validare

INVENTARIEREA TEMATIC A FONDULUI FUNCIAR BAZAT PE TELEDETEC IE, G.I.S. I G.P.S.


Institutul de Geografie al Academiei Romne (IGAR) Centrul Romn pentru Utilizarea Teledetec iei n Agricultur (CRUTA) Institutul de Cercetri pentru Pedologie i Agrochimie (ICPA)

PROCESUL DE INTEPRETARE I VECTORIZARE A CATEGORIILOR DE UTILIZARE/ACOPERIRE A TERENURILOR DIN ROMNIA

DATE SPA IALE REZULTATE N URMA PROCESULUI DE VECTORIZARE AL ENTIT ILOR IDENTIFICATE

1 2

1 pdure; 2 pajite.

Livad

3
1, 2 i 3 terenuri arabile cultivate cu diferite culturi; 4 terenuri arabile necultivate (arate).

Analiza integrata

Tehnici de analiza Corelatii Regresii multiple Analiza factoriala Analiza secventelor

Exemple de utilizare GIS/GPS n activitatea de protectia plantelor

Ciclul de viata al ciupercilor toxigene din grupul Aspergillus section flavi


Vnt si insecte Supravetuire ca scleroti (3 ani) si Conidii (1 an) n sol si n resturile vegetale

t n v

e ct se in

A. flavus
matase

Boabe infectate

Temperatura Umiditate

miceliu

scleroti

suprafata sol

boabe

stiuleti

resturi vegetale

Tulpina de Aspergillus flavus


Aspergiiile aflatoxigene sunt specii cu n multire exclusiv asexuata Toate populatiile sunt monoclonale Exista tulpini potential atoxigene (scleroti mici) si sigur toxigene (scleroti mari) Analiza geostatistica

Prelevare probe din cmp


Determinarea coordonatelor cmpurilor de prelevare folosind GPS Localizarea cmpurilor infestate folosind harta digitala a Romniei

Stocarea datelor privind tipul si nivelul populatiilor de agenti de daunare


Schema pr elevar e
__________________________ __________________________ __________________________ __________________________ __________________________

Monitorizare e xtr aor dinat a __________________________


Ferma _________________________ ___________________________________ ___________________________________ ___________________________________ ___________________________________ ___________________________________ ___________________________________ ___________________________________ ___________________________________

Proces verbal de constatare


__________________________ __________________________ __________________________ __________________________ __________________________

Registru analize
__________________________ __________________________ __________________________

Validarea si inserarea datelor n sistemul informational geografic

Az i __ _ ie _ _ __ o s n __ _ __ _ da _ __ __ _ tr _ _ __ a _ __ _ _ _ __ ___ _ or _ _ _ _ __ _ _ __ _ d _ _ _ _ _ _ ___ __ _ _ _ __ _ _ _ __ i na ___ __ _ _ _ _ __ _ _ __ _ ri o _ __ _ _ _ _ _ _ __ _ _ __ _ ___ _ _ _ _ ___ _ __ _ __ __ _ __ _ _ __ _ _ __ _ _ __ __ _ __ _ __ _ __ __ _ _ _ __ _ __ __ _ _ _ _ __ _ __ __ ___ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ ___ _ _ ___ _ _ __ __ __ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ ____ __ __ __ ___ __ _ _ __ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ __ __ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ ___ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ ___ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ ___ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ __ ___ __ _ __ __ __ __ _

Pr oc e sv er co Mo ba ns ld ni t t at e o ra ar _ __ e gg _ _

__________________________ __________________________

al __ i ze __ __ __ __ __ __ _ _f __ f __ _ gf f __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ _ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __

Re gi st r

an

de

Prelucrarea geostatistica a datelor stocare nou strat tematic n sistemul de informatii geografice GIS
Software specific (ArcView geostatistical)

Straturi tematice (drumuri, ruri, ferme etc.) din hartile teritoriale n sistem informational geografic

Elaborarea de noi straturi tematice (specifice raspndirii aspergillilor atoxigene)

Plante modificate genetic Susceptibilitate ridicata si uniforma a plantelor gazda


Schimbarea compozitiei atmosferice

Schimbarile climatice datorita efectului artificial de sera

Schimbarile de structura culturilor

Agent de daunare emergent

Un mediu favorabil pentru fitopatogen

Cochliobolus heterostrophus race T

A. 18 iunie B. 15 iulie C. 1 Septembrie


Source: Plant Diseases: Their Biology and Social Impact

Rugina frunzelor de soia


Rugina la soia este cauzata de doi agenti

Phakopsora pachyrhizi
si

P. meilbomiae
Rugina frunzelor de soia nu este prezenta nca n zonele temperate.
Sursa: Soybean Rust: Is the U.S. Crop at Risk, APSnet feature, 2003.

