Piese Scrise Parc Si Aliniamente Plantate - Valea Crisului

S.C. DINU PROIECT S.R.L.
COVASNA
J14/437/1995; C.U.I. 8002082
Tel./Fax.0267/899.998 ; Mobil : 0752/392.627;
E-mail : iliescu_slv@yahoo.com
FOAIE DE CAPAT
1. Denumirea obiectivului de investiii :

PARC SI ALINIAMENTE PLANTATE
2. Amplasamentul :
JUDETUL COVASNA, COM. VALEA CRISULUI
3. Titularul investiiei :
PRIMARIA VALEA CRISULUI JUD.COVASNA
4. Beneficiarul investiiei :
CONSILIUL LOCAL COMUNA VALEA CRISULUI
5. Elaborator :
PRIECTANT GENERAL : S.C. DINU PROIECT S.R.L. COVASNA
Faza de proiectare :
D.T.A.C. intocmit in conformitate cu H.G.28/2008 si Legea 50/1991
COVASNA
2011
BORDEROU - PIESE SCRISE
Foaie de capat
Borderou piese scrise
Borderou piese desenate
Memoriu General
Deviz General
Studiu Topografic
Studiu Geotehnic
BORDEROU - PIESE DESENATE

PLAN DE INCADRARE IN ZONA
PLAN DE SITUATIE
A 01
A 02
SCENA
PANOU PUBL.
DETALII FUND.PANOU F 02
COS DE GUNOI
VEDERE GENERALA
B 01
DETALII
B 02
PLAN FUNDATII
B 03
RELEVEU
B 04
FATADA
B 05
VEDERE LATERALA
B 06
VEDERE SPATE
B 07
PLAN ACOPERIS
B 08
SECTIUNI
B 09
DETALII FUNDATII
B - 10
FOISOR
VEDERE GENERALA
C 01
FATADA
C 02
VEDERE LATERALA
C 03
FANTANA ARTEZIANA
RELEVEU SI SECTIUNE
D 01
STRUCTURA
D 02
BANCUTA
FUNDATIE
E 01
PLANURI PRINCIPALE
E 02
F 01
FUNDATII COS
G - 01
G - 02
DETALII FUND.ALEI H 01

COVASNA
J14/437/1995; C.U.I. 8002082
Tel./Fax.0267/899.998 ; Mobil : 0752/392.627;
I.
PIESE SCRISE
1. Lista i semnturile proiectanilor
Sef Proiect : ing. Iliescu Vasile Elemer
Rezistenta : ing. Iliescu Vasile Elemer
Instalatii : ing. Vacarus Ionut
Desen : Iliescu Vasile Elemer
Arhitectura : arh. Riti Oliver

COVASNA
J14/437/1995; C.U.I. 8002082
Tel./Fax.0267/899.998 ; Mobil : 0752/392.627;
2. MEMORIU GENERAL
2.1 Denumirea obiectivului de investiii :

PARC SI ALINIAMENTE PLANTATE
2.2 Amplasamentul :
JUDETUL COVASNA, COM. VALEA CRISULUI
2.3 Titularul investiiei :
PRIMARIA VALEA CRISULUI JUD.COVASNA
2.4. Beneficiarul investiiei :
CONSILIUL LOCAL COMUNA VALEA CRISULUI
2.5. Elaborator :
S.C. DINU PROIECT S.R.L. COVASNA
2.6 Faza de proiectare :
D.T.A.C. intocmit in conformitate cu H.G.28/2008
COVASNA
2011

COVASNA
J14/437/1995; C.U.I. 8002082
Tel./Fax.0267/899.998 ; Mobil : 0752/392.627;
2.1 DATE GENERALE
1. INFORMATII GENERALE
Localitatea Valea Crisului din judetul Covasna are un numar de sub 3.000
locuitori respectiv 2.352 de locuitori, dar, ca majoritatea localitatilor rurale, nu
beneficiaza de nici un spatiu de agreement sau parc, spatiile verzi reducandu-se la
vegetatia accidentala, salbatica, ceea ce a redus la minim raportul spatiu
verde/locuitor.
Existenta factorilor poluanti, marirea traficului auto si a persoanelor ce
tranziteaza si stationeaza, ca si defrisarile din anii precedenti, impun ca strict necesar
realizarea nu numai a unui parc dotat si cu loc de joaca pentru copii, dar si executarea
unor aliniamente plantate.Dincolo de aspectul estetic important si el - realizarea
investitiei ar duce la apropierea de normele europene referitoare la mediu si evident, la
ridicarea nivelului de civilizatie, parcul fiind un exemplu educational de protectie a
naturii, de integrare in natura,cu beneficii directe asupra mediului inconjurator si
populatiei din zona.Consideram ca investitia ar putea fi si un factor imitativ pe scara
redusa , fireste pentru membrii comunitatii, care ar putea sa creeze si ei, in fata
portilor sau pe terenurile neagricole ce le detin, modele si amenajari
floricole.Consideram, asadar, ca impactul este mult mai mare si cu implicatii benefice
mai adanci in localitatile de acest gen rurale si fara alte investitii de acest gen
realizate pana acum, - decat in orase, de pilda, unde aparitia unui parc langa altul
ar trece aproape neobservata.
Fiind vorba de o localitate dintr-o zona cu temperaturi scazute, propunem
plantarea de material arbustiv autohton rezistent la frig, zona oferind material primar
sufficient si destul de diversificat.
2.AMPLASAMENT, TOPOGRAFIE, TRASARE
Comuna Valea Criului este situata in judetul Covasna la 6 km de Sfntu
Gheorghe pe drumul judetean 121B la poalele Muntilor Baraolt. Are in componenta si
satul Calnic situat la 2 km nord de resedinta de comuna.Centru de comuna, satul
Valea Crisului este situat, la o altitudine de 604 m, in valea paraului Cris (Paraul Mare),
care izvoraste din Muntii Baraolt. Satul se afla la 3,3 km de Ghidfalau, pe DJ 121A.
In esenta este vorba despre crearea a unui ansamblu floristic si peisagistic pe
doua parcele distincte, una de 9.500 mp. cuprinzand si zona de agrement pentru copii,
situata langa Baza Sportiva, si alta a doua in centrul comunei, in suprafata de
12.500 mp., care se va compune din amenajari florale.
Parcul in sine va cuprinde si dotari specifice, bancute,felinare foisor rustic ca si
o scena pentru desfasurarrea activitatilor artistice.
Suprafetele in discutie apartin Consiliului Local Valea Crisului au o suprafata totala

de 22.000 mp. De asemenea stipulam ca raportul spatiu verde/locuitor este de 9,3
mp./loc.
Constructiile propuse foisor, scena, fantana arteziana - vor respecta
arhitectura traditionala specifica zonei si vor fi executate din materiale ecologice si
nepoluante.Trasarea lucrarilor se face cu aparatura optica si de catre personal
specializat cu respectarea amplasarii constructiilor si a cotelor din proiect.Pe timpul
executarii lucrarilor , constructorul va ncheia procese verbale de lucrari ascunse pe
faze determinante , care vor fi semnate de beneficiar, proiectant si inspectorul din
partea Inspectoratului de Stat in Constructii . Procesele verbale vor fi ncheiate
conform programului de control pe santier anexat la documentatia de executie si vor fi
nsotite de rezultatele probelor de laborator si certificatele de calitate ale materialelor
puse n opera.

COVASNA
J14/437/1995; C.U.I. 8002082
Tel./Fax.0267/899.998 ; Mobil : 0752/392.627;
3.CLIMA SI FENOMENELE NATURALE SPECIFICE
Conditiile de clima sunt cele caracteristice depresiunilor intramontane ale
Carpatilor Orientali,cu temperature medii anuale de 7 9 0 C,(zona de frig III).Vantul
sulfa predominant din directi N-E.
Adancimea de inghet , conform STAS 6054 85 este de 1,10 m.
Zona de incarcare cu zapada, conform CR 1-1-3-2005 este de S 0k = 2,0 KN/mp. si
intervalul mediu de recurenta IMR = 50 ani, la altitudinea < 1.000 m.
Zonarea incarcarii din vant, conform NP 082 04, prevede succesiunea de
referinta W(z)> 0,7 kPa ; viteza de referinta Uref > 41 m/s; interval mediu de recurenta
= 50 ani.
Zona A din punct de vedere al actiunii vantului,
Zona B din punct de vedere al actiunii zapezii.
Zona seismica C ( G.P.A. = 6,5 ), avand coeficientul Ks = 0.16 iar perioada de colt
este : Tc = 0.7 secunde, ag = 0,20, iar Pc= 350 KPA, conform Cod de proiectare
seismica Partea I : Prevederi de proiectare pentru cladiri P 100 1/2006.
Panza freatica se afla la o adancime de 3,50 m.

COVASNA
J14/437/1995; C.U.I. 8002082
Tel./Fax.0267/899.998 ; Mobil : 0752/392.627;
ZONAREA CLIMATICA : Covasna zona a IV-a

Intensitatea radiaiei solare totale (IT) i difuze (Id)
pe plan vertical i orizontal - valori medii zilnice [W/m]
Localitatea Valea Crisului jud. Covasna
LUNA
I
II
IT S
79,4 102,5
IT S-V 61,1 83,8
IT V
31,4 51,7
IT N-V
4,6 26,9
IT N
13,2 19,9
IT N-E 14,6 26,9
IT E
31,4 51,7
IT S-E 61,1 83,8
IT Oriz. 49,9 81,6
Id Vert. 13,2 19,9
Id Oriz. 26,3 39,8
III
103,7
91,6
65,7
38,4
29,5
38,4
65,7
91,6
124,4
29,5
58,9
IV
93,7
90,6
75,2
52,2
39,2
52,2
75,2
90,6
165,4
39,2
78,3
V
89,4
84,1
73,4
69,1
64,8
69,1
73,4
84,1
200,3
46,6
93,2
VI
VII
89,7 107,5
86,3 101,3
74,9 79,1
73,7 77,8
72,6 76,5
73,7 77,8
74,9 79,1
86,3 101,3
213,6 228,8
49,8 49,0
99,6 98,0
VIII
119,6
107,9
70,3
68,5
66,8
68,5
70,3
107,9
204,0
43,3
86,6
IX
119,3
104,4
75,5
54,9
47,5
54,9
75,5
104,4
156,3
34,4
68,7
X
128,7
106,3
66,9
36,1
24,5
36,1
66,9
106,3
115,2
24,5
48,9
XI
83,0
64,4
36,0
16,8
15,4
16,8
36,0
64,4
58,3
15,4
30,8
XII
53,6
41,6
22,1
10,6
10,2
10,6
22,1
41,6
34,0
10,2
20,5

COVASNA
J14/437/1995; C.U.I. 8002082
Tel./Fax.0267/899.998 ; Mobil : 0752/392.627;
4. GEOLOGIA SI SEISMICITATEA
Comuna Valea Crisului se incadreaza in zona interne a flisului Carpatiilor
Orientali reprezentand prin seria flisului de bodoc.Stratele reprezentative sunt stratele
apartinand Barrenianului si albia raului din Cretacicul inferior.Din punct de vedere
geotehnic acest teren stratificat este coeziv si slab coeziv in partile superioare
necoezin acvifer in baza.Sistemul acvifer freatic este constituit din unul sau mai multe
strate,cu legaturi hidrodinamice intre ele.Intensitatea seismica a zonei se incadreaza
in zona seismica de calcul "E" (KG=0,12) si perioada de colt Tc =0.7,conform
Normativului P10 - 91.
Natura terenului de amplasament
Din punct de vedere morfologic,zona in care se incadreaza lucrarile propuse
apartine depresiunii Covasnei .Zona se situeaza in partea centrala a Jud. Covasna in
defileul raului Olt la altitudinea de 450 m la sud de muntii Ciucului.Morfologia este
specifica zonelor de lunca aluvionara ,aproximativ plan orizontal.Terenul este
constituit din sol vegetal turbos urmat de un strat din nisipuri cu pietris si nisipuri
argiloase.Apa subterana este prezenta in depozitele aluvionarew grosiere cu
hidrostatic variabil influentat de debitul precipitatiilor.Reteaua hidrografica este
formata din cursurii de ape permanente cu debit bogat si constant face parte din
bazinul hidrografic al Oltului si a Crisului prezentand urmatoarele catracteristici:Panta
medie de 25%(tronsonul superior) ,Valea Oltului are directie longitudinala pe axa nordsud cu afluienti .
1. In zona amplasamentului, s-a indentificat in linii generale urmatoarea
succesiune litologica:
0,00 0.50 sol vegetal cenusiu, nisipos
0,50 1,60 praf argilos nisipos galbui plastic consistent
1,60 5,00 pietris marunt cu nisip
Succesiunea litologica interceptata prezinta o intintare intre termini apartinand
depozitelor aluvionare, necoezive, dertritice de diferite granulozitati si depozite
lacustre coezive, de granulozitate fina. Pamanturile sunt dispuse in niveluri orizontale
si inclinate, statitoforma, respective lenticulare.
2. Nivelul hidrostatic, in cele patru foraje geotehnice executate pe amplasament,
a fost interceptat la adancimea de 5,00 m.
3. Pentru dimensionarea fundatiilor se vor lua in considerare datelor din tabelul
de mai jos considerate de la nivelul natural al solului:
Adancimea
de fundare
- 1,00
Terenul de fundare
PconkPa
- 1,20
praf argilos nisipos galbui plastic 150

consistent
180
pietris marunt cu nisip
250
- 2,00
- 3,00

- 4,00
- 5,00
480
250
350
250
350
Panza freatica
5. Succesiunea litologica interceptata prezinta propietati caracteristice

terenurilor bune.
6 Nu sunt conditii de agresivitatea naturala a apelor asupra betoanelor si
metalelor.
7. Se recomanda o presiune admisibila de 250 kPa la adancimea de fundare de
-1,20 m, Conditia este ca Pef<Pconv in care Pef este efortul unitari vertical pe talpa
fundatiei in gruparea fundamentala.
8. Constructia preconizata poate fi asezata pe un system de fundare continuu si
sub stalpi, luand in considerare valorile parametrilor geotehnici redate.
9. Adancimea de inghet este la -1,00m (STAS 6054-74)
10. Conform normativului P100-1/2006 amplasamentul se incadreaza in zona
seismica de calcul C (ks= 0,16), cu perioada de control (colt) de Tc=0,7sec. Valori de
varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare pentru cutremure a g=0,24, cu intervalul
mediu de recurenta IMR = 100ani.
11. In cazul lucrarilor propuse riscul in degradarea constructiilor invecinate, sau
a retelelor subterane este neglijabil.
12. In functie de riscul geotehnic obtinut pe baza factorilor existente,
constructia intra in categoria geotehnica 2, cu risc geotehnic moderat.
13. Incadrarea terenului conform TS 1981 : Conform Normativului P100/92
localitatea este situata n zona C cu Ks = 0.16 si o perioada de colt Tc = 0.7 sec.
Clasa de importanta este III cu = 1 Categoria de importanta conform H.G.R. 766/97
este D, constructie de importanta redusa.Conform Normativului P100-1/2004
localitatea este situata n zona cu a g = 0.20g perioada de colt Tc = 0.7sec. Clasa de
importanta este III cu =1 .Terenul este localizat in partea de nord-est a localitatii
Valea Crisului pe partea stanga a drumului comunal Valea Crisului Calnic.Sala de
sport este amplasata in extremitatea estica a terenului propus pentru parc existent in
localitate, urmand ca impreuna sa constituie un complex independent din punct de
vedere al utilitatilor.Din punct de vedere morfologic, zona studiata este amplasata in
vecinatatea limitei dintre zona colinara si piemontul Valea Crisului. Terenul este
orizontal si fara urme de alunecari, prabusiri sau surpari.Din punct de vedere seismic,
conform Normativului P 100-92, terenul este situat in zona seismica de calcul D,
caracterizata prin coeficientul Ks = 0,16 si perioada de colt Tc = 0.7 sec.
Conform STAS 6054-76 adancimea de inghet a solului in zona este de 110 cm.
1. Categoria geotehnica (cf. Indicativ NP 074/2002)
Pentru stabilirea categoriei geotehnice au fost luate in consideratie: conditiile de

teren, conditiile hidrologice - apa subterana -, clasificarea constructiei dupa categoria
de importanta, vecinatatile si zona seismica de calcul.
Din coroborarea acestor elemente rezulta ca terenul se incadreaza in categoria:
Descriere
Punctaj
Conditii de teren
Terenuri bune
2p
Conditii hidro
Fara epuismente
1p
Categoria de importanta
Normala
3p
Vecinatati
Fara vecini
1p
Zona seismica de calcul

D
Risc geotehnic
1p
Redus
8p
Fata de cele prezente mai sus s-a stabilit programul de investigatii geotehnice,
constand din:
pentru foraje executate cu foreza manuala pentru recunoasterea stratificatiei
si recoltarea probelor de teren;
analize de laborator.
2. Consideratii geotehnice
2.1 Pentru stabilirea exacta a stratificatiei terenului si a caracteristicilor fizicomecanice ale pamanturilor intalnite, au fost executate patru foraje manuale cu
diametrul de 4 cu adancimea de 5 m, numerotate F1 F4. Pozitia acestora este
figurata de planul de situatie anexat, (plansa 1).
Din aceste foraje au fost recoltate probe tulburate ce au fost analizate in laboratorul
geotehnic.
Stratificatia exacta este redata in profilele geologice anexate studiului, (plansele 2,
3, 4, 5).
2.2 Din examinarea profilului geologic, corelat cu forajele executatea anterior in
zona si observatiile directe efectuate in teren, rezulta urmatoarea situatie
geologic-tehnica:
2.2.1 Stratul de sol vegetal are o grosime cuprinsa intre 0,20 0,30 m.
2.2.2 Urmeaza, pana la adancimea de 5 m, un complex de pamanturi coezive
reprezentate litologic prin trei orizonturi principale distincte:
I: 0,20; 0,30 1,10; 1,30 m: Argile grase, cenusii negricioase plastic vartoase -> tari
cu rare concretiuni calcaroase.
II: 1,10; 1,30 3,20; 3,50 m: Argilele cafenii, cafenii galbui , plastic vartoase cu oxizi
de fier si mangan cu rare concretiuni calcaroase si elemente de pietris mic.
III: 3,20; 3,50 m 5, 00 m: Nisip argilos cafeniu brun plastic vartos.
2.2.3 Pentru acest complex1 de pamanturi coezive, incercarile de laborator au pus
evidenta pentru principalele caracteristici geotehnice urmatorele valori:
indice de plasticitate..................................................Ip= 17,9 55,5
umiditate naturala......................................................w= 17,1 20,7%
indice consistenta......................................................Ic= 0,79 0,95
greutate volumica......................................................
kN/mc
porozitate...................................................................n= 32,0 40,0%
indicele porilor............................................................e= 0,60 0,72
1

