SISTEME DE POZITIONARE GLOBALA

Proiect la Sisteme de
Pozitionare Globala
Detaliu central: Cercul Militar National

Andra Geangu
Master SIG, anul I, grupa 412





Proiect la Sisteme de Pozitionare Globala

Dupa cercetari sistematice si munca asidua , proiectul pentru Sisteme de Pozitionare
Globala a prins contur. Primul pas in conceperea acestuia a fost culegerea coordonatelor de pe
teren, proces savarsit cu ajutorul receptorului GPS Garmin, cu care am masurat 6 puncte din
jurul Cercului Militar National, detaliul central al temei mele. Aplicatiile si linkurile folosite
in continuare au fost:
Google Earth de unde am salvat imaginea cu acelasi detaliu central si unde am
marcat punctele masurate pe teren; pentru a arata cu exactitate punctele masurate, am
folosit extensia Street View si functia Print Screen, iar cu ajutorul aplicatiei Paint am
marcat fiecare punct in parte, pe fiecare dintre imagini;
Scara grafica pentru imaginile
georeferentiate se afla in stanga;
www.bing.ro folosit pentru a reda o
imagine de ansamblu, privita din unghiul
bird-eye view, unde am marcat toate punctele de georeferentiere; la nivelul solului,
eficienta era scazuta avand in vedere opacitatea cladirilor iar imaginile din Google
Earth iau ceva din apropierea dintre om si loc. Asa ca a fost aleasa viziunea Bird-Eye
drept cea mai potrivita pentru a personaliza imaginea initiala si pentru a face
observabile reperele;
www.norc.ro am extras imaginile (de obicei din unghi diferit fata de cele preluate
din Google Earth), fie ca supliment pentru a identifica punctul cat mai corect, fie ca
substitut, acolo unde extensia Street View nu isi putea indeplini functia (de exemplu,
pentru Strada Constantin Mille);
Qgis aplicatia a fost folosita pentru a georefentia imaginea din Google Earth, odata
cu coordonatele masurate in Google Earth, odata cu coordonatele masurate pe teren;
georeferentierea a fost facuta cu ajutorul plugin-ului ortorectificator;
Ulterior, am folosit site-urile http://www.nps.gov/gis/gps/glossary.htm si
http://www.gmat.unsw.edu.au/snap/gps/glossary_a-c.htm pentru a alege 5 termeni care
sa inceapa cu A (initiala prenumelui) si 5 termeni care sa inceapa cu G (initiala
numelui) din sfera terminologica a GPS-ului. Mai mult de atat, am vizitat apoi site-ul :
http://scign.jpl.nasa.gov/learn/gps1.htm, de unde am tradus primele 2 sectiuni despre
GPS, din limba engleza (rusa nu o inteleg - doar stiu sa citesc - si in chinezi nu am
incredere).
In incheierea proiectului, urmeaza sa imi achit ultima datorie si anume, o
pagin cu concluziile din compararea celor trei sisteme GPS cunoscute i alte piese ce
se consider necesare.






















1. MASURARE COORDONATE.GEOREFERENTIERE. DESCRIEREA PUNCTELOR.
Imagine preluata din Google Earth, detaliul central Cercul Militar National


Punctul 001 - Intersectie Bulevard Regina Elisabeta cu Calea Victoriei;

Sursa: Google Earth;
011
Punctul 001, cu denumirea Intersectia Bulevardului Regina Elisabeta cu Calea
Victoriei, se afla in prelungirea trotoarului de pe partea cu Cercul Militar National, dincolo de
pista pentru biciclete. Punctul a fost ales in extremitatea trotoarului, in punctul cel mai
apropiat de strada, pentru a putea fi considerat un reper usor de recunoscut. In plus, in
dreptul sau se afla o placuta cu mesajul Cu exceptia aprovizionari intre orele 22-6 si o
pancarta cu reclame. Punctul este usor accesibil, se afla inainte de prima trecere de pietoni
dinspre Bulevardul Regina Elisabeta spre BRD-ul de la Universitate, peste Calea Victoriei.
Punctul este usor de recunoscut atat in imaginea de deasupra, preluata de pe Google Earth,
cu privire dinspre nord, cat si in cea de dedesubt, preluata de pe norc.ro, cu privire dinspre
sud-est. Punctul a fost notat cu 011, fiind primul punct caruia i-am aflat coordonatele pe
teren.

