S.C. CEPROMIN S.A.

DEVA
Adresa: Str. 22 Decembrie nr. 37A, Cod 330166, DEVA, Judetul Hunedoara, ROMANIA; C.U.I. R2667702;
Nr. ord. Registrul Comertului J20/1853/1992; IBAN RO41BRDE220SV03736912200 deschis la BRD Deva; Telefon:
00 40 254 214892; Fax: 00 40 254 214663; E-mail: office@cepromin.ro; www.cepromin.ro
Atestari:
- Ministerul Mediului si Padurilor – Certificat de Inregistrare Inscris la Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru
Protectia Mediului la pozitia nr. 372/14.12.2011 pentru: RM, RIM, BM, RA
- Ministerul Mediului si Padurilor – Certificat de atestare nr. 41/28.11.2012 pentru elaborarea documentatiilor pentru
ISO 9001 REGISTERED C.1160.1. obtinerea avizului/autorizatiei de gospodarire a apelor
ISO 14001 REGISTERED M.845.1 - Agentia Nationala pentru Resurse Minerale – Certificat de atestare nr. 1050/30.05.2012 pentru: Elaborarea documentatiilor
geologice, tehnice si tehnico-economice pentru activitati miniere, Inchideri de mine/cariere
- Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei – Atestat tip Bp nr. 8242/10.09.2012

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR MUNICIPALE

ÎN JUDEŢUL BIHOR
“ÎNCHIDERE/ECOLOGIZARE DEPOZIT NECONFORM DIN ALEŞD”

STUDIU GEOTEHNIC

Contract: 7775/28.5.2015
Etapa: P.T.
Simbol: CP – CJ - 7775
Beneficiar: CONSILIUL JUDEŢEAN BIHOR

DIRECTOR GENERAL: ing. Auner Florica _____________

Director tehnic: ing. Buzaş Emil _____________
Şef proiect specialitate: ing. Popescu Monica _____________

Această documentaţie nu se poate utiliza fără acordul scris al S.C. CEPROMIN S.A. Deva, indiferent de scop.

Exemplar nr. _____

- 2015 -
 Simbol:
Studiu geotehnic „Închidere/Ecologizare depozit neconform Aleșd” CP – CJ - 7775

2
 Simbol:
Studiu geotehnic „Închidere/Ecologizare depozit neconform Aleșd” CP – CJ - 7775

CUPRINS

1.DATE GENERALE...............................................................................................................5
2.DATE PRIVIND TERENUL DIN AMPLASAMENT.........................................................7
3.PREZENTAREA INFORMAŢIILOR GEOTEHNICE.......................................................14
4.EVALUAREA INFORMAŢIILOR GEOTEHNICE...........................................................17
FOAIA FINALÃ.................................................................................................................19

BORDEROU DE PIESE DESENATE

Plan de încadrare în zonă
Plan de amplasament foraje geotehnice
Fişe sintetice de stratificaţie

3
 Simbol:
Studiu geotehnic „Închidere/Ecologizare depozit neconform Aleșd” CP – CJ - 7775

1.DATE GENERALE
Prezenta documentație a fost întocmită la cererea beneficiarului care solicită date privind
caracteristicile geotehnice ale terenului pentru obiectul de „Închiderea/Ecologizarea depozitului urban
neconform Aleșd în cadrul Proiectului Sistem de management integrat al deşeurilor municipale în judeţul
Bihor.”
Prezentul studiu se întocmeşte ȋn conformitate cu normele ȋn vigoare :
- indicativul NP 074/2014 – NORMATIV PRIVIND DOCUMENTAŢIILE GEOTEHNICE
PENTRU CONSTRUCŢII ,
- indicativul NP 112 – 2013 NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA FUNDAŢIILOR DE
SUPRAFAŢĂ ,
- STAS 6054/77 – ADÂNCIMEA DE ÎNGHEŢ ÎN ROMÂNIA
- normativul P 100 - 1/2013 COD DE PROIECTARE SEISMICĂ– PARTEA I –
PREVEDERI DE PROIECTARE PENTRU CLĂDIRI .
- SR EN 1997-2:2007 - Eurocod 7: PROIECTAREA GEOTEHNICĂ. PARTEA 2:
INVESTIGAREA ŞI ÎNCERCAREA TERENULUI
- SR EN 1997-1:2004 - Eurocod 7: PROIECTAREA GEOTEHNICĂ PARTEA 1: REGULI
GENERALE
LEGEA Nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural, Publicatã în: Monitorul Oficial Nr. 726 din 14 noiembrie
2001
- SR EN ISO – 14688 – 1 – noiembrie 2004 – IDENTIFICAREA ŞI CLASIFICAREA
PĂMÂNTURILOR . Partea 1 : Identificare si descriere .
- SR EN ISO – 14688 – 2 – septembrie 2005 – IDENTIFICAREA ŞI CLASIFICAREA
PĂMÂNTURILOR . Partea 2 : Principii pentru o clasificare (din punct de vedere granulometric ).