COVASNA
J14/437/1995; C.U.I. 8002082
Tel./Fax.0267/899.998 ; Mobil : 0752/392.627;
2.2 MEMORII PE SPECIALITATI
2.2.1. ARHITECTURA
Accesul in parc se va face pe latura vestica a acestuia, printr-o poarta larga de
lemn sculptat, traditionala secuiasca, incadrata de doua felinare rustice, asezate de-a
stanga si dreapta aleii. Aleea principala, de la poarta va conduce spre mijlocul
parcului, avand la distante de 30 m. bancute de odihna, pa ambele parti ale aleii.Pe
traseu vor fi amplasate cosuri de gunoi si felinare.In mijlocul parcului, va fi amplasata
o scena din lemn, inconjurata de o zona trafic pentru spectatori.In stanga scenei, la o
anumita distanta ( vezi desenele ) , va fi amplasat un foisor rustic.In dreapta scenei,
vor exista W.C. urile prevazute.Alternanta de alei pietruite si spatiu verde, fantana
rustica si intregul material horticol si dendrologic, cu luminile si culorile sale, vor
intregi estetica unui colt de recreere.Pentru copii,in partea opusa scenei, aproape de
intrare, se va amenaja un spatiu de joaca dotat cu mobilier adecvat.Pe intreaga
suprafata a parcului vor fi amplasate echilibrat felinare si lampi, bancute si evident,
cosuri de gunoi.Vegetatia va fi ajutata prin intermediul aspersoarelor preconizate.
Dispunerea constructiilor i a dotarilor, a suprafeele aferente lor, va fi dup
cum urmeaz :
1.
Scena : constructie din lemn de brad, octogonala cu o suprafata de 48,00 mp.,
cu laturile de 3,14 m. si o inaltime totala de 7,30 m.
Fundatia continua pe stalpi de beton 8 buc. de B200 armati cu P.C.52 10 si etrieri
de O.B. 6 de 20x20
Elevatie - lemn de brad ( grinzi ) de 25x25 cls A-B pe h = 1,00 m.
Inaltime parapet lemn 1,00 m.
Inaltime la stresina generala ( de la cota pardoseala ) 3,00 m.
Inaltime acoperis 3,30 m.
2.
Foisor : constructie din lemn, patrata, cu o suprafata de 16 mp. si o inaltime de
3,70 m. demontabila ( fara fundatie ), asezata pe o elevatie de piatra naturala.
Structura constructiva a Scenei si Foisorului vor respecta arhitectura traditionala
locala, folosind ca principal material lemnul, cu respectarea prescriptiior legale de
executie si protectie.
3.
Alei pietruite 900 ml. x 2,00 ml.= 1.800 mp.
4.
Plantatie 18.600 mp.
5.
Bancute odihna - 20 Buc.
6.
Foisor rustic 16 mp. 4 buc.
7.
Scena acoperita 48 mp. 1 buc.
8.
Fantana arteziana 9,00 mp. - 1 buc.
9.
Spatiu joaca 800 mp.
9.
Dotari spatiu joaca 12 elemente
10.
Imprejmuiri 2.000 ml. ( gard viu )
11.
Felinare rustice 9 buc.
12.
13.
14.
15.
Lampi fotovoltaice 15 buc.

W.C. ecologice 4 buc.
Cosuri de gunoi 20 buc.
Aspersoare 50 buc.
---------------------------------Sconstr. = 121 mp.,
Soluii constructive i de finisaj

Sistemul constructiv. Structura viitoarelor construcii va fi o structur cu stlpi
i grinzi de lemn (structur n cadre) i perei de nchidere din lemn de brad.
Finisajele la partea de constructii vor fi relative, lemnul fiind fie sculptat, fie tratat si
vopsit.
Acoperiul i nvelitoarea scenei.
Acoperirea se va realiza n arpant in mai multe ape.Scurgerea apelor pluviale
se va realiza la nivelul terenului prin intermediul unor burlane amplasate pe faadele V
si E.Invelitoarea scenei din tigla profilata de culoare albastra, iar nvelitoarea foisorului
va fi din sindrila.
Fantana Arteziana
Fantana arteziana este de forma circulara, cu raza de 1,70 m., avand un jet central si
doua circuite de jeturi de apa si din peretii laterali, asigurand un jet de 3 sisteme de
jeturi.
Jetul central vertical este alimentat de o pompa de 2,2 kW, cu un debit de 10
mc.Circuitul central de jeturi (D-1M) este alimentat cu o pompa de 4 Kw,cu debit
maxim de 16mc,pe acest circuit sunt prevazuti 12 duze la distante egale.Circuitul
exterior de jeturi cu diametru de 4m ,este alimentat de o pompa de 7,5 Kw cu un debit
maxim de 44 mc,pe acest circuit sunt asezate 36 duze la distante egale ,cu jeturi
orientate radial,oblic spre interior.
Cele trei pompe sunt montate in camera pompelor,avand dimensiuni de 1,5m x
3m,adancimea de 2,0 m.
Umplerea bazinului se face de la racordul de apa D- 2 prin deschiderea robinetului
de umplere amplasat la marginea bazinului.
In bazin se asigura o oglinda de apa de 0,7 m adancime.
Golirea bazinului se poate face prin deschiderea robinetului de golire din caminul
aflat in apropierea bazinului.
Bransamentul de apa a fantanii D-2 este montat in tub de protectie D-4 din otel.
Golirea sistemului de conducte se poate face prin robinetul de golire din camera
pompelor.Pe timp de iarna, sau cand exista pericol de inghet se goleste atat bazinul
cat si sistemul de conducte.
Pentru a golii fantana s-a prevazut posibilitatea de evacuare a apei in canalizare.
Apele pluviale ce curg liber pe suprafata prin rigole deschise sunt evacuate prin
intermediul gurilor de scurgere si a racordurilor de conducte de canalizare din PVC
KG ;D-20-30cm respective a gurilor de varsare in canalizare ,conform plan de situatie
AC-A1. La racordarea gurilor de scurgeri s-au prevazut camine de vizitare STAS
2448/82 cu capace din fonta tip necarosabil.
La executarea lucrarilor se vor respecta normele si normativele aferente in vigoare.
S.C. DINU PROIECT S.R.L. S.C. ROMPROIECT S.R.L.

COVASNA
J14/437/1995; C.U.I. 8002082
Tel./Fax.0267/899.998 ; Mobil : 0752/392.627;
2.2.2. STRUCTURA
* Scena
FUNDATIA
Fundatia, continua, la adancimea de -1,10 m., cu latimea de 0,5 m., va fi
executata din beton B150 ciclopian.Fundatia stalpilor va fi de -1,20 m. si va fi
executata din beton B200.
ELEVATIA
Elevatia, ca o continuare firesca a fundatiei, va fi executata cu inaltimea de 1,20
m., cu o latime constanta de 0,30 m., din beton B150, stalpii continuandu-se cu stalpi
de lemn de 25x25.Pe elevatie se va aseza in doua straturi izolatia hidrofuga din carton
asfaltat, cu petreceri de minim 15 cm. la intalniri de capete.
ZIDARIA
Peretele din spate al scenei va fi executat din O.S.B.
CENTURA - VANTURA
Vantura va avea dimensiunile de 20x20 si va fi din lemn de brad cls.B.
SARPANTA
Sarpanta, clasica, din lemn de brad va fi executata conform planurilor anexate
prezentei documentatii, cu capriori variabili de 4 5 m., cu sprijin pe cosoroaba de 20
x 20. Grinzile vor fi tratate ignifug.
Unghiul de preluare a apelor pluviale este de 40 gr.( 70 % ) si va fi preluata de
jgheaburi de DN 150 cu transmitere in burlane de DN 100, amplasate conform
documentatiei desenate anexata.
INVELITOAREA
Invelitoarea, din tigla albastra si coame , va fi prevazuta cu elemente metalice
anti - derapante pentru zapada.Elementele de prindere cuie de 7 pentru asteriale si
lati si 20 -30 pentru grinzi si scoabe de 10 de 25 30 cm. de O.B.37.Prinderea
coamelor se va face cu MZ 10.
* Fantana arteziana
Fantana va avea o fundatie la 1,20 m., conform documentatiei desenate, din
beton B 150.
Fantana arteziana este de forma circulara, avand un jet central si doua circuite
de jeturi de apa si din peretii laterali, asigurand un jet de 3 sisteme de jeturi.
Jetul central vertical este alimentat de o pompa de 2,2 kW, cu un debit de 10
mc.Circuitul central de jeturi (D-1M) este alimentat cu o pompa de 4 Kw,cu debit
maxim de 16mc,pe acest circuit sunt prevazuti 12 duze la distante egale.Circuitul
exterior de jeturi cu diametru de 4m ,este alimentat de opompa de 7,5 Kw cu un debit
maxim de 44 mc,pe acest ciruit sunt asezate 36 duze la distante egale ,cu jeturi
orientate radial,oblic spre interior.
Cele trei pompe sunt montate in camera pompelor,avand dimensiuni de 1,5m x
3m,adancimea de 2,0 m.
Umplerea bazinului se face de la racordul de apa D- 2 prin deschiderea

robinetului de umplere amplasat la marginea bazinului.
In bazin se asigura o oglinda de apa de 0,7 m adancime.
*Alei din pavele beton pe pat de nisip
Aleile vor vea urmatoarea infrastructura :
- balast bine compactat si udat = 10-20 cm.
- Binder de legatura = 3,00 cm.
- Strat de nisip = 10 cm.
- Pavele din beton prefabricate montate manual
- Borduri l = 0,5 m. in lungime totala de 900 m., montate in pat de nisip.
* Fundatii elemente de joaca :
Elementele de joaca vor fi bine ancorate la sol prin lanturi metalice si vor fi
incastrate in tr-o fundatie de 0,50 de B100 ciclopian.
Bancutele, cosurile de gunoi si panoul publicitar vor fi fundate la 50 cm. In beton B50.
Fundatia felinarelor se va face la 70 cm. in beton B150.
*Imprejmuire :
Zona va fi imprejmuita cu un gard viu cu h = min. 0,50 m.In interiorul parcului
vor exista delimitari fata de zonele importante, alei, zone florale, zona de joaca, sub
forma de gard viu buxus cu h = 1,00 m.
*Foisorul
Foisorul va fi o constructie rustica din lemn nefinisat, dar tratat, cu sprijin pe
patru stalpi de lemn de brad de 15 x 15.
S.C. DINU PROIECT S.R.L. S.C. ROMPROIECT S.R.L.

COVASNA
J14/437/1995; C.U.I. 8002082
Tel./Fax.0267/899.998 ; Mobil : 0752/392.627;
2.2.2.1. MEMORIU TEHNIC DE REZISTENTA
I. DATE GENERALE :
Date de amplasament :
Amplasamentul obiectivului este in partea centrala a comunei Valea Crisului jud.
Covasna.La elaborarea proiectului s-a utilizat ridicarea topografica pusa la dispozitie
de beneficiar.Conditiile de clima ale localitatii sunt cele caracteristice depresiunilor
intramontane ale carpatilor orientali, cu temperaturi medii de 7-9 grd. C ( zona III a
de frig ). Vantul sufla predominant pe directia vest- est.Adancimea de inghet, conform
STS 6054-85 este de -1,10 m.Zona de incarcare zapada, conform CR 1-1-3-2005 este de
S0k=2,0 KN/mp. si intervalul mediu de recurenta IMR = 50 ani.Zonarea incarcarii de
vant, conform NP082-04, prevede presiunea de referinta U ref > 41m/s; interval mediu de
recurenta = 50 ani.Din punct de vedere seismic, amplasamentul se afla situat in zona
de hazard seismic cu ag = 0,20 si Tc = 0,7 sec. conform Cod de Proiectare Seismica .
II. PREVEDERI LEGALE :
La intocmirea proiectului s-au avut in vedere:
STAS 10101/1-75 Greutati tehnice si incarcari permanente;

STAS 10101/2A1-87 Incarcari tehnologice din exploatare pentru constructii
civile,industriale si agrozootehnice;
STAS 10101/0A-78 Actiuni in constructii;
STAS 10101/21-92 Incarcari date de zapada- amplasamentul localitatii se
incadreaza in zona de calcul B;
Normativ P100-1992- privind proiectarea antiseismica a constructiilor de
locuinte,social culturale,agrozootehnice si industriale;
Normativ P100-1-2004 privind proiectarea antiseismica a constructiilor de
locuinte,social culturale,agrozootehnice si industriale;
Legea nr.50/1991 republicata, privind calitatea in constructii;
STAS 3300/2-85 Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe;
Legea nr.10 privind calitatea in constructii.
Legea nr.90 privind protectia muncii.
NP 112-04 Normativ pt. proiectarea structurilor de fundare directa
III. SEISMICITATE:
Conform Normativului P100/92 localitatea este situata n zona C cu Ks = 0.16
si o perioada de colt Tc = 0.7 sec. Clasa de importanta este III cu = 1 Categoria de
importanta conform H.G.R. 766/97 este D, constructie de importanta redusa.Conform
Normativului P100-1/2004 localitatea este situata n zona cu a g = 0.20g perioada de

colt Tc = 0.7sec. Clasa de importanta este III cu =1 .
IV. CALCULUL STRUCTURII LA ACTIUNEA SEISMICA
Calculul structurii existente, s-a efectuat in conformitate cu prevederile CODULUI
DE PROIECTARE SEISMICA Partea I Prevederi de proiectare pentru cladiri,
Indicativ P 100-1/2006.
Caracteristici amplasament:
Grad de intensitate seismica pentru o perioada de revenire de 50 de ani:

Valoarea de varf a acceleratiei terenului:
Perioada de colt:
6 MKS;
ag = 0.20g
Tc = 0.7 s.
Caracteristici structura:
o
tip de structura: in cadre din lemn;
clasa de importanta a constructiei:
III;
clasa de ductilitate a structurii:
M;
factorul de comportare q : 3.50 x 1.15
4.025
Proiectantul va fi chemat pe santier in conformitate cu programul de control

anexat prezentei documentatii.
Pe timpul executarii lucrarilor vor fi respectate normele si normativele de
protectia muncii si PSI in vigoare.
V.
ARMATURA
V.1. Armatura samburi :

P.C.52 14 cate 8 fire/stalp cu etrieri de O.B.37 6 de 20x20 prevazuti cu
ciocuri de 5-7 cm. dispusi din 20 in 20 de cm. pe inaltime, cu zona de indesire la
capete de 10 cm.La o sectiune a stalpului de 30x30, procentul de armare = 1,36
( minim 1,2 conform normative ).Stalpii vor fi ridicati pana la nivelul elevatiei .
Nota : coeficientul de armare a fost calculat dupa formula :
= SOB/SBx100 = min.1,2
= xRxR x nr.fire x100 / SB
= 3,14 x 7x 7 x 8 x100/30x30 = 1,36
2. Coeficienti pentru calcul seismic :
Cr = coeficient seismic global corespunzator modului de vibratie r este :

Cr = 1,36 x 0,16 x 2,50 x 0,30 x 1,00 = 0,1632

COVASNA
J14/437/1995; C.U.I. 8002082
Tel./Fax.0267/899.998 ; Mobil : 0752/392.627;
2.2.3. MEMORIU INSTALATII SANITARE
Alimentare cu apa
Investitia preconizata foloseste apa dar nu produce ape uzate menajere.Sursa de
apa o constituie reteaua de alimentare cu apa potabila a localitatii ,din care se va
alimenta fantana arteziana prin intermediul unui spatiu tehnic in care se vor amplasa
rezervorul tampon V=100 l si instalatia de hidrofor.De la aceasta instalatie interioara de
apa rece se realizeaza de la reteaua exterioara din incinta prin record de polietilena de
inalta densitate(PEHD)
Breviarul de calcul privind necesarul de apa (STAS 1478/90
Necesar de apa rece
Npa necesarul de aspersoare 50 buc.
Npa = 50
Qnec = pentru 1 asp./zi = 100 l .zi /aspersor
Qned = Nn xqnec = 50 x 100 = 1,38 l/s
3600 x no 3600 x 1
Kzi = 1,15
Qmax = Kzi Np xq nec = 1,15 x 50 x 100 = 1,59 l/s
3600 x no
3.600 x 1
Npb necesar fantana - 9 mc.
Qnec. = 9 mc. = 9.000 l/umplere
1 umplere/luna = 9 mc.- 6 luni functionare
No = nr.ore de functionare
Qmax. = K Npb x qnec = 1,15 x 9 x 1.000
3.600 x no
3.600 x 4
Q max. = 0,718 l/s
Qnec necesarul de debit pentru stingerea de incendiu
(cu simultaneitate 1 )
Qneci = 2,5 l/s
Omax = 0,202 + 2,5 = 2,702l/s
Total = Q + Q + Q = 1,59 l/s + 0,718 l/s + 2,702 l/s = 5,01 l/s
APA UZATA pentru canalizare ( din curatirea periodica a fantanii ) :
9 mc. volum x 6 luni functionare/an x 1 curatire/luna = 54 mc.
Q= 54 x 1,15 = 62,1 mc /an
Avand in vedere ca fantana va functiona la o capacitate de 50 %,debitul de apa
uzate va fi :
Qmax x 50 % = 62,1 x 50 % = 31,50 mc/an
Canalizarea pluviala
Canalizarea apelor pluviale de pe cladire si din incinta parcului se va realiza prin
canale deschise care vor fi conduse spre drumul de acces principal in rigolele
acestuia.