Sursa: norc.ro




011


Punctul 002 - Intersectie Bulevardul Regina Elisabeta cu Calea Victoriei 2 inspre BRD

Sursa: Google Earth


Sursa: norc.ro
012
012
Punctul 012, cu denumirea Intersectia Bulevardului Regina Elisabeta cu Calea
Victoriei 2, este ales in vecinatatea punctul 011, intrucat acuratetea GPS-ului in imprejurimile
acestor 2 puncte a fost mai aproximativ de 16m, deci mica. Punctul este dincolo de prima
trecere de pietoni, de unde exista treceri de pietoni atat inspre Hotel Bulevard cat si inspre
BRD Universitate. Punctul este ales inspre extremitatea dinspre Cercul Militar National. In
imaginile de mai sus, se poate observa localizarea punctului, atat privind dinspre vest-sud-
vest, in prima imagine, ce are ca sursa Google Earth, cat si privind dinspre est, in cea de-a
doua imagine, ce are ca sursa norc.ro. In ceea ce priveste accesibilitatea, cu bunavointa
soferilor, se poate ajunge aici de pe Bulevardul Regina Elisabeta, traversandu-se strada
dinspre Cercul Militar inspre BRD Universitate. Punctul este usor de recunoscut, luandu-se ca
reper extremitatea trotoarului , la aproximativ 4m de gura de canal din mijlocul triunghiului
pavat.

Punctul 013 - Intersectia dintre Calea Victoriei si Strada Constantin Mille

Sursa: Google Earth
013

Sursa: norc.ro
Punctul 013, denumit si Intersectia dintre Calea Victoriei si Strada Constantin Mille
este cel de-al treilea reper caruia i-am cules coordonatele cu GPS-ul pe teren. Punctul este
ales in extremitatea trotoarului care inconjoara Cercul Militar National, langa strada
Constantin Mille, vizavi aflandu-se Hotel Capitol. In dreptul sau se afla un stalp de iluminat,
pe care a fost montat un cos de gunoi, fiind astfel usor de recunoscut. In prima imagine, ce
are ca sursa Google Earth, punctul, notat cu 013, se poate observa dinspre nord-est, iar in
cea de-a doua imagine, preluata de pe norc.ro, observatia se face dinspre nord. Ca
accesibilitate, se poate ajunge usor atat dinspre Bulevardul Regina Elisabeta, inconjurand
Cercul Militar National inspre nord, cat si dinspre Strada Constantin Mille, la intersectia cu
Calea Victoriei.








013
Punctul 014 - Strada Constantin Mille, partea carosabila din dreptul granitei cladirii ce
urmeaza Cercului Militar si cladirea dezafectata din continuarea acesteia.

Sursa: norc.ro

Punctul 014 a fost ales pe Strada Constantin Mille, pentru a putea inconjura Cercul
Militar. Punctul nu a fost ales chiar langa cladirea Cercului Militar National, intrucat
acuratetea era mai mare dupa urmatoarea cladire, aceasta fiind mai scunda. Punctul se afla
pe partea carosabila, fiind la granita dintre cladirea imediat urmatoare Cercului Militar si
cladirea dezafectata din continuarea acesteia. Google Earth nu are o varianta Street View
pentru intreaga strada Constantin Mille, deci nu am putut prelua decat imaginea de pe
norc.ro, unde am ales o vedere dinspre est. Punctul este usor accesibil, fiind situat intre
cladirile de pe dreapta strazii Constantin Mille si cele din stanga. Se ajunge dinspre Calea
Victoriei inspre Strada Ion Brezoianu, inainte cu aproximativ 15m de intersectia cu Strada
Otetelesanu Ion.