4
 Simbol:
Studiu geotehnic „Închidere/Ecologizare depozit neconform Aleșd” CP – CJ - 7775

1.1. Denumirea şi amplasarea lucrării

Oraşul Aleşd este aşezat ȋn vestul României la 50 km de graniţa cu Ungaria, ȋn partea de est a
judeţului Bihor.
Depozitul de deșeuri neconform urban Aleșd este situat la o distanță de aproximativ 2.5km sud-
est de orașul Aleșd și la aproximativ 45 km vest de municipiul Oradea.
Accesul la depozitul neconform urban se face din marginea vestică a acestuia și este legat de
drumul urban principal printr-un drum de pietriș de 1,6 km.
Amplasarea imobilului și lucrările geotehnice efectuate se pot urmări pe planul de ȋncadrare ȋn
zonă și planul de amplasare foraj anexate prezentului studiu, ca piese desenate.

1.2. Investitor : Consiliul Judeţean Bihor, str. Traian, nr. 5, Oradea, cod poştal 410033
5
 Simbol:
Studiu geotehnic „Închidere/Ecologizare depozit neconform Aleșd” CP – CJ - 7775

1.3. Proiectant general: S.C. CEPROMIN S.A., str. 22 Decembrie nr. 37A, Cod 330166,
DEVA, Judeţul Hunedoara, ROMANIA; C.U.I. R2667702; Nr. ord. Registrul Comerţului J20/1853/1992;
IBAN RO41BRDE220SV03736912200 deschis la BRD Deva; Telefon: 0040254214892; Fax:
0040254214663; E-mail: office@cepromin.ro; www.cepromin.ro.

1.4. Proiectantul de specialitate pentru studiul geotehnic : S.C. CEPROMIN S.A,

ing.geol. Popescu Monica

1.5. Date tehnice furnizate de beneficiar și/sau proiectant privitoare la

sistemele constructive preconizate
Lucrările de închidere şi ecologizare a depozitului de deşeuri au drept scop reducerea cantităţii
de deşeuri şi a impactului generat de deşeurile stocate în acest deponeu asupra mediului.
Închiderea depozitului de deşeuri menajere Bihor a fost stabilită prin HG 349/2005-republicată
în 2010, Anexei nr. 5 – Tabel 5.1 - Depozite neconforme clasa „b” din zona urbană care sistează
depozitarea în anul 2010.

2.DATE PRIVIND TERENUL DIN AMPLASAMENT

2.1. Date privind zonarea seismică
În conformitate cu prevederile NP 100-1/2013, amplasamentul imobilului în perimetrului
teritorial-administrativ al localităţii Aleșd, se caracterizează prin valoarea ag = 0.10g (valoare de vȃrf a
acceleraţiei terenului pentru proiectare – pentru cutremure avȃnd intervalul de recurenţă IMR = 225 ani)
şi, din punctul de vedere al perioadelor de colţ, prin valoarea caracteristică Tc = 0.7 sec.

6
 Simbol:
Studiu geotehnic „Închidere/Ecologizare depozit neconform Aleșd” CP – CJ - 7775

Zonarea valorilor de vȃrf ale acceleraţiei terenului pentru proiectare ag cu IMR = 225 ani şi 20%
probabilitate de depăşire în 50 de ani.