Rugina frunzelor de soia


Peste 30 specii de leguminoase sunt gazde pentru rugina frunzelor de soia, inclusiv Fasolea Lintea Nautul Lupinul Bobul Trifoiul

. . . Si Kudzu

Este posibila o epidemie de rugina frunzelor de soia?

Uniformitatea genetica a culturilor de soia

Introducerea patogenului?

Mediu favorabil bolii?

Daca vor fi condiitii favorabile bolii da, este posibila o epidemie de rugina frunzelor de soia.

Suprafete climatice
1km rezolutie, 1961-2005, temperaturi zilnice Prelevari probe teren. Analiza laborator Geostatistica interpolare topo-probabilistica

Abordare
Asociere suprafete climatice cu modele AD Suprafete ale dezvoltarii AD

Modele ale dezvoltarii AD

Informatii pentru factorii de decizie

Colley, M.; Jarvis, C.H.; Hulton, N.R.J.H. (Submitted) Conditional Jarvis, C.H.; Stuart, N. (2001) A comparison between strategies for simulation of Baker, R.H.A. (2001) Risk assessment for non-indigenous Jarvis, C.H.; monthly temperature surfaces using simulated annealing, interpolating maximum and minimum daily air temperatures. a. The Computers of phenology models to assess the Jarvis, C.H. 1. mapping the outputs & Geosc iences. pests: (2001) GEO-BUG: A geographical modelling environment for selection of 'guiding' variables, Journal of Applied Meteorology 40 p.1060assessing the likelihood of pest development, Environmental Modelling likelihood of establishment, D iversity & Distributions 7 p.223-235 Rigol, J.P.; Jarvis, C.H. and Stuart,16(8) p.739-751ial neural networks as a N. (2001) Artific and Software 1074 tool for spatial interpolation, International Journal of Geographical Information Science 15 assessment for Jarvis, C.H.; Stuart, N. (2001) Accounting for4error whennon-indigenous Jarvis, C.H.; Baker, R.H.A. (2001) comparison between modelling for Jarvis, C.H.; Stuart, N. (2001) A Risk No. p.323-343 strategies with timepests: 2. accounting for the development of crop pests throughout series data: estimating inter-year c daily variability, Diversity & interpolating maximum and minimum limateair temperatures. b. The Jarvis, C.H.; Stuart, TransactionsW. (2003) Infometric and statistical Distributions and interpolation method, Journal of the year, N., Cooper, 7 p.237-248 interaction between guiding variablein GIS 5(4) p.327-343 diagnostics to provide artific ially-intelligent support for spatial analysis: the Applied Meteorology 40 p.1075-1084 example of interpolation,, International Journal of GISc ience.

Cartografierea si raportarea indicilor cheie pentru factorii de decizie

Suma gradelor de temperatura utile Timpul fenologic este exprimat n suma de grade utile (DD) Un grad utile zilnic este cantitatea de caldura acumulata daca temperatura este cu 1 grad peste un prag minim

Grade Celsius

6 5

= 1 DD daca pragul minim de dezvoltare este 55C


0.5 zile 1

1zi
8 Grade Celsius 7 6 5

3 grade

0.5 zile

3 grade * 1 zi = 3 DD = 3 DD daca pragul mimin este 55 C

Harta distributiei viermelui vestic al proumbului Diabrotica virgifera virgifera pe baza datelor climatice dintre 1961-1990 interpolate la a 0.5 latitude/longitude grid (Climatic Research Unit, Norwich)