014
Punctul 015 - Intersectia Bulevardului Regina Elisabeta cu Strada Alexandru Beldiman

Sursa: Google Earth


Sursa: norc.ro

Punctul 015 este situat la Intersectia dintre Bulevardul Regina Elisabeta si Strada
Alexandru Beldiman, pe marginea trotoarului care duce spre Hotel Bulevard. Vizavi de acest
015
015
punct, inspre vest, se afla KFC Universitate. Punctul este usor accesibil de pe Bulevardul
Regina Elisabeta si dinspre Strada Alexandru Beldiman. Fata de Cercul Militar National,
punctul se afla peste partea carosabila a Bulevardului Regina Elisabeta, aproximativ in
dreptul intrarii in Muzeul National al Cercului Militar.
In imaginile de mai sus, se poate observa o viziune dinspre nord a punctului 015, atat
in cea preluata de pe Google Earth cat si in cea preluata de pe norc.ro, punctul cardinal nord
fiind cel mai potrivit pentru a putea repera usor punctul de control.

Punctul 016 Centrul partii carosabile a Bulevardului Regina Elisabeta, capatul cladirii
Cercului Militar National;


Sursa: Google Earth
Punctul 016, situat in centrul partii carosabile a Bulevardului Regina Elisabeta, este
cel de-al saselea punct de georeferentiere ales si se afla in dreptul limitei dintre cladirea
Cercului Militar National si cladirea imediat urmatoare ce adapostea Cinema Bucuresti. Ca
reper, putem duce o perpendiculara dinspre cabina telefonica existenta pe trotoarul de
langa Cercul Militar National inspre centrul parti carosabile. Accesibilitatea este medie,
traficul fiind intens, deci este neaparata nevoie de bunavointa soferilor. In prima imagine,
preluata de pe Google Earth, putem repera punctul privind dinspre est, iar in cea de-a doua,
preluata de pe norc.ro, privim punctul de georeferntiere dinspre vest.

016

Sursa: norc.ro


Coordonatele punctelor de georeferentiere
Nr.crt.
Latitudine Google
Earth
Latitudine
GPS
Longitudine Google
Earth
Longitudine
GPS Altitudine
011
44
0
2605.19 N
44
0
2605.6
26
0
0552.96 E 26
0
0552.4
78
012 44
0
2605.20 N 44
0
2605.4 26
0
0553.66 E
26
0
0553.1
79
013 44
0
2606.97 N 44
0
2607.3
26
0
0552.57 E 26
0
0551.9
79
014
44
0
2607.34 N 44
0
2607.2
26
0
0546.59 E 26
0
0547.2 75
015 44
0
2604.83 N
44
0
2605.6 26
0
0550.78 E
26
0
0551.9 77
016
44
0
2604.97 N 44
0
2604.8
26
0
0548.34 E 26
0
0550.6 76







016
Imaginea georeferentiata cu coordonatele masurate in Google Earth


Imaginea georeferentiata cu coordonate masurate pe teren




Cercul Militar National punctele marcate si inscriptionate Bird Eye View Sursa:
www.bing.com

