DALI - Parti Scrise

MODERNIZARE ȘI DOTARE SCOALA GENERALA, LOC. TAMASA, COM.
CUZAPLAC, JUDEȚUL SĂLAJ
MODERNIZARE ȘI DOTARE ȘCOALA GENERALĂ, LOCALITATEA TĂMAȘA,

COMUNA CUZĂPLAC, JUDEȚUL SĂLAJ
PROIECTANT GENERAL INWAY CONSULTANŢĂ ȘI PROIECTARE SRL

Str. Anatol E. Baconski, nr. 8
J31/237/2014, Cod Unic de Înregistrare 33268701
FAZA DOCUMENTAȚIE DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE

INTERVENȚII
PROIECT NR. 13/2017

1
BENEFICIAR COMUNA CUZAPLAC

MODERNIZARE ȘI DOTARE SCOALA GENERALA, LOC. TAMASA, COM. CUZAPLAC, JUDEȚUL SĂLAJ
PAGINĂ DE CAPĂT
Titlul „MODERNIZARE ȘI DOTARE ȘCOALA GENERALĂ, LOCALITATEA
proiectului TĂMAȘA, COMUNA CUZĂPLAC, JUDEȚUL SĂLAJ”
Beneficiar COMUNA CUZAPLAC

Loc. Tamasa, Jud. Sălaj
Amplasament Loc. Tamasa, nr. 219, Comuna Cuzaplac, Judeţul Sălaj
Proiectant INWAY CONSULTANŢĂ ȘI PROIECTARE SRL

general Mun. Zalău, str. Anatol E. Baconski, nr. 8, cam. 1,
judeţul Sălaj,
J31/237/2014, Cod Unic de Înregistrare 33268701
Proiect nr. 13/2017
Şef proiect arh. NĂDĂȘAN CARMEN
Proiectant arh. NĂDĂȘAN CARMEN

arhitectură
Desenat ing. GIORJOCA MARIUS
Instalații ing. PRODAN VASILE
Parte ec. POP RAREȘ

financiară
2
CUPRINS
(A)PIESE SCRISE 5
1.Informaţii generale privind obiectivul de Investiţii 5

1.1.Denumirea obiectivului de investiţii: 5
1.2.Ordonator principal de credite/investitor 5
1.3.Ordonator de credite (secundar/terţiar) 5
1.4.Beneficiarul investiţiei 5
1.5.Elaboratorul documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţie 5
2.Situaţia existentă şi necesitatea realizării lucrărilor de Intervenţii 5

2.1.Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaţie, acorduri relevante, structuri instituţionale şi
financiare 5
2.2.Analiza situaţiei existente şi identificarea necesităţilor şi a deficienţelor 5
2.3.Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiţiei publice 6
3.Descrierea construcţiei existente 8

3.1.Particularităţi ale amplasamentului: 9
3.2.Regimul juridic: 10
3.3.Caracteristici tehnice şi parametri specifici: 10
3.4.Analiza stării construcţiei, pe baza concluziilor expertizei tehnice şi/sau ale auditului energetic,
precum şi ale studiului arhitecturalo-istoric în cazul imobilelor care beneficiază de regimul de
protecţie de monument istoric şi al imobilelor aflate în zonele de protecţie ale monumentelor istorice
sau în zone construite protejate. 11
3.5.Starea tehnică, inclusiv sistemul structural şi analiza diagnostic, din punctul de vedere al asigurării
cerinţelor fundamentale aplicabile, potrivit legii. 12
3.6.Actul doveditor al forţei majore, după caz. 13
4.Concluziile expertizei tehnice şi, după caz, ale auditului energetic, concluziile studiilor de
diagnosticare2): 14
5.Identificarea scenariilor/opţiunilor tehnico-economice (minimum două) şi analiza detaliată a

acestora 15
5.1.Soluţia tehnică, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic, funcţional-arhitectural şi
economic, cuprinzând: 15
5.2.Necesarul de utilităţi rezultate, inclusiv estimări privind depăşirea consumurilor iniţiale de utilităţi
şi modul de asigurare a consumurilor suplimentare 20
5.3.Durata de realizare şi etapele principale corelate cu datele prevăzute în graficul orientativ de
realizare a investiţiei, detaliat pe etape principale 21
5.4.Costurile estimative ale investiţiei: 21
5.5.Sustenabilitatea realizării investiţiei: 21
5.6.Analiza financiară şi economică aferentă realizării lucrărilor de intervenţie: 21
a)prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referinţă şi prezentarea 21
6.Scenariul/Opţiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă) 37

6.1.Comparaţia scenariilor/opţiunilor propus(e), din punct de vedere tehnic, economic, financiar, al
sustenabilităţii şi riscurilor 37
6.2.Selectarea şi justificarea scenariului/opţiunii optim(e), recomandat(e) 37
6.3.Principalii indicatori tehnico-economici aferenţi investiţiei: 38
6.4.Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice funcţiunii
preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiei,
conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice 39
3
6.5.Nominalizarea surselor de finanţare a investiţiei publice, ca urmare a analizei financiare şi

economice 39
7.Urbanism, acorduri şi avize conforme 39

7.1.Certificatul de urbanism emis în vederea obţinerii autorizaţiei de construire 40
7.2.Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară 40
7.3.Extras de carte funciară, cu excepţia cazurilor speciale, expres prevăzute de lege 40
7.4.Avize privind asigurarea utilităţilor, în cazul suplimentării capacităţii existente 40
7.5.Actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului, măsuri de diminuare a
impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor acordului de mediu, de
principiu, în documentaţia tehnico-economică 40
7.6.Avize, acorduri şi studii specifice, după caz, care pot condiţiona soluţiile tehnice, precum: 40
(B)PIESE DESENATE 41
4
(A)PIESE SCRISE
1.Informaţii generale privind obiectivul de Investiţii
1.1. Denumirea obiectivului de investiţii:
MODERNIZARE ȘI DOTARE ȘCOALA GENERALĂ, LOCALITATEA TĂMAȘA, COMUNA
CUZĂPLAC, JUDEȚUL SĂLAJ
1.2. Ordonator principal de credite/investitor
COMUNA CUZĂPLAC
Loc. Cuzăplac, nr. 33, Jud. Sălaj
Cod Fiscal 4637600
1.3. Ordonator de credite (secundar/terţiar)
NU ESTE CAZUL.
1.4. Beneficiarul investiţiei
COMUNA CUZĂPLAC
Loc. Cuzăplac, nr. 33, Jud. Sălaj.
Cod Fiscal 4637600
1.5. Elaboratorul documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţie
INWAY CONSULTANŢĂ ȘI PROIECTARE SRL
Sediul social: Mun. Zalău, str. Anatol E. Baconski, nr. 8, cam. 1, judeţul Sălaj, Înregistrată
la Oficiul Registrului Comerţului sub numărul J31/237/2014, Cod Unic de Înregistrare
33268701, cont Cont RO10TREZ5615069XXX007827 deschis la Trezoreria Municipiului
Zalău, reprezentată legal prin POP Rareş, cu funcţia de Administrator, C.I. seria SX nr.
283517, eliberată de SPCLEP Zalău la 24.01.2012, CNP 1850330314001
2.Situaţia existentă şi necesitatea realizării lucrărilor de Intervenţii
2.1. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaţie, acorduri relevante,
structuri instituţionale şi financiare
Comuna Cuzăplac este situată în Regiunea de Nord Vest (Transilvania de Nord), între
paralela 46°96´ N longitudine nordică și meridianul 23°18´ E latitudine estică.
Regiunea de Nord-Vest (Transilvania de Nord) a fost creată în baza legii 151/1998
(modificată prin legea 315/2004) prin asocierea voluntară a administrațiilor publice
locale, dar nefiind momentan o unitate administrativ-teritoriala și neavând personalitate
juridică.
Regiunea de Nord-Vest (Transilvania de Nord) este una din cele 8 regiuni de dezvoltare
din România și include 6 județe: Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare și
Sălaj. Suprafața regiunii este de 34.159 kmp, reprezentând 14,32 % din suprafața țării,
5
cu o populație totală de 2.744.914 locuitori. Regiunea cuprinde 421 unități administrativ-