COVASNA
J14/437/1995; C.U.I. 8002082
Tel./Fax.0267/899.998 ; Mobil : 0752/392.627;
2.2.4.MEMORIU ELECTRICE
Instalatii electrice
1.Date Generale :
In lucrarea de fata se proiecteaza instalatia electrica aferenta iluminatului in
parcul din com.Cozmeni jud.Harghita
Necesarul de putere instalata este de Pi =6.650 W.
2.Situatia Energetica din zona :

Iluminatul strict necesar va fi asigurat prin folosirea lampilor fotovoltaice, in
proportie de 50%,restul fiind suplimentat din reteaua stradala existenta.
A. Alimentare cu energie electrica din reteaua stradala
3.Lucrarile de instalatii electrice proiectate :
Alimentarea cu energie electrica a corpurilor de iluminat se va face prin
intermediul cablurilor electrice CYAbY.
Sapaturile pentru sant se vor executa manual si numai in prezenta
reprezentantilor GOSP.COM. si DISTRICT GAZ pentru evitarea deteriorarii conductelor
existente.
La traversarea cablurilor pe sub drumuri, se vor proteja in tub de protectie
Materialele trebuie sa indelineasca conditiile de calitate prevazute in STAS-urile
in vigoare.Pentru realizarea instalatiei de protectie contraelectrocutarilor se vor folosii
numai materiale OL Zn su cupru pentru legatura la nulul de protectie.
Priza de pamant se va executa din platbanda OL Zn 40 x 4m,cutie cu eclisa de
separatie si electrod din teava OL Zn 2 3mm STAS 6119 si STAS 6616.
Rezistenta de dispersie a prizei de pamant nu va depasii valoarea de 4 ohmi.
Daca dupa masuratori nu se obtine aceasta rezistenta,se completeaza prize de
pamant cu electrozi si platbanta.Instalatia electrica se va executa numai de electricieni
autorizati si nu se va lucra sub tensiune.
Prin grija beneficiarului se va obtine avizul de racordare pentru puterile
mentionate din partea ELECTRICA SA.
Racordul la retea se va executa de catre ELECTRICA S.A. la comanda
beneficiarului.
1. Prevederi generale
La executia lucrarilor de instalatii electrice se vor respecta normativele si STAS urile
specificate la punctul 7..
Executantul are obligatia sa asigure adoptarea tuturor masurilor tehnologice si
organizatorice care sa duca la respectarea prezentului caiet de sarcini.
2.Materiale utilizate.Materialele utilizate sint indicate in listele de cantitati de lucrari.
3.Descriera lucrarilor de instalatii electrice
Corpurile de iluminat se vor alimenta numai intre faza si nul. La contactul
exterior (partea filetata) a duliei lampii, se va lega conducta de nul a circuitului, iar la
borna de interior a duliei, conducta de faza trecuta prin intrerupator.
Intrerupatorul se va lega numai pe conducta de faza: inaltimea de montare va fi

de 0,8 m de la nivelul pardoselii .
Prizele se vor monta la o inaltime mai mare de 0,3 m de la pardoseala.
Intrerupatoarele si prizele se vor monta la distanta de minim 0,8 m de la
elementele metalice in legatura cu pamantul (conducte de apa, recipienti, centrala).
4.Priza de pmnt
Tablourile electrice generale si se va lega cu o platband OL Zn 40x4 mm2 prin
intermediul unei piese de separatie la priza de pmnt. Rolul pieselor de separatie este
de a separa instalatia de paratrsnet de priza de pmnt pentru a se putea realiza
msurarea prizei de pmnt.
Tablourile secundare se vor leaga la nulul de protectie din tablourile electrice
generale.
Priza de pmnt este artificiala format dintr-o platbanda OL Zn 40x4 mm
ingropata la min. 0,80 m fata de cota terenului natural odata cu iluminatul exterior de
pe stalpii metalici a caror fundatie se va lega la platbanda. Rezistenta de dispersie a
prizei de pamant pentru protectie impotriva loviturilor de trasnet trebuie sa fie cel mult
4 Ohmi.
Rezistenta de dispersie a prizei de pamant trebuie sa fie cel mult 1 Ohm. Dup
executarea prizei de pmnt se va proceda la msurarea ei. Dac rezistenta de
dispersie a prizei de pmnt depseste 1 Ohm se va aduga platbanda OL Zn 40x4 mm
si electrozi de otel 2 , l=3m la adancimea de 0,8m si la minim 1,5 m-maxim 5 m
distant fat de fundatia constructiei ingropata in pamant pn se va ajunge la 1 Ohm.
Pentru protectia impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta in prezentul
proiect s-a prevazut:
-legarea la conductorul de protectie ca mijloc principal de protectie
-legarea la priza de pamant ca mijloc suplimentar de protectie.
5. Verificari si probe in vederea receptiei
Verificari si probe pentru tablourile electrice.
In scopul de a descoperi eventualele defecte de materiale sau fabricatii, incercarile se
executa de producator pe fiecare produs in parte dupa asamblare si echipare .
In cadrul incercarilor individuale se efectueaza:
- controlul gradului de protectie;
- controlul masurilor de protectie a muncii si al continuitatii electrice a circuitului
conductoarelor de protectie;
- controlul rezistentei de izolatie;
- incercarea functionalitatii mecanice.
Pentru toate aceste incercari se completeaza buletine de incercare.
Incercari si probe ale instalatiilor de protectie contra electrocutarilor:
- masurarea rezistentei de dispersie a prizei de pamant ;
- verificarea continuitatii legaturii intre echipamente si centura de legare la priza de
pamant ;
- verificarea transmiterii tensiunilor periculoase prin obiecte metalice lungi ;
- verificarea tensiunilor de atingere .
Probe si incercari la conductori :
- masurarea rezistentei de izolatie ;
- verificarea continuitatii conductorilor.
Prescriptii, standarde, normative pentru executie in detaliu.
La executia lucrarilor vor fi respectate normele si instructiunile din:
- Normativ privind proiectarea si executia instalatiilor electrice la consumatori cu
tensiuni pana la 1000V-I.7/1998.
- Normativ privind protectia constructiilor impotriva trasnetului I.20/2000.

- Normativ privind proiectarea si executia retelelor de cabluri electrice-PE.107/1995.
- Instructiuni tehnologice de lucru sub tensiune in instalatii electrice de joasa tensiune
3.1. EE-542-82 (ICEMENERG).
- Norme de protectia muncii pentru instalatii electrice PE 119/82.
- STAS 12604-90 Protectia impotriva electrocutarii .
- Catalog de detalii, elemente, subansambluri tip pentru instalatii electrice - elaborat de
IPCT 1985 .
- Norme tehnice privind proiectarea si executarea adaposturilor de protectie civila in
subsolul constructiilor noi.
Masuri generale de protectie la executarea lucrarilor de instalatii electrice.
Securitatea muncii la lucrarile de instalatii electrice este asigurata prin urmatoarele
masuri organizatorice :
- emiterea unei dispozitii de lucru scrise sau verbale ;
- supravegherea in timpul lucrului ;
- admiterea la lucru a echipei se face de seful de echipa, dupa ce a pregatit locul de
munca verificand existenta conditiilor de securitate (legaturi la pamant, lipsa
scurtcircuitelor, ingradiri,
placi avertizoare);
- seful de tura evidentiaza lipsa tensiunii delimitand partile de conectare ale instalatiei;
instruieste echipa asupra partilor instalatiei care au ramas sub tensiune si sunt in
apropierea locului de munca.
Din momentul admiterii la lucru a echipei supravegherea securitatii si
prevenirea actiunilor gresite ale personalului sunt in sarcina sefului de echipa
(executantului) care trebuie sa urmareasca in permanenta, la locul de munca
desfasurarea lucrarilor .
Lucrarile de instalatii electrice, se pot executa in trei conditii dependente de
caracterul lor:
- cu scoaterea totala de sub tensiune ;
- cu scoaterea partiala de sub tensiune ;
- sub tensiune .
Acesta din urma se executa numai in cazuri de forta majora la o anumita
distanta de partile aflate sub tensiune .
La executarea lucrarilor sub tensiune se utilizeaza scule cu manere izolante,
fiind interzisa folosirea fierastraului cu priza pentru taiat metale, a pilelor sau a
metrului metalic.
Inainte de inceperea acestor lucrari, fazele vecine se ingradesc cu covoare
electroizolante.
Persoanele care executa lucrari sub tensiune trebuie sa fie instruite in mod
special, sa stea pe covoras electroizolant sau podet izolant, sa poarte manusi si cizme
izolante, sa aiba capul acoperit.
Nu se lucreaza sub tensiune in medii umede, cu conductoare de coborire
neizolante sau neprotejate, fara iluminarea corespunzatoare a locului de munca, cu
mai putin de doua persoane.
Inainte de inceperea lucrarii se scot de sub tensiune:
-partile aflate sub tensiune la care se va executa lucrarea.
-partile aflate sub tensiune situate la distanta fata de locul de lucru mai mici de 0,35 m.
Partile aflate sub tensiune se ingradesc punindu-se placi avertizoare cu inscriptia:
"STAI!TENSIUNE,PERICOL DE MOARTE !".
Dupa montarea dispozitivelor mobile de scurtcircuitare si legarea lor la pamint,

se pune la locul de munca o placa avertizoare cu inscriptia "AICI SE LUCREAZA".
Inainte de inceperea lucrarilor se asigura existenta mijloacelor corespunzatoare
necesare executarii acestora: scule de buna calitate, scari, echipament individual de
protectie.
Este interzisa admiterea la lucru a persoanelor neautorizate.
Alimentarea cu energie electrica se face din reteaua CONEL intr-o firida de
bransament.
La tabloul electric general amplasat in spatiul comun din cladirea de vestiare
circuitul electric este format dintr-un racord monofazat format din cablu de energie in
executie armata cu conductoare de cupru de tip CYAbY5x10 mmp montat ingropat in
sant pe pat de nisip.
Amplasarea contorului de energie electric si punctul de separatie vor fi stabilite cu
SC ELECTRICA SA.
Bransarea instalatiei interioare se va executa numai dup obtinerea avizului de
racordare de la SC ELECTRICA SA.
Instalatia electric pentru iluminat, prize si forta
Iluminatul general se face cu corpuri de iluminat aplicate sau incastrate pe
tavan sau aplice de perete sau plafon.Aparatele electrice se vor monta in conformitate
cu planul de instalatii electrice.Toate prizele se vor lega suplimentar la nulul de
protectie.
Prizele se vor monta la minim 0,3m fata de pardoseala finita.
Actionarea iluminatului se face local de la un comutator sau ntreruptor amplasat la
0,8m fata de pardoseala finita.
Pentru circuitele de iluminat si prize s-au prevzut cabluri de energie in executie
nearmata cu conductoare de cupru montate in plafonul fals. Circuitele de lumin vor fi
din cabluri de energie in executie nearmata cu conductoare de cupru tip CYY cu
sectiunea 1,5 mm2 montate in tencuiala sau aparent in plafonul fals.
Circuitele de priza vor fi din cabluri de energie in executie nearmata cu
conductoare de cupru tip CYY cu sectiunea 2,5 mm2 montate in tencuiala sau aparent
in plafonul fals.
Pentru circuitele de forta s-au prevzut cabluri de energie in executie nearmata
cu conductoare de cupru montate in plafonul fals sau aparent pe tavan.
Instalatia pentru protectia impotriva tensiunilor accidentale de atingere. Priza de
pmnt.
Tabloul electric general se vor lega cu o platband OL Zn 40x4 mm2 prin
intermediul unei piese de separatie la priza de pmnt. Rolul pieselor de separatie este
de a separa instalatia electrica
de priza de pmnt pentru a se putea realiza msurarea prizei de pmnt.
Tablourile secundare se vor leaga la nulul de protectie din tablourile generale
Priza de pmnt este artificiala format dintr-o platbanda OL Zn 40x4 mm ingropata la
min. 0,80m fata de cota terenului natural odata cu iluminatul exterior de pe stalpii
metalici a caror fundatie se va lega la platbanda. Rezistenta de dispersie a prizei de
pamant pentru protectie impotriva loviturilor de trasnet trebuie sa fie cel mult 4 Ohmi.
Rezistenta de dispersie a prizei de pamant trebuie sa fie cel mult 4 Ohmi. Dup
executarea prizei de pmnt se va proceda la msurarea ei. Dac rezistenta de
dispersie a prizei de pmnt
depseste 4 Ohmi se va aduga platbanda OL Zn 40x4 mm si electrozi de otel 2
,
l=3m la adancimea de 0,8m si la minim 1,5 m-maxim 5 m distant fat de fundatia
constructiei ingropata inpamant pn se va ajunge la 4 Ohmi.
Pentru protectia impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta in prezentul

proiect s-a prevazut:
-legarea la conductorul de protectie ca mijloc principal de protectie
-legarea la priza de pamant ca mijloc suplimentar de protectie.
Elementele metalice se vor lega la conductorul de protectie (PE). Carcasele
metalice ale motoarelor, toate elementele metalice care pot ajunge accidental sub
tensiune se vor lega suplimentar la instalatia de legare la pamant de protectie.
Msuri de tehnica securitatii muncii
Protectia mpotriva atingerilor directe se realizeaza prin una din urmatoarele masuri:
-izolarea partilor active ale instalatiei(protectie completa)
-prevederea de bariere sau carcase in interiorul carora sa se gaseasca partile active
ale instalatiei (protectie partiala)
-instalarea partilor active in afara zonei de accesabilitate (protectie partiala).
Protectia impotriva atingerilor indirecte prin intreruperea automata a alimentarii
se realizeaza cu ajutorul dispozitivelor pentru protectia impotriva supracurentilor in
urmatoarele conditii:
-realizarea unei bucle de defect pentru a permite circulatia curentului de defect in retle
legarea maselor la punctul neutru al sursei care trebuie legat lapamant in aproprierea
sursei.Protectia mpotriva electrocutarii prin atingerea direct se realizeaz prin:
- Interdictia deschiderii echipamentelor electrice sub tensiune prin montarea plcilor
"NU DESCHIDETI. SUB TENSIUNE !".
- Att la montaj ct si la exploatare se va folosi pentru interventii la instalaia electric
numai personal calificat pentru astfel de lucrri.
- Toate interventiile la instalatia electric se vor executa numai dup scoaterea de sub
tensiune a instalatiei.
Protectia mpotriva electrocutrii prin atingere indirect se realizeaz prin
legarea la nul de protectie ca metod de protectie principal. n acest scop toate
prtile metalice ale echipamentelor electrice care n mod normal nu sint sub tensiune
(carcase, coloane, etc...) se vor lega la nulul de protectie.Conductorul de nul se leaga
obligatoriu la pamnt la TG. Dupa acest tablou conductorul de nul va fi folosit numai
ca nul de protectie.
La executie si n exploatare se vor respecta normele n vigoare de protectia
muncii si tehnica securittii n vigoare, precum si normele de paz contra incendiilor.
La instalatiile electrice nu va avea acces dect personal calificat (electricieni
autorizati de CONEL) si numai dup scoaterea de sub tensiune.Este interzis accesul la
instalatiile electrice a persoanelor ce au consumat alcool.Nu se vor face modificri de
solutie sau de materiale fr avizul proiectantului de specialitate.
Incarcarea si descarcarea tamburilor de cablu se va face cu macaraua,
respactandu-se toate normele de folosire a acesteia. Legarea sarcinii in carligul
macaralei se va face de catre o persoana delegata si instruita special ca legator de
sarcina.Este interzisa aruncarea tamburilor de cablu chiar de la inaltime foarte mica.
Rostogolirea tamburului se face numai in sensul sagetii de pe tambur. In timpul
desfasurarii cablului acesta se va manevra cu mare atentie, fiind tinut in permanenta
in maini protejate cu manusi din panza de cort. Deoarece operatia de derulare a
cablului poate sa determine aparitia de sarcini capacitive se vor lua masuri de
descarcare la pamant a acestor sarcini. La pozarea manuala a cablului,lungimea
portiunii protejate si numarul de muncitori trebuie sa fie ales astfel incat fiecarui
muncitor sa-I revina o greutate de cel mult 30 Kg. In cadrul pozarii cablului muncitorii
vor fi plasati toti pe aceeasi parte.
Cablurile care raman suspendate in urma unor sapaturi mai adanci decat pozitia
lor in pamant vor fi sustinute prin consolidarea lor pe scanduri sau grinzi sau prin
introducerea lor in jgheaburi
asezate deasupra santului. Este interzis a se suspenda cablurile de celelalte cabluri
sau conducte in sapatura.La cablurile dezgropate prin sapare se monteaza indicatoare
de interzicereSTAI! PERICOL DE MOARTE.
B. Lampi solare pentru iluminat
-2 panouri fotovoltaice
-o lampa led de inalta intensitate
-o baterie cu acid (230AV, 12V)
-un
Lampile alimentate din surse de energie solara, sunt folosite tot mai intens in
solutii de iluminat stradal. Ele functioneaza dupa un principiu foarte simplu.
Lumina din timpul zilei este transformata in curent electric de un panou solar ,
care la randul ei este inmagazinata intr-un acumulator. Energia din acest
acumulator este transformata din nou in lumina de un bec economic pe timpul
noptii. Lampa solara este comandata de un mic senzor de lumina care porneste
si opreste automat lampa. Puterea luminoasa este direct dependenta de puterea
panoului solar, acumulatorului si al becului economic. Aceste sisteme ecologice
sunt folosite in amenajari turistice sau spatii verzi Acest sistem consuma doar
36W/h si poate inlocui lumini puternice de 1000-1500W, folosite la iluminarea
suprafetelor mari cum ar fi: terenurile de tenis sau fotbal, zone recreationale, sali
de concert etc.....Sistemul este complet autonom si contine doar 2 module PV de
90W/12V care incarca bateriile in timpul zilei. (sistemul are o autonomie de 3
zile )Componenta sistemului:
controler de incarcare Rigel 12 (12A).
Acest sistem contine un modul fotovoltaic de dimensiuni reduse si o lampa cu
circuit autostabilizator produs de Istar Solar dupa multi ani de studii si cercetari in
domeniul iluminarii cu lampi led de inalta intensitate.Lampa led cu lumina alba are o
eficienta de iluminare ridicare care ajunge la 7 LUX la o intaltime de 6m avand un con
luminos de 7m.Datorita consumului redus este necesar numai un singur panou
fotovoltaic pt. reincarcarea bateriei.Bateria se afla intr-o cutie IP56 impreuna cu un
regulator de incarcare Rigel 12 (controlat de un microprocesor) care imbunatateste
performantele intregului sistem prin verificarea gradului de incarcare al
bateriei.Sistemul este de dimensiuni reduse, foarte practic si cantereste numai 10
Kg.Poate fi instalat cu usurinta de catre o singura persoana, fara a fi nevoie de scule
sau de ajutorul unui specialist. Panourile fotovoltaice sunt elemente de producere
energie electrica prin utilizarea energiei luminoase(fotoni).Din punct de vedere fizic,
celula fotovoltaica este o dioda tip p- n de suprafata mare, cu jontiunea pozitionata
aproape de partea superioara. Celula convertesteluminozitatea solara in energie
electrica. Mai multe astfel de celule sunt asamblate intrun modul de o anumita
putere.Celulele fotovoltaice sunt de mai multe tipuri: monocristaline, policristaline, tip
film, amorfe, sferice si concentrate.
Felinarul este aprins in orele nocturne,in toate zilele anului ; la dimensionarea
sistemului fotovoltaic a fost luata in considerare perioada decembrie-ianuarie, cand
izolarea este minima si echivalenta, in medie, din punct de vedere statistic, cu
aproximativ 2,7 ore zilnice ( in realitate, in zile cu cer neinorat, orele de izolare sunt cel
putin 6.In aceste conditii,acumulatorul va avea o sarcina zilnica ( statistica medie ) de

cca.350 Kw, echivalent cu puterea utila transmisa de module, multiplicata cu 2,7 ore/zi
de soare pe planul modulelor, corespunzator cu media zilnica din perioadele cu mai
putin soare.Producerea de energie electrica poate fi asigurata de un pnou fotovoltaic
de tip monocristalin cu o putere nominala mxima de 175 Wp.Felinarul este comandat
de o microcentrala care este responsabila cu incarcarea acumulatorului si activarea
automatica a lampii, care se prinde la apusul soarelui si se stinge dupa un timp
prestabilit prin intermediul unui timerprogramabil.Lmpa, panoul si microcentrala sunt
montate deasupra stalpului.Sistemul de acumulareeste format dintr-o baterie
semistationara din placi plane de plumb de12 V / 176 Ah, C100 si necesita o intretinere
redusa.Bateria este pozitionata in paman, intr-un dispozitiv furnizat din dotare cu
capac.Acest tip de solutie permite bateriei sa aiba variatii termice minore si in
particular s nu fie expusa temperaturilor nocturne reduse din timpul iernii, care pot
provoca o diminuare a capacitatii reale a bateriei.
Caracteristici lampa SOX - E26 ( varianta ):
Tensiune de alimentare : 58Veff.
Variatie de tensiune posibila : +/- 5%
Putere lampa : 31 W
Curent lampa : 0,53 Aeff.
Conectare : BY22D
Flux luminos : 4000 lumen
Eficienta luminoasa : 129 lumen/watt
Temperatura culoare : 1800 0 K
Caracteristici felinar fotovoltaic standard :
Stalp din otel zincat
Structura de sustinere pentru module fotovoltaice reglabil pe doua directii
Module fotovoltaice
1 x 175 Wp
Microcentrala cu intrerupator crepuscular si timer
12 v, 15 a, ip 67
Plafoniera cu corp luminos cu vapori de sodiu
36 w sox 36 e
Baterie cu placi pozitive tubulare
12 v, 157 ah
Crcasa din plastic pentru baterie
ip 50
Ore de functionare
8
Proiectul fost intocmit respectndu-se cerintele si recomandarile cuprinse in :
- I7 2002 Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor eleectrice
la consumatori cu tensiuni de pana la 1.000 V ;
- STAS 12604/5 Protectia impotriva electrocutarilor.Instaltii electrice
fixe.Prescriptii de proiectare, executie si verificare.
- NP 061- 02- Normativ pentru proiectarea sistemelor de iluminat in cladiri.
- ISO 2002 Normativ privind protectia constructiilor impotriva trasnetului.
Intocmit : ing. Vacarus Ionut