5 km2 cells with accumulated temperature > 670 = 34


http://www.metoffice.com/research/hadleycentre/obsdata/ukcip/

5 km2 cells with accumulated temperature > 670 = 4852


http://www.metoffice.com/research/hadleycentre/obsdata/ukcip/

http://www.defra.gov.uk/esg/work_htm/publications/cs/farmstats_web/default.htm

5 km2 cells with accumulated temperature > 670 = 2333

Efectul schimbarii climatului asupra zonelor favorabile pentru stabilirea viermelui vestic al porumbului Diabrotica virgifera virgifera

1995: 5 km2 cells with accumulated temperature > 670 = 4852

UKCIP02: 5 km2 cells with accumulated temperature > 670 = 5137

http://www.metoffice.com/research/hadleycentre/obsdata/ukcip/

Suprafetele cu porumb n Anglia (000 ha)


1980-2004

120 100 '000 ha 80 60 40 20 0 1980 1985 1990 1995 Year


http://www.defra.gov.uk/esg/work_htm/publications/cs/farmstats_web/default.htm

2000

2005

2010

Tilletia indica

Indicele temperatura umiditate

Risc semnificativ de infectie n Europa

Alte utilizari GIS n studiul riscurilor fitosanitare emergente

Situatie: Confirmarea unui atac semnficativ al unui patogen minor ntr-o parcela.

Intr-o baza de date GIS a zonei se analizeaza conditiile pedoclimatice specifice .

Apoi baza de date GIS se interogheaza referitor la zonele care au conditii similare
Punctele verzi reprezinta zone cu aceeasi cultura si care au conditii asemanatoare Se verifica prezenta patogenului minor si se stabilesc (sau nu) corelatii

Colectarea datelor

Introducere date n GIS

Estimare topoprobabilistica

Sistem de suport decizie

Determinarea coordonatelor cmpurilor de prelevare folosind GPS


Mo n

Software specific (ArcView geostatistical)


Server OLAP

Az i __ _ ie _ _ __ o s n __ _ __ _ da _ __ __ _ tr _ _ __ a _ __ __ ___ _ or _ _ _ __ _ _ _ __ _ __ _ d _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ __ _ _ _ __ _ __ i na ___ __ _ _ _ _ __ _ __ ri o _ __ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ __ _ _ _ _ __ ___ __ _ __ _ _ __ _ _ __ _ _ _ _ _ __ _ _ __ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ __ _ __ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ __ __ __ __ __ _ _ __ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ __ _ __ _ __ ___ __ __ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ __ __ _ __ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ __ _ _ _ _ __ _ _ _ __ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ __ _ _ _ __ __ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ __ _ _ _ __ ___ _ _ _ __ _ __ ___ _ _ __ __ __ __ __ __ ___ __ _ __ _ _ _ __ __

Pr oc e sv er co ba ns ld t at i to e ar ra _ __ e gg _ _

Validarea si inserarea datelor n sistemul informational geografic GIS

al __ i ze __ __ __ __ __ __ _ _f __ f __ _ gf f __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ _ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __

Re gi st r

an

de

Agregare date GIS + metadate n hipercub OLAP

Amplasare experiente zone tampon


GIS permite delimitarea cu precizie a zonelor tampon Punct
Cerc Patrat

Linie
Tampon linear

Poligon
Interior Exterior

Noi solutii destinate sa sustina dezvoltarea agriculturii

European Commission - Directorate General for Agriculture

November 2002

Noi sisteme de cultura

Profit

Costuri

Mediu

Stabilirea avantajelor folosirii GIS/GPS


Obiective
Productie Productie
Productie Calitate Fotosinteza Fotosinteza Dezvoltare Dezvoltare Crestere Crestere Utilizare nutrienti Utilizare nutrienti Calitate Calitate Vitamine si minerale Vitamine si minerale fructe curate fructe curate Palatabilitate Palatabilitate Mediu Mediu Materie organica Materie organica Structura sol Structura sol Eroziune Eroziune Biodiversitate Biodiversitate

Daunatori

Mediu

Daunatori Daunatori Boli Boli Daunatori animali Daunatori animali Buruieni Buruieni

153

Multumesc pentru atentie!

1001 Nopti e povestind despr GIS si GPS

Florin Oancea