722 - Decembrie - FELEACUL - CLUJ - Revizia 1 - Iulie - 2018

ORADEA str. Ariesului Nr.
3 mobil: 0744 57 95 53
Capital Social: 39.000,00 lei tel/fax:004 0259-21 00 66
C.U.I. RO 15414108; J05/563/03 e-mail: proiectgeo77@yahoo.com
Cont:RO 85 UGBI 0000392003493RON GARANTI BANK-ORADEA
_________________________________________________________________________________
Contract nr.: 722/ decembrie 2007_Revizia 1_iulie 2018
Denumire lucrare: ELABORARE PROIECT PENTRU AUTORIZAREA LUCRARILOR DE CONSTRUIRE IMOBIL
MIXT DE LOCUINTE COLECTIVE, SPATII BIROURI, SPATII COMERCIALE SI PARKING
SUBTERAN CU REGIM DE INALTIME 2S+P+5+R+ET, OPERATIUNI CADASTRALE
RACORDURI SI BRNSAMENTE LA UTILITATI, IMPREJMUIRETEREN, AMPLASARE
TOTEM PUBLICITAR, AMENAJARI EXTERIOARE str. HENRI BARBUSSE Nr. 44 – 46
CLUJ NAPOCA, jud. Cluj
Beneficiar: S.C. FELINVEST S.A
Faza: Studiu Geotehnic (S.G.)
CUPRINS
• Cuprins (pg. 1)
• Studiu geotehnic (pg. 2÷17)
• Bibliografie (pg. 18)
• Plan de situatie A/03 (pg. 19)
• Profile geotehnice 1/G-3/G (pg. 20÷22)
• Fise centralizatoare F1÷F17 (pg. 23÷38)
• Diagrame de penetrare PDG1 – PDG17
Contract nr. 484669356.doc

22.07.2020
S.C. PROIECT GEO 2003 S.R.L - Str. Ariesului Nr.3 – Oradea
Certificat de autorizare Nr. 1280/ 09.01.2008/serie:ISC L01
Pag. 1 din 18
Denumire lucrare: ELABORARE PROIECT PENTRU AUTORIZAREA LUCRARILOR DE CONSTRUIRE
IMOBIL MIXT DE LOCUINTE COLECTIVE, SPATII BIROURI, SPATII COMERCIALE SI
PARKING SUBTERAN CU REGIM DE INALTIME 2S+P+5+R+ET, OPERATIUNI
CADASTRALE RACORDURI SI BRNSAMENTE LA UTILITATI, IMPREJMUIRETEREN,
AMPLASARE TOTEM PUBLICITAR, AMENAJARI EXTERIOARE str. HENRI BARBUSSE
Nr. 44 – 46 CLUJ NAPOCA, jud. Cluj
STUDIU GEOTEHNIC
PENTRU: ELABORARE PROIECT PENTRU AUTORIZAREA LUCRARILOR
DE CONSTRUIRE IMOBIL MIXT DE LOCUINTE COLECTIVE, SPATII
BIROURI, SPATII COMERCIALE SI PARKING SUBTERAN CU REGIM
DE INALTIME 2S+P+5+R+ET, OPERATIUNI CADASTRALE
RACORDURI SI BRNSAMENTE LA UTILITATI, IMPREJMUIRE TEREN
AMPLASARE TOTEM PUBLICITAR, AMENAJARI EXTERIOARE str.
HENRI BARBUSSE Nr. 44 – 46 CLUJ NAPOCA, jud. Cluj
1 – DATE GENERALE
1.1. Prezentul studiu geotehnic[S.G.] se intocmeste la solicitarea beneficiarului,
pentru: “ELABORARE PROIECT PENTRU AUTORIZAREA LUCRARILOR DE
CONSTRUIRE IMOBIL MIXT DE LOCUINTE COLECTIVE, SPATII
BIROURI, SPATII COMERCIALE SI PARKING SUBTERAN CU REGIM DE
INALTIME 2S+P+5+R+ET, OPERATIUNI CADASTRALE RACORDURI
SI BRNSAMENTE LA UTILITATI, IMPREJMUIRE TEREN AMPLASARE
TOTEM PUBLICITAR, AMENAJARI EXTERIOARE”.
1.2. Scopul prezentului studiu geotehnic este de a obtine date geotehnice ale zonei
care cuprinde amplasamentul studiat pentru a se putea preciza natura litologica, stratificatia
principalele caracteristici geotehnice ale stratului de fundare, adancimea optima de fundare
apei subterane si chimismul acesteia, daca este cazul.
1.3. Amplasamentul studiat se gaseste in Cluj - Napoca str. Hanri Barbusse Nr. 44 –
46, jud. Cluj si este prezentat in planul de situatie A/03, anexat la prezenta lucrare.
1.4. Prezenta documentatie se intocmeste in conformitate cu prevederile:

• Normativul NP 074/2014
• Normativul NP 112 – 2014
• SR EN ISO 14688-1/2004; SR EN ISO 14688-2/2005; SR EN ISO 22476-2/2006