2. 10 notiuni legate de GPS
care incep cu litera A
1. Accuracy = acuratete = Gradul de conformitate dintre pozitia masurata/aproximata,
timp si/sau velocitatea aparatului de GPS si timpul real, pozitia si/sau velocitatea
comparata cu un standard constant. Acuratetea sistemelor de navigare prin unde
radio este de obicei prezentata ca o masura statistica de eroare de sistem si este
caracterizata prin:
- Predictabilitate acuratetea unei solutii a pozitiei sistemului de navigare prin unde
fata de solutia din diagrama.
- Repetabilitate acuratetea cu care un utilizator se poate intoarce intr-o pozitie ale
carei coordonate au fost masurate la o data anterioara cu acelasi sistem de navigare
- Relativitate acuratetea cu care un utilizator poate masura o pozitie fata de
coordonatele aflate cu acelasi sistem de navigare, in acelasi timp, dar de catre alt
utilizator;
2. Analog = analog = Un tip de transmisie caracterizat prin forme de valuri variabile care
reprezinta informatia, in contrast cu termenul digital. Un ceas standard cu ace care se
misca este un dispozitiv analogic, in timp ce un ceas cu afisaj in care numerele se
schimba este un dispozitiv digital. Vocea umana si sunetele percepute de om sunt
analogice. Calculatoarele moderne sunt invarabil digitale, dar cand comunica prin linii
telefonice, semnalele lor trebuie convertite in semnale analogice printr-un modem.
Semnalul analogic este convertitt inapoi intro forma digitala inainte de a fi livrat spre
o alta destinatie computerizata.
3. Availabilty = disponibilitate = Procentul de timp in care serviciile unui sistem de
navigare poate fi folosit intr-o arie de acoperire particulare. Disponibilitatea
semnalului este procentul de timp in care semnalele navigationale transmise din
surse externe sunt disponibile. Disponibilitatea este atat o functie a caracteristicilor
fizice ale mediului operational cat si a potentialului tehnic al facilitatilor de
transmisie.
Sursa: http://www.nps.gov/gis/gps/glossary.htm
4. Antenna = antena = partea receptorului GPS care primite (uneori amplifica) semnalul
primit de banda L. Antenele sunt in toate formele si marimile, dar majoritatea celor
din zilele noastre folosesc ca elemente microbenzi sau patch-uri. Antenele
geodezice, pe de alta parte, pot folosi un inel de sufocare pentru a atenua
semnalele multipath.
5. Antenna Splitter = Splitter pentru antena = un dispozitiv care poate fi utilizat pentru
a imparti semnalul unei antene in doua, astfel incat sa poata alimenta doua
receptoare GPS. O astfel de configurare formeaza baza unui test de linie de referinta
zero.
Sursa: http://www.gmat.unsw.edu.au/snap/gps/glossary_a-c.htm

care incep cu litera G
1. Geodesy = geodezie = stiinta care se ocupa cu determinarea formei si marimii
Pamantului (geoidului) prin masuratori directe;
2. Geodetic datum = datum geodezic = un model matematic creat pentru a se potrivi
cat mai bine unei parti sau geoidului in totalitate. Este definit de elipsoid si relatia
dintre elipsoid si un punct de pe suprafata topografica stabilit ca origine a datumului.
3. Geoid = geoid = suprafata particular echipotentiala care coincide cu nivelul de baza al
marii si care poate fi imaginata in a se extinde peste continente. Aceasta suprafata
este perpendiculara pe forta gravitationala in orice punct.
4. Geoid height = inaltimea geoidului = inaltimea deasupra caruia geoidul este numit
adeseori elevatia asupra nivelului marii.
5. Global Positioning System (GPS) = Sistem de pozitionare globala = un sistem folosit
pentru a oferi locatia precisa, bazat pe transmiterea datelor de la o constelatie de 23
de sateliti. Cuprinde 3 segmente: segmentul de control, segmentul de spatiu si
segmentul utilizatorilor.
SURSA: http://scign.jpl.nasa.gov/learn/gps1.htm
3. Traducere text GPS
Ce este Sistemul de Pozitionare Globala?
Sistemul de Pozitionare Globala este o unealta de navigare si pozitionare-precisa.
Dezvoltat de Departamentul Apararii in 1973, GPS-ul a fost initial creat pentru a asista
soldatii si vehiculele militare, avioanele si vapoarele in determinarea cu acuratete a locatiei lor
pe glob. Astazi, utilitatea Gps-ului s-a extins pentru a include atat lumea comerciala cat si pe
cea stiintifica.
Din punct de vedere comercial, GPS-ul este utilizat ca o unealta de navigare si
pozitionare pentru avioane, barci, masini si pentru majoritatea activitatilor recreationale din
aer liber precum mersul in drumetie, pescuitul si kayaking-ul. In comunitatea stiintifica, GPS-
ul joaca un rol important in stiintele care se ocupa cu studiul pamantului. Meteorologii il
folosesc pentru prognozele asupra vremii si pentru studiile asupra climatului global; geologii
il pot folosi ca pe o metoda de mare acuratete in masuratori topografice si in studiul
cutremurelor de pamant pentru a masura miscarile tectonice din timpul si dintre cutremurele
de pamant.
Cum lucreaza GPS-ul?
Trei parti distincte formeaza Sistemul de Pozitionare Globala. Primul segment al
sistemului este format din 24 de sateliti, care orbiteaza cu 20000 km deasupra pamantului in
orbite circulare cu durate de 12 ore. Aceasta inseamna ca fiecarui satelit ii sunt necesare 12
ore pentru a face un cerc complet in jurul Pamantului. Pentru a asigura detectia satelitilor din
orice punct al suprafetei terestre, satelitii sunt impartiti in 4 grupuri a cate 6. Fiecare grup este
desemnat sa urmeze o cale diferita. Acest aranjament
creeaza 6 planuri orbitale care inconjoara in intregime
Pamantul.
Acesti sateliti trimit semnale radio Pamantului,
semnale ce contin informatie despre satelitul respectiv.
Folosind receptori GPS la sol, aceste semnale pot fi
detectate si folosite pentru a determina pozitia
receptorilor (latitudine, longitudine, altitudine).
Semnalele radio sunt trimise pe doua benzi L de
frecvente diferite. Benzile L se refera la o gama de frecvente cuprinse intre 390 si 1550 MHz.
In cadrul fiecarui semnal este trimisa o secventa codata. Comparand secventa primita cu cea
originala, oamenii de stiinta pot determina in cat timp semnalul ajunge de la satelit la Pamant.
Intarzierea semnalului este utila in a afla informatii despre Ionosfera si Troposfera, doua
dintre straturile atmosferei care inconjoara suprafata terestra. Un al treilea semnal este, de
asemenea, trimis de la satelit catre receptori. Acest semnal contine informatii despre starea de
functionate si pozitia satelitului.