Condiţiile climatice caracterizează o climă continentală cu slabe influenţe

mediteraneene.Temperatura medie anuală conform atlasului meteorologic este de + 9° C - 10° C. Cele mai
ridicate temperaturi se înregistrează în lunile iunie, iulie, august, iar cele mai scăzute în decembrie, ianuarie
7
 Simbol:
Studiu geotehnic „Închidere/Ecologizare depozit neconform Aleșd” CP – CJ - 7775

şi februarie. Temperatura maximă atinge + 38° C, iar ceamai scăzută - 25° C, direcţia vântului dominant
este sud - vest şi nord-vest. Media anuală a precipitaţiilor în localitatea Aleşd se încadrează în zona cu
precipitaţii medii anuale cuprinse între 700-800 mm. Pe timpul iernii, nivelul precipitaţiilor este scăzut.
Primăvara şi toamna precipitaţiile se repartizează în mod egal, cele mai mari înregistrându-se vara.
condiţiile climatice caracterizează o climă continentală cu slabe influenţe mediteraneene.
Adâncimea minimă de îngheţ conform STAS 6054/1977, este – 0.80-0.90 m faţă de cota terenului
natural.

2.2.Date geologice generale

Perimetrul cercetat cuprinde o parte a cristalinului Munţilor Plopiş, formaţiunile sedimentare
mezozoice prinse între faliile horstului şi o parte din umplutura neogenă a Depresiunii Vad-Borod.
Fundamentul cristalin al Munţilor Plopiş (Precambrian – Proterozoic mediu) intră în contact cu
rocile mezozoice printr-o falie (Falia Plopiş) cu orientare NV – SE. El aparţine litogrupului de Someş care
formează fundamentul Unităţii de Bihor (“Autohtonul de Bihor”), constituind o ridicare a fundamentului
ce a activat ca o insulă încă din Triasic. Seria metamorfică prezintă o dezvoltare petrografică uniformă
începând cu Nord-Vestul Masivului Vlădeasa şi continuând până în partea vestică a Munţilor Plopiş,
caracterizată prin predominanţa micaşisturilor .

8
 Simbol:
Studiu geotehnic „Închidere/Ecologizare depozit neconform Aleșd” CP – CJ - 7775

Mezozoicul include o succesiune marcată de o serie de lacune de sedimentare. Astfel,

depozitele mezozoice sunt formate din secvenţele ce aparţin Triasicului inferior şi medium. Depozitele
sedimentare triasice sunt discordante şi transgresive peste Permian sau peste fundamentul
cristalin .Sedimentarul prezintă înclinări slabe şi este fracturat, fiind fragmentat în blocuri deplasate
diferenţiat pe verticală, generând horsturi şi grablene. Este delimitat la N de falia Plopiş, iar la S şi SV de
sedimentare neogene. Triasicul are un caracter detritic, predominant roşu; este constituit din
conglomerare cuartitice şi gresii cuartitice, urmat de şisturi argiloase – siltice, micacee, roşii are grosimi
de zeci de metrii, până la sute de metrii .
Ladinian prezentat prin calcare albe cu venule de calcit(facies de Wetterstein), care se află în
contact de falii cu stivele de roci ce aparţin Triasicului inferior şi Xenonianului.După calcarele în facies
de Wetterstein urmează o perioadă de exondare care include probabil Triasicul Superior, Jurasicul şi o
parte a Cretacicului, deşi lipsesc depozitele sedimentare, este foarte probabil să fi fost erodate.
Cretacic Sedimentele de vârstă cretacică sunt dispuse discordant peste cele triasice, fiind
reprezentate prin sedimente barremian-apţiane şi senoniene. Între cele două intervale există o lacună de