22.07.2020
Pag. 2 din 18
1.5. Incadrarea prealabila a lucrarii in categoria geotehnica s-a facut
functie de urmatorii factori:
Criterii evaluare Tip teren Punctaj
conditiile de teren terenuri bune 2
apa subterana cu epuismente normale 2
clasificarea constructiei:
dupa clasa de importanta normala 2
vecinatati fara riscuri 1
TOTAL = 8
Conform acestui punctaj rezulta:
riscul geotehnic = redus
categoria geotehnica = 1
1.6. Geomorfologia zonei

Municipiul Cluj Napoca este amplasat pe valea Somesului Mic, in zona de confluenta a
acestuia cu Valea Nadasului (afluent de stanga). Din punct de vedere geologic, in perimetrul
municipiului Cluj Napoca sunt prezente formatiunile sedimentare din bordura de nord – vest
a Bazinului Transilvaniei de varsta Paleogen – Eocen, Oligoce şi Miocen, si depozite
sedimentare de terasă de vârstă Cuaternară depuse de Valea Somesului Mic si Valea
Nadasului.
Constructia vaii Somesului in perimetrul municipiului Cluj Napoca a fost generata de
contextul geologic general al formatiunilor Paleogen – Eocenului, Oligocene şi Neogene
(badeniene si sarmatiene), la care se adauga ciclicitatea morfoclimatica tipica perioadei
cuaternare.
AMPLASAMENT

22.07.2020
Pag. 3 din 18
In perimetru municipiului sunt descriese zece terase ale raului Somes.
Terasa X corespunde platoului invalurit al crestei Feleacului, intre varfurile Magura şi
Peana in est si varful Ciotul Mare in est. Aceasta terasa a fost sculptata in nisipurile si
pietrisuluile sarmatiene. Aceeasi suprafata de nivelare apare si in dealul Lomb, la Chinteni si
dealul Nucului.
Terasa IX apare pe versantul nordic al Feleacului, pe interfluviul dintre paraul Cocinei
– valea Plesca, paraul Becas, paraul Tulbure si valea Saratii. Are altitudinea de 600 – 650 m
iar fata de lunca Somesului are o inaltime relativa de 270 -320 m.
Terasa VIII se situeaza intre 450 şi 550 m si apare pe partea nordica a dealului
Feleac precum si in sectorul cuprins intre Valea Popii si paraul Tulbure.
Terasa VII are altitudine 455 – 470 m si a fost identificata in padurea Manasturului in
zona colinei Becas, dealul Borhanciului, dealul Soporului, valea Popestilor, valea Nadasului
dealul Lomb si Steluta si Fanatele Clujului.
Terasa VI are altitudine cuprinsa intre 430 si 440 m si apare in zona padurii
Manasturului, mai sus de Institutul Agronomic la Observatorul Astronomic, dealul Alvernei
Sopor si Borzaa, dealul Lomb si in partea de sud a dealului Steluta.
Terasa V este cunoscuta si sub numele de “terasa Cetatuii” si are altitudinea cuprinsa
intre 390 si 405 m. Apare sub forma unor “umeri” partial erodati. Acest nivel se poate urmarii
in dealul Garbaului si Glod, sub padurea Manasturului, Institutul Pasteur, cimitirul Eroilor, in
valea Popestilor, dealul Lomb, si deasupra cartierelor Cordos, Baciu si Dambu Rotund.
Terasa IV este cea mai dezvoltata si are altitudinea cuprinsa intre 360 – 370 m.
Nivelul terasei se intinde de la Floresti pana in valea Becasului iar pe suprafetele sale sunt
construite cartierele Clinicilor, Gheorgheni si Manastur.
Terasa III este numita si terasa orasului sau “Calvaria”. Are altitudinea de 352 – 354
m si urmareste indeaproape terasa superioara si apare in mameonul de la Calvaria. Aceasta
terasă se poate urmari bine intre P-ta Cipariu si valea Becasului si merge spre est pana la
Someseni.
Terasa II are cote cuprinse între 340 şi 346 m si o inaltime relativa fata de valea
Someslui de 10-16 m. Este bine exprimata in zona fabricii de bere, strada Clinicilor, Piata
Pacii, Piata Unirii, Piata Avram Iancu, Marasti, Intre lacuri si Someseni.
Terasa I ocupa practic zona centrala a vaii Somesului si are cote cuprinse între 330
-332 m. Se dezvolta din Floresti pana in Someseni iar pe suprafetele ei sunt asezate
cartierele Grigorescu, Parcul Central si Piata Mihai Viteazu.
Lunca Somesului Mic reprezenta cea mai joasa suprafata de modelare si este relativ slab
dezvoltata. Este greu de identificat in anumite prortiuni datorita indiguirilor recente.
1.7. Geologia
In perimetrul Municipiului Cluj Napoca sunt prezente formatiuni sedimentare de
varsta Peleogen - Eocen, Oligocen, Badenian, Sarmatian si Cuaternar.
Formatiunile de varsta Paleogen–Eocen sunt reprezentate de seria marins inferioars
constituits din formatiuni sedimentate depuse in me diu lagunar in care sunt prezente
depozite evaporitice (gipsuri) peste care, in conditii de salinitate normala s-au depus marne
argile si calcare bogate in foraminifere, moluste, echinide.
Compozitia petrografica si resturile fosile variate existente in cadrul acestei serii au
permis separarea mai multor orizonturi geologice caracteristice: orizontul marno-calcarelor cu
anomii si a gipsurilor inferioare, orizontul cu Sokolovia eszterhazyi, orizontul cu Numulites

22.07.2020
Pag. 4 din 18
perforatus, orizontul marnelor si calcarelor cu moluste, orizontul marnelor si argilelor cu
ostreide şi orizontul calcarului grosier inferior.
Oligocenul este preprezentat prin Stratele de Hoia, stratele de Ticu si Stratele de
Cetatuia.
Stratele de Hoia sunt constituite din calcare organogene, marne rosii vargate, gresii si
conglomerate, care contin resturi fosilifere de Balanus concavus, Sokolovia gigantica,
Potamides etc.
AMPLASAMENT
Stratele de Ticu, sunt dominate de prezenta argilelor rosii cu intercalatii de nisipuri si

gresii. Sunt bine dezvoltate in sectorul nordic al municipiului, in zona Taieturii Turcului si a
dealului Cetatuia. Stratele de Ticu au mai fost interceptate in lucrari de foraj executate pe
strada Clinicilor, Piata Pacii si pe Calea Motilor.
Stratele de Cetatuia sunt prezente in jumatatea superioara a dealului Cetatuia, peste
stratele de Ticu. Sunt de varsta Oligocen superior si incep cu depozite de lumasel peste care
urmeaza marne si argile nisipoase, gresii si nisipuri microconglomeratice, adesea cu
stratificatie incrucisată. In vatra orasului Cluj Napoca, dar sii zonele imediat invecinate,
stratele de Cetatuia mai afloreaza in cateva puncte pe Valea Popii si spre Coasta cea Mare.
Neogenul este reprezentat in perimetrul localitatii Cluj Napoca de formatiuni de
varsta Badeniana (Orizontul tufului de Dej) si Sarmatiana (Stratele de Feleac).
Orizontul tufului de Dej este bine dezvoltat in parte nord-vestica a municipiului Cluj
Napoca, spre localitatea Baciu.
Este constituit din nivelul detritic grosier, nivelul argilelor marnoase si nivelul tufului de
Dej propriu-zis.
Stratele de Feleac sunt depozite Sarmatiene dezvoltate in partea sudica a municipiului
si sunt reprezentate prin nisipuri, gresii, conglomerate si marne.
Stratele de Feleac contin concretiuni gresoase (concretiuni de Feleac), de forme si
dimensiuni variate, frecvent alunecate pana aproape de cursul raului Somes.
Cuaternarul este reprezentate prin depozitele de terasă ale raului Somes si Nadas. Sunt
constituite din aluviuni de tipul nisipului, pietrisului si bolovanisului de diverse compozitii
petrografice, in concordanta cu petrografia formatiunilor geologice dezvoltate in aria
bazinelor hidrografice respective.

22.07.2020
Pag. 5 din 18
Depozitele cuaternare sunt dezvoltate sub forma de terase.Formatiunea acoperitoare
de data mai recenta (cuaternar) este alcatuita din orizontul pietrisurilor in adincime si
orizontul argilos-prafos-nisipos spre spre suprafata.
Pamanturile ce alcatuiesc formatiunea acoperitoare sunt stratificate si se deosebesc
intre ele prin colorit si caracteristici geotehnice.
De precizat este faptul ca aceste paminturi ce alcatuiesc stratele formatiunii
acoperitoare se incadreaza conform NP 074-2014 in categoria terenurilor dificile de fundare
respective paminturi cu umflari si contractii mari (P.U.M.C.).
Lucrarile geotehnice executate au investigat stratele formatiunii acoperitoare pana la
adancimea de 9,00m.
2 – SINTEZA INFORMATIILOR OBTINUTE DIN INVESTIGAREA

TERENULUI
2.1. Cercetarea terenului de pe amplasament s-a facut prin 15 foraje geotehnice

conform STAS 1242/4-85, SR EN ISO 22475-1 si SR EN 1997-2, până la adâncimea de
9,00m, notate cu F1÷F10; F12÷F17; si 15 penetrari dinamice grele conform SR EN ISO
22476-2/2006notate cu PDG1÷PDG10 si PDG12÷PDG17.
Amplasarea si numarul de lucrari geotehnice executate s-au stabilit in conformitate
cu prevederile NP 74/2014 si sunt reprezentate pe planul de situatie A/03, anexat la prezenta
lucrare.
2.2. Forajele geotehnice si penetrarea dinamica grea, s-au executat cu un utilaj

marca GEOTOOL-Germania, model LMSR-vk-2007. Din lucrarile geotehnice au fost
prelevate probe netulburate notate in profilele forajelor cu cifre romane si probe tulburate
notate in profilele forajelor cu cifre arabe, care au fost supuse ulterior analizelor si
incercarilor de laborator. S-au obtinut astfel principalele caracteristici fizice si mecanice
precum si indicii de identificare geotehnici, ale stratelor prospectate
Din lucrarile geotehnice au fost prelevate netulburate notate in profilul forajului cu

cifre romane si probe tulburate notate in profilul forajului cu cifre arabe, care au fost supuse
ulterior analizelor si incercarilor de laborator.
2.3. Stratificaţia terenului

In urma executarii lucrarilor geotehnice s-au intocmit coloanele stratigrafice, fisele
forajelor F1÷F10 si F12÷F17, profilele geotehnice 1/G-3/G si diagramele de penetrare
PDG1÷PDG10 si PDG12÷PDG17.
Din acestea rezulta:
- profilul geotehnic I-I (zona forajelor F1-F6)
 La suprafata un strat sol vegetal cu o grosime de 0,20m (zona forajelorF1-F4);
 La suprafata un strat umpluturi de natura diferita cu grosimi variabile cuprinse intre 0,80-
1,60 m (forajele F1-F6);
 Stratul –I- este alcatuit din nisip fin argilos cafeniu plastic vartos, strat cu grosimi
variabile cuprinse intre 0,80-2,30 m (in zona forajului F6 stratul I lipseste);
 Stratul –Ia zona forajului F2 este alcatuit din nisip mare cu pietris mic afanat spre
suprafata si cu indesare medie in adancime, cu o grosime de 2,00 m;

22.07.2020
Pag. 6 din 18
 Stratul –II- este alcatuit din pietris mic si mare nisipos, cu indesare medie si
saturat in adancime (in zona forajului F1-F4), strat in care s-au oprit lucrarile
geotehnice la adancimea de 9,00m;
zona forajului F5-F6

 Stratul –II- este alcatuit din pietris mic si mare nisipos, saturat in adincime,cu
diferite grade de indesare:
zona forajului F5
pietris mic si mare nisipos, afanat si cu indesare medie: de la 3,90-7,00m (fata de
cota teren natural);
pietris mic si mare nisipos, cu indesare medie: de la 7,00-9,00m (fata de cota
teren natural);
zona forajului F6
pietris mic si mare nisipos, indesat: de la 1,60-6,90m (fata de cota teren natural);
pietris mic si mare nisipos, afanat: de la 6,90-8,00m (fata de cota teren natural);
teren natural);
- profilul geotehnic II-II (zona forajelor F12- F17)

 La suprafata placi de beton cu o grosime de 0,20m;
 Sub placile de beton se gaseste un strat de umpluturi de natura diferita cu grosimi
variabile cuprinse intre 0,60-2,00 m;
 Stratul –I- lipseste;
 Stratul –Ic numai in zona forajului F17 este alcatuit din argila nisipoasa cafenie plastic
vartoasa, cu o grosime de 0,40m;
zona forajului F12
teren natural);
teren natural);
teren natural);
zona forajului F13
teren natural);
teren natural);.
zona forajului F14
teren natural);
teren natural);.
22.07.2020
Pag. 7 din 18
zona forajului F15
pietris mic si mare nisipos, cu indesare medie cu indesre medie spre suprafata si
afanat in adancime: de la 1,60-2,80m (fata de cota teren natural);
teren natural);
teren natural);
zona forajului F16
teren natural);
zona forajului F17
teren natural);.
- profilul geotehnic III-III (zona forajelor F7- F10)

 La suprafata placi de beton cu o grosime de 0,20m;
 Sub placile de beton se gaseste un strat de umpluturi de natura diferita cu grosimi
variabile cuprinse intre 0,80-1,40 m;
 Stratul –I- numai in zona forajului F10 este alcatuit din nisip fin argilos cafeniu plastic
vartos, cu o grosime de 0,40m;
 Stratul –Ib numai in zona forajului F8 este alcatuit din argila prafoasa nisipoasa
cafenie plastic vartoasa, cu o grosime de 0,60m;
zona forajului F7
teren natural);
pietris mic si mare nisipos, afana:t de la 5,00-6,40m (fata de cota teren natural);
teren natural);.
zona forajului F8
teren natural);
zona forajului F9
teren natural);
teren natural);
zona forajului F10
teren natural);
teren natural);
22.07.2020
Pag. 8 din 18
2.4. Nivelul apei subterane
In zona care cuprinde amplasamentul studiat apa subterana este cantonata in
stratele formatiunii acoperitoare, respectiv orizontul pietrisurilor de terasa. La data executarii
lucrarilor geotehnice aceasta a fost localizata la urmatoarele nivele :
Zona forajelor F1-F9 si F14-F17;
Nhs = 5,00 m fata de cota terenului
Zona forajului F10
Zona forajului F12
In timpul executarii lucrarilor geotehnice pe amplasamentul studiat nu a fost posibila

recoltarea de probe de apa. La inceperea lucrarilor de demolare se va recolta probe de apa
pentru face analiza chimica, necesara la alegerea caracteristicilor betoanelor pentru fundatii,
conform Normativului NE-012/1999, in cazul in care fundatiile vor fi in contact direct si
permanent cu apa subterana.
2.5. Caracteristicile geofizice ale terenului de pe amplasament, conform normativului

P100/2013 sunt:
- valoarea de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare a g = 0,15g, pentru
cutremure avind intervalul mediu de recurenta IMR = 225 ani si 20% probabilitate de
depasire in 50 de ani.
AMPLASAMENT
- perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc = 0,7s pentru componentele

orizontale ale miscarii seismice, corespunzand conform echivalenţei dupa coeficientul seismic
(KS) cu gradul VI al intensitatii cutremurelor, scara MSK ( SR -11100-93 ).

22.07.2020
Pag. 9 din 18
AMPLASAMENT
2.6. Adancimea de inghet se apreciaza conform STAS -6054/77 la 0,80-0,90m fata

de cotele terenului.
Prerzentul standard stabileste zonarea teritoriului Romaniei dupa adancimea
maximade inghet a terenului natural de care se va tine seama la proiectarea lucrarilor
de fundatii in conformitate cu prescriptiile tehnice in vigoare si sunt prezentate pe harta
Romaniei pezentata mai jos (unde zonele hasurate pentru adancimile maxime de inghet
se stabilesc pe baza de observatii locale).
PROIECT GEO 2003AMPLASAMENT

S.R.L.
ORADEA str. Ariesului Nr.3
Cont:RO 85 UGBI
0000392003493RON
GARANTI BANK-ORADEA
C.U.I. RO 15414108
J05/563/03

22.07.2020
Pag. 10 din 18
2.6. Rezultatele incercarilor de laborator
In urma executarilor lucrarilor geotehnice pe amplasamentul cercetat s-au obtinut
urmatoarele rezultate:
profilul geotehnic I-I (zona forajelor F1-F6)
 Stratul -I – este alcatuit din nisip fin argilos cafeniu, plastic vartoas si
prezinta urmatoarele valori normate ale principalelor caracteristici geotehnice:
- indicele de consistenta IC = 0,84
- indicele porilor e = 0,44
- porozitatea n = 24,7 %
- greutatea volumica in stare naturala  = 21,9 kN/mc
- greutatea volumica in stare uscata d = 18,3 kN/mc
- gradul de umiditate Sr = 0,98
- modulul de deformatie edometric M2-3 = 7.785 kPa
- tasarea specifica p2 = 4,89 cm/m
- coef. de compresibilitate av = 0,00019 1/kPa
Conform STAS 1243-88, pamantul din care se compune stratul I se clasifica :
- pamanturi coezive
- dupa gradul de umiditate (Sr = 0,98) saturat;
- dupa indicele de plasticitate (IP = 17,0) cu plasticitate mijlocie;
- dupa indicele de consistenta (IC = 0,84) plastic vartos;
Valoarea de bază a presiunii convenţionale pe stratul I, conform NP 112 – 2014 este:

Pconv. = 281,6 kPa.
Stratul -Ia – este alcatuit din nisip mare cu pietris mic afanat spre suprafata

si cu indesare medie in adancime.
Valoarea de bază a presiunii convenţionale pe stratul Ia, conform NP 112 – 2014
este: Pconv. = 350 kPa.
Stratul -II – este alcatuit din pietris mic si mare nisipos, saturat in

adincime,cu diferite grade de indesare.
Principalele caracteristici geotehnice pentru pamanturi granulare necoezive sunt:
- greutatea volumicã 20,5 KN/m3
- modulul de deformatie liniarã E > kPa
- unghiul de frecare internã 35°
- coeziunea c = 0 kPa
Valoarea de bază a presiunii convenţionale pe stratul II, conform NP 112 – 2014
profilul geotehnic II-II (zona forajelor F12- F17)

 Stratul -I – lipseste
 Stratul -Ic – este alcatuit din argila nisipoasa cafenie plastic vartoasa si
22.07.2020
Pag. 11 din 18
- tasarea specifica p2 = 2.60 cm/m
Conform STAS 1243-88, pamantul din care se compune stratul Ic se clasifica :
- pamanturi coezive
- dupa indicele de plasticitate (IP = 26,2) cu plasticitate mare;
Valoarea de bază a presiunii convenţionale pe stratul Ic, conform NP 112 – 2014

este: Pconv. = 328,2 kPa.

profilul geotehnic III-III (zona forajelor F7- F10)

 Stratul -I – este alcatuit din nisip fin argilos cafeniu, plastic vartoas si
Conform STAS 1243-88, pamantul din care se compune stratul I se clasifica :
- pamanturi coezive
- dupa indicele de plasticitate (IP = 19,2) cu plasticitate mijlocie;
Valoarea de bază a presiunii convenţionale pe stratul I, conform NP 112 – 2014

22.07.2020
Pag. 12 din 18
Stratul -Ib – este alcatuit din argila prafoasa nisipoasa cafenie plastic

vartoasa si prezinta urmatoarele valori normate ale principalelor caracteristici geotehnice:
Conform STAS 1243-88, pamantul din care se compune stratul Ib se clasifica :
- pamanturi coezive
- dupa indicele de plasticitate (IP = 27,1) cu plasticitate mare;
Valoarea de bază a presiunii convenţionale pe stratul Ib, conform NP 112 – 2014


Valoarea de bază a presiunii convenţionale pe stratul II, conform STAS 3300/2-85
3. - CONCLUZII ŞI RECOMANDARI DE FUNDARE
In urma cercetarilor efectuate pe teren si in laborator rezulta ca terenul din zona prin
caracteristicile geotehnice pe care le poseda are asigurata stabilitatea locala si
generala.
3.1. Concluzii pentru stratul I; Ia ; Ib si Ic:
 Deoarece din datele obtinute pe teren si din profilele geotehnice intocmite, rezulta
ca acesta nu au o stratificatia orizontala si uniforma si continua, grosimea lor fiind mica nu se
recomanda ca strat de fundare pentru constructiile propuse.
3.2. Concluzii pentru stratul II:

 Este alcatuit pietris mic si mare nisipos, saturat in adincime,cu diferite
grade de indesare.
22.07.2020
Pag. 13 din 18
Conform NP 074/2002, stratul II face parte din categoria terenurilor medii de

fundare (numai in zonele cu indesare medie si indesat).
3.3. Recomandari de fundare

Fundarea constructiilor se recomanda pe stratul II alcatuit din pietris mic si mare
nisipos, cu indesare medie sau indesat si saturat in adancime.
Adancimile de fundare recomandate pe acest strat sunt intre :
profilul geotehnic I-I (zona forajelor F1-F6)

zona forajului F1
Df = 3,80 m fata de cota terenului
zona forajului F2
zona forajului F3
zona forajului F4
zona forajului F5
zona forajului F6
profilul geotehnic II-II (zona forajelor F12- F17)

zona forajului F12
zona forajului F13
Df1 = 1,80 m fata de cota terenului
zona forajului F14
zona forajului F15
zona forajului F16
zona forajului F17
profilul geotehnic III-III (zona forajelor F7- F10)

zona forajului F7
22.07.2020
Pag. 14 din 18
zona forajului F8
zona forajului F9
zona forajului F10

In caz ca proiectantul de specialitate stabileste pentru unele parti ale constructiei

fundarea la adancimi diferite, se vor prevedea rosturi de tasare, cautandu-se totodata ca
diferentele de adancime intre fundatiile alaturate sa fie cat mai mici (pana la 0,50 m).
Daca din caracteristicile constructive si geometria fundatiilor rezulta alte adincimi de
fundare decit cele recomandate, acestea vor fi adoptate cu precadere si se va avea in vedere
pozitia lor in stratul de fundare.
3.4. Incadrarea definitiva a lucrarii (in cazul fundarii pe stratul II) categoria
geotehnica s-a facut functie de urmatorii factori:
Pentru stratul II
Criterii evaluare Tip teren Punctaj
conditiile de teren terenuri medii 3
apa subterana cu epuismente normale 2
clasificarea constructiei:
dupa clasa de importanta redusa 2
vecinatati fara riscuri 1
TOTAL = 8
Conform acestui punctaj rezulta:
riscul geotehnic = redus
categoria geotehnica = 1
Categoria geotehnica 1 [risc geotehnic redus]

- include doar lucrari mici si relativ simple
- metodele categoriei geotehnice 1 sunt suficiente doar in conditii de teren care, pe
baza experientei comparabile sunt recunoscute ca fiind suficient de favorabile astfel
incit sa se poata utiliza metode de rutina in proiectarea si executia lucrarilor.
- modelele Categoriei geotehnice 1 pot fi suficiente doar daca nu sunt excavatii sub
nivelul apei subterane.
Categoria geotehnica 2 [risc geotehnic moderat]

- include tipuri de lucrari conventionale de lucrari si fundatii, fara riscuri majore sau
conditii de teren si solicitari neobisnuite sau exceptional de dificile.
- lucrarile din aceasta categorie impun obtinerea de date cantitative si efectuarea de
calcule geotehnice pentru a asigura satisfacerea cerintelor fundamentale;
- pot fi utilizate metode de rutina pentru incercari de laborator si de teren si pentru
proiectarea si executia lucrarilor.

22.07.2020
Pag. 15 din 18
Incadrarea in categoria geotehnica s-a facut de comun acord cu proiectantul de
structuri si specialistul geotehnician.
3.5. La valoarea de baza a presiunii conventionale de calcul pe strat, se vor aplica

corectiile de latime (CB, anexa D pct.2.1.) şi de adâncime (C D, anexa D pct.2.2. si D pct.2.3.),
conform NP 112–2014.
3.6. Masuri constructive in cazul fundarii la adancimea minima indicata

(NP 126:2010 pag. 13). In cazul fundarii la adancimea minima indicata la punctul 4.5. si
pentru constructii fara conditii speciale de exploatare, pentru prevenirea degradarilor sunt
suficiente de regula urmatoarele masuri:
4.12. In cazul fundarii la adancimea minima indicata la pct.4.5. si pentru constructii
fara conditii speciale de exploatare, pentru prevenirea degradarilor sunt suficiente, de regula,
urmatoarele masuri:
a) Sectionarea cladirii si fundatiei in tronsoane de maximum 30,00 m, prin rosturi de
tasare;
b) Conductele de alimentare cu apa ce intra si ies din cladiri vor fi prevazute cu
racorduri elastice si etanse la traversarea zidurilor sau fundatiilor. Este indicat ca in interiorul
cladirilor conductele sa fie montate aparent, in subsol, respectiv la primul nivel in cazul
constructiilor fara subsol, astfel incat sa fie accesibile pentru controlul ce trebuie efectuat
periodic iar eventualele reparatii sa poata fi efectuate imediat ce se depisteaza orice
neetanseitate.
c) Realizarea de trotuare etanse in jurul cladirilor; trotuarul cu o latime minima de
1,00 m se va aseza pe un strat de pamant stabilizat, in grosime de 20,00cm, prevazut cu
panta de 5 % spre exterior. Pentru a fi etans, trotuarul poate fi confectionat din asfalt turnat
sau din dale din piatra sau beton rostuite cu mortar de ciment sau mastic bituminos.
Etanseitatea in timp necesita o buna comportare a stratului de pamant stabilizat,
conform prevederilor de la pct.6.5. Pentru constructiile etanse pe suprafete mari, de exemplu
unele cladiri agrozootehnice, trotuarul se pastreaza numai in zonele circulabile, in rest
constructiile se inconjoara cu un strat de pamant stabilizat cu grosime de 20...30 cm si o
latime de minim 1,50 m mentinandu-se o panta transversala de 5 % spre exterior.
d) Anexele cladirilor (scari, terase, etc.) vor fi fundate de regula la aceeasi adancime
cu constructiile respective, pentru a se evita degradarea lor datorita tasarilor sau umflarilor
diferite de la un punct la altul. In functie de tendintele si posibilitatile de deformare a
terenului prin contractie sau umflare, se va adopta fie legarea rigida de constructii a
anexelor, fie separarea lor completa si tratarea independenta.
e) Evacuarea apelor superficiale si amenajarea suprafetei terenului inconjurator cu
pante de scurgere spre exterior.
Evacuarea prin burlane a apelor de pe acoperis trebuie facuta la rigole impermeabile,
special prevazute in acest scop, cu debusee asigurate si, preferabil, direct in reteaua de
canalizare. Prin masurile de sistematizare verticala trebuie sa se evite stagnarea apelor
superficiale la distante mai mici de 10,00 m in jurul fiecarei constructii.
4.13. Dupa intensitatea fenomenelor de asecare, diferitele specii de arbori pot fi
calificate astfel:
- foarte periculoase: plopul, arinul, salcamul, salcia, ulmul;
- periculoase: artarul, mesteacanul, frasinul, fagul, stejarul si tufanul;
- putin periculoase: laricele, bradul, pinul.
Se recomanda evitarea plantarii sau mentinerii de arbori ornamentali, pomi fructiferi,
arbusti au plante perene in apropierea constructiilor, asigurandu-se un spatiu intre cladire si
22.07.2020
Pag. 16 din 18
copaci de 3,00-5,00m, in functie de importanta constructiei, de natura arborilor si de
potentialul de umflare-contractie al terenului (fig.VIII.1 - ANEXA VIII).Trebuie avut in vedere
ca efectele existentei vegetatiei se manifesta uneori dupa un timp indelungat (6-12 ani),
determinat de dezvoltarea arborilor. Existenta arborilor conduce in general la tasari
diferentiate, cu valori maxime in imediata vecinatate a trunchiului. Uneori s-au semnalat si
deplasari pe orizontala, pana la 5,00 cm. Procesele pot fi accelerate sau intarziate, functie de
perioadele mai secetoase sau mai umede. In afara de efectul de asecare, arborii pot provoca
tasari sau deplasari pe orizontala datorita impingerilor provocate de cresterea diametrului
trunchiului sau radacinilor.
4.14 Este necesara urmarirea comportarii si miscarii constructiilor (deplasari, inclinari).
Proiectantul va include in documentatia tehnica si economica a proiectului de executie
urmarirea comportarii miscarilor constructiilor, inclusiv tipul, numarul si pozitia reperelor
respective. In timpul executiei constructiei, sarcina efectuarii masuratorilor revine
constructorului, iar dupa darea in exploatare ea revine beneficiarului lucrarii. Este indicat ca
intreaga actiune a urmaririi miscarilor constructiilor sa fie preluata de la inceput de catre o
unitate topografica de specialitate, prin grija beneficiarului, conform legislatiei aplicabila, in
vigoare (STAS 2745-90, etc.).
3.7. Terenul de fundare conform Ts -1994 se încadreaza în categoria "tare".
3.8. Controlul executiei lucrarilor

La solicitarea beneficiarului si constructorului, la faza premergatoare turnarii
betonului in fundatie, se va proceda la identificarea si verificarea naturii terenului de fundare
la cotele proiectate, dupa care se incheie procesul verbal de natura terenului de fundare.
Daca se constata neconformitati se stabilesc, prin sondaje, noile cote de fundare, iar
la teminarea sapaturilor se intocmeste un nou proces verbal de natura terenului de fundare.
3.9. Toate lucrarile geotehnice, incercarile si documentatia intocmita s-au facut fara
nici o presiune sau obligatii externe.
3.110. Prezentul Studiu geotehnic este valabil numai pentru obiectivul si

amplasamentul menţionat şi este proprietatea S.C. PROIECT GEO 2003 S.R.L.
Oradea. Acesta nu poate fi copiat, împrumutat si extins în afara amplasamentului
specificat, decât cu acordul in scris al proiectantului emitent.
Intocmit Verificat
ing. Dorin Dragan ing. Marinela Dragan

22.07.2020
Pag. 17 din 18
Denumire lucrare: ELABORARE PROIECT PENTRU AUTORIZAREA LUCRARILOR DE CONSTRUIRE
IMOBIL MIXT DE LOCUINTE COLECTIVE, SPATII BIROURI, SPATII COMERCIALE SI
PARKING SUBTERAN CU REGIM DE INALTIME 2S+P+5+R+ET, OPERATIUNI
CADASTRALE RACORDURI SI BRNSAMENTE LA UTILITATI, IMPREJMUIRETEREN,
AMPLASARE TOTEM PUBLICITAR, AMENAJARI EXTERIOARE str. HENRI BARBUSSE
Nr. 44 – 46 CLUJ NAPOCA, jud. Cluj
BIBLIOGRAFIE
STANDARDE SI NORMATIVE DUPA CARE
S-A INTOCMIT PREZENTUL STUDIU GEOTEHNIC
 NP 074 / 2014
 NP 112 – 2014
 NP 126 – 2010
 SR EN ISO 22476-2/2006
 SR EN ISO 14688-1/2004
 SR EN ISO 14688-2/2005
 STAS –1242/3-87
 STAS –1242/4-85
 STAS –3950-81
 STAS –6054-77
 STAS –1913/1-82
 STAS –1913/2-76
 STAS –1913/3-76
 STAS –1913/4-86
 STAS –1913/5-85
 STAS –1913/12-88

22.07.2020
Pag. 18 din 18

722 - Decembrie - FELEACUL - CLUJ - Revizia 1 - Iulie - 2018

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

722 - Decembrie - FELEACUL - CLUJ - Revizia 1 - Iulie - 2018

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ORADEA str. Ariesului Nr.

• Studiu geotehnic (pg. 2÷17)

• Bibliografie (pg. 18)

• Plan de situatie A/03 (pg. 19)

• Profile geotehnice 1/G-3/G (pg. 20÷22)

• Fise centralizatoare F1÷F17 (pg. 23÷38)

• Diagrame de penetrare PDG1 – PDG17

Contract nr. 484669356.doc

1.4. Prezenta documentatie se intocmeste in conformitate cu prevederile:

Contract nr. 484669356.doc

1.6. Geomorfologia zonei

Contract nr. 484669356.doc

Contract nr. 484669356.doc

Stratele de Ticu, sunt dominate de prezenta argilelor rosii cu intercalatii de nisipuri si

Contract nr. 484669356.doc

2 – SINTEZA INFORMATIILOR OBTINUTE DIN INVESTIGAREA

2.1. Cercetarea terenului de pe amplasament s-a facut prin 15 foraje geotehnice

2.2. Forajele geotehnice si penetrarea dinamica grea, s-au executat cu un utilaj

Din lucrarile geotehnice au fost prelevate netulburate notate in profilul forajului cu

2.3. Stratificaţia terenului

Contract nr. 484669356.doc

zona forajului F5-F6

- profilul geotehnic II-II (zona forajelor F12- F17)

- profilul geotehnic III-III (zona forajelor F7- F10)

In timpul executarii lucrarilor geotehnice pe amplasamentul studiat nu a fost posibila

2.5. Caracteristicile geofizice ale terenului de pe amplasament, conform normativului

- perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc = 0,7s pentru componentele

Contract nr. 484669356.doc

2.6. Adancimea de inghet se apreciaza conform STAS -6054/77 la 0,80-0,90m fata

PROIECT GEO 2003AMPLASAMENT

Contract nr. 484669356.doc

Valoarea de bază a presiunii convenţionale pe stratul I, conform NP 112 – 2014 este:

profilul geotehnic II-II (zona forajelor F12- F17)

Valoarea de bază a presiunii convenţionale pe stratul Ic, conform NP 112 – 2014

profilul geotehnic III-III (zona forajelor F7- F10)

Valoarea de bază a presiunii convenţionale pe stratul I, conform NP 112 – 2014

Valoarea de bază a presiunii convenţionale pe stratul Ib, conform NP 112 – 2014

3. - CONCLUZII ŞI RECOMANDARI DE FUNDARE

3.2. Concluzii pentru stratul II:

Conform NP 074/2002, stratul II face parte din categoria terenurilor medii de

3.3. Recomandari de fundare

profilul geotehnic I-I (zona forajelor F1-F6)

profilul geotehnic II-II (zona forajelor F12- F17)

profilul geotehnic III-III (zona forajelor F7- F10)

Valoarea de bază a presiunii convenţionale pe stratul II, conform NP 112 – 2014

In caz ca proiectantul de specialitate stabileste pentru unele parti ale constructiei

Categoria geotehnica 1 [risc geotehnic redus]

Categoria geotehnica 2 [risc geotehnic moderat]

Contract nr. 484669356.doc

3.5. La valoarea de baza a presiunii conventionale de calcul pe strat, se vor aplica

3.6. Masuri constructive in cazul fundarii la adancimea minima indicata

3.7. Terenul de fundare conform Ts -1994 se încadreaza în categoria "tare".

3.8. Controlul executiei lucrarilor

3.110. Prezentul Studiu geotehnic este valabil numai pentru obiectivul si

Contract nr. 484669356.doc

Contract nr. 484669356.doc

S-ar putea să vă placă și