COVASNA
J14/437/1995; C.U.I. 8002082
Tel./Fax.0267/899.998 ; Mobil : 0752/392.627;
2.2.5.Dotari
Alei pietruite 900 ml. x 2,0 m.= 1.800 mp.
Bancute odihna - 20 Buc.
Scena acoperita = 48 mp. 1 buc.
Imprejmuiri 2.000 ml.
Felinare rustice fotovoltaice 9 buc.
Cosuri de gunoi selective 20 buc.
Fantana arteziana 9 mp.
Aspersoare 50 buc.
2.2.6.Amenajari exterioare
*Alei din pavele beton pe pat de nisip
Aleile vor vea urmatoarea infrastructura :
- balast bine compactat si udat = 10- 20 cm.
- Binder de legatura = 3,00 cm.
- Strat de nisip = 10 cm.
- Pavele din beton prefabricate montate manual
- Borduri l = 0,5 m. in lungime totala de 3.600 m., montate in pat de nisip.
*Amenajarea terenului si gazonare
Servicii de amenajare :
erbicidare buruieni ; instalarea sistemului de irigare ( aspersoare ) ; gazonare
prin insamantare ( include saparea a 20 cm. Adancime, maruntire, nivelare teren,
adaos 5 cm. pamant, imprastiere si incorporare gazon (tavalugire si udare pana la
rasarire) ;montare rulouri gazon ; gard viu ; plantari arbori, arbusti, plantari flori, bulbi,
rizomi, flori perene ;realizare elemente decorative din piatra si stanca ; montare sistem
de iluminat si mobilier de gradina ;
Intretinere spatii verzi :
Operatiuni de tundere a gazonului si a gardurilor vii, fasonarea arborilor si
arbustilor,fertilizarile si tratamentele necesare, dirijarea cresterii plantelor, extragerea
buruienilor din gazon si a uscaturilor, suprainsamantarile, pregatirea solului pentru
iarna, lucrarile de primavara si operatiuni de plantari.
Frecventa si durata serviciilor de intretinere se stabilesc pe baza profilului
parcului de plante ca obiect al contractului de intretinere.
* Plantari de material dendrofloricol

Arbori
- rasinosi :
1. Chamaecyparis lawsoniana cult. Rhosentalii = 4 buc.
2. Picea pungens var. Argentea
= 3 buc.
3. Pinus nigra
= 8 buc.
4. Thuja plicata
= 2 buc.
5. Juniperus virginiana glauca
= 2 buc.
6. Taxus bacatta
= 4 buc.
7. Thuja occidentalis Aurea Smaragd
= 5 buc.
8. Abies concolor
= 1 buc.
9. Cedrus Atlantica
= 2 buc.
10. Abies alba
= 2 buc.
11. Larix decidua
= 1 buc.
- foiosi :
12. Querqus robur
= 7 buc.
13. Querqus rubra
= 2 buc.
14. Aesculus hippocastanum
= 5 buc.
15. Populus alba
= 1 buc.
16. Carpinus bethulus
= 3 buc.
17. Fraxinus excelsior aurea
= 4 buc.
18. Acer platanoides ( Crimson King )
= 4 buc.
19. Tillia tomentosa
= 3 buc.
20. Robinia Pseudaca
= 4 buc.
21. Malus floribunda
= 1 buc.
22. Bethula pendula
= 32 buc.
23. Fagus szilvatica
= 3 buc.
24. Salix babylonica
= 9 buc.
25. Platanus occidentalis
= 1 buc.
26. Prunus serrulata
= 1 buc.
27. Ginko biloba
= 1 buc.
28. Tillia argentea
= 1 buc.
29. Rhus typhina
= 3 buc.
30. Robinia pseudacacia
= 8 buc.
--------------------------------------------------------------------------------------Total arbori
= 127 buc.
- Arbusti foiosi :
31. Philadelphus coronarius
32. Sophora japonica
33. Cotoneaster horizontalis
34. Koelroiteria paniculata
35. Hibiscus syriacus
36. Hidrangea arborescenses
37. Berberis vulgaris atropuperperea
38. Deutzia gracillis
39. Forsythia suspensa
40. Berberis julianae
41. Virburnum opulus
42. Chenomomelles japonica
= 1 buc.
= 2 buc.
= 4 buc.
= 1 buc.
= 1 buc.
= 1 buc.
= 1 buc.
= 2 buc.
= 1 buc.
= 1 buc.
= 1 buc.
= 1 buc.
43. Syringa vulgaris

44. Magnolia
45. Buddelia davidii
46. Coryllus avellana
47. Acer palmatum
- Arbusti rasinosi :
48. Juniperus horizontalis
49. Buxus sempervirens
50. Ilex aquifollium
51. Lonicera pileata
52. Aucuba japonica
53. Mahonia aquifollium
54. Pyracantha coccinea
55. Hedera helix bicolor
Total arbusti
= 1 buc.
= 1 buc.
= 1 buc.
= 1 buc.
= 2 buc.
= 2 buc.
= 9 buc.
= 3 buc.
= 1 buc.
= 1 buc.
= 1 buc.
= 3 buc.
= 60 buc.
= 103 buc.
Trandafiri
56. Floribunda, Foc de tabara
57. Polyantha, Finale
58. Hibr. Thea, Red queen
59. Norita
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Total
= 190 buc.
Plante floricole anuale
Salvia splendens
= 120 buc.
Tagetes patula
= 120 buc.
Zinnia elegans
= 120 buc.
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Total flori
= 450 buc.
2.3. Date i indici care caracterizeaz investiia proiectat, cuprini n anexa la cererea
pentru autorizare:
* Ac (aria construit) totala este de 121 mp., din care :
- Fantana arteziana = 9 mp.
- Scena acoperita = 48 mp.
- Foisor - 16 mp.x 4 buc. = 64 mp.
* nlimile cldirilor i numrul de niveluri : Foisor : 3,70 m.; Scena : 7,30 m.
* Volum construcie ( scena ) existent = 270 mc.
* POT (procent de ocupare a terenului): = 0,55 %
* CUT (coeficient de utilizare a terenului): = 0,15
- nlime maxim ( scena ) = 7,30 m.
Durata de realizare i etapele principale ; Graficul de realizare a investiiei.
Durata de realizare a investitiei este de 3 (trei) luni calendaristice.
Surse de poluanti si protectia factorilor de mediu

Gospodaria comunala
S-au prevazut amenajari exterioare in vederea depozitarii temporare a deseurilor
menajere care urmeaza a fi duse la depozitele zonale de colectare a rezidurilor
menajere,containerizate.
g) Concluziile evalurii impactului asupra mediului :
Obiectivul de investitie nu constituie un factor poluant, dimpotriva.Lucrarile de amenajare fiind
de natura constructii civile obisnuite de categoria de importanta redusa D conform H. G. Nr. 766/1977,
nu vor prezenta nici un impact asupra mediului. Ca atare, nu a fost necesara elaborarea unui studiu de
specialitate (de impact).Totusi, prezentam cateva considerente :
Nu se pun probleme de concentratii masive de poluanti ,dat fiind ca acesti

poluanti nu exista la nivelul apelor uzate.Alimentarea cu apa a fantanii arteziene se va
face din reteaua de alimentare existenta la nivel comunal,echipat cu posibilitate de
stocare.
Din activitatea ce se va desfasura in cadrul obiectivului proiectat nu se vor
produce poluari.
Nu sunt necesare instalatii speciale pentru epurarea aerului ,nu vor exista surse
poluante pentru factorul de mediu aer.
Nu se pun probleme de concentratii si debite masice de poluanti ai aerului
acesti poluanti nu exista la nivelul obiectivului proiectat.
Nu se vor desfasura in cadrul obiectivului proiectat activitatii care sa produca
zgomote sau vibratii,trepidatii,alti factori perturbatori pentru linistea mediului
inconjurator.
Nu se pune problema depasirii nivelului de zgomot si vibratii admis in zonele
rurale.
Nu vor exista surse de radiatii,dat fiind ca activitatiile ce se vor desfasura in
cadrul obiectivului proiectat nu folosesc substante radioactive si nu vor rezulta
asemenea substante in urma activitatii.
Nu vor exista surse de poluare pentru sol si subsol,nici in perioada de
executie,nici in cea de exploatare,lipsind sursele de poluare pentru acesti factori de
mediu.
Din activitatea desfasurata in cadrul obiectivului proiectat rezulta deseuri
reciclabile: sticle si bidoane de plastic,ambalaje de plastic si hartie care vor fi
colectate in pubele si containere speciale si predate statiilor de reciclare. Deseurile
menajere vor fi colectate separate si predate serviciilor de salubritate si colectare a
deseurilor.
Nu se produc,nu rezulta,nu se folosesc si nu se comercializeaza nici un fel de
produse toxice si periculoase.
Nu vor exista zone invecinate sau indepartate poluate din cauza amplasarii si
activitatilor desfasurate.Dupa terminarea lucrarilor de constructie la obiectivului
proiectat se va reface cadrul natural,temporar afectat,se vor realiza amenajari
exterioare propuse in proiect si se va proceda la refacerea integrala a cadrului natural
ramas liber,neocupat de constructii sau amenajari exterioare.
Obiectivul de investitie nu constituie un factor poluant, dimpotriva.Lucrarile de amenajare fiind
de natura constructii civile obisnuite de categoria de importanta redusa D conform H. G. Nr. 766/1977,
nu vor prezenta nici un impact asupra mediului. Ca atare, nu a fost necesara elaborarea unui studiu de
specialitate (de impact).
ndeplinirea cerinelor de calitate

Cerina A Rezisten i stabilitate cf. prevederilor memoriului tehnic de la
specialitatea structuri.
Cerina B Siguran n exploatare

Sigurana circulaiei pedestre
S-au respectat prevederile privind sigurana n exploatare. S-au luat n
considerare:
- sigurana cu privire la circulaia pe ci pietonale;
- sigurana cu privire la trepte i rampe exterioare;
- sigurana la accesul n cldire;
- sigurana cu privire la circulaia interioar;
- sigurana cu privire la iluminarea artificial;
Balustradele scrilor vor avea mna curent la nlimea de 90 cm.
Finisajele interioare prevzute sunt corespunztoare
S-au respectat prevederile STAS 6131 privind dimensionarea parapeilor i
balustradelor; STAS 2965 privind dimensionarea scrilor i treptelor.
Sigurana cu privire la instalaii
Se vor respecta ntocmai specificaiile i recomandrile proiectanilor de
specialitate coninute n memoriile tehnice i caietele de sarcini ce nsoesc proiectele
de instalaii.
Sigurana cu privire la lucrrile de ntreinere
Obiectivul se ncadreaz n grad de securitate normal.
Programul de urmrire n timp a comportrii cldirii scenei :
Se va urmri i se va sesiza proiectantul de specialitate n cazul apariiei de:
- Deplasri orizontale, verticale, nclinri, desprinderi, fisuri.
- Deformri vizuale
- Schimbri n gradul de protecie i confort
- umezirea pereilor
- apariia condensului, mucegaiului
- defeciuni la hidroizolaii
- Defecte i degradri la structura de rezisten
- fisuri i crpturi
- deformarea unor elemente de structur
- dislocri n zidrie.
Instruciuni privind exploatarea i ntreinerea cldirilor
Prezentele instruciuni au fost elaborate n conformitate cu Legea 10/1995 privind
calitatea n construcii.
Beneficiarul lucrrii are obligaia s urmreasc i s aplice aceste prevederi,
pentru a prentmpina eventualele degradri sau produceri de accidente n exploatare.
1. Se interzice executarea de modificri la structura de rezisten fr un proiect
autorizat i avizat conf. Art.8 din Legea 10/1995.
2. Se interzice depozitarea de materii prime i materiale pe elementele de
structur n afara spaiilor special amenajate pentru depozitare.
3. Beneficiarul va dota construcia cu echipamentele necesare pentru protecie
contra incendiilor.
4. Beneficiarul va urmri comportarea n timp a construciei i va sesiza
proiectantul pentru orice defeciune aprut.
Cerina C - Sigurana la foc
Cladirea se inscrie in Categoria D de pericol de incendiu. Din punct de vedere al
nivelului de risc de incendiu construcia se ncadreaz n nivelul de risc mediu de
incendiu;
Msurile tehnice de siguran sunt stabilite innd cont de destinaia
cldirii, mrimea acesteia i categoria de pericol de incendiu a spaiilor.
S-au respectat prevederile din Legea nr. 307/2006 i OG 114/2000 (aprobat prin
Legea 26/2001) privind aprarea contra incendiilor, din HGR 448/2002 i din Normativul
P118/1999 privind sigurana la foc.Toate elementele de lemn ale construciei vor fi
tratate ignifug, hidrofug si antiseptic. Beneficiarul este obligat s doteze construcia
cu dou extinctoare cu pulberi.
Surse de aprindere :
instalaia electric ;
flacara deschisa (chibrit, bricheta, sudura etc.) ;
surse naturale (trasnet).
Ca msur de reducere i eliminare a factorilor de risc se va urmri:
- execuia ntregii instalaii s se fac numai cu materiale omologate;
- interzicerea folosirii instalaiilor improvizate;
- se interzice suprancrcarea circuitelor electrice ;
- verificarea periodica a instalatiei de protectie impotriva trasnetului conform
Normativului I20.
Ci de evacuare n caz de incendiu :
- Evacuarea persoanelor n caz de incendiu se face direct n exterior prin
intermediul a scrilor.
Cerina D igiena i sntatea oamenilor, refacerea i protecia mediului
S-au prevzut n proiect i s-au luat msuri de iluminare, ventilaie, asigurarea
unui nivel de zgomot conform standardelor STAS 6472 privind microclimatul, NP008
privind puritatea aerului, STAS 6221 i STAS 6646 privind iluminarea natural i
artificial.
Construcia respect distanele minime prevzute prin certificatul de urbanism;
spaiile sunt nsorite i luminate corespunztor; construcia este dotat corespunztor
cu grupuri sanitare.
Refacerea i protecia mediului
S-au respectat prevederile legii 137/1995 (republicat) privind proteca mediului,
legii 107/1996 a apelor, OG 243/2000 privind protecia atmosferei, HGR 188/2002,
ordinului MAOOM 462/1993 privind emisia de gaze arse, ordinului MAPPM 125/1996 i
a ordinului MAPPM 756/1997.
Construcia propus nu perturb vecintile, nu generaz noxe suplimentare
sau ali factori de poluare a mediului.
Cerina E - Izolare hidrofug
Izolarea hidrofug a copertinei din zona de acces se va realiza cu membrane
hidroizolante bituminoase caerate la cald i prevzute cu strat de protectie de natur
mineral )ardezie, pietri fin etc.). Se vor respecta prevederile normativelor C112/2003
privind proiectarea i executarea hidroizolaiilor din materiale bituminoase la lucrrile
de construcie i C37/1998 privind alctuirea i executarea nvelitorilor la construcii.
Cerina F protecia mpotriva zgomotului : Nu este cazul.

Msurile de protecie civil
Construciile propuse au o arie construit la sol mai mic de 150 mp. n conformitate
cu prevederile Hot. Guv. nr.37/2006 nu este necesar executarea unui adpost de
protecie civil.
Organizarea de antier i msuri de protecie a muncii
Lucrrile de execuie se vor desfura numai n limitele incintei deinute de beneficiari.
Pe durata executrii lucrrilor de construire se vor respecta urmtoarele:
1. legea 90/1996 privind protecia muncii;
2. ordinul MMPS 57/1996 privind norme generale de protecia muncii;
3. R. MLPAT 9/N/15.03.1993 privind protecia i igiena muncii n construcii ed. 1995;
4. ordinul MMPS 235/1995 privind norele specifice de securitatea muncii la nlime;
5. ordinul MMPS 255/1995 normativ cadru privind acordarea echipamentului de
protecie individual;
6. normativele generale de prevenirea i stingerea incendiilor aprobate prin Ordinul
MI nr. 775/22.07.1998;
7. ordinul MLPAT 20N/11.07.1994 Normativ C300;
8. alte acte normative n vigoare n domeniu la data executrii propriu-zise a lucrrilor.
Prezenta documentatie n faza de proiect pentru autorizaia de construire, este
un extras din proiectul tehnic i a fost elaborat cu respectarea prevederilor legii
50/1991 (republicat), ale legii 10/1995 privind calitatea lucrrilor n construcii i a
normativelor tehnice n vigoare.
Data: Martie 2011
ing.Iliescu V. Elemer
DINU
PROIECT
2.5 ANEXE LA MEMORIU

2.5.1 Studiu Geotehnic
2.5.2 Studiu Topografic
2.5.3 Verificarea proiectului Proiectul va fi verificat si aprobat de catre un inginer
constructor si de catre un arhitect cu drept de semnatura,conform legislatiei in
vigoare.
CAIET DE SARCINI
A. LUCRARI DE ARHITECTURA
Lucrarile de arhitectura prezinta realizare unor spatii verzi, cu amenajarea unor
puncte de interes visual integrate intr-un ansamblu ambietal unitar. Principalele
elemente arhitecturale luate in considerare sunt :
1. Amenajarea zonelor verzi cu crearea de alei pietonale si locuri de odihna;
2. Amenajarea unui teren de joaca.
3. Realizarea unei scene acoperite
4. Realizarea unei fantani decorative
1.
Traseele aleilor pietonale initiale au fost realizate, propunandu-se amplasarea
de-a lungul lor a unor obiecte de mobilier urban, ca : banci,cosuri de gunoi, corpuri de
iluminat, etc.Aleile pietonale impart suprafata parcului in mai multe zone florale si
sunt amplasate in asa fel incat sa permit accesul din toate directiile la scena
amenajata si la terenul de joaca.Aleile vor fi imbracate in pietris sau pavele de
beton.Pentru sublinierea acceselor in parc vor fi montate niste pergole din lemn, care
constituie si elemente de sustinere a plantelor agatatoare.In zonele florale vor fi
plantate soiuri de plante care infloresc in diferite perioade ale anului, astfel ca parcul
sa fie plin de culoare tot timpul.Florile vor fi plantate astfel, ca cele cu tulpina mica sa
fie spre exteriorul peluzelor, iar cele cu tulpina inalta , spre interiorul acestora.
Tot pentru pergola si foisor se recomanda urmatoarele :
Clematita care se poate planta in lunile iulie-august si necesita o foarte atenta
ingrijire, fiind o planta fragila.
Trandafirii cataratori cu flori rosii,roz,albe sau galbene, care infloresc din luna Mai
pana in august.Trebuie feriti de puricii mici si verzi care le ataca bobocii.Sevor trata cu
insecticid.
Luleaua turcului este o planta delicate ca aspect, dar rezistenta.Florile de culoare
portocaliu inchis par din Iunie si infloresc pana in Octombrie.
Glicina este mai greu de prins, va trebui format lastar cu radacina.De la an la an
devine insa mai viguroasa, iar parfumul florilor violete sau galbene este o
incantare.Ramurile care se usuca trebuiesc curatate.
Corbea se seamana in ian. Feb. si se planteaza in 10-15 mai, infloreste abundent din
iulie pana in octombrie.
Zoreaua - bine cunoscuta la noi, infloreste abundent din iunie pana in octombrie
Se recomanda ca in zonele verzi sa fie cultivate multe specii de arbusti si tufe
grupate pe inaltimi ca : hortensii, arboreal euonymus cu forma globulara, care isi
pastreaza dimensiunile reduse si la maturitate, mai multe varietti de rasinoase etc.
2.
Terenul de joaca este dotat cu bazin de nisip, locuri de odihna pentru parinti
banci -, elemente de joaca balansoar,roata, leagan, tobogan -, cosuri de gunoi, toate
executate din materiale ecologice.Terenul va fi imprejmuit cu gard viu.
3.
Scena se construieste din lemn de rasinos.Detaliile se regasesc in
documentatia scris si desenata.
4. Fantana arteziana se compune dintr-un bazin circular executata din beton armat
monolit.Cuva are forma circulara si este finisata pe toata suprafata exterioara vizibila
cu placi de piatra fasonata.
CAIET DE SARCINI
B. REZISTENTA
1. Descrierea ansamblului de lucrari
Investitia de fata cuprinde realizarea mai multor obiecte : scena, pergola din
lemn, banci de odihna, panou publicitar si cosuri de gunoi, stalpi de iluminat, fixate in
fundatii de beton.
2. Prevederi generale
2.1. Caietul de Sarcini face parte din piesele scrise ale proiectului tehnic.
2.2. La executarea lucrarii se vor respecta prevederile din standardele si
normativele in vigoare si prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.3 Toate materialele de constructii care se introduc in opera trebuie sa posede
Certificat de Calitate emis de furnizor.
2.4. Executantul va efectua prin laboratorul de santier sau prin unitati
specializate incercari si determinari, rezultate din aplicarea prezentului Caiet de
sarcini, respectiv normativele aferente lucrarilor in curs de executie ( NE 012 99
Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat ).
2.5. Executantul este obligat sa efectueze, la cererea inspectorului de santier,
verificari suplimentare fata de prevederile prezentului Caiet de sarcini.
2.6. In cazul in care se vor constata abateri de la prezenta documentatie,
respectiv de la prevederile normativelor in vigoare, inspectorul de santier va dispune
intreruperea executiei lucrarilor si luarea de masuri de remediere.
2.7. Lucrarile de betonare nu se vor executa sub temperatura de +5 0C, decat cu
asigurarea unor conditii de incalzire locala care sa confere un microclimat adecvat.
CAPITOLE DE LUCRARI
3. Cofraje
3.1. Generalitati
Prezentul capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la lucrarile de cofrare
pentru turnarea betoanelor de orice fel ( armate sau armate ) la elemente de constructii
ca fundatii.
3.2. Normative de referinte
- NE 012 99 Cod de practica executarea lucrarilor din beton, beton armat si
beton precomprimat ).
- C 11 74 Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea panourilor din
placaj pentru cofraje.
- C 16 84 Realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii.
3.3. Materiale
Materiale utilizate pentru cofraje vor fi : material lemnos, metal sau materiale
plastice.Materialele trebuie sa corespunda reglementarile specifice in vigoare privind
calitatea.
Pentru materialul lemnos se va utiliza cherestea de rasinoase conform STAS
1949 86 calitatea C. Placaj pentru lucrari exterioare conform STAS 7004 89 calitatea
T de 8 sau 15 mm. grosime.
Suruburi cu cap inecat pentru lemn STAS 1452 82 sau cuie filetate STAS 2111
90 tip B, sau cuie din sarma de otel cu cao conic tip D.
Cofrajele metalice executate de regula din otel pentru constructii STAS 500/2/3
80, precum si toate standardele.
Pentru unguentul de garda aplicat imediat dupa curatire se va face emulsia
parafinoasa SIN cu urmatoarea compozitie :
- parafina 20 25 %
- sapun
2,5 2 %
- apa
18,75 73 %
3.4. Operatiuni de mutare a cofrajelor
- curatirea si nivelarea locului de montaj
- trasarea pozitiei cofrajului
- transportul si sezarea panourilor si a celorlaltor materiale, elemente de inventar, in
apropierea locului de montaj
- curatirea si ungerea cofrajului
- asamblarea si sustinerea provizorie a acestora
- verificarea pozitiei cofrajului pentru fiecare element de constructie, atat in plan
orizontal cat si in plan vertical si fixarea in pozitii si relatia cu elementele de legatura.
- inchiderea, legarea ( blocarea ) si sprijinirea definitiva a tuturor cofrajelor cu ajutorul
dispozitivelor de blocare ( coteti, tiranti, zavoare, distantieri, contravantuiri ).
- etansarea rosturilor.
3.5. Decofrarea
Partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa atingerea unei rezistente in
beton astfel incat muchiile si fetele sa nu fie deteriorate.
Se decofreaza suprafetele de beton si se remediaza defectele de turnare.
4. Betoane
4.1Generalitati
Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la lucrari de betoane
simple si armate, confectionate cu agregate grele, turnate monolit pe santier in
elemente de constructii curente de orice fel la lucrari de constructii.
4.2. Standarde si normative de referinta
La lucrarile de betoane se vor avea in vedere urmatorele standarde si normative
de referinta :
- STAS 1667 67 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare
- STAS 1275 88 Determinarea rezistentelor mecanice in laboratoare
- STAS 3622 86 Betoane de ciment clasificare
- STAS 6232 76 Cimenturi, adaosuri minerale si aditivi
- STAS 6652 / 1 82 Incercari nedistructive ale betonului, Clasificare si indicatii
generale
- STAS 10107 / 0 90 Calculul si alcatuirea elementelor de beton armat
- C 16 84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarii de constructii
- C 19 79 Instructiuni tehnice pentru folosirea cimentului in constructii
4.3. Materiale
4.3.1. Cimenturi
Sortimente uzuale de cimenturi : caracterizarea lor, precum si domeniul de
utilizare sunt precizate in Anexa I din NE 012 99. Pentru elementele de constructii
normale de exploatare tipul de ciment ales va respecta tabelele I.1.1., I.1.2., I.1.3. din
NE012 99.
Verificarea calitatii cimentului se va face :
- la aprovizionare conform pct. 4.1.3.
- inainte de utilizare de catre un laborator autorizat
- conform anexa VI.1 din NE 012 99.
4.3.2. Agregate naturale grele

Pentru prepararea betoanelor avand densitatea aparenta cuprinsa intre 2200 si
2500 Kg./mc. Se vor folosi agregate grele provenite din sfaramarea naturala sau din
concasarea rocilor.Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca agregatele
sunt indicate in STAS 1667 76 ( anexa IV.3 ).
Pentru prepararea betoanelor se vor utiliza sorturile: sortul 1) agregate 0 3;
sortul 2) agregate 3 7; sortul 3) agregate 7 16; sortul 4) agregatele 16 31 sau 16
40 mm.Utilizarea altor sorturi de agregate se poate face numai cu acordul
proiectantului.Verificarea calitatii agregatelor se va face cf. Anexei VI.1 din NE 012
99.Metodele de incadrare sunt reglementate in STAS 4606-80 ( anexa IV.4 ).
4.3.3. Apa
Apa utilizata la confectionarea betoanelor poate proveni din reteaua publica sau
alta sursa, cu conditia sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 790 84.
4.4 Prepararea si transportul betonului
Betoanele se prepara numai in instalatii de betoane atestate, conform cap.9 din
NE 012 99.
Pentru cantitati mai mici de 10 mc. Beton /ora si un volum de cel mult 50 mc. /
schimb pot functiona cu acordul beneficiarului si proiectantului sub directa
subordonare a conducatorului lucrarii, fara certificat de atestare.La instalatiile de
betoane va fi afisata la loc vizibil reteta corespunzatoare tipului de beton ce se
prepara. Betonul se va transporta cu mijloace de transport adecvate, iar durata nu va
depasi valorile din tabelul 12.1 din NE 012 99.
4.5. Executarea lucrarilor de betoane
4.5.1. Pregatirea turnarii betonului se va face cu respectarea conditiilor de la
punctul 12.2. din NE 012 99.
4.5.2. Betonarea reguli
Betonarea va fi condusa de seful punctului de lucru care va fi permanent la
locul de turnare si va supraveghea respectarea stricta a punctului 12.3 din NE 012 99
si a fisei tehnologice.Pentr turnarea betoanelor cu pompa se va respecta anexa IV.1.
din NE 012 99.
4.5.3. Compactarea betonului
Compactarea betonului se va face mecanic prin vibrare,sau, in caz exceptional
prin batere si indesare cu respectarea conditiilor si indicatiilor de la pct.12.4. din NE
012
Rezistenta
Cantitatea
Clasa
Marca
Densitatea betonului
caracteristica R b K
minima
betonului
betonului
2
de
ciment
N/mm
mc.
BC3,5
B50
Beton de umplutura
3,5
115
BC5
B75
BC7,5
B100
BC10
B150
BC15
BC20
B200
B250
Nr.
Beton in fundatii
masive
Beton in fundatii sau
elevatii
Beton simplu in elevatii
si bsa
Beton armat
Beton armat
prefabricat
Tipul de elemente de beton
Mijloc de
150
7,5
180
10,0
240
15,0
20,0
300
350
Lucrabilitate
crt.
1.
2.
3.
Fundatii din beton simplu sau slab

armat, elemente masive
Idem sau fundatii de beton armat, talpi,
grinzi, pereti
Elemente sau monolitizari cu
aglomerari de armaturi sau dificultati de
compactare cu sectiuni reduse
transport
basculante
Notari
L2
Tasare CM
3+1
autoagitator
L3
8+2
autoagitator
L4
12+2
Limitele domeniului de granulozitate pentru diferitele clase de betoane sunt aratate in

tabelul 8.
Tabel 8
Agreg Limit
% Treceri in masa prin site sau ciurul de:
at
e
02
1
3
7
16
25
31
40
71
A. PENTRU BETOANE DE CLASA Bc7,5
0-31
max.
10
25
42
60
80
100
min.
2
18
32
50
70
95
0-40
max.
10
28
38
52
74
90
100
min.
2
16
28
42
64
82
95
0-70
max.
8
18
32
45
16
70
77
84
100
min.
1
6
13
22
38
50
57
68
95
B. PENTRU BETOANE DE CLASA Bc15
0-31
max.
8
22
37
55
76
100
min.
1
14
27
45
66
95
0-40
max.
8
20
33
47
69
88
100
min.
1
12
23
37
59
80
95
0-70
max.
8
18
32
45
61
70
77
84
100
min.
1
6
13
22
38
50
57
68
95
C. PENTRU BETOANE DE CLASA Bc20
0-31
max.
7
18
32
50
72
100
min.
1
10
22
40
62
95
0-40
max.
6
16
28
42
64
86
100
min.
1
8
18
32
54
78
95
Tolerantele admisibile asupra compozitiei betonului sunt dupa cum urmeaz:
pentru fiecare sort de agregat
+3%
pentru ansamblul de agregate
+2%
pentru ciment
+2%
pentru apa totala
+5%
Prelevarea de agregate si controlul dozajelor de ciment si ap sunt efectuate de
diriginte in momentul betonarii.
Rezistentele minime la incercarile preliminare trebuie sa fie conform prevederilor din
tabelul 9.
Tabel 9
Varsta
Rezistenta la compresiune N/mm2
7 zile
28 zile
BC10
11,7
18
Bc15
15,3
23,5
Bc20
18,8
29,6
Bc22,5
20,8
32,0
CAIET DE SARCINI
Lucrari de alimentare cu apa si canalizare pluviala
Descrierea lucrarilor;
Executare lucrarilor incep prin recunoasterea terenului.
Determinarea adancimii sapaturii si fixarea axei conductelor se face cu ajutorul
riglelor de teren de nivel si a terenurilor de vizare.Sapatura se executa manual
,sprijinirea malurilor se face cu dulapi metalici asezati orizontal in asa fel incat sa se
obtina o siguranta suficienta fara a stanjeni lucrarile din interiorul transei.Conducta de
apa se va executa du teava de polietilena tip PE id 80 Pn6
Fundul santului trebuie sa fie neted,curat fara pietre si radacini.
Sub conducta se aseaza un strat de nisip avand grosimea de 15 cm care se
batatoreste pana la o compactare de 90% a carei granulatie san u depaseasca 12mm.
Langa conducta si deasupra ei se pune un strat de 30 cm gros. Rezultat din
sapatura ,dar care nu trebuie sa contina pierte.De la inaltimea de 30cm deasupra
conductei santul se umple in continuare cu pamant rezultat din sapatura.
Tevile trebuie asezate la o adancime de 1,2 1,8 m in functie de clima pentru a
fi ferite de inghet .La formarea racordurilor si la schimbarea directiilor de conducta sau prevazut fitinguri.
Pe portiunea unde avem conducta din otel zincat aceasta se va izola cu izolatie
din banda PVC izolatie foarte intarita .Se va face verificare la presiune si dupa
executarea intregii instalatii la fantana se vur spala conductele.
FAZELE DE EXECUTIE
Instalatia de alimentare cu apa se va incepe cu racordul de apa Peid 80 Pn.6 D-2
de la conducta de distributie existenta OL 100mm.Conducta din polietilena se va
monta la adancimea de 1,5m in tub de protectie (la traversarea drumuli).Caminul
apometru se va executa conform STAS 6002/82 cu capac tip necarosabil.De la caminul
apometru conducta de 2 din polietilena va fi condusa catre camera
vanelor,respective spre umlerea bazinului.
In cam. Vanelor sunt montate cele trei pompe (avand caracteristicile
conform listei de utilaj),care asigura jeturile de apa in cele 3 sisteme de jeturi.
Golirea bazinului se va face pet imp friguros,prin deschiderea robinetuli de
golire di caminul aflat in apropierea bazinului.
CANALIZAREA PLUVIALA
Sapatura se va face manual,sprijinirea malurilor se face cu dulapi metalici
(obiecte de inventar)in asa fele incat sa se obtina o siguranta fara a stanjenii lucrarile
din interiorul transeei.
Montarea tuburilor se incepe cu verificarea sapaturii dupa care se executa patul
de nisip de 10 cm groas.,urmeaza coborarea tuburilor in traseeie.Apele meteorice de la
gurile de scurgeri vor fi colectate si racordate prin intermediul caminelor de vizitare si

a gurilor de varsare in canalizari.
Imbinarea tuburilor se face pe mal dupa care se vo cobora cu ajutorul
franghiilor.
Umplerea transeelor se face cu pamant rezultat din sapatura prin asezarea pe
tub a straturilor de pamant afanat,fara bolovani sau pietre,Aceasta umplutura se
compacteaza in straturi de cate 20-30 cm fiecare.Nu se executa umpluturi in transee
cu apa si pamant inghetat.
Compactarea umpluturii este o lucrare foarte importanta mai ales cand canalele
sunt in zona circulabila.Compactarea lor se va face prin batere cu maiul de mana,cand
s-a terminat ,se va trece la indepartarea pamantului in exces.
Capacele pentru camine sunt conform STAS 2448/73,iar gurile de
scurgere vor fi conform STAS 6701/82.
CAIET DE SARCINI
AMENAJARI EXTERIOARE
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari
pregatitoare:
- curatirea terenului
- pichetajul lucrarilor
- se vor examina retelele subterane
Pichetajul este efectuat prin grija beneficiarului.Se materializeaza pe teren toate
punctele importante prin picheti cu martori.Odata cu definitivarea pichetajului
antrepenorul va materializa prin tarusi si sabloane adancimea sapaturii si inaltimea
umpluturii.Debleele ajunse la cota vor suporta o compactare de suprafata care va fi
executata de asa maniera incat sa se obtina pe o adancime de 30 cm un grad de
compactare de cel putin 100% Proctor normal in vederea reducerii permeabilitatii.
Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
Verificarile effectuate se vor consemna intr-un process verbal de verificare a
calitatii lucrarilor ascunse, specificand-se si eventualele remedieri
necesare.Rambleele se executa din straturi de elemente suprapuse pe cat posibil
orizontale pe intreaga latime a platformei si in principiu pe intreaga lungime a
rambleului.Pamantul adus pe platforma este imprastiat si nivelat pe interaga latime a
platformei.
La alegerea materialului de umplutura se va tine cont de prevederile STAS
10355/84 si standarele in vigoare .Compactarea umpluturilor se executa cu utilaje de
compactare cu cilindrii netezi,compactoare cu cilindrii picior de oaie sau compactare
pe pneuri.Verificare lucrarilor de compactare se fac conform STAS 9850/89.
Controlul calitatii de terasamente consta in ;
- verificarea pregatirii terenului de fundatie
- controlul capacitatii portante
Verificarile efectuate se vor consemna intr-un process verbal de verificare a calitatii
lucrarilor ascunse,specificandu-se eventualele remedieri necesare.
ALEI - Dupa executarea terasamentului pentru alei se asterne un strat de nisip de 10
cm grosime in care se aseaza pavelele prefabricate fixandu-se prin batere cu
ciocanul.Fundatia aleilor se compacteaza .
La alei imbracamintea va fi din 10 cm. pietris pe un substrat de ballast de 10cm.
Incadrarea aleilor se va face cu borduri,asezate pe o fundatie din beton de 15 x 25
La receptie se vor face urmatoarele verificari :

verificarea uniformitatii suprafetelor de profil transversal
verificarea cotelor profilului.
TEREN DE JOACA PENTRU COPII
Imbracamintea terenului de joaca va fi alcatuit din 10 cm strat de nisip si 10 cm
strat de ballast ,incadrate cu borduri de piatra de 13 x 13 cm pe o fundatie din beton de
15 x 25 cm .
La receptie se vor verifica urmatoarele :
- verificarea uniformitatilor suprafetei in profil transversal
- verificarea cotelor profilului
ZONE VERZI
Dupa asternerea unui strat vegetal de 10 cm grosime,zonele verzi se vor
insamanta cu gazon.
Canalizare
Borduri de
trotuar
realizarea
corecta a filtrului
amplasarea
camerelor de vizitare
controlul
functionarii
amplasamentul
cotele
radierului
pozarea corecta
a tuburilor si
realizarea imbinarii
intre ele
realizarea
corecta a umpluturii
amplasarea si
executia corecta a
gurilor de scurgere
si a caminelor de
vizitare
racordarea intre
gurile de scurgere si
canalizare
controlul
functionarii
amplasamentul
realizarea
corecta a fundatiei
respectarea
cotelor
la fiecare lucrare
la fiecare lucrare
la fiecare lucrare
A
B
C
- incercari preliminare de informare

- incercari de control de calitate
- incercare de control de receptie
RECEPTIA LUCRARILOR
Lucrarile privind scurgerea si evacuarea apelor de suprafata vor fi supuse de regula
unei receptii preliminare si unei receptii finale, iar acolo unde sunt lucari ascunse,
care necesita sa fie controlate si receptionate, inainte de a se trece la faza urmatoare
de lucru cum sunt lucrarile de drenaj, canalizare s.a., acestea vor fi supuse si receptiei
pe faze de executie.
RECEPTIA PE FAZE
In cadrul receptiei pe faza (de lucrari ascunse), se va verifica daca partea de lucrare ce
se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse
de documentatia de executie si de prezentul caiet de sarcini.
In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze, in care se confirma
posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
Receptia pe faza se efectueaza de catre dirigintele lucrarii si seful de lot, documentul
se incheie ca urmare a receptiei si poarta ambele semnaturi.
Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la umatoarele momente ale lucrarii:
a) Pentru canalizari:
tasarea canalului si amplasarea gurilor de scurgere si caminelor de
vizitare;
executarea sapaturii, la cote la canal si camine;
pozarea tuburilor si realizarea imbinarilor dintre acestea;
realizarea radierului din gurile de scurgere si camine de vizitare;
realizarea umpluturii compactate pe fiecare metru inaltime si realizarea
umpluturii la cota finala
b) Pentru lucrari din beton si zidarii: santuri ramforsate, santuri zidite, camere de
cadere s.a.
trasarea;
executia sapaturilor la cote;
executarea cofrajului;
montarea armaturii
Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de

control, cat si comisiei de receptie preliminara sau finala.
RECEPTIA PRELIMINARA
La terminarea lucrarilor sau a unor parti din acestea se va proceda la efectuarea
receptiei preliminare a lucrarilor, verificandu-se:
concordanta cu prevederile prezentului caiet de sarcini, caietului de sarcini
speciale si a proiectului de executie;
daca verificarile prevazute in prezentul caiet de sarcini au fost efectuate in
totalitate;
daca au fost efectuate receptiile pe faze si rezultatul acestora;
conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatarile
consemnate in cursul executiei de catre organele de control (beneficiar,
diriginte etc)
In urma acestei receptii se incheie Procesul verbal de receptie preliminara si in care se
consemneaza eventualele remedieri necesare, termenul de executie a acestora si
recomandari cu privire la modul de tinere sub observatie unde s-au constatat unele
abateri fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
RECEPTIA FINALA
La receptia finala a lucrarilor se va consemna modul in care s-au comportat lucrarile,
daca au functionat bine si daca au fost bine intretinute.
MASURI DE PROTECTIA MUNCII
Proiectul s-a intocmit cu respectarea legislatiei in vigoare pt. protectia muncii si in
special in conformitate cu Regulamentul privind protectia si igiena muncii in
constructii aprobat cu Ordinul Ministerului MLPAT nr.9/N/15.03.1993 publicat in
buletinul constructiilor nr.5-6-7-8 din 1993.
In proiect s-a prevazut sustinerea conductelor si a canalelor precum si sprijiniri la
lucrarile proiectate.
In timpul executiei si al exploatarii lucrarilor proiectate, executantul si beneficiarul
lucrarilor vor instala toate indicatoarele si mijloacele de protectie sau de atentionare
adecvate si vor executa toate marcajele necesare pentru protectie si avertizare,
precum si cele pentru identificarea in viitor al traseelor retelelor subterane proiectate
si executate.
Locurile periculoase trebuie sa fie semnalizate att ziua ct si noaptea, prin
indicatoare de circulatie sau tabele indicatoare de securitate prin mijloace adecvate.
La trasarea lucrarilor executantul va convoca in mod obligatoriu, detinatorii de
instalatii subterane din zona amplasarii conductelor si canalelor proiectate cu aceasta
ocazie se va mentiona intr-un proces verbal pozitia instalatiilor subterane existente.
Daca nu se cunosc exact pozitia retelelor subterane, executantul va face sondaje pt.
depistarea lor. Pe timpul executiei se vor lua masuri pt. a nu se deteriora instalatiile
existente.
In afara de cele de mai sus, executantul va respecta toate masurile de protectia
muncii, de siguranta circulatiei in conformitate cu prevederile legale.
MASURI DE PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR
Debitul de calcul la incendiu considernd populatia municipiului Arad cuprinsa intre

200.001-300.000 locuitori este de 70 l/s.
Numarul incendiilor simultane s-a prevazut de 3 x 70 l/s pentru populatie si de 2 x 40
l/s pentru agentii economici.
Pozitia hidrantilor este semnalizata cu tablite indicatoare STAS 297/1-88 si STAS 297/292. Intretinerea hidrantilor si a tablitelor in timpul exploatarii revine S.C. Compania de
apa Arad S.A., punct lucru Pecica.
Beneficiarul si executantul vor asigura accesul autovehiculelor de pompieri la toate
obiectivele din zona pe toata durata executiei lucrarilor.
La executia prezentului proiect se vor respecta de catre executant, masurile de
prevenirea si stingerea incendiilor existente in vigoare la data executiei.
CAIET DE SARCINI
Privind executarea instalatiilor electrice
1.
Generalitati
Prezentul caiet de sarcini trateaza instructiunile si actele normative care tebuie
respectate de antrepenor la relizarea instalatiilor elecrice.
2.
Materiale
La realizarea instalatiei electrice sunt folosite urmatoarele materiale: tuburi de
protectie ,cabluri,doze si tablouri electrice.Materialele si produsele folosite fac parte
din productia de serie a intreprinderilor din Romania si respecta standardizarea si
specificatiile tehnice de produs.
Antrepenorul poate prezenta in vederea aplicarii la instalare si alte materiale si
produse echivalente cu caracteristici tenice egale sau superioare celor prvazute in
proiectul tehnic,cu conditia incadrarii in valoarea contractata a lucrarii si cu aprobarea
consultanatului.
3.
Standarde
Toate cantitatile de materiale si aparataje sunt cuprinse in antemasuratoare de
instalatii electrice,trebuind sa respecte calitatea prevazuta in urmatoarele STAS-uri;
- STAS 552-82
Doze de ramificatii
- STAS 2738-81
Aparataj electric de joasa tensiune
- STAS 4480-77
Intrerupator automat de joasa tensiune
- STAS 6419 70 Tablouri electrice de distributie
- STAS 8778/1,2
Cabluri de energie cu izolatiisi manta de PVC
- C 56
Normativ pentru verificare calitatii lucr.de constr.si inst.aferente
- Decret 290 NPCI in protectia si realizarea de constructii

4.
Conditii de depozitare si manipulare
Inaintea inceperii lucrarior de executie a instalatiilor electrice antrepenorul isi va
amenaja si va asigura toate conditiile pentru depozitarea materialelor,dupa cum
urmeaza;
- cablurile se vor depozita numai infasurate pe tambur
- cablurile se vor desfasura si manevra pentru montarea numai daca timp de 24 h
- inainte de efectuarea acestoe operatii si in tot timpul montarii temperatura cablului si
a mediului in care a stat nu a coborat sub +5 grade C
MATERIALE
Pentru executarea circuitelor electrice din cladire se vor utiliza materiale cu
Agrement Tehnic si anume:
a) Tuburi
- tuburi metalice sau tuburi (canale) din materiale plastice greu combustibile
- mufe, curbe, racorduri metalice sau din materiale plastice, pentru tuburile sau
canalele montate;
(Se vor folosi numai tuburi sau canale pentru care exist piese de mbinare
prefabricate).
b) Cabluri electrice:
Pentru circuitele electrice pozate in pamant se vor utiliza cabluri electrice cu
izolatie si manta de PVC.
LIVRAREA , DEPOZITAREA , MANIPULAREA
Manipularea i transportul materialelor metalice si din PVC se face conform
prevederilor tehnice ale producatorilor si se depoziteaza pe sortimente i dimensiuni
pe suprafee plane.
Temperatura maxim de depozitare va fi + 15C.
Adezivii i solventii se pstreaz n vase etanse din tabla galvanizat prevazut
cu etichete, n ncperi rcoroase (+ 50 C).
LUCRARI PREGATITOARE
Inaintea nceperii lucrrilor de execuie, executantul este obligat la:
- studierea i nsuirea documentaiei scrise i desenate;
- evidenierea golurilor prin perei i fundaii necesare realizrii instalaiilor
electrice pentru evitarea spargerilor ulterioare;
- pregtirea locului de munc prin aducerea sculelor i dispozitivelor necesare;
- ntocmirea unui grafic de execuie a lucrrilor;
- organizarea echipelor de lucru pe antier;
- verificarea aparatelor i echipamentelor aduse pe antier.
MONTAREA TUBULATURII
Pentru montarea tubulaturii instalatiei electrice se va tine cont de prevederile
NP I2- 2002.
Montarea tubulaturii se va face tinind cont de urmatoarele reguli:
- traseele circuitelor vor fi cit mai scurte i n linia dreapt, montate vertical sau
orizontal;
- se va respecta distana minim cerut de Normatrivul I7- 2002
- montarea tubulaturii pe perei, distane ntre punctele de prindere, vor respecta
prevederile Normativului I7- 2002, si eventualele indicatii ale
producatorului;
- la montarea accesoriilor se vor respecta prevederile Normativului I7- 2002;
- pe orizontal, tubulatura instalaiei electrice se va amplasa deasupra

conductelor de ap, iar pe vertical la o distan minim de 50 cm fa de orice surs
de cldur;
- pentru realizarea legaturilor dintre tuburi (canale) si dozele de derivatie sau de
aparate se vor folosi accesorii standardizate.
POZAREA CONDUCTOARELOR SI EFECTUAREA CONEXIUNILOR
Pentru pozarea cablurilor instalatiei electrice se va tine cont de prevederile
NP I2- 2002.
Cablurile utilizate pentru realizarea circuitelor electrice vor fi pozate in canalizare
h=0.8m asezate in pat de nisip, minim 10cm, peste care se aseza folie avertizoare.
Derivatiile se vor realiza in stalp, cu cleme de derivatie, acordindu-se o atentie
deosebita la realizarea intre conductoarele cablurilor, a unor contacte foarte bune.
Pentru toate tipurile de conductoare ce se folosesc, executantul va acorda o
atenie deosebit la realizarea conexiunilor la corpurile de iluminat.
Domeniul de lucru - 5 + 35C.
VERIFICARI
In cadrul lucrarilor de montat tuburi si pozat cabluri se vor face urmtoarele
verificri:
A. Verificri preliminare (verificari executate pe parcursul lucrarii):
- verificarea calitatii tuburilor (canalelor) care se monteaza inclusive incadrarea
lor in clasele de rezistenta la foc specificate
- verificarea inainte de montaj a continuitatii electrice a conductoarelor
- verificarea dupa montaj a continuitatii electrice a conductoarelor, inainte de
diversele inchideri sau acoperiri cu tencuiala
Prin aceste verificri se pun n concordan prevederile din proiect cu
materialele ce urmeaz a se folosi privind caracteristicile de calitate, dimensiunile, etc.,
si se fac prin confruntare direct (vizual) a materialelor cu documentele de calitate
sau prin msurtori (seciuni, diametre, lungimi, continuitatea electric, etc.).
B. Verificarea definitiva (inainte de punerea in functiune):
- verificari prin examinare vizuala (conform I7 2002, art. 6.5)
- verificari prin incercari, care constau in:
- verificarea continuitatii conductoarelor de protectie si a legaturilor
de echipotentializare
- rezistenta de izolatie a conductoarelor
- separarea circuitelor (masurarea rezistentei de izolatie fata de pamint si fata de
alte circuite)
Prin aceste verificri se pun n concordan prevederile din proiect cu
caracteristicile functionale ale instalatiei. Verificarile se fac vizual si prin masuratori de
calitate.
Toate verificarile se vor face conform normativelor si standardelor in vigoare, iar
pentru verificarile efectuate se vor incheia procese verbale sau buletine de masuratori.
MASURATORI, DECONTARI
Tuburile i cablurile se msoar la metru liniar.
Decontarea se face pe baza unor situatii de lucrari, acceptate de beneficiar, care
au la baza cantitatile masurate in teren si preturile unitare din antecalculatie.
2.4.2 Montarea corpurilor de iluminat si aparatelor
pentru instalatii de iluminat, prize si instalatii speciale
SPECIFICATII GENERALE
Lucrarile de instalatii electrice de montaj a corpurilor de iluminat se vor executat
connform normativului I7-2002.
STANDARDE DE REFERINTA
- I7-2002 - Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor electrice la
consumatori pn la 1.000 V;
- PE 136-88 - Normativ privind folosirea raional a energiei electrice de iluminat
artificial i n utilizri casnice;
- C56-2000 - Normativ pentru verificarea calitii lucrrilor de construcii i la
instalaii aferente;
- STAS 6646/1-97 - Iluminatul artificial; Conditii generale pentru iluminatul in
constructii.
- STAS 6646/2-97 - Iluminatul artificial; Conditii generale pentru iluminatul in
industrie.
- STAS 6646/3-97- Iluminatul artificial; Conditii generale pentru iluminatul in
cladiri civile.
- SR 12294-93 - Iluminat artificial; Iluminat de siguranta in industrie.
- SR CEI 60598-2-22-1992 - Corpuri de iluminat . Corpuri de iluminat de siguranta
. Conditii tehnice speciale.
- STAS 12604/4-89 - Protecia mpotriva electrocutrilor.Instalaii electrice fixe.
Prescripii;
- STAS 12604/5-90 - Protecia mpotriva electrocutrilor.Instalaii electrice fixe.
Prescripii de proiectare , executie si verificare;
- STAS 8313/84 - Iluminatul n cldiri - metode de msurare a iluminrii.
- GT 059-03 - Ghid privind criteriile de performanta ale cerintelor de calitate
conform Legii nr.10/1995 privind calitatea in constructii. Instalatiile electrice din cladiri;
Toate aceste normative nu sunt limitative, executantul are obligaia s cunoasca
i s respecte toate actele normative n vigoare.
2.4.3 Materiale
Felinar stradal cu alimentare proprie cu sistem fotovoltaic
Economic
Uor de instalat
Nu polueazi corespunde cerinelor protocolului de la Kyotoo
Uor de transportat pentru iluminarea provizorie i urgent
Fr vreo factur de electricitate
Avantaje
Sistemul de iluminare solar fotovoltaic are cteva caracteristici importante:
Nu necesit energie electric de la reea: fiecare stlp este autonom i nu are nici
o legtur fizic cu ceilali.;
Energia obinut este exclusiv de la lumina soarelui: nmagazinat ziua i
transmis noaptea.
Nu necesit intervenia vreunui operator: microcentrala electronic, o dat
programat, comand n mod automat intervalele de aprindere i de stingere.
Sistemul este foarte fiabil:: Sistemul este foarte fiabil: este un sistem realizat
integral cu componente solide.
Dimensionarea sistemului
Felinarul este aprins n orele nocturne, n toate zilele anului; la dimensionarea
sistemului fotovoltaic a fost luat n considerare perioada decembrie - ianuarie,
cnd izolarea este minim i echivalentn medie, din punct de vedere statistic, cu
aproximativ 2,7 ore zilnice (n realitate, n zile cu cer nennorat, orele de izolare sunt
cel puin 6).
n astfel de condiii, acumulatorul va avea o sarcin zilnic (statistic medie) de
aproximativ 350 Wh (echivalent cu puterea util transmis de module, multiplicat
cu 2,7 ore /zi de soare pe planul modulelor, corespunztor cu media zilnic din
perioadele cu mai puin soare).
Producerea de energie electric poate fi asigurat de un panou fotovoltaic de tip
monocristalin cu o putere nominal maxim de 175 Wp. Fiecare felinar este
comandat de o microcentral care este responsabil cu ncrcarea acumulatorului
i activarea automatic a lmpii, care se aprinde la apusul soarelui i se stinge dup
un timp prestabilit prin intermediul unui timer programabil.
Lampa, panoul i microcentrala sunt montate deasupra stlpului din oel zincat la
cald, conic, cu nlimea de 7 metri. Sistemul de acumulare este format dintr-o
baterie semistaionar din plci plane de plumb de 12V/176 Ah, C100 i necesit o
ntreinere redus.Bateria este poziionatn pmnt, ntr-un dispozitiv furnizat din
dotare cu capac. Acest tip de soluie permite bateriei s aib variaii termice minore
i n particular s nu fie expus temperaturilo nocturne sczute din anotimpurile

reci care provoac o uoar diminuare a capacitbii reale a bateriei i n consecinb
a autonomiei de funcionare a felinarului.
Caracteristici lamp SOX-E26
Tensiune de alimentare
Variaie de tensiune posibil
Putere lamp
Curent lamp
Conectare
Flux luminos
Eficien luminoas
Temperatur culoare
58 Veff.
+/- 5%
31 W
0.53 Aeff.
BY22D
4000 Lumen
129 Lumen/watt
1800 K
Caracteristici felinar fotovoltaic standard

Stlp din oel zincat
Structur de susinere pentru modulele
fotovoltaice
Module fotovoltaice
Microcentral cu ntreruptor crepuscular
i timer
Plafonier cu corp luminos cu vapori de
sodiu
Baterie cu plci pozitive tubulare
Carcas din plastic pentru baterie
Ore de funcionare (*)
h=7,1 m
reglabil pe doua
direcii
1x175 Wp
12 v, 15 a, ip67
36 w - sox36e
12v, 157 ah
IP 50
8
CAIET DE SARCINI POMPE FANTANA

Conditii de exploatare si instalare
Electropompele FORAS in versiune standard au urmatoarele caracteristici:
Sunt destinate pomparii apei curate si a fluidelor care sunt neagresive d.p.d.v. chimic
si mecanic fata de materialele din care sunt realizate pompele, non-explozive si avand
o temperatura maxima de 90C daca rotorul este metalic (fonta, alama, otel) sau 50C
daca rotorul este din plastic (noryl) sau daca exista garnituri;
Trebuie instalate in locuri bine ventilate, protejate impotriva intemperiilor si in
conditii de temperatura ambientala de max. 40C;
Rotorul este orizontal (cu exceptia pompelor din gama MV), pompele fiind prevazute
la baza cu cadru de fixare: din considerente de siguranta, se recomanda fixarea
pompei cu ajutorul orificiilor prevazute in cadrul de baza; trebuie evitata montarea
pompei cu motorul aflat sub corpul pompei;
Nu trebuie pornite de mai mult de 5-30 ori pe parcursul unei ore, la intervale egale; cu
cat puterea pompei este mai mare, cu atat numarul pornirilor trebuie sa fie mai mic;
Presiunea maxima de lucru este: in cazul pompelor PE50 PL50/JR/JA60120/JGRJR/JX/PA/SE/SD/SC/RA/KB100 6 bar, in cazul pompelor PC/JA150300/KM/KBJ 8
bar, in cazul pompelor PE80-100/PL80-100/MN/MO-MV 10 bar, in cazul pompelor
KB1501500 11 bar.
Conductele
Conductele trebuie fixate si ancorate astfel incat sa nu transmita tensiuni sau
vibratii catre pompa. Diametrul interior al conductelor depinde nu numai de lungimea
acestora ci si de debitul necesar: diametrul trebuie ales astfel incat viteza fluidului sa
nu depaseasca 1,4-1,5 m/s pe aspiratie si 2,4-2,5 m/s pe refulare; in nici un caz
diametrul conductei nu trebuie sa fie mai mic decat diametrul racordului pompei.
Inainte de instalare trebuie verificat ca interiorul conductelor sa fie curat.
Conducta de aspiratie
- trebuie sa fie cat mai scurta posibil, fara blocaje sau schimbari bruste de directie;
- trebuie sa fie perfect etansa si sa reziste depresiunilor create in timpul aspiratiei
pompei;
- trebuie montata cu o panta ascendenta catre pompa astfel incat sa se evite aparitia
pungilor de aer care ar impiedica amorsarea pompei sau ar provoca dezmorsarea
acesteia.
Pentru ca pompa sa functioneze, trebuie montata pe aspiratie o vana de capat
cu sorb; in cazul pompelor autoamorsante, vana de capat cu sorb poate fi inlocuita cu
o clapeta de retinere montata direct pe aspiratie. Pentru functionarea corecta a
pompei, capatul conductei de aspiratie trebuie imersat in apa pe o adancime egala cu
minim dublul diametrului conductei. Conducta de refulare trebuie prevazuta cu o
clapeta de retinere si cu o vana de reglaj. Clapeta, montata in amonte fata de vana,
protejeaza pompa de fenomenul de lovitura de berbec si previne circulatia inversa a
apei prin rotor in cazul opririi bruste a pompei. Vana de reglare se foloseste pentru
reglajul debitului de fluid, inaltimii de pompare si puterii absorbite. Pe conducta de
refulare se monteaza un manometru. In cazul pompelor autoamorsante, pentru inaltimi
de amorsare si aspiratie ridicate (mai mari de 5 m, dar mai mici de 9 m), conducta de
refulare trebuie sa aiba un tronson drept vertical de minim 1 m.
Conexiunile electrice
Se aleg dimensiuni corespunzatoare pentru cablul electric de alimentare in
functie de lungimea acestuia si de curentul electric de alimentare indicat pe placuta
pompei: pregatiti capetele conductoarelor de alimentare si de legare la pamant astfel
incat in momentul conectarii acestea sa nu scape atunci cand sunt fixate la placa de
borne si la borna de impamantare. Bransamentul electric trebuie realizat intotdeauna

de catre personal autorizat, respectand normele in vigoare.
Conexiunile trebuie realizate conform cu diagrama de pe prima pagina si/sau din
interiorul carcasei placii de borne. Realizati legatura pompei la pamant cu terminalul
corespunzator. Asigurati-va ca reteaua de alimentare are un sistem de impamantare
eficient si ca legarea la pamant a pompei este sigura. In cazul unora dintre pompele
monofazate, motorul dispune de un sistem incorporat de protectie termica automata.
Inainte de inceperea oricaror operatiuni de intretinere si/sau reparatii ale pompei,
aceasta trebuie deconectata de la sursa de alimentare cu energie electrica pt. ca este
posibil ca aceasta sa porneasca brusc in cazul in care motorul s-a oprit prin actiunea
sistemului automat de protectie. In orice caz, atat pentru pompele trifazate cat si
pentru cele monofazate, trebuie prevazuta o protectie electrica corespunzatoare
(intrerupator magnetotermic si intrerupator diferential de curent de actionare nominal
care nu depaseste 30 mA) in masura sa asigure o debransare omnipolara a retelei cu o
distanta de declansare a contactelor de cel putin 3 mm.Ecartul maxim admis intre
tensiunea de alimentare si valoarea nominala indicata pe placuta pompei este de +5%.
Pornirea
Inainte de pornirea pompei, verificati ca axul rotorului se roteste liber. Pt.
aceasta, pompele mici sunt prevazute cu o scobitura pt. surubelnita, la capatul axului;
daca acesta este blocat, introduceti surubelnita in aceasta scobitura si ciocaniti usor
pt. a-l debloca. Pompa se porneste numai dupa ce corpul acesteia precum si conducta
de aspiratie sunt complet umplute cu lichid, prin orificiul prevazut pt. aceasta. In nici
un caz pompa nu trebuie sa functioneze in sec.
In cazul pompelor trifazate, verificati ca rotorul se roteste in sensul
corespunzator indicat de sageata de pe corpul pompei (in sens orar cand pompa este
privita dinspre rotor); daca pompa se roteste in sens gresit, inversati cele doua faze de
alimentare.
Verificati ca pompa functioneaza la parametrii indicati pe placuta; in caz contrar,
reglati din vana de pe conducta de refulare si/sau reglati presiunea de interventie a
eventualelor presosatate.
Intretinere
Pompele nu necesita o intretinere speciala. Daca exista pericolul aparitiei
inghetului in cazul opririi prelungite a pompei, corpul acesteia precum si conductele
trebuie golite complet. Inainte de repornire, asigurati-va ca rotorul pompei nu este
blocat din cauza depunerilor sau din alte cauze si umpleti complet cu lichid corpul
pompei si conducta de aspiratie.
NOTA:
INTOTDEAUNA DECUPLATI POMPA DE LA SURSA DE ALIMENTARE
ELECTRICA INAINTE DE EFECTUAREA
ORICAROR OPERATII DE INTRETINERE SAU REPARATII
Caracteristici pompa apa 1:

Alimentare electrica: 380 V/50 Hz;
Putere electrica pompa apa: 2.2 kW
Presiune maxima de lucru: 8 bar;
Temperatura maxima de lucru pompa apa: 50 grd C;

Corp pompa apa: fonta;
Debit min/inaltime de pompare max pompa apa: 0 mc/h/57,3 mCA;
Debit max/Inaltime de pompare min pompa apa: 7,2 mc/h/43,9 mCA;
Racorduri aspiratie/refulare pompa apa: 1"/1";
Dimensiuni pompa apa L/l/H: 348x220x285 mm;

Greutate: 23,5 kg;
Productie: Italia
Pompa apa cu un singur rotor, pentru pompare apa potabila sau lichidelor care nu
sunt agresive din punct de vedere mecanic sau chimic pentru pompa apa.
Aceste pompe de hidrofor sunt pompe centrifuge, cu un singur rotor, potrivite

pentru uz caznic, civil sau industrial. Au un design special care ajuta la mentinerea
constanta a presiunii.ARCTERISTICI CONSTRUCTIVE POMPA APA
-carcasa din fonta cu 2 racorduri deschise;
-axul motorului este din otel AISI 416 si AISI 303 (pentru modelele cu motor hidraulic);
-temperatura lichidului ce poate fi utilizat cu aceast pompa de apa se situeaza intre 090 grd C (0-50 grd C in cazul pompelor cu suport din aluminiu);
-presiunea maxima de lucru este pentru modelele KM 50-80-100 de 6 bar, iar pentru
modelele KM 150, 500 este de 8 bar;
-motor electric cu 2 poli proiectat pentru functionare continua;
-stator din otel laminat cu pierderi minime;
-clasa de izolare F;
-grad de protectie IP 44;
-motoarele pompelor de hidrofor monofazate sunt dotate cu protectie termica;
-la motoarele trifazice utilizatorul va monta obligatoriu protectie termica externa .ERERE
Caracteristici pompa apa 2 :

Alimentare electrica: 380 V/50 Hz;
Putere electrica pompa apa: 4 kW
Putere electrica absorbita pompa apa : 5,5 kW;

Presiune maxima de lucru: 8 bar;
Temperatura maxima de lucru pompa apa: 50 grd C;
Debit min/inaltime de pompare max pompa apa : 0 mc/h/56,5 mCA;
Debit max/Inaltime de pompare min pompa apa : 21 mc/h/42,5 mCA;
Racorduri aspiratie/refulare pompa apa : 2"/11/4";
Dimensiuni pompa apa L/l/H: 425x240x323 mm;
Greutate: 39,8 kg;
Productie: Italia
Pompa apa cu un singur rotor, pentru pompare apa potabila sau lichidelor care nu
sunt agresive din punct de vedere mecanic sau chimic pentru pompa apa.
LISTA
Dotari
- Banci
Buc.
20
- cosuri pentru gunoi
Buc.
20
- panou publicitar
Buc.
- W.C. ecologic
Buc.
- Mobilier de joaca
Tobogan mare
Buc.
12 din care :
2 buc.
Tobogan mic
Leagan dublu
Turn joaca
Hinta
Platforma rotunda mobila
Casuta pitici
2 buc.
2 buc.
1 buc.
2 buc.
2 buc.
1 buc.
- Felinare rustice
Buc.
- Lampi fotovoltaice
Buc.
15
- Foisor rustic
Buc.
- Aspersoare
Buc.
50
Nota : Dotarile de mai sus vor fi procurate de la furnizori autorizati.
MASURATORI PARTIALE
- amenajare teren de joaca
1. Amenajare platforma 40 m. x 20 m. = 800 mp.

2. Bazin de nisip 4 m. x 6 m.
= 24 mp.
3. Delimitare bazin
= 20 ml.
4. Terasamente :
- Sapatura
= 12 mc.
- Umplutura
= 12 mc.
Intocmit : ing. Iliescu V.
Executarea Aleilor
Specificatii:
-
Aleile vor fi realizate din pavaj vibropresat cu dimensiunea 16X20X6cm, de

culoare gri.
Bordurile care se vor utiliza vor fi de dimensiunea 100X15X5cm, de culoare gri.
Reprezentare grafica:
A)_Etapele_de_montaj:
- Pentru montarea pavajului este necesara stabilirea exacta a configuratiei terenului ce
urmeaza sa fie amenajat, figurandu-se pe o schita zonele ce trebuie pavate. Apoi, in
functie de tipul amplasamentului (gradina, alee, trotuar, carosabil, platforma de
depozitare) si de modelele ce urmeaza sa fie realizate, se stabilesc tipul, grosimea,
culorile si necesarul de elemente de pavaj,borduri si jgeaburi.
- Se delimiteaza suprafata de pavat cu tarusi de lemn si sfoara

- Decopertarea si pregatirea solului.
- Se inlatura de pe zona ce urmeaza a fi pavata un strat de pamant de la
suprafata de grosimea 250 mm.
- Daca suprafata e plata, pentru drenare, se va crea o usoara panta in timpul excavarii.
Adancimea de excavare s-a calculat astfel: grosimea pavajului (60mm), + 40mm patul
de pavaj + 150mm stratul de baza.
- Se vor inlatura toate radacinile si buruienile. Golurile se umplu cu pietris si se
compacteaza.
- Pentru imbunatatirea capacitatii portante a solului si prevenirea patrunderii stratului
de pietris in sol se pot utiliza folii intre sol si stratul de baza.
B)_Stratul_de_baza
- Pe suprafata decopertata se aseaza stratul de baza (pietris) cu grosimea de 150 mm.
- Stratul de baza flexibil din pietris se recomanda pentru elemente de pavaj montate in
general pe portiuni nesolicitate in mod constant si continuu la sarcini foarte mari.
Pietrisul se distribuie pe terasament in mod egal si se niveleaza. Suprafata pavata
trebuie sa aiba o panta pentru scurgere de 1% (1 cm diferenta de nivel pe metru).
Aceasta panta se realizeaza cu ajutorul a doua tevi care se introduc in stratul de
pietris, masurandu-se exact diferenta de nivel sau prin pontare cu stalpi din balast.
Tevile sunt suport pentru rigla de nivelare. Se compacteaza pietrisul, in straturi
succesive, folosind un vibrator cu placa (130-500 kg in serviciu) in functie de grosimea
stratului ce trebuie compactat.
C)_Montaj_pavele
Peste pietrisul compactat se aseaza un strat de nisip uscat (sort 04 mm) cu grosimea
de 40 mm numit pat de pavaj. Se vibreaza nisipul apoi se mai imprastie nisip de
pierdere si se niveleaza. Stratul de nisip trebuie sa fie perfect neted, fara urme. Nu
trebuie pasit pe suprafata de nisip gata pregatita. Pentru calculul definitiv al inaltimii
pavajului este bine sa se stie ca, in final, prin vibrarea pavajului montat pe nisip,
inaltimea sa va scadea cu 20 mm.
Taierea pavelelor pentru realizarea unor dimensiuni mai mici se va face cu o
masina_corespunzatoare_de_taiat.
D) Montarea elementelor de pavaj
Montarea elementelor de pavaj pe stratul de nisip se face prin simpla asezare a
acestora la configuratia dorita. Intre elementele de pavaj ramane un rost de 2-3 mm.
Aducerea la nivel se face cu ajutorul unui ciocan de lemn sau de cauciuc, cu batai
usoare inspre colturile elementului.
E) Umplerea rosturilor
Dupa terminarea asezarii elementelor de pavaj pe stratul de nisip, in rosturi se va

presara nisip fin (granule de maxim 2 mm), dupa care se va matura bine suprafata
pavata.
Pavajul trebuie protejat de trafic pietonal cel putin 48 de ore.
F)Compactarea
Prin compactare se intelege actiunea de tasare a pavelelor pe patul de poza.
Inainte de a efectua compactarea trebuie sa ne asiguram ca suprafata pavajului si
placa vibratorului sunt bine curatate si uscate. Aceasta operatie se va efectua, dupa
terminarea pozarii pavelelor, prin utilizarea vibratoarelor cu placa sau a rulourilor
compresoare mecanice, statice sau dinamice.
Intensitatea fortei de vibrare si greutatea rulourilor compresoare mecanice trebuie sa
fie proportionale cu grosimea si cu forma pavelelor, cu caracteristicile stratulu de poza
precum si cu cele ale infrastructurii. In cazul montajului pe strat de nisip se va folosi
vibratorul cu placa (100-160 kg in serviciu) pentru compactarea finala a suprafetei
pavate.Daca mai este necesar, se vor reumple rosturile si se va matura din nou
suprafata.Fixarea si vibrarea pavajului se face pe timp uscat.Se foloseste numai nisip
uscat.
G) Bordura
Pentru punerea n opera a bordurilor se urmaresc deasemenea cteva etape
Importante, dupa cum urmeaza:
- Trasarea_fundatiei:
Atunci cand pavajul se monteaza pe strat de baza din pietris se traseaza santul pentru
fundatia bordurilor dupa asezarea si compactarea pietrisului.
- Realizarea_fundatiei:
Pentru pavajul montat pe strat flexibil din pietris se realizeaza o sapatura de
fundatie_continua_cu_adancimea_de_40_mm.
- Montarea_si_alinierea_bordurilor:
Pe fundatia de beton ntarit se toarna un strat de mortar de 20 mm pe care se
aseaza bordurile.
Bordurile sunt asezate la nivel si aliniate cu ajutorul unui ciocan de cauciuc.
- Incastrarea_bordurilor:
Se toarna betonul de ncastrare pe fundatia de beton a bordurii. Se compacteaza si
netezeste betonul cu mistria, asigurndu-se ca cel putin o parte din naltimea
bordurii_este_ncastrata_in_beton.
- Rosturi_intre_borduri:
Bordurile se pot monta cu rosturi de 8-10 mm umplute cu mortar. Rosturile trebuie
completate in intregime si bine compactate. Montajul se poate realiza si cu rosturi
neumplute de 2-3 mm pentru o mai buna drenare a apelor pluviale , atunci cand se
monteaza bordura pentru gradina.
Borduri
Bordurile vor fi realizate din beton conform prevederilor din STAS nr.1139-87 a caror
dimensiuni trebuie sa corespunda datelor din tabelul 1.
Tabelul 1
Tipul Marimea Latimea Inaltimea Lungimea
Observatii
6+2
4+5
1+5
A
A2
200
300
1000; 330
utilizat la trotuare
B
B3
100
170
750; 500
utilizare la drenarile spatiilor
verzi incadramente laterale,
etc.
I
P
I
P
300
600
300
300
600
400
utilizate la intrari
Carosabile
Caracteristicile mecanice pe care trebuie sa le indeplineasca bordurile sunt aratate in

tabelul 2
Tabelul 2
Caracteristici mecanice
Conditii de admisibilitate
Rezistenta la rupere medie la incovoiere pentru
40
tipurile A si B Kgf/cmp
Retistenta la rupere la incovoiere a unei singure
30
epruvete de proba pentru lungimile de 1000, 750 si
500mm Kff/cmp
Rezistenta la uzura, mm max.
1,3
Rezistenta la inghet-dezghet
la 20 cicluri inghet
dezghet fara sa apara
fisuri sau stirbituri
Defectele admisibile pentru borduri sunt cele indicate in tabelul 3
Tabelul 3
Denumirea defectului
Sageata fetelor vazute, % max.
Deformari pe fetele vazute mai
mari de 2mm
Devieri de la unghiul de 90, % max.
Crapaturi
Conditii de admisibilitate
3
Nu se admit
Nu se admit la muchiile rotnjite, la lelelalte
se admit la 25% din proba cu lungime de
max.3mm si adancime de max.2mm.
Nu se admit.
LISTA CANTITATILOR DE MATERIALE

Instalatii hidraulice la fantana arteziana.
- Teava din polietilena PE 110 mm

- Teava din polietilena PE 75 mm
- Teava din polietilena PE
40 mm
- Teava din polietilena PE
32 mm
- Racord polietilena
110 x 4
75 x 2
40 x 1
32 x 1
- Cot polietilena
110mm la 90grade
ml 5
ml 5
ml 5
ml 5
buc.2
buc.1
buc.2
buc.1
buc.1
- Cot polietilena
75 mm la 90grade
- Cot polietilena
40 mm la 90grade
- Cot polietilena
32 mm la 90grade
- Teava otel 1
- Tava otel 1
- Robinet cu bila
- Colier de fixare D- 1
- Teava de otel D 1
- Teava de otel D 2
- Teava de otel D 4
- Robinet cu bila D 2
- Duze D 1
- Robinet de golire D- 4
buc.1
buc.1
buc.2
ml 26
ml 15
buc.4
buc.20
ml 6
ml 5
ml5
buc.1
buc.1
buc.1
buc.1
buc.48
buc.1
MASURATORI PARTIALE
- lucrari de reabilitare a vegetatiei -
1. Spatii verzi : 18.600,00 mp.

2. Terasamente :
Sapatura
Umplutura
3. Taiere arbori :
930 mc.
1.860 mc.
15 buc.
Intocmit : ing. Iliescu V.
W.C. Ecologic
Cabina WC K2727
Modulele sunt confectionate din fibra de sticla suprapusa in mai multe straturi,
avand peretii triplii (intre cei doi pereti din fibra de sticla se afla un strat de
poliuretan), ceea ce asigura o foarte buna protectie fonica si termica.
Instalatia electrica este completa si include:
Intrerupator, prize cu capac, lampi; se asigura astfel un consum de 16A la 220V c.a.
WC-urile sunt dotate cu grup sanitar care cuprinde:
vas WC, chiuveta, oglinda, suport pentru sapun, aerisire, gresie. Modulele au
rezistenta mare la variatia temperaturii mediului ambiant (-40grade C....+70grade C) si
coeficient scazut de deformare.
Nu sunt afectate de mediile corozive, sunt usor de intretinut, se spala usor cu
detergent, sunt igenice.
Pentru o stabilitate sporita se pot fixa pe un postament din beton de 10 cm,fiind
usor de montat si demontat in vederea transportarii la un alt amplasamnent. Se
asigura garantie de 5 ani acestor produse in conditiile excluderii eventualelor loviri,
spargeri, distrugeri intentionate. Modulele sunt disponibile intr-o gama larga de culori
.
COMPONENTA
- Pereti exteriori montati pe interior
(prevazuti cu grile de aerisire inglobate)
- Rama usa
- Usa cu pereti dubli (inchidere din interior cu avertizare
exterioara LIBER - OCUPAT)
- Acoperis semitransparent
- Rama baza
- Podea
- Vas WC din portelan
- Capac vas WC
- Rezervor apa
- Chiuveta
- Baterie de apa
- Racord alimentare apa
- Racord golire apa
- Suport hartie igienica
- Elemente de montaj (suruburi, piulite, saibe )
Dimensiuni de gabarit: 1,12m x 1,12m x 2,15m
Greutate: 75 kg
Toaletele sunt executate in totalitate din poliesteri armati cu fibra de sticla

( PAFS)
Ele vor fi amplasate pe o platforma de ballast de 20 cm. grosime.
Plantari de material dendrofloricol
Arborii i arbutii se vor cumpra la balot sau n recipiente de plastic, n nici un

caz cu rdcinile nude.
Se vor achiziiona arbori cu nlimea cuprins ntre 1,5 2,5 m, cu tulpina
dreapt, nedeteriorat, cu sistemul radicular bine dezvoltat i balotul de pmnt
ntreg, compact, nvelit n pnz de sac sau n container de plastic. Iar arbustii ce
urmeaza a fi cumparati sa aiba diametrul tufei cuprinse intre 30 - 60 cm.
Coniferele taratoare vor avea diametrul cuprins intre 30 60cm, iar cele care au
trunchi intre 150-200 cm.
Aceasta lucrare cuprinde urmatoarele etape:
Transportul in intereiorul zonei de lucru pana la locul de plantarea
Asezarea balotului in groapa
Scoaterea ambalajului
Astuparea cu pamant a gropilor de plantare
Baterea pamantului
Executarea farfuriilor sau musuroaielor cu primul udat
Confectionarea si baterea tarusilor de ancorare
Plante floricole
Cuprinde :
Transportul ghivecelor sau cutiilor cu flori in interiorul zonei de lucru
Scoaterea rasadurilor din ghivece sau cutii, repartizarea lor
Saparea gropilor pentru plantare
Plantarea, udarea si acoperirea cu pamant
Gard viu 2.000 mL
Puietii achizitionati trebuie sa fie cu frunzis persistent, cu sistemul radicular
bine dezvoltat i cu balotul de pmnt ntreg, compact, nvelit n pnz de sac sau n
container de plastic. Dimensiunea puietului cuprinsa intre 10-30 cm diametru.
Cuprinde urmatoarele etape:
Executarea santului pentru plantat
Transportul puietilor la locul de plantare si repartizarea lor pe lungimea

santului
Fasonatul
Plantatul puietilor si primul udat
Semanat gazon
Tipul de gazon ales trebui sa fie rezistent la calcare si cu un ritm de crestere
mediu.
Suprafata ce urmeaza a fii gazonata este de 7000 mp si necesita urmatoarele
etape:
Dozarea si uniformizarea componentelor dinn semintele de plante graminee
Transportul in interiorul zonei de lucru
Semanarea
Ingroparul cu grebla de gradina
Tasarea solului semanat cu tavalugul
Nu cuprinde:
Pregatirea suprafetelor de semanat si udatul
Udat dupa semanat

Cuprinde:
Intinderea furtunului si prinderea la gura de apa
Udarea si manevrarea furtunului in timpul udarii
Stangerea furtunului
Materialul saditor achizitionat este menionat n lista de plante, avnd
aspectul i starea de sntate corespunztoare, precum i dimensiunile indicate n

proiect.
Arbori
- rasinosi :
1. Chamaecyparis lawsoniana cult. Rhosentalii = 4 buc.
2. Picea pungens var. Argentea
= 3 buc.
3. Pinus nigra
= 8 buc.
4. Thuja plicata
= 2 buc.
5. Juniperus virginiana glauca
= 2 buc.
6. Taxus bacatta
= 4 buc.
7. Thuja occidentalis Aurea Smaragd
= 5 buc.
8. Abies concolor
= 1 buc.
9. Cedrus Atlantica
= 2 buc.
10. Abies alba
= 2 buc.
11. Larix decidua
= 1 buc.
- foiosi :
12. Querqus robur
13. Querqus rubra
= 7 buc.
= 2 buc.
14. Aesculus hippocastanum

= 5 buc.
15. Populus alba
= 1 buc.
16. Carpinus bethulus
= 3 buc.
17. Fraxinus excelsior aurea
= 4 buc.
18. Acer platanoides ( Crimson King )
= 4 buc.
19. Tillia tomentosa
= 3 buc.
20. Robinia Pseudaca
= 4 buc.
21. Malus floribunda
= 1 buc.
22. Bethula pendula
= 32 buc.
23. Fagus szilvatica
= 3 buc.
24. Salix babylonica
= 9 buc.
25. Platanus occidentalis
= 1 buc.
26. Prunus serrulata
= 1 buc.
27. Ginko biloba
= 1 buc.
28. Tillia argentea
= 1 buc.
29. Rhus typhina
= 3 buc.
30. Robinia pseudacacia
= 8 buc.
--------------------------------------------------------------------------------------Total arbori
= 127 buc.
- Arbusti foiosi :
31. Philadelphus coronarius
32. Sophora japonica
33. Cotoneaster horizontalis
34. Koelroiteria paniculata
35. Hibiscus syriacus
36. Hidrangea arborescenses
37. Berberis vulgaris atropuperperea
38. Deutzia gracillis
39. Forsythia suspensa
40. Berberis julianae
41. Virburnum opulus
42. Chenomomelles japonica
43. Syringa vulgaris
44. Magnolia
45. Buddelia davidii
46. Coryllus avellana
47. Acer palmatum
- Arbusti rasinosi :
48. Juniperus horizontalis
49. Buxus sempervirens
50. Ilex aquifollium
51. Lonicera pileata
52. Aucuba japonica
53. Mahonia aquifollium
54. Pyracantha coccinea
55. Hedera helix bicolor
Total arbusti
= 103 buc.
= 1 buc.
= 2 buc.
= 4 buc.
= 1 buc.
= 1 buc.
= 1 buc.
= 1 buc.
= 2 buc.
= 1 buc.
= 1 buc.
= 1 buc.
= 1 buc.
= 1 buc.
= 1 buc.
= 1 buc.
= 1 buc.
= 2 buc.
= 2 buc.
= 9 buc.
= 3 buc.
= 1 buc.
= 1 buc.
= 1 buc.
= 3 buc.
= 60 buc.
Trandafiri
56. Floribunda, Foc de tabara
57. Polyantha, Finale
58. Hibr. Thea, Red queen
59. Norita
-------------------------------------------------------------------------------------------------------Total
= 190 buc.
Plante floricole anuale
Salvia splendens
Tagetes patula
Zinnia elegans
Total flori
= 120 buc.
= 120 buc.
= 120 buc.
= 450 buc.
60. Gazon .... 280 Kg.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------

COVASNA
J14/437/1995; C.U.I. 8002082
Tel./Fax.0267/899.998 ; Mobil : 0752/392.627;
FISA TEHNICA
Obiectiv : PARC SI ALINIAMENTE PLANTATE - com. Valea Crisului
Alei pietruite 900 ml. x 2,0 m.= 1.800 mp.
Bancute odihna -20 Buc.
Scena acoperita 6 x 8 = 48 mp. 1 buc.
Imprejmuiri gard buxus 2.000 ml.
Felinare rustice fotovoltaice 9 buc.
Cosuri de gunoi selective 20 buc.
Fantana arteziana 9 mp.
Aspersoare 50 buc.
STUDIU GEOTEHNIC
in amplasamentul Sat Valea Crisului
com. Valea Crisului Jud. Covasna
3. Consideratii generale
3.1
Prezentul studiu geotehnic intocmit la comanda beneficiarului Consiliul Local
Valea Crisului ctr. 12/Februarie 2011 are drept obiectiv stabilirea conditiilor
geologice tehnice necesare proiectarii unui imobil de locuit.
Terenul este localizat in partea centraala a localitatii. Din punct de vedere
morfologic, zona studiata este amplasata in vecinatatea limitei dintre zona colinara si
piemontul Brasov.
Terenul are o declivitate de 4,10 %, fara urme de alunecari, prabusiri sau surpari.
3.2
Din punct de vedere seismic, conform Normativului P 100-92, terenul este situat
in zona seismica de calcul D, caracterizata prin coeficientul Ks = 0,16 si perioada de
colt Tc = 1,0 sec.
3.3
Conform STAS 6054-76 adancimea de inghet a solului in zona este de 100 -110
cm.
4. Categoria geotehnica (cf. Indicativ NP 074/2002)
Pentru stabilirea categoriei geotehnice au fost luate in consideratie: conditiile de
teren, conditiile hidrologice apa subterana -,clasificarea constructiei dupa categoria
de importanta, vecinatatile si zona seismica de calcul.
Din coroborarea acestor elemente rezulta ca terenul se incadreaza in categoria:
Descriere
Punctaj
Conditii de teren
Terenuri bune
2p
Conditii hidro
Fara epuismente
1p
Categoia de importanta
Normala
3p
Vecinatati
Fara vecini
1p
Zona
seismica
calcul D
Risc geotehnic
de Redus
1p
8p
Fata de cele prezente mai sus s-a stabilit programul de investigatii geotehnice,
constand din:
patru foraje executate cu foreza manuala pentru recunoasterea stratificatiei si
recoltarea probelor de teren;
analize de laborator.
5. Consideratii geotehnice
5.1
Pentru stabilira exacta a stratificatiei terenului si a caracteristicilor fizicomecanice ale pamanturilor intalnite, au fost executate patru foraje manuale cu
diametrul de 4 cu adancimea de 5m, numerotate F1 F4. Pozitia acestora este figurta
de planul de situtie anexat, (plansa 1).
Din aceste foraje au fost recoltate probe tulburate ce au fost analizate in
laboratorul geotehnic.
Stratificatia exacta este redata in profilele geologice anexate studiului, (plansele

2, 3, 4, 5).
5.2
Din examinarea profilului geologic, corelat cu forajele executatea anterior in
zona si observatiile directe efectuate in teren, rezulta urmtoarea situtie geologictehnica:
5.2.1
Stratul de sol vegetal are o grosime cuprinsa intree 0,20 0,30 m.
5.2.2
Urmeaza, pana la adancimea de 5 m, un complex de pamanturi coezive
reprezentate litologic prin trei orizonturi principale distincte:
I: 0,20; 0,30 1,10; 1,30 m: Argile grase, cenusii negricioase plastic vartoase -> tari cu
rare concretiuni calcaroase.
II: 1,10; 1,30 3,20; 3,50 m: Argilele cafenii, cafenii galbui , plastic vartoase cu oxizi de
fier si mangan cu rare concretiuni calcaroase si elemente de pietris mic.
III: 3,20; 3,50 m 5, 00 m: Nisip argilos cafeniu brun plastic vartos.
5.2.3
Pentru acest complex2 de pamanturi coezive, incercarile de laborator au pus
evidenta pentru principalele caracteristici geotehnice urmatorele valori:
indice de plasticitate...................................................Ip= 17,9 55,5
umiditate naturala.......................... ..........................w= 17,1 20,7%
indice consistenta.......................................................Ic= 0,79 0,95
greutate volumica.......................................................
kN/mc
porozitate....................................................................n= 32,0 40,0%
indicele porilor.............................................................e= 0,60 0,72
6. Recomandari.
Fata de situatia geologica-tehnica si hidrogeologica din amplasament si tinand
seama de caracteristicile constructii ce se proiectaza, sunt indicate urmatoarele:
6.1
Fundamentarea constructiei se va face direct, la adancimea impusa functional,
in complexul de pamanturi coezive, sub adancimea de 1,00 m.
6.2
Pentru dimensionarea fundatiilor in calcule se va lua in considerare conform
STAS 3300-2-85 o presiune conventionala de baza:
pconv.baza = 3,0 daN/cm2
care corespunde pentru fundatii avand latimea de B = 1,0 m si adancimea de
fundare fata de trenul sistematizat Df = 2,0 m. Pntru alte latimi ale talpii sau adancimi
de fundare, presiunea conventionala de calcul se va stabili conform pct.B2 din anexa
B a STAS 3300 - 2 85.
6.3 Data fiind natura terenului de fundare se apreciaza ca tasarile totale probabile
vor fi de ordinul a 8 10 cm din cre o parte se vor consuma in timpul realizarii
constructiei.
6.4 Sapaturile pentru realizara fundatiilor se pot executa deschis fie manual fie
mecanizat, adoptandu-se pentru talazurile provizorii pante de 1:0,3 pentru
adancimi pana la 2,0 m. Umplerea sapaturilor din constructii se va face cu
pamnt local din excavarea dispus in strate subtiri, de maxim 0,20 m, bine
compactat.
6.5 Ultimii 0,30 m pana la cota de fundare din proiect se vor sapa imediat inatintea
turnarii betonului in fundatii, pentru evitarea inoroirii terenului de fundarea in
cazul unor eventuale precipitatii.
6.6 Pentru a se evita efectul negativ al infiltrarii apelor de precipitatie, constructia
va fi prevazuta perimetral cu trotuar late de minim 1,0 m, etanse cu constructia
si se va realiza o sistematizare p verticala a terenului a se evita stagnarea
apelor in jurul constructiei.
2
6.7 Conform Normelor Ts, in vigoare privind greutatea la sapare, pamanturile din
zona se incadreaza in categoria teren tare pentru sapatura manuala si II,II
pentru sapatura mecanizata, avand un coericient de infoiere de 27 32 %.
Pentru definitivarea proiectului in cazul unor nelamuriri fara de prezentul studiu
sau pentru detalii, va fi solicitat intocmirea studiului.
De asemeni, acesta va fi chemat la turnarea fundatiilor pentru examinarea
trenului si a semna procesul verbal de lucrari ascunse.

Piese Scrise Parc Si Aliniamente Plantate - Valea Crisului

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Piese Scrise Parc Si Aliniamente Plantate - Valea Crisului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. DINU PROIECT S.R.L.

1. Denumirea obiectivului de investiii :

BORDEROU - PIESE SCRISE

BORDEROU - PIESE DESENATE

S.C. DINU PROIECT S.R.L.

1. Lista i semnturile proiectanilor

Sef Proiect : ing. Iliescu Vasile Elemer

Rezistenta : ing. Iliescu Vasile Elemer

Instalatii : ing. Vacarus Ionut

Desen : Iliescu Vasile Elemer

Arhitectura : arh. Riti Oliver

S.C. DINU PROIECT S.R.L.

2.1 Denumirea obiectivului de investiii :

S.C. DINU PROIECT S.R.L.

2.1 DATE GENERALE

Suprafetele in discutie apartin Consiliului Local Valea Crisului au o suprafata totala

S.C. DINU PROIECT S.R.L.

S.C. DINU PROIECT S.R.L.

ZONAREA CLIMATICA : Covasna zona a IV-a

S.C. DINU PROIECT S.R.L.

praf argilos nisipos galbui plastic 150

pietris marunt cu nisip

pietris marunt cu nisip

pietris marunt cu nisip

5. Succesiunea litologica interceptata prezinta propietati caracteristice

Pentru stabilirea categoriei geotehnice au fost luate in consideratie: conditiile de

Zona seismica de calcul

S.C. DINU PROIECT S.R.L.

Lampi fotovoltaice 15 buc.

Soluii constructive i de finisaj

S.C. DINU PROIECT S.R.L. S.C. ROMPROIECT S.R.L.

Umplerea bazinului se face de la racordul de apa D- 2 prin deschiderea

S.C. DINU PROIECT S.R.L. S.C. ROMPROIECT S.R.L.

STAS 10101/1-75 Greutati tehnice si incarcari permanente;

Normativului P100-1/2004 localitatea este situata n zona cu a g = 0.20g perioada de

Grad de intensitate seismica pentru o perioada de revenire de 50 de ani:

tip de structura: in cadre din lemn;

clasa de importanta a constructiei:

clasa de ductilitate a structurii:

factorul de comportare q : 3.50 x 1.15

Proiectantul va fi chemat pe santier in conformitate cu programul de control

V.1. Armatura samburi :

2. Coeficienti pentru calcul seismic :

Cr = coeficient seismic global corespunzator modului de vibratie r este :

S.C. DINU PROIECT S.R.L.

S.C. DINU PROIECT S.R.L.

2.Situatia Energetica din zona :

Intrerupatorul se va lega numai pe conducta de faza: inaltimea de montare va fi

- Normativ privind protectia constructiilor impotriva trasnetului I.20/2000.

Dupa montarea dispozitivelor mobile de scurtcircuitare si legarea lor la pamint,

Pentru protectia impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta in prezentul

putin 6.In aceste conditii,acumulatorul va avea o sarcina zilnica ( statistica medie ) de

S.C. DINU PROIECT S.R.L.

* Plantari de material dendrofloricol

43. Syringa vulgaris

Surse de poluanti si protectia factorilor de mediu

Nu se pun probleme de concentratii masive de poluanti ,dat fiind ca acesti

ndeplinirea cerinelor de calitate

Cerina B Siguran n exploatare

Cerina F protecia mpotriva zgomotului : Nu este cazul.

2.5 ANEXE LA MEMORIU

4.3.2. Agregate naturale grele

Tipul de elemente de beton

Fundatii din beton simplu sau slab