9
 Simbol:
Studiu geotehnic „Închidere/Ecologizare depozit neconform Aleșd” CP – CJ - 7775

sedimentare. Depozitele sedimentare sunt reprezentate prin calcare dispuse într-un banc, care aflorează pe
cca 4m, numai pe versantul stâng al Văii Şinteului.
Calcarele respective încheie succesiunea formaţiunii Pregosau, după care urmează o exondare.
Urmează discordant şi transgresiv Senonianul care are în bază conglomerate, urmate apoi de calcare
grezoase şi în partea superioară un nivel argilos-nisipos. În totalitate, pachetul de roci are grosimi de 60-
70 m.
Neogenul :Depozitele sedimentare reprezintă umplutura Depresiunii Vad-Borod, fiind prezente
prin Sarmaţianul şi Pannonianul. Sedimentele au un caracter argilos-nisipos, sunt slab consolidate şi
cantonează zăcăminte de cărbuni. Srmaţianul se află în apropierea limitelor cu depozitele mezozoice,
acoperind calcarele ladiniene (Valea Arsurii). Este vorba despre un Sarmaţian .În bază se găsesc argile şi
marne urmate de argile nisipoase de culoare albă.
Panonianul se dispune discordant peste sarmaţian. Există o lacună de sedimentare în panonianul
inferior Apare în Vestul Văii Arsurilor care marchează limita estică a Panonianului în Depresiunea Vad-
Borod. Depozitele panoniene se încadrează în formaţiunea argilo-şiltică şi nisipoasă cu fiind compuse din
nisipuri cu intercalaţii de argile nisipoase.
Cuaternarul este reprezentat prin depozitele pleistocene şi holocene. Pleistocenul inferior este
format din pietrişuri şi nisipuri grosiere, dezagregate. Depozitele Pleisocen inferioare conţin galeţi de roci
metamorfice şi sedimentare, în special cuartitici, cu dimensiuni de la câţiva cm la 10-20 cm în diametru.
Cadrul tectonic:Perimetrul studiat se găseşte localizat între două unităţi tectonice majore; horstul
cristalin al Munţilor Plopiş şi blocul scufundat al Depresiunii Vad-Borod, despărţite de o fractură majoră
cu orientare NV-SE. Este însoţită de o serie de fracturi minore cu aceeaşi orientare ca cea majoră (falia
Plopiş). Acestor falii longitudinale li se asociază un sistem de falii transversale orientate NE-SV spre V-S,
afectând depozitele mezozoice.

2.3 Cadrul geomorfologic, hidrografic și hidrogeologic

Geomorfologia
Din punct de vedere geomorfologic datorită diferenţelor texturale şi structurale dintre rocile
friabile neogene ale Depresiunii Vad-Borod, rocile mai dure de vârstă mezozoică şi ale cristalinului
Munţilor Plopiş, se observă variaţii de relief vizibile în special prin schimbarea bruscă a unghiului pantei,
aceasta fiind o dovadă a trecerii de la un tip litologic la altul.

10
 Simbol:
Studiu geotehnic „Închidere/Ecologizare depozit neconform Aleșd” CP – CJ - 7775

Munţii Plopiş (cunoscuţi şi sub numele de Muntele Şes sau Munţii Rez), din partea nordică a
perimetrului formează un horst cristalin orientat aproximativ Est-Vest, uşor curbat, cu latura sudică
concavă.
Masivul este alcătuit din roci cristaline de mezozonă aparţinând Unităţii de Bihor (“Autohtonul de
Bihor”). Aria metamorfică a funcţionat pe parcursul Mezozoicului ca o insulă cristalină. Astfel se explică
gradul avansat de eroziune, culmile largi separate de văi adânci cu versanţi abrupţi şi înălţimi sub 800 m.
Reţeaua hidrografică puternic ramificată, prezintă izvoare şi cursuri de ape temporare, care
modelează puternic versanţii. Între metamorfitele Munţilor Plopiş şi depresiunea Vad-Borod se interpun
depozitele mezozoice, preponderent carbonatice, care generează pante abrupte, pereţi de calcar sau
dolomit, întâlnite pe Valea Şinteului.

Hidrografia şi hidrogeologia
Aleşdul propriu-zis este aşezat pe prima terasă de pe malul drept al Crişului Repede. Reţeaua
hidrografică este dominată de Crişul Repede căruia îi sunt tributate afluenţi de dreapta ce au un curs
aproximativ pe direcţia Nord-Sud. Colectorul principal din perimetrul studiat este Valea Peştişului, care
11
 Simbol:
Studiu geotehnic „Închidere/Ecologizare depozit neconform Aleșd” CP – CJ - 7775

după confluenţa cu Valea Şinteului şi Valea Arsurii în satul Peştiş, trece prin oraşul Aleşd, fiind cunoscut
sub denumirea de Pârâul Morii.
Albia minoră a Crişului Repede este destul de sinuoasă şi instabilă. Malurile sunt joase, iar la
viiturile mari au loc schimbări de poziţie, care variază între 100 şi 400 m. Albia majoră, la viituri, se
extinde pe o lăţime de 200 - 300 m.
Efectele inundaţiilor au fost înlăturate, parţial, ca urmare a indiguirilor Crişului Repede, a
lucrărilor hidrotehnice executate în amunte şi aval. Principalul afluent pe partea dreaptă este pârâul
Şoimul.În partea vestică a oraşului Aleşd este prezentă valea Otraş care traversează şi intravilanul, iar din
zona clădirii dispensarului este întubată până la vărsarea în pârâul Şoimul. Riscurile naturale sunt legate şi
de aceste cursuri de ape.

2.4.Istoricul amplasamentului

Depozitul de deseuri neconforme Aleşd este situat la o distanţa de aproximativ 2,5 km sud-est de
oraşul Aleşd şi la aproximativ 45 de km de Municipiul Oradea.Terenul utilizat pentru activitatea de
depozitare a deşeurilor are o suprafaţă de 4.08 ha si o suprafata ocupata de deseu de 1,45 ha şi este înscris
nr. cad. 101719, în Cartea Funciară nr. 101719 oraşului Aleşd, teren proprietate publică a Oraşului Alesd.
Data începerii activităţii de depozitare este anul 1996, depozitul Aleşd nefiind amenajat conform
normelor de depozitare a deşeurilor (HG 349/2005 şi Ordin 757/2004).
Din informaţiile puse la dispoziţie de autorităţi, compoziţia deşeurilor colectate/acumulate în
depozitul Aleşd, este următoarea:
- deşeuri municipale si asimilabile din comerţ industrie, instituţii, inclusiv fracţiuni colectate
separat (hârtie şi carton, deşeuri biodegradabile de la bucătării şi cantine, îmbrăcăminte, textile, materiale
plastice, deşeuri municipale amestecate, deşeuri din piele, deşeuri stradale, deşeuri voluminoase);
- deşeuri din construcţii şi demolări;

12
 Simbol:
Studiu geotehnic „Închidere/Ecologizare depozit neconform Aleșd” CP – CJ - 7775

- ambalaje (ambalaje din hârtie si carton, ambalaje din materiale plastice si din materiale
compozite)
- deşeuri din procese termice (cenuşă de vatră, zgură şi praf de cazan)

2.5.Condiţii referitoare la vecinătăţile lucrării (construcţii ȋnvecinate, trafic,

diverse reţele,vegetaţie, produse chimice)
Accesul la depozitul de deseuri neconform urban se face din marginea vestica a acestuia si este
legat la drumul urban printr-un drum de pietriş de1,6km
 ȋn zona amenajării actuale a depozitului Aleşd:
 nu există o impermeabilizare artificală a fundamentului depozitului
 nu există un sistem de drenare pentru colectarea şi tratarea levigatului
 nu există un sistem de colectare şi evacuare a gazelor de depozit
 nu există foraje de control pentru monitorizarea apei subterane
 nu există pază permanentă
 nu dispune de utilitati

2.6 Încadrarea obiectivului ȋn „Zone de risc”(cutremur,alunecări de teren,

inundaţii) care formează „Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional-Secţiunea V-
Zone de risc”
Conform Legii 575 privind aprobarea “Planului de amenajare a teritoriului naţional – Sesiunea a
V-a – Zone de risc natural“- ANEXA 3, amplasamentul cercetat nu se regăseşte pe lista cu unităţile
administrativ teritoriale amplasate în zone pentru care intensitatea seismică, echivalată pe baza
parametrilor de calcul privind zonarea Seismică a României, este minimum VII (exprimate în grade MSK).
Conform legii 575 privind aprobarea “Planului de amenajare a teritoriului naţional – Sesiunea a
V-a – Zone de risc natural“- ANEXA 5 – Inundaţii, amplasamentul cercetat se regăseşte în lista cu
unităţile administrativ teritoriale afectate de inundaţii atat pe cursuri de apa cat si pe torenti .
Conform legii 575 privind aprobarea “Planului de amenajare a teritoriului naţional – Sesiunea a
V-a – Zone de risc natural“- ANEXA 7- Alunecări de teren, amplasamentul cercetat se regăseşte în lista cu
unităţile administrativ teritoriale afectate de alunecări de teren cu risc ridicat.

13
 Simbol:
Studiu geotehnic „Închidere/Ecologizare depozit neconform Aleșd” CP – CJ - 7775

3.PREZENTAREA INFORMAŢIILOR GEOTEHNICE

3.1.Prezentarea lucrărilor efectuate
Cercetările de teren corespund prevederilor Normativului NP 074/2014, conform categoriei
geotehnice rezultate şi cuprind: observaţii pe amplasament, foraj geotehnic, poziţia fiecărei lucrării fiind
redată în planul amplasare foraje.Forajul a fost executat cu o instalaţie de forare manuală cu
D=120mm.Adâncimea până la care a fost executat forajul s-a stabilit avându-se în vedere cota terenului
natural, cota terenului sistematizat, şi nu în ultimul rând litologia terenului.

3.2. Stratificaţia terenului

Pe baza unui foraj geotehnic şi a materialului de arhivă s-a pus în evidenţă următoarea
stratificaţie:
Foraj F101 cota +225,76m CTN
Strat 1 - Umpluturi eterogene(deseu), strat intercpetat la cota 225,76m CTN, cu o grosime de 1,30m
Strat 2 – Sol vegetal ,interceptat la cota -1,30m, cu o grosime de 0,20m
Strat 3 – Nisip argilos cafeniu, strat interceptat la cota -1,50m.Grosimea stratului este de 0,40m
Strat 4 – Nisip cu rar pietriș ȋn matrice argiloasă , strat interceptat la cota 1,90.Stratul are o grosime de
0,80m
Strat 5 – Pietris cu nisip.Stratul a fost interceptat la cota -2,70m si are o grosime de 2,30m. În acest strat s-
a oprit forajul.

3.3.Nivelul apei subterane si caracterul stratului acvifer

Apa a fost interceptată ȋn forajul executat la adâncimea de 3.00m CTN. În perioadele cu
precipitaţii abundente este posibilă apariţia apelor de infiltraţie la orice nivel.

4.EVALUAREA INFORMAŢIILOR GEOTEHNICE

4.1.Încadrarea lucrării în categoria geotehnică
Condiţii de Apa subterană Categoria de Zona Vecinătăţi Total
teren importanţă seismică
Terenuri Cu Normală ag = 0.10 Fără risc
bune epuismente
normale

14
 Simbol:
Studiu geotehnic „Închidere/Ecologizare depozit neconform Aleșd” CP – CJ - 7775

2 pct. 2 pct. 2 pct 1 pct 1 pct 8 pct

La punctajul stabilit pe baza celor 4 factori, se adaugă puncte corespunzătoare zonei seismice având valoarea acceleraţiei
terenului pentru proiectare ag , definită în Codul de proiectare seismică-Partea I-Prevederi de proiectare pentru clădiri, Indicativ
P 100-1, denumit în continuare Codul P 100-1, astfel:
(i) trei puncte pentru zonele cu ag ≥ 0,25g
(ii) două puncte pentru zonele cu ag = (0.15 … 0.25)g
(iii) un punct pentru zonele cu ag < 0,15g

Categoria geotehnică: 1
Încadrarea în categoriile geotehnice se face în conformitate cu NP 074/2014: “Normativ privind
documentaţiile geotehnice pentru construcţii”. Categoria geotehnică indică riscul geotehnic la realizarea
unei construcţii. Încadrarea preliminară a unei lucrări într-una din categoriile geotehnice trebuie să se facă
în mod uzual înainte de cercetarea terenului de fundare. Această încadrare poate fi ulterior schimbată în
fiecare fază a procesului de proiectare şi de execuţie. Riscul geotehnic depinde de două grupe de factori:
pe de o parte factorii legaţi de teren, dintre care cei mai importanţi sunt condiţiile de teren şi apa
subterană, iar pe de altă parte factorii legaţi de structura şi de vecinătăţile acestora.
Cu un punctaj total de 8 puncte, considerăm că, ţinând cont de complexitatea şi dimensiunea
lucrărilor ce se vor executa, acestea se încadrează în categoria geotehnică 1, cu risc geotehnic moderat.
Categoria geotehnică 1 include sondaje deschise şi/sau foreje de recunoaştere a terenului cu prelevare de
eşantioane în vederea identificării în laborator a naturii şi stării pământului.
Metodele de proiectare bazate pe măsuri prescriptive şi proceduri simplificate ( utilizarea tabelelor cu
presiuni convenţionale la fundarea directă.Calculele de stabilitate şi de deformaţii se vor executa după
caz.

4.2.Aprecieri privind stabilitatea generală şi locală a terenului pe

amplasament
La momentul executării studiului geotehnic, arealul cercetat nu prezintă semne de instabilitate.
Condiţiile de amplasament nu conduc la concluzia existenţei unui risc privind producerea unor fenomene
de alunecare. Toate săpăturile se vor executa sprijinit cu elemente calculate.

4.3.Valorile parametrilor geotehnici de proiectare și recomandări.

15
 Simbol:
Studiu geotehnic „Închidere/Ecologizare depozit neconform Aleșd” CP – CJ - 7775

Caracteristicile geotehnice necesare ȋn vederea stabilirii naturii terenului cercetat şi a condiţiilor

de fundare pe stratele interceptate se referă la :
natura materialului analizat :
- SR EN ISO – 14688 – 1 – noiembrie 2004 – IDENTIFICAREA ŞI CLASIFICAREA
PĂMÂNTURILOR . Partea 1 : Identificare și descriere .
- SR EN ISO – 14688 – 2 – septembrie 2005 – IDENTIFICAREA ŞI CLASIFICAREA
PĂMÂNTURILOR . Partea 2 : Principii pentru o clasificare (din punct de vedere granulometric ).

a.Condiţii de fundare
Construcţia se va funda în stratul 3 – Nisip cu rar pietris in matrice argiloasă cafeniu la
adâncimea minimă de fundare Dmin=1,00m faţă de cota terenului natural, asigurându-se o încastrare de
minim 0.20m în terenul bun de fundare. La calculul terenului de fundare se va considera presiunea
convenţională de bază:
_
pconv. = 350 kPa.
Pentru obţinerea valorii presiunii convenţionale de calcul se vor calcula corecţiile de adâncime şi
lăţime în conformitate cu normativul NP112-14.Verificarea finală a capacităţii portante a terenului se face
conform SR EN 1997-1; valoarea coficientilor parţiali de siguranţă se alege conform SR EN 1997-1.

b.Clasificarea pământurilor după modul de comportare la săpare:

Conform normativului Ts/1-93, stratele se încadrează după cum urmează:
Strat 2 – Teren vegetal. Categorie de teren uşor I, nr. crt. 3.
Strat 3 – Nisip argilos cafeniu. Categorie de teren mijlocie I, nr. crt. 15.
Strat 4 – Nisip cu pietriș ȋn matrice argiloasă. Categorie de teren uşor II, nr. crt. 17.
Strat 5 – Pietris cu nisip. Categorie de teren tare II, nr. crt.18.

Dimensionarea fundaţiilor se va definitiva cu verificări la starea limită de deformaţie.

Se vor adopta următoarele măsuri minimale:
- Săpaturile se execută sprijinit cu elemente calculate,
- Se recomandă amenajarea terenului cu pante uniforme fără denivelări care să poată acumula apă,
iar denivelările actuale trebuie umplute şi nivelate pentru a se asigura scurgerea apelor de
precipitaţie.

16
 Simbol:
Studiu geotehnic „Închidere/Ecologizare depozit neconform Aleșd” CP – CJ - 7775

- O atenţie deosebită trebuie acordată taluzurilor ce se formează pe măsura adâncirii excavaţiilor şi

dimensionării bermelor de siguranţă. În zona în care roca se alterează repede se iau măsuri de
protecţie prin ancoraje, torcretări, etc.
- În cazul apariţiei infiltraţiilor de apă pe taluzuri, acestea se captează şi se drenează în afara
terenului de fundare, sau în jompuri amenajate special pentru epuismente.
- Excavaţiile se execută pe tronsoane reduse, de sus în jos, asigurându-se stabilitatea fie prin
betonare, fie prin susţinere cu ancoraje adânci. Se interzice amplasarea utilajelor grele sau a căilor
de transport în imediata vecinătate a acestor taluzuri

17
 Simbol:
Studiu geotehnic „Închidere/Ecologizare depozit neconform Aleșd” CP – CJ - 7775

FOAIA FINALÃ

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR MUNICIPALE

ÎN JUDEŢUL BIHOR
“ÎNCHIDERE/ECOLOGIZARE DEPOZIT NECONFORM DIN ALEŞD”

STUDIU GEOTEHNIC

Contract: 7775/28.5.2015
Etapa: P.T.
Simbol: CP – CJ - 7775
Beneficiar: CONSILIUL JUDEŢEAN BIHOR

Lucrarea conţine un numar total de 18 pagini scrise şi 3 piese desenate.

Lucrarea a fost multiplicată într-un numar de 3 (trei) exemplare, a căror destinaţie este urmatoarea:

exemplarele nr. 1,2,3 CONSILIUL JUDEŢEAN BIHOR

Şef proiect: ing. Monica Popescu __________________

Responsabil S.M.C.: ing. Ciobanu Paul __________________

18
 Simbol:
Studiu geotehnic „Închidere/Ecologizare depozit neconform Aleșd” CP – CJ - 7775

19