A doua parte a Sistemului de Pozitionare Globala este statia de la sol, compusa dintr-
un receptor si o antena, plus unele de comunicare pentru a transmite date la centrul de date.
Antena omni-directionala spre fiecare sit, ce actioneaza aproximativ ca o antena de radio
pentru masini, preia semnalele satelitare si le transmite receptorului sit-ului sub forma de
impulsuri electrice. Receptorul separa semnalele in canale diferite create pentru anumiti
sateliti si pentru frecvente corespunzatoare unui anumit timp. Odata ce semnalele au fost
izolate, receptorul poate sa le decodeze si sa le divida in frecvente individuale. Cu aceste
informatii, receptorul produce o pozitie generela (latitudine, longitudine si altitudine) pentru
antena. Mai apoi, datele colectate de receptor pot fi din nou procesate de catre oamenii de
stiinta pentru a determina diferite chestiuni, incluzand un alt set de coordonate ale pozitiei,
pentru aceeasi antena, insa, de aceasta data, cu o acuratete milimetrica.
Cea de-a treia parte a sistemului este centrul de date. Rolul centrului de date are doua
directii. El monitorizeaza si controleaza statiile GPS si foloseste sisteme computerizate
automate pentru a recalcula si analiza datele primite de receptorii din statiile respective. Odata
procesate, datele, impreuna cu datele originale, neprelucrate sunt disponibile oamenilor de
stiinta din toata lumea pentru a le folosi intr-o gama larga de aplicatii. De cand sit-urile
globale GPS sunt construite si monitorizate de diferite institutii din toata lumea, exista mai
multe astfel de centre de date.

4. Concluzii din compararea celor 3 sisteme GPS
Sistemele de pozitionare globala au un mare impact asupra Sistemelor Informationale
Geografice, deoarece asigura acuratetea pozitionarii si functionalitatea navigarii in
transporturi, resurse naturale, urgente, planificare urbana etc. Sistemele GPS GLONASS (ce
apartine Federatiei Ruse) si NAVSTAR (ce apartine Statelor Unite ale Americii) au asigurat
servicii GPS intregii lumi pentru aproximativ doua decenii. Un al treilea sistem GPS este
propus de consortiul european, sistemul GPS Galielor. Fiecare dintre aceste sisteme se
preteaza utilizarii in SIG.

Atat sistemul satelitar GLONASS cat si NAVSTAR si-au inceput functionarea in anii
1980. Ambele au fost create pentru a raspunde acelorasi cerinte, pentru a permite navigarea si
pozitionarea precisa. Fiecare dintre aceste sisteme necesita cel putin 24 de sateliti pentru a
opera. Sistemul NAVSTAR opereaza in 6 planuri orbitale in timp ce GLONASS opereaza in
3 planuri orbitale. Deoarece sistemele respective erau inovatoare la acea vreme, acoperirea la
nivelul suprafetei terestre era redusa initial. Sistemele nu au fost declarate operationale
complet pana in 1995, desi numerosi utilizatori le foloseau regulat si pana atunci. Durata de
incorporare a aplicatiilor GPS in SIG a fost de asemenea apreciabila.
Odata cu caderea Zidului Berlinului in noiembrie 1989, GPS vine cu o noua perspectiva.
Brusc, apar conceptele de receptoare GPS duale, care sa foloseasca atat satelitii GLONASS
cat si pe cei NAVSTAR. Aceasta presupunea existenta a aproximativ 50 de sateliti disponibili
utilizatorilor de GPS. GNSS va avea o acoperire mai mare si va permite integritatea datelor,
putand verifica diferentele dintre sistemele satelitare. Insa acest nou concept necesita receptori
GPS speciali. Sistemul GLONASS a inceput sa se deterioreze din cauza lipsei fondurilor, dar
au fost facute numeroase eforturi pentru a finanta si proteja sistemul de deteriorari ulterioare.
Sistemul GPS GALILEO a fost propus din ratiuni tehnice, economice si de suveranitate.
Practic, sistemul GALILEO este creat pentru a integra atat NAVSTAR cat si GLONASS intr-
o solutie GNSS reala, sau pentru a opera independent. Constelatia GALILEO va avea 30 de
sateliti. In total, aceasta ar insemna 80 de sateliti potential disponibili pentru a fi recepati de
un receptor GNSS. In al doiela rand, din cauza inclinarii axei satelitilor fata de ecuator, va
exista o acoperire mai mare a ariilor din Europa de Nord, fapt ce in momentul de fata nu
satisface cerintele.
De asemenea, o alta mare putere, China, construieste un sistem satelitar global numit
COMPASS sau Beidou-2.
Comparatie:
Sistemul NAVSTAR si sistemul GLONASS au fiecare cate 24 de sateliti, in
timp ce sistemul GALILEO are 30 de sateliti; GALILEO are nevoie de mai
multi sateliti deoarece orbitele acestora vor fi situate deasupra celor deja
existente;
Sistemul NAVSTAR are 6 planuri orbitale, in timp ce GLONASS si
GALILEO au cate 3;
Axa semi-majora a sistemului NAVSTAR are 26600 km, cea a sistemului
GLONASS are 25440 km, iar cea a sistemului GALILEO are 29600 km.
Perioada orbitala de revolutie este de 11:58 h la NAVSTAR, de 11:15 h la
GLONASS si de 14:07 h la GALILEO;
Inclinarea axei la NAVSTAR este de 55
0
, la GLONASS de 64
0
, iar la
GALILEO de 56
0
;
Masa satelitilor este de 1100 kg la NAVSTAR, de 1400 kg la GLONASS si de
700 kg la GALILEO;
Suprafata panourilor solare este de 14m
2
la NAVSTAR, de 23 m
2
la GLONASS si
de 13 m
2
la GALILEO.













Bibliografie

1. http://www.nps.gov/gis/gps/glossary.htm si
http://www.gmat.unsw.edu.au/snap/gps/glossary_a-c.htm
2. www.bing.com
3. www.norc.ro
4. http://www.gmat.unsw.edu.au/snap/gps/glossary_a-c.htm
5. http://scign.jpl.nasa.gov/learn/gps1.htm