teritoriale: 6 județe, 42 de orașe din care 15 municipii, 398 comune și 1.823 de sate1.
Regiunea dispune de o poziție geografică strategică, având granițe cu Ungaria și Ucraina
cât și cu regiunile de dezvoltare Centru, Vest și Nord-Est din România.
Regiunea este una dintre cele mai pitorești din România, începând de la Munții Apuseni
care au un farmec aparte până la patrimoniul cultural-popular deosebit din zonele
etnografice unice în această parte a Europei.
Transilvania de Nord este o regiune cosmopolită, unde alături de români trăiesc peste
jumătate (52,8%) din numărul total al locuitorilor de etnie maghiară din România, ceea
ce a dus la crearea unei identități culturale unice.
Satele cu care se învecinează Cuzăplac sunt așezate după tipografia locului spre cele
patru puncte cardinale:
 Nord: Comuna Sânmihaiu Almașului, Comuna Agrij și Comuna Buciumi,
 Nord – Vest și Vest: Comuna Almașu,
 Sud: Comuna Aghireșu, Comuna Gârbău, Comuna Sânpaul,
 Est și Sud – Est: Comuna Zimbor.
2.2. Analiza situaţiei existente şi identificarea necesităţilor şi a deficienţelor
NECESITATEA, OPORTUNITATEA SI POTENTIALUL ECONOMIC AL INVESTITIEI
Necesitatea investiției
Realizarea investiţiei este necesară prin prisma următoarelor considerente:
➢ Scoala nu dispune de autorizație sanitară de funcționare
Conform normelor legale de autorizare sanitară, școală nu poate fi autorizată din punct
de vedere al sănătății publice. În lipsa unor investiții în vederea îndeplinirii cerințelor
sanitare de funcționare, există posibilitatea ca autoritatea județeană în domeniu –
Direcția de Sănătate Publică – să închida școala.
➢ Starea actuală a clădirii nu este corespunzătoare pentru acest tip de
activitate.
În localitatea Jebucu există o singură școală gimnazială de copii situată într-o clădire
veche din centrul localitaţii, cu spaţii improprii procesului educaţional şcolar.
➢ Numărul mare de copii și elevi care vor beneficia de rezultatele implementării
proiectului
La momentul actual la Școala Jebucu învață un număr de 92 elevi. Prin realizarea
proiectului se vor crea condiții optime pentru desfășurarea procesului educativ școlar.
Oportunitatea promovării investiţiei
1http://www.nord-vest.ro/despre-noiagentia-de-dezvoltare-regionala-nord-vest/regiunea-transilvania-de-nord/prezentare-
regiune.html
6
Realizarea investiţiei este oportună prin prisma următoarelor considerente:

➢ Îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a procesului educativ şcolar
Educaţia şcolară este parte a sistemului de educaţie şi formare initiala şi urmareste
socializarea şi dezvoltarea emotionala, cognitiva şi mentala a copiilor, prin metode şi
activităţi specifice.
Diverse studii efectuate relevă faptul că abordarea problemelor copilului de la o vârsta
fragedă prin intervenţii la nivelul educaţiei şcolare duce la obtinerea de beneficii pe
termen lung în ceea ce priveste performanţa acestuia în şcoala şi ulterior în cariera,
acest tip de educaţie fiind esential pentru dezvoltarea individului din punct de vedere al
abilitatilor de invatare, contribuind la prevenirea parasirii timpurii a scolii, la cresterea
nivelului educaţional şi facilitind invatarea continua de mai tarziu.
Implementarea proiectului va duce la atingerea următoarele puncte cheie:
□ Programe educaţionale şi de recreere variate;
□ Program alimentar şi nutriţional adecvat vârstei, cu preparare în cadrul unităţii.
➢ Asigurarea unui proces educaţional de calitate, prin care fiecărui copil să i se
urmărească evoluţia, să fie testat şi tratat individual
Continutul învăţământului şcolar este organizat pe domenii de activitate (educarea
limbajului, educaţie pentru stiinţă, educaţie pentru societate, educaţie estetica,
educaţie psiho-motrica) pregătitoare pentru ariile curriculare şi pe categorii de activitate
(corespunzatoare obiectivelor de învăţământ).
Programa subliniază faptul că dezvoltarea limbajului este un obiectiv al tuturor
domeniilor şi categoriilor de activitate.
Domeniul şi categoria de educare a limbajului sunt vazute din perspectiva continuităţii
cu şcoala şi a stadialităţii dezvoltării psihice a copilului.
În cadrul domeniului educaţie pentru stiinţa, activitatea matematica are ca obiective
fundamentale constituirea şi dezvoltarea operatiilor intelectuale de baza, sesizarea,
formarea şi rezolvarea problemelor, formarea rationamentului matematic, precum şi
utilizarea cunostintelor matematice în situaţii reale de viaţa. Conţinuturile cunoaşterii
lărgesc experienţa cognitivă a copilului pentru observare, reflexie, experienţa.
Foarte interesant şi absolut necesar este domeniul educaţie pentru societate, care
integrează elemente de cultură moral-civică (pregătitoare pentru educaţia civică din
şcoala şi, în general, din viaţa) şi educaţie practică şi gospodarească (care îl pregăteşte
pe copil pentru viaţa de familie, pentru activitatea casnică, dezvoltându-l, în acelaşi
timp, psiho-motric).
Domeniul educaţie psiho-motrică: incluzând această categorie de activitate complexă –
educaţie fizică, sport, euritmie, educaţie psihosenzorială – se creează cu adevarat cadrul
pentru dezvoltarea psiho-motrică.
Se au în vedere, de asemenea, o serie de activităţi optionale care sa contribuie la
descoperirea şi dezvoltarea disponibilitatilor aptitudinale, precum şi la formarea
intereselor pentru diferite domenii de activitate ale realitatii şi cunoasterii.
7
Finalitatea învăţământului şcolar: asigurarea dezvoltarii normale şi depline a copiilor

şcolari, valorificand potentialul fizic şi psihic al fiecaruia, tinand seama de ritmul propriu
al copilului, de nevoile sale afective şi de activitatea fundamentala specifica varstei –
jocul.
Se au în vedere următoarele:
□ îmbogăţirea capacităţii copilului şcolar de a intra în relaţie cu ceilalti copii şi cu
adultii, de a interactiona cu mediul, de a-l cunoaste şi de a-l stapani prin exercitii,
incercari, experimente;
□ descoperirea de catre fiecare copil a propriei identităţi şi formarea unei imagini de
sine pozitive;
□ sprijinirea copilului şcolar pentru a dobandi cunostinte, capacitati şi aptitudini
necesare activităţii viitoare în şcoala şi în viaţa.
2.3. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiţiei publice
Capitalul uman constituie un factor fundamental al dezvoltării spaţiului rural.
Dezvoltarea şi diversificarea economiei rurale depinde de nivelul educaţiei, al
cunoştinţelor şi calificării. Deşi îmbunătăţirea şi menţinerea unui nivel adecvat al
infrastructurii de bază este un element important, în dezvoltarea socio-economică a
mediului rural, formarea profesională reprezintă “motorul” pentru o bună dezvoltare.
Educaţia şi formarea sunt esenţiale pentru comunităţile rurale, dar în ceea ce priveşte
infrastructura şcolară există discrepanţe evidente. Deşi se poate spune că numărul de
unităţi de pregătire educaţională din mediul rural depăşeşte necesităţile populaţiei,
calitatea educaţie este redusă, pe de o parte din cauza slabei dotări a infrastructurii
educaţionale, iar pe de altă parte, datorită nivelului de pregătire/experienţă al
profesorilor. Cele mai multe dintre unităţile de pregătire educaţională au nevoie de
renovări, mobilier, utilităţi de bază şi material didactic.
Potențialul economic al investiției este dat și de numărul mare de copii din comună şi
perspectivele de creştere demografică ale comunităţii
Perspectivele pe termen mediu şi lung arată o creştere a numărului de copii din
localitate, datorită întoarcerii tinerilor plecaţi la muncă în străinatate, care se
preconizează ca vor reveni în comună şi îşi vor întemeia familii. Necesitatea stringentă a
construirii unui astfel de imobil este dată de numărul de copii existent deja, dar şi de
perspectiva demografică în creştere a ultimei perioade.
8
3.Descrierea construcţiei existente

3.1. Particularităţi ale amplasamentului:
a) descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafaţa terenului,
dimensiuni în plan);
Proiectul va fi implementat în Localitatea Tamasa, nr. 219, Com. Cuzaplac, Judeţul Sălaj.
Terenul în suprafață de 1600,00 mp, aferent lucrărilor propuse, se află situat în
intravilanul localității Tamasa din comuna Cuzaplac, județul Sălaj, conform planului de
încadrare în zonă prezentat în documentație.
b) relaţiile cu zone învecinate, accesuri existente şi/sau căi de acces posibile;
Accesul la teren atât auto cât și pietonal se realizează din drumul județean aflat pe latura
de vest.
Amplasamentul este delimitat de următoarele vecinătăți:
▪ la Nord: persoană fizică Sântămârian Roman
▪ la Est: teren prop. privată
▪ la Vest: drum DJ 108 N
▪ la Sud: teren prop. privată
c) datele seismice şi climatice
Construcţia studiată este amplasată în intravilanul localităţii Tămașa, comuna Cuzăplac,
judeţul Sălaj, zonă încadrată, din punct de vedere climatic şi al seismicităţii pământului,
astfel:
 Conform Codului de proiectare CR 1-1-3/2012, amplasamentul se găseşte în zona de
zăpadă caracterizată de valoarea normată a încărcării din zăpadă pe sol Sk=1,50
kPa, valoare care corespunde unui interval mediu de recurenţă de IMR=50 ani, sau
unei probabilităţi de depăşire într-un an de 2%.
 Conform Codului de proiectare CR 1-1-4/2012, amplasamentul se găseşte în zona de
vânt caracterizată de presiunea dinamică de referinţă mediate pe 10 min. de 0,5
kPa.
 Conform Codului de proiectare antiseismică P100-1/2013 amplasamentul se găseşte
în zona cu acceleraţia seismică a terenului ag=0,10g şi perioada de colţ Tc=0,70s.
Clădirea se încadrează în clasa de importanţă şi de expunere la seism II căreia îi
corespunde factorul de importanţă γIe =1,20.
 În ceea ce priveşte adâncimea de îngheţ, NP 112-2014 prevede pentru această zonă
valoarea de 0,80-0,90 m.
Terenul nu prezintă urme de alunecări, surpări sau alte urme de instabilitate.
d) studii de teren:
(i)studiu geotehnic pentru soluţia de consolidare a infrastructurii conform
reglementărilor tehnice în vigoare
Studiul geotehnic este atașat la prezenta documentație.
(ii)studii de specialitate necesare, precum studii topografice, geologice, de stabilitate
9
ale terenului, hidrologice, hidrogeotehnice, după caz;

Studiul topografic este atașat la prezenta documentație.
e) situaţia utilităţilor tehnico-edilitare existente
Zona studiata dispune de retele publice de utilitati pentru alimentare cu energie
electrica, canalizare menajera si apa potabila. Cladirea analizata va fi prevazuta cu
racorduri noi de energie electrica, canalizare si de apa potabila de la retelele publice din
zona.
f) analiza vulnerabilităţilor cauzate de factori de risc, antropici şi naturali, inclusiv
de schimbări climatice ce pot afecta investiţia;
Nu este cazul
g) informaţii privind posibile interferenţe cu monumente istorice/de arhitectură sau
situri arheologice pe amplasament sau în zona imediat învecinată; existenţa
condiţionărilor specifice în cazul existenţei unor zone protejate.
Nu este cazul
3.2. Regimul juridic:

a) natura proprietăţii sau titlul asupra construcţiei existente, inclusiv servituţi, drept de
preempţiune
lmobilul cladire și teren aferent Școlii din localitatea Tamasa, face parte din domeniul
public al comunei Cuzaplac, conform inventarului domeniului public al acesteia-Anexa
nr. 24 din Monitorul Oficial al Romaniei nr. 966/2002 si HCL nr. 35/2017, la poziția 15^1.
Clădirea și terenul aferent sunt înscrise în cartea funciară, cu nr. cadastral 50708 UAT
CUZAPLAC.
Asupra clădirii sau terenului nu sunt constituite servituți sau drept de preemțiune.
b) destinaţia construcţiei existente:
Scoala Generala Tamasa
c) includerea construcţiei existente în listele monumentelor istorice, situri
arheologice, arii naturale protejate, precum şi zonele de protecţie ale acestora şi în
zone construite protejate, după caz;
NU ESTE CAZUL.
d) informaţii/obligaţii/constrângeri extrase din documentaţiile de urbanism, după
caz.
NU ESTE CAZUL.
3.3. Caracteristici tehnice şi parametri specifici:
a) categoria şi clasa de importanţă;
b) cod în Lista monumentelor istorice, după caz;
NU ESTE CAZUL
c) an/ani/perioade de construire pentru fiecare corp de construcţie
10
Clădirea a fost construită în anul 1960, suprafata construita fiind 305 mp si teren aferent
cu suprafata de 1500 mp.
d) suprafaţa construită
S.C. EXISTENTĂ = 314.82 mp P.O.T. EXISTENT = 20,98 %
S.C. PROPUSĂ = 356.21 mp P.O.T. PROPUS = 23,74 %
e) suprafaţa construită desfăşurată
S.D. EXISTENTĂ = 314.82 mp C.U.T. EXISTENT = 0,21
S.D. PROPUSĂ = 356.21 mp C.U.T. PROPUS = 0,23
*POT=S.construită x100/S.teren% ;
**CUT=S.desfașurată/S.teren
f) valoarea de inventar a construcţiei
Valoarea de inventar a constructiei notificata la data dobandirii constructiei este de
158.000 lei.
g) alţi parametri, în funcţie de specificul şi natura construcţiei existente.
NU ESTE CAZUL.
3.4. Analiza stării construcţiei, pe baza concluziilor expertizei tehnice şi/sau ale
auditului energetic, precum şi ale studiului arhitecturalo-istoric în cazul imobilelor
care beneficiază de regimul de protecţie de monument istoric şi al imobilelor aflate
în zonele de protecţie ale monumentelor istorice sau în zone construite protejate.
Conform temei date se precizează că necesitatea și oportunitatea investiției sunt
condiționate de faptul ca spațiul actual al imobilului analizat, amplasat în Comuna
Cuzaplac, localitatea Tamasa este caracterizat astfel:
Clădirea prezinta numeroase degradări ale elementelor nestructurale produse de lipsa
reparațiilor curente, de infiltrări ale apei meteorice, de lucrări de intervenție
necorespunzătoare.
S-au constatat următoarele degradări:
- degradarea elementelor din lemn ale șarpantei
- degradarea învelitorii
- degradarea sistemului de colectare și îndepărtare a apei meteorice
- degradări ale sapelor, pardoselilor și scărilor
- degradarea tencuielilor exterioare
- degradarea tâmplăriilor
- degradarea tencuielilor și a zugrăvelilor interioare
- degradarea instalațiilor electrice
In prezent Scoala Generala Tamasa se află într-o stare peiorativă deoarece izolațiile
hidrofuge și termice sunt deteriorate sau lipsesc, iar finisajele sunt învechite și realizate
din materiale de calitate inferioara.
11
Școala nu dispune de grupuri sanitare, motiv pentru care școala nu este autorizată sanitar
de către Direcția de Sănătate Publică.
Prin realizarea prezentului proiect, se vor crea condițiile necesare pentru autorizarea
sanitară a unității de învățământ.
Instalatiile electrice existente sunt realizate din materiale si echipamente invechite care
nu mai corespund normelor actuale. Nu este asigurat nivelul optim de iluminare in
incaperi iar protectiile circuitelor sunt realizate cu aparate improvizate care nu asigura
siguranta in exploatare. Starea actuala a instalatiei impune inlocuirea acesteia in
totalitate.
3.5. Starea tehnică, inclusiv sistemul structural şi analiza diagnostic, din punctul de
vedere al asigurării cerinţelor fundamentale aplicabile, potrivit legii.
Descrierea constructiei existente
Cladirea Scolii Generale Tamasa este amplasata in satul Tamasa nr. 219, comuna
Cuzaplac - jud. Salaj. Cladirea este o construqie cu regimul de înaltime parter.
Clădirea expertizată are un regim de înălţime P cu structura de rezistenţă alcătuită din:
 Fundaţii continue sub pereții structurali.
 Pereţi portanţi din zidărie de cărămidă, fără sâmburi și centuri de beton armat.
 Planşeu pe structură din lemn peste parter.
Degradari si avarii ale cladirilor existente
Observaţiile efectuate în teren au pus în evidenţă următoarele:
 Pereţii existenţi nu sunt prevăzuţi cu sâmburi şi centuri de beton armat.
 La elementele de lemn ale planșeului peste parter și ale şarpantei au fost constatate
probleme legate de putrezirea lemnului sau elemente cu secţiune
necorespunzătoare.
 Scările exterioare sunt degradate datorită infiltrațiilor de apă și fenomenului de
îngheț-dezgheț.
 Nu au fost prevăzute trotuare de protecție decât local.
 Zona de lemnărie și grupuri sanitare a fsot executată într-o altă etapă.
Acesta a fost realizată necorespunzător și nu poate funcționa în condiții
de siguranță în exploatare. Demontarea ei integrală este pe deplin justificată.
Structura analizată în ansamblul ei a avut o comportare satisfăcătoare în timp, având
unele probleme datorate infiltraţiilor de apă şi a lipsei intervenţiilor de întreţinere de-a
lungul timpului.
Astfel, din punct de vedere vizual, considerăm că este posibilă realizarealucrărilor
propuse de către proiectant şi beneficiar, cu condiţia respectării tuturor recomandărilor
din expertiza tehnică.
Evaluarea structurala a clarlirii
12
Cladirea existenta are, in plan, forma generala simpla, regulata nesimetrica dar fara
ieșinduri sau intrânduri. Structura este alcatuita din pereti transversali si longitudinali
din zidarie de caramida. Planșeul peste parter este executat din grinzi de lemn.
Deschiderile (dimensiunile incaperilor) delimitate de pereti portanti sunt mici.
Seismicitatea relativ scazuta a amplasamentului (ag= 0,10 g) precum si dimensiunile
generale mici au favorizat o comportare buna a structurii la solicitarile seismice
precedente.
Functiunea cladirii – scoala generala - precum si aspectele referitoare alcatuirea
structural permit incadrarea rigiditatii laterale in categoria ”cladiri cu rigiditate
planșeului in plan orizontal” (conform Normativului P100-3/2008) in categoria fara
rigiditate semnificativa.
Clădirea scolii generle în situația existenta are următoarele funcțiuni pe nivel:
PARTER EXISTENT cota ±0.00 (vezi planșa A.04):

HOL 1 17.25 mp pard. Gresie
HOL 2 6.09 mp pard. gresie
SALA PROFESORI 13,05 mp pard. parchet
SALA CURSURI 1 40.05 mp pard. parchet
MAGAZIE 13.05 mp pard. Parchet
SALA CURSURI 2 40.05 mp pard. Parchet
MAGAZIE 6.37 mp pard. Beton
LEMNARIE 9.20 mp pard. Beton
W.C. 2.38 mp pard. Beton
W.C.F. 4.48 mp pard. Beton
W.C.B. 2.38 mp pard. Beton
S. utilă totală 211.68 mp

INDICII URBANISTICI EXISTENTI:
Anul construirii 1960
Regim de înălțime P
S.TEREN = 1600,00 mp
S.C. EXISTENTĂ = 356.21 mp P.O.T. EXISTENT = 22,26 %
S.D. EXISTENTĂ = 356.21 mp C.U.T. EXISTENT = 0,22
3.6. Actul doveditor al forţei majore, după caz.
NU ESTE CAZUL
13
4.Concluziile expertizei tehnice şi, după caz, ale auditului energetic,

concluziile studiilor de diagnosticare:
a) clasa de risc seismic
Clasa de risc seismic II, care cuprinde construcțiile care sub efectul cutremurului de
proiectare pot suferi degradări structurale majore, dar la care pierderea stabilității este
puțin probabilă.
b) prezentarea a minimum două soluţii de intervenţie
Prin expertiza tehnică nr. 779/2017, expertul tehnic MLPAT ing. PĂCURAR VASILE propune
realizarea investiție prin doua soluții de intervenție:
1. Refacerea planșeului peste parter pe structură din lemn. Acesta va fi bine ancorat
in centurile si grinzile de beton armat executate peste parter.
2. Refacerea planșeului peste parter din beton armat executat in aceeasi etapă cu
centurile si grinzile de beton armat executate peste parter.
Cu privier la compartimentările nou propuse se vor executa in una din variante:
1. Din materiale ușoare de tip gips carton cu izolații pe structură metalică ușoară;
2. Din zidărie de BCA de maxim 15 cm grosime
c) soluţiile tehnice şi măsurile propuse de către expertul tehnic şi, după caz, auditorul
energetic spre a fi dezvoltate în cadrul documentaţiei de avizare a lucrărilor de
intervenţii
Prin expertiza tehnică nr. 779/2017, expertul tehnic MLPAT ing. PĂCURAR VASILE propune
realizarea investiție.
d) recomandarea intervenţiilor necesare pentru asigurarea funcţionării conform
cerinţelor şi conform exigenţelor de calitate.
14
5. Identificarea scenariilor/opţiunilor tehnico-economice (minimum

două) şi analiza detaliată a acestora
5.1. Soluţia tehnică, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic, funcţional-
arhitectural şi economic, cuprinzând:
a) descrierea principalelor lucrări de intervenţie:
Beneficiarul investiției, reprezentat de comuna Cuzaplac își propune prin proiectul de
față, din punct de vedere arhitectural, modernizarea şi dotarea Scolii Generale din
Tamasa, la nivel de finisaje și confort, conform standardelor actuale.
De asemenea, proiectul presupune investiții pentru îndeplinirea cerințelor minime de
autorizare din punct de vedere sanitar, prin amenajarea unor grupuri sanitare. La
momentul actual școala nu dispune de grupuri sanitare.
SOLUȚII CONSTRUCTIVE ȘI DE FINISAJ
Sistemul constructiv
Clădire se înscrie într-un dreptunghi cu dimensiuni maxime 22,30 x 27.15 m. Deschiderile
delimitate de pereții portanți sunt medii dar, in zona sălii de curs, deschiderea este de
9.52 m interax respective 7.25 m interax.
Structura este alcătuită din pereți transversali și longitudinali din zidărie de cărămidă.
Pereții portanți nu sunt prevăzuți cu sâmburi și nici cu centuri din beton armat. Planșeul
peste parter este din grinzi din lemn, scandura, tencuiala.
Se va înlocui planșeu peste parter pe structură din lemn. Acesta va fi bine ancorat in
centurile si grinzile de beton armat executate peste parter.
Se va realiza și izolarea termică la extrados a planșeului peste parter cu saltele din vata
minerala bazaltica de 20 cm grosime tip sau similar având conductivitatea termica
X=0,035 W/mK; Infrastructura este compusă din fundații rigide, continue sub ziduri din
beton armat turnat monolit, adâncimea de fundare situându-se la -1,00m de la cota
terenului.
In zonele unde care prezintă fisuri mici, se va consolida zidăria prin injectare de mortare
pe bază de ciment.
Se va demonta zona de lemnarie si grupuri sanitare. Pe locul se va realiza un spațiu cu
destinația lemnărie, din zidărie. Fundațiile noi se vor realiza la aceeasi cotă cu fundațiile
construcției existente.
Peste parter se va realiza o centura si grinzi din beton care vor lega întreaga structură
(cea existent și extinderea) la acest nivel.
Închiderile exterioare și compartimentările interioare
Închideri exterioare:
Peste suprastructura existenta se va aplica termoizolație din polistiren expandat EPS, de
15 cm grosime pe partea exterioara. Aplicarea acestei soluții reprezintă o lucrare
complexa care presupune: pregătirea suprafeței exterioare a clădirii pentru aplicarea
15
stratului de termoizolație și a tuturor straturilor aferente necesare pentru protecția

mecanica și pentru aplicarea unui nou strat de tencuiala, acolo unde este cazul, inclusiv
refacerea finisajelor anvelopei, protejat cu o masă de șpaclu de minim 5 mm grosime şi
tencuială decorativa structurată de minim 1,5 mm grosime.
Înainte de aplicare termo sistemului fațadele se vor curata și spală iar în zonele în care
exista deficiente la stratul suport, respectiv tencuiala exterioara actuala, aceasta se va
reface.
Tâmplăria exterioară – ferestrele sunt realizate din tâmplărie din lemn cu geam tras si
temopan - PVC.
Tâmplăria interioară – din lemn.
Se propune înlocuirea ferestrelor și ușilor exterioare din lemn, cu ferestre tip termopan,
cu tâmplărie din lemn stratificat, cu armătură metalică, cu fante de circulație naturală
controlată a aerului între exterior şi spațiile ocupate (pentru evitarea producerii
condensului în jurul ferestrelor şi al altor zone cu rezistență scăzută, cu geam
termoizolant tratat la exterior low-e;
Compartimentări interioare:
▪ Compartimentările interioare propuse sunt realizate din zidărie nestructurala de BCA
de 10cm grosime.
Pentru protecția termică minimă pe timp friguros se vor lua în vedere prescripțiile
conform STAS 19071/1-80, care se referă la economia de energie termica, întreaga
constructive va fi placate cu polistiren expandat de minim 150 mm.
Finisajele exterioare
Finisajele exterioare ale construcției vor fi alcătuite din tencuieli minerale decorative
texturate, vopsite în culori beige; vopsitorii de ulei la pazii și streașină (maro);
Finisajele interioare
Finisajele interioare ale construcției (după funcțiuni) cuprind zugrăveli cu vopsele
lavabile la pereți, grinzi și tavane; pardoseli din gresie in Hol, magazie, grupuri sanitare
pardoseli calde tip parchet in Sali; pardoseli din Beton pentru lemnarie. Grupurile
sanitare vor primi de asemenea finisajele uzuale pentru astfel de spații: gresie pentru
pardoseli și faianță pentru pereți. Golurile interioare vor fi închise cu uși din lemn
stratificat, culoarea maro cu deschiderea spre exterior.
Acoperișul și învelitoarea
Se va demonta intreg acoperișul si planseul din lemn peste parter.
Se va înlocui învelitoarea din țiglă ceramică actuala cu grad de uzura avansata, care a
cauzat infiltrații și umiditate în clădire, cu învelitoare din țiglă ceramică;
Reabilitarea totala a sistemului de colectare și îndepărtare a apelor meteorice
(jgheaburi, burlane, drenuri);
Refacerea streșinii înfundate cu una noua din lemn băițuit, fălțuit și vopsit antiseptic și
ignifug;
16
Acoperișul va fi de tip șarpantă din lemn cu învelitoare din țiglă ceramica. Ca mod de
rezolvare a scurgerii apelor s-a optat pentru un acoperiș cu pante egale de 35grade.
Scurgerea apelor de pe acoperiș se va rezolva prin jgheaburi și burlane din tabla zincata;
Alte soluții constructive specifice proiectului.
Realizare trotuar perimetral pentru împiedicarea infiltrării apei meteorice în
infrastructura clădirii.
b) descrierea, după caz, şi a altor categorii de lucrări incluse în soluţia tehnică de
intervenţie propusă, respectiv hidroizolaţii, termoizolaţii, repararea/înlocuirea
instalaţiilor/echipamentelor aferente construcţiei, demontări/montări,
debranşări/branşări, finisaje la interior/exterior, după caz, îmbunătăţirea terenului
de fundare, precum şi lucrări strict necesare pentru asigurarea funcţionalităţii
construcţiei reabilitate
Utilităţi şi branşamente, lucrari propuse
Racordul de alimentare cu energie electrica de la blocul de masura al furnizorului, la
tabloul electric general al cladirii va fi inlocuit. Bransamentul electric de la blocul de
masura la reteaua furnizorului va fi redimensionat prin grija beneficiarului.
Cladirea va fi prevazuta cu sursa de alimentare cu apa proprie, constituita dintr-un put
forat de mica adancime (h=8.00 m), realizat din elemente prefabricate din beton armat.
Putul va fi echipat cu pompa submersibila comandata prin presostat. Alimentarea cu apa
a cladirii va fi realizata de la put la incaperea centralei termice, prin conducte din PEID
cu diametrul de 32 mm pozate ingropat in sant pe pat de nisip la adancimea de 1.00 m.
Lungimea racordului exterior de apa va fi de 5 m.
Apele uzate menajere evacuate din cladire vor fi colectate intr-un bazin etans
vidanjabil, prefabricat, realizat din poliesteri armati cu fibra de sticla. Bazinul va fi
montata subteran si va avea o capacitate de 5 mc.
Agentul termic necesar instalatiei de incalzire va fi preparat in centrala termica proprie,
echipata cu un cazan cu functionare pe combustibil solid.
Instalatii interioare
Situatia propusa
Instalatii sanitare.
Alimentarea cu apa rece si calda a obiectelor sanitare s-a prevazut printr-o retea din
conducte de polipropilena cu insertie de fibra compozita PPRfc izolate, montate in sapa
si zidarie, cu diametre cuprinse intre 20 si 25 mm.
Avand in vedere numarul redus al obiectelor sanitare care utilizeaza apa calda,
prepararea acesteia se va asigura prin intermediul unui boiler electric, cu volum util de
50 litri, montat in incaperea centrala termica.
Echiparea cu obiecte sanitare a cladirii se va realiza conform planurilor de arhitectura si
de instalatii. S-au prevazut vase WC cu rezervoare, pisoar si lavoare. Amplasarea si
echiparea obiectelor sanitare s-a prevazut conform STAS 1504.
17
Vasele WC se echipeaza cu rezervoare montate la semiinaltime. Acestea sunt prevazute

cu clapeta de actionare dubla, cu utilizarea unei cantitati de 6, respectiv 3 litri de apa
pentru o spalare, cu posibilitate de start-stop.
Lavoarele prevazute sunt din portelan sanitar, montate in consola cu semipicior. Bateriile
acestora s-au prevazut cu temporizare (4-8 secunde), actionate cu mana.
Toate bateriile lavoarelor se echipeaza cu aeratoare pentru reducerea debitului de apa
si pastrarea circumferintei jetului clasic. Utilizarea acestor aeratoare creeaza o
economie de apa de pana la 50 % fata de bateriile clasice. Un alt avantaj al acestor
aeratoare este faptul ca reduc semnificativ efectul de stropire al jetului de apa.
Conform prevederilor normativului de securitate la incendiu a constructiilor, partea a II-
a, instalatii de stingere, indicativ P118/2-2013, cladirea nu necesita a fi echipata cu
instalatii de hidranti interiori sau exteriori de incendiu.
Instalatii de incalzire.
Cladirea va fi echipata cu instalatii de incalzire centralizata, realizate prin corpuri de
incalzire statice alimentate cu agent termic, apa calda cu temperaturi de tur / retur de
80 / 60 grd. C. Agentul termic va fi preparat in cadrul centralei termice proprii.
lnstalatia de incalzire se va executa din conducte de PPRfc si PeXAl, cu diametre cuprinse
intre 16 si 32 mm. Alimentarea radiatoarelor va fi realizata prin circuite individuale la
distribuitor-colectorul DC, prin conducte din PeXAl izolate cu diametre de 16 mm, pozate
in sapa. Distribuirea agentului termic de incalzire (apa calda 80/60°C) de la centrala
termica la DC, va fi realizata prin conducte din PPRfc cu diametre de 32 mm pozate in
sapa.
Corpurile de incalzire se vor dimensiona în cadrul proiectului tehnic în sistemul de
distributie, la fiecare radiator se va monta un robinet de reglare tur ½″, respectiv robinet
detentor ½″ pentru conducta de retur si aerisitor manual.
Aerisirea sistemului se face prin intermediul robinetilor automati de aerisire montati în
punctele cele mai inalte din instalatie și aerisitoarele manuale de pe radiatoare.
Centrala termica
Cladirea se prevede cu o centrala termica situata în acelasi corp de cladire, cu acces din
exterior.
Necesarul de caldura se va determina conform STAS 1907/1/2 și dupa calculul
termotehnic al elementelor de inchidere ale constructiei STAS 6472/3.
Temperaturile de calcul se vor lua conform cerintelor beneficiarului, în functie de
destinatia incaperilor. Agentul termic (apa calda 80°/60°C) va fi preparat în centrala
termica proprie, echipata cu un cazan cu functionare pe combustibil solid, cu puterea
termica utila intre 25 si 30 kW. lnstalatia de incalzire functioneaza în circuit inchis, intr-
un sistem de incalzire cu distributie bitubulara, cu corpuri de incalzire statice.
Proiectarea sistemului s-a realizat în concordanta cu Normativul pentru proiectarea și
executia instalatiilor de incalzire centrala, lndicativ 113-2015. Acest normativ va fi de
asemenea respectat la punerea în opera a prezentului proiect. Cazanul ce se monteaza
în centrala termica va fi complet automatizat.
18
Echipamente prevazute:
• Cazan combustibil solid, gazeificare P=25-30 kW 1 buc.
• Acumulator de energie V=500 litri 1 buc.
• Pompa submersibila Q=2,50 mc/h 1 buc.
Evacuarea gazelor de ardere se face prin racordul de fum al cazanului (canal de fum) și
un cos de fum din elemente ceramice termoizolate.
Instalatii electrice.
In cadrul investitiei imobilul va fi echipat cu instalatii electrice pentru iluminat si prize.
Instalatiile electrice interioare pentru iluminat si prize vor fi realizate din conductori si
cabluri de cupru cu rezistenta marita la propagarea flacarilor si emisii reduse de fum,
pozate in tuburi de protectie ignifuge ingropate in tencuiala peretilor.
Instalatia electrica de iluminat se va realiza prin corpuri de iluminat echipate cu lampi
fluorescente, cu grade de protectie adecvate locului de montaj. Pentru holuri si sali,
gradul de protectie al corpurilor de iluminat va fi minim IP40 iar pentru centrala termica
si magazii/depozite IP65 / IP54. In grupurile sanitare echipamentele si aparatele
electrice vor avea grad de protectie minim IP44.
Comanda corpurilor de iluminat s-a prevazut prin intrerupatoare montate la +1.50 m fata
de pardoseala finita.
Toate incaperile s-au prevazut cu prize 230 V montate perimetral la inaltimea de +0.40
/ +2.00 m fata de pardoseala finite.
Alimentarea circuitelor de iluminat se realizeaza prin conductori cu sectiunea de 1.50
mmp, iar cele de prize prin conductori cu sectiunea de 2.50 mmp.
Cladirea va fi prevazuta cu tablou electric general, echipat cu protectii diferentiale
pentru circuitele de prize si protectii prin disjunctoare magnetotermice pentru circuitele
de iluminat.
Conform normativului I7/2011 cladirea s-a prevazut cu instalatii de iluminat de securitate
pentru marcarea cailor de evacuare, impotriva panicii si pentru interventie in centrala
termica.
Sistemul de protectie la trasnet. Conform prevederilor normativului I7-2011 cladirea
nu trebuie protejata impotriva loviturilor de trasnet.
c) analiza vulnerabilităţilor cauzate de factori de risc, antropici şi naturali, inclusiv
de schimbări climatice ce pot afecta investiţia
NU ESTE CAZUL.
d) informaţii privind posibile interferenţe cu monumente istorice/de arhitectură sau
situri arheologice pe amplasament sau în zona imediat învecinată; existenţa
condiţionărilor specifice în cazul existenţei unor zone protejate
NU ESTE CAZUL.
e) caracteristicile tehnice şi parametrii specifici investiţiei rezultate în urma
19
realizării lucrărilor de intervenţie

Prin modernizarea propusa, funcțiunile școlii vor avea următoarea configurare:
PARTER PROPUS cota ±0.00 (vezi planșa A.09):
SALA PROFESORI 13,05 mp pard. parchet
SALA CURSURI 1 40.05 mp pard. parchet
MAGAZIE 13.05 mp pard. Parchet
MAGAZIE 6.37 mp pard. Beton
LEMNARIE 9.20 mp pard. Beton
W.C.F. 4.48 mp pard. Beton
W.C.B. 2.38 mp pard. Beton
S. utilă 272.41 mp
INDICII URBANISTICI PROPUȘI:

Anul construirii 1932
Regim de înălțime P
S.TEREN = 1600,00 mp
S.C. PROPUSĂ = 356,21 mp P.O.T. PROPUS = 22,26%
S.D. PROPUSĂ = 356,21 mp C.U.T. PROPUS = 0,22
Clasificarea construcției:
Categoria de importanta a construcției: C
Clasa de importanta a construcției: III
5.2. Necesarul de utilităţi rezultate, inclusiv estimări privind depăşirea consumurilor

iniţiale de utilităţi şi modul de asigurare a consumurilor suplimentare
ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA: este asigurata – amplasamentul are racord la
reteaua de energie electrica a localitatii. Bransamentul si racordul electric vor fi
inlocuite.
ALIMENTAREA CU APA A OBIECTIVULUI: va fi asigurata prin racordarea construcției la
un put forat de mica adancime propus.
20
EVACUAREA APELOR UZATE MENAJERE: colectarea apelor uzate va fi asigurată prin

montarea unui bazin vidanjabil subteran.
ENERGIA TERMICA – incalzirea spatiilor aferente cladirii se va asigura prin montarea unui
cazan de incalzire centrala pe combustibil solid-lemne.
Estimari privind consumurilor de utilitati dupa reabilitare:
 Consum de apa rece 20 mc/an;
 Consum de energie electrica 4 MWh/an.
 Consum de combustibil solid 10 mc / an
5.3. Durata de realizare şi etapele principale corelate cu datele prevăzute în graficul
orientativ de realizare a investiţiei, detaliat pe etape principale
Durata de realizarea investiției este de 24 luni de la semnarea contractului de finanțare.
5.4. Costurile estimative ale investiţiei:
- costurile estimate pentru realizarea investiţiei, cu luarea în considerare a costurilor
unor investiţii similar
Costurile estimate pentru realizare investiției sunt următoarele:
Lei fără TVA TVA Lei inclusiv TVA
TOTAL GENERAL 693.596 127.792 821.387
Din care C+M 529.589 97.202 626.791
5.5. Sustenabilitatea realizării investiţiei:

a) impactul social şi cultural
Prin modernizare, Școala Generală din localitatea Tămașa, COMUNA CUZPĂPLAC, va
putea deveni un spațiu activ al vieții sociale din comună, care să asigure organizarea
activităților educaționale.
b) estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei: în faza de
realizare, în faza de operare
Forță de muncă ocupată în faza de realizare a investiției: 20 persoane.
Forță de muncă ocupată în faza de operare a investiției: 0 persoane.
c) impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversităţii şi a
siturilor protejate, după caz
Nu este cazul. Proiectul, prin forma propusă în cadrul prezentei documentații, nu are
impact asupra biodiversităţii şi/sau a siturilor protejate.
5.6. Analiza financiară şi economică aferentă realizării lucrărilor de intervenţie:

a) prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referinţă şi
prezentarea scenariului de referinţă;
Identificarea investiţiei
21
Scopul analizei cost-beneficiu este de a determina daca este oportuna finantarea unui
anumit proiect și daca este necesare implicarea fondurilor structurale în realizarea
acestuia.
Principalul obiectiv al analizei financiare (analiza cost-beneficiu financiara) este de a
calcula indicatorii performanţei financiare a proiectului (profitabilitatea sa). Această
analiză este dezvoltata, în mod obişnuit, din punctul de vedere al proprietarului (sau
administratorului legal) al infrastructurii. Metoda utilizată în dezvoltarea analizei cost-
beneficiu financiara este cea a „fluxului net de numerar actualizat”. În această metodă
fluxurile non-monetare, cum ar fi amortizarea şi provizioanele, nu sunt luate în
consideratie. Cheltuielile neprevăzute din Devizul general de cheltuieli nu vor fi luate în
calcul decât în măsura în care sunt cuprinse în cheltuielile eligibile ale proiectului. Ele
nu vor fi luate în calcul în determinarea necesarului de finanţat, atât timp cât ele nu
constituie o cheltuială efectivă, ci doar o măsură de atenuare a anumitor riscuri.
Dezvoltarea infrastructurii de bază a localităţilor din mediul rural este un obiectiv al
principalelor politici de dezvoltare comunitare şi naţionale şi este în concordanţă cu
obiectivele specifice ale programelor de dezvoltare rurală şi regională. Dezvoltarea
economica și sociala durabila a spatiului rural este indispensabil legata de îmbunatatirea
infrastructurii existente și a serviciilor de baza.
Pe viitor zonele rurale trebuie sa poata concura efectiv în atragerea de investitii,
asigurand totodata și furnizarea unor conditii de viata adecvate și servicii publice
necesare comunitatii.
Prin proiect se dorește modernizare și dotarea școlii din Loc. Tămașa, Jud. Sălaj.
Construcția se află intr-o stare foarte avansată de degradare datorită intemperiilor care
au distrus in totalitate invelitoarea din paie și o parte din elementele constructive.
Evaluarea necesităţii şi oportunităţii investiţiei
Reabilitarea Școlii Tămașa este necesară datorită faptului că aceasta va fi utilizată
pentru derularea procesului de învățământ școlar.
Obiectivul general al proiectului
Obiectivul general al proiectului îl reprezintă îmbunătățirea infrastructurii educaționale
din Comuna Cizer.
Obiective specifice
Prin implementarea proiectului se urmărește atingerea următoarelor obiective specifice
ale proiectului, astfel:
1. Reabilitarea Școlii din Localitatea Tămașa;
2. Asigurarea unor dotări adecvate pentru organizarea în bune condiţii a procesului
educațional școlar;
Proiectul raspunde obiectivelor urmarite prin PROGRAMUL NATIONAL DE DEZVOLTARE
LOCALĂ, Program finantat de la Bugetul de Stat și Bugetul Local al Comunei Cuzaplac.
Perioada de referinţă
22
Pentru realizarea analizei cost-beneficiu a fost aleasă o perioada de referinţă de 20

(douăzeci) de ani, avându-se în vedere natura investiţiei şi durata de viaţă utilă a
proiectului.
 Rata de actualizare utilizata pentru fluxurile de numerar viitoare a fost sabilita la
5%
 S-a optat pentru utilizarea de preturi constante pentru realizarea analizelor
financiare și economice ele avand avantajul ca sunt ajustate tinand cont de inflatie și
sunt fixate la anul de baza. Atat utilizarea de valori reale sau valori nominale conduc la
acelasi rezultat daca sunt utilizate ratele de actualizare corespunzatoare, rata de
actualizare reala respectiv rata de actualizare nominala legatura dintre cele 2 rate fiind
aratata în literatura de specialitate.
 Se face abstractie de faptul ca investitia se realizeaza în 24 luni calendaristice și
se va considera anul zero anul de realizare a investitiei, toate costurile urmand a fi
atribuite primului an de analiza
 Veniturile și costurile recurente se vor considera la sfarsitul anului se vor actualiza
pe intregul an.
 Valoarea reziduala rezultata la sfarsitul periodei de analiza și se va calcula prin
actualizarea veniturilor viitoare la acea data.
b) analiza cererii de bunuri şi servicii care justifică necesitatea şi dimensionarea

investiţiei, inclusiv prognoze pe termen mediu şi lung
Dezvoltarea infrastructurii de bază a localităților din mediul rural este un obiectiv al
principalelor politici de dezvoltare comunitare și naționale și este în concordanță cu
obiectivele specifice ale programelor de dezvoltare rurală și regională. Dezvoltarea
economica și sociala durabila a spatiului rural este indispensabil legata de îmbunatatirea
infrastructurii existente și a serviciilor de baza.
Pe viitor zonele rurale trebuie sa poata concura efectiv în atragerea de investitii,
asigurand totodata și furnizarea unor conditii de viata adecvate și servicii publice
necesare comunitatii.
Accesul la activitatile sportive și non-sportive este foarte redus în acest moment. În mod
evident, aceste aspecte afecteaza sanatatea și bunastarea familiilor din comunitatile
rurale.
c) analiza financiară; sustenabilitatea financiară
Pentru calcularea fluxului de numerar s-a avut în vedere varianta cu investiție maximală,
aleasă de proiectant.
Analiza a fost efectuată pentru un orizont de timp de 20 de ani, și o rată de actualizare
de 5%.
Investiții totale
Conform devizului general al proiectului, valoarea totală a investiție este de 821.387 lei
inclusiv TVA.
23
Valoarea reziduală a investiției

Valoarea reziduală a investiției este determinată prin metoda estimării valorii finale
pornind de la costul inițial de implementare. Concret, în cazul construcțiilor, din valoarea
“de nou” a fost scăzută deprecierea în baza coeficienților de uzură din normativele
specifice.
Astfel, la vechimea de 20 ani și stare tehnică foarte bună (s-au prevăzut cheltuielile
anuale și periodice necesare menținerii străzii în această stare), uzura va fi de 61%.
Astfel, valoarea reziduală va fi egală cu 39% din valoarea de nou, adică Vr = 39% x 821.387
Lei = 320.341 lei.
Valoarea reziduală a fost inclusă în tabelul 1 – Investiții totale cu semn opus (negativ),
deoarece reprezintă un flux de intrare.
Costuri și venituri din exploatare
Conform tabelelor întocmite, în primii doi ani nu apar costuri și venituri din exploatare,
ci doar costuri de investiții.
În estimarea costurilor și veniturilor din exploatare nu a fost inclusă TVA, deoarece
constituie o taxă indirectă care nu este în sarcina investitorului.
a) Proiecția veniturilor
Investiția propusă prin proiect constituie o investiție de utilitate publică, negeneratoare
de venituri directe.
Realizarea investiției va avea o serie de rezultate indirecte, care vor fi detaliate în cele
ce urmează.
Veniturile din exploatare au în vedere costurile anuale de exploatare ale proiectului,
pentru care vor fi alocate finanțări de la Bugetul Local al Comunei Cuzăplac,
corespunzatoare pentru a se asigura menținerea, întreținerea și funcționarea în condiții
optime a infrastructurii modernizate.
Pe perioada de analiză se estimează că se va aloca din bugetul local al Comunei Cuzăplac,
o sumă de 43.760 lei/an destinată întreținerii facilităților realizate prin proiect.
În tabelul nr. 2, aceste venituri au fost reflectate la poziția 2.14 încasări.
b) Cheltuielile de exploatare pe întreaga durată de viață a proiectului
Cheltuielile generate de exploatarea și întreținerea vor fi acoperite din surse de la
bugetul local
Analiza incrementala presupune cunatificarea costurilor operationale generate de
implemenetarea proiectului.
Costurile de exploatare sunt acele costuri generate în cursul activitatii curente.
Categoriile de cheltuieli de operare sunt urmatoarele:
- Cheltuieli cu materii prime și materiale
Comuna Cuzăplacnu va avea cheltuieli cu materiile prime și materialele.
24
- Cheltuieli cu forța de muncă

În faza de execuție, nu există cheltuieli de personal, întrucât lucrarea va fi executată de
către un antreprenor.
În faza de operare vor fi desemnate două personae din cadrul Primăriei Cuzăplaccare să
asigure administrarea obiectivului, ceea ce inseamnă costuri de 2600 lei/lună x 12 luni =
31.200 lei/an.
- Cheltuieli cu energie, apă, gaz
Conform studiului de fezabilitate, s-a estimat următoarele consumuri:
Consum Preț Pret Preț cu
TVA
Categorii de utilități anual U.M. unitar fara TVA TVA
Energie electrică 2718 Kw/h 0,52 1,413 0,283 1,696
Combustibil solid 17 mc 200,00 3,400 0,680 4,080
Apă curentă 22 mc 8,50 0,187 0,037 0,224
TOTAL 5,000 1,000 6,000
1. Cheltuieli de întreținere și reparații

Costurile de intreținere ale străzii se referă la activitățile care se realizează în mod
curent, pe parcursul unui an, în vederea unei funcționări normale și
prevenirea/remedierea degradărilor, luate în considerare.
Se consideră că se va cheltui anual cu întreținerea cca 6.000 lei.
Aceste costuri vor fi înregistrare din anul 3 de prognoză.
Proiecția costurilor de întreținere aferente investiției pe o perioadă de 20 de ani sunt
prezentate în Tabelul 2.
c) Sursele de finanțare
Costul estimativ al investiției s-a calculat pe baza solutiilor tehnice ale proiectului,
urmărind fiecare categorie de lucrari care participa la realizarea obiectivului final.
Din totalul cheltuielilor de 821.387 Lei, finanțarea din partea Guvernului României de la
bugetul central de stat va fi de 764.831 lei, contribuția beneficiarului de la bugetul local
va fi de 56.557 lei.
d) Sustenabilitatea financiară
În tabelele întocmite pentru determinarea sustenabilității financiare a investiției nu a
fost inclusă valoarea reziduală, întrucât ea nu corespunde unui flux real pentru investitor
- Valoare actualizată netă a investiție (VAN)
Valoarea netă actualizată reprezintă ceea ce rămâne la dispoziția solicitantului la
încheierea duratei de viață a proiectului. În cazul în care se urmărește și se poate
recupera cel puțin întreaga investiție realizată inițial, la sfârșitul duratei de viață a
proiectului, solicitantul va avea puterea financiară necesară înlocuirii utilajelor și
25
echipamentelor uzate moral și fizic, asigurând astfel o continuitate dorită a prezentei

investiții.
În cazul în care nu se poate recupera investiția efectuată inițial, la sfârșitul duratei de
viață a proiectului, solicitantul se află din nou în situația de a apela la diferite surse de
finanțare sau să recurgă la eforturi financiare considerabile (care pot avea efecte
negative asupra acestuia sau asupra comunității) pentru a continua prezentul proiect.
Posibilitatea de a atrage alte surse de finanțare decât cele nerambursabile este limitată,
întrucât recuperarea unei astfel de investiții, la care s-ar adăuga costul unui eventual
credit (dobânzi, comisioane bancare, diferențe de curs valutar datorate inflației, etc.)
ar determina presiuni asupra populației comunei.
Pentru determinarea valorii actualizate nete a investiției (VAN) s-a utilizat funcția NPV
() din programul Microsoft Office Excel.
Cu ajutorul funcției NPV se calculează valoarea netă actualizată a unei investiții prin
utilizarea unei rate de actualizare (5% pentru proiecte prin PNDR) și a unei serii de plăți
(Valoarea investiției cu semnul minus) și încasări viitoare (flux de numerar actualizat).
Sintaxa funcției NPV este “=NPV (rate, value1, value2, ... valueN)”, unde rate
reprezintă rata de actualizare de 5%, “value 1” este valoarea investiției din anul 1,
“value2” valoarea investiției din anul 2, “valueN” este fluxul de numerar actualizat din
ultimul an de referință.
Pentru a calcula valoarea actualizată netă a investiției s-a folosit rata de actualizare de
5%.
VAN pt r=5%= –623.352 lei

Faptul că VNA < 0 înseamnă ca pe o perioadă de 20 de ani nu se reconstituie fondurile
inițiale, proiectul negenerând suficient profit. Prin urmare, proiectul nu este fezabil din
punct de vedere financiar. Necesita finantare din fonduri structurale.
- Rata internă de rentabilitate a investiției (RIR)
Rata internă de rentabilitate (RIR) reprezintă rata de actualizare la care valoarea
actualizată netă = 0. O rată mai mică indicând faptul că veniturile nu vor acoperi
cheltuielile.
Rata internă de rentabilitate s-a calculat astfel prin actualizarea fluxurilor de lichidități
disponibile, utilizând programul Excel din pachetul Microsoft Office utilizând funcția
financiară IRR(). Microsoft Excel utilizează o tehnică iterativă pentru calculul funcției
IRR. Începând de la valoarea “guess”, IRR ciclează prin calcule până la o precizie a
rezultatului de 0,00001 procente.
În celula de calcul din programul Microsoft Office Excel a fost introdusă sintaxa
“=IRR(values:guess)”, unde “values” este valoarea totală a proiectului, cu semn negativ,
iar “guess” este valoarea fluxului de numerat net din ultimul an de referință (anul 20),
astfel:
26
 =IRR(values:guess) = – 4,23%
În situația de față, faptul că rata internă de rentabilitate este mai mică decât nivelul
ratei de actualizare și chiar decât nivelul ratei dobânzilor practicate de băncile
comerciale pentru creditele pe termen lung, semnifică faptul că solicitantul nu își poate
permite să finanțeze această investiție din credite, fiind necesar ajutor nerambursabil.
Pentru investiția propusă, rata internă de rentabilitate este de – 4,23% % < 5%.
În situația de față, faptul că rata internă de rentabilitate este mai mică decât nivelul
ratei de actualizare și chiar decât nivelul ratei dobânzilor practicate de băncile
comerciale pentru creditele pe termen lung, semnifică faptul că solicitantul nu își poate
permite să finanțeze această investiție din credite,fiind necesar ajutor nerambursabil.
- Raportul cost beneficiu (RCB)
Costurile luate în considerare au fost costurile de exploatare pe perioada de referinta,
iar beneficiile luate în considerare au fost veniturile obtinute din exploatarea investitiei.
Raportul cost beneficiu a fost determinat conform formulei de calcul:
∑ 𝐶ℎ𝐾 1551060
RCB = = 0.9574  RCB < 1
∑ 𝑉𝑛𝐾 1620000
d) analiza economică; analiza cost-eficacitate;

Având în vedere că investiția propusă nu intră în rândul investițiilor publice majore,
pentru proiectul propus nu a fost întocmită analiza economică.
Datorită faptului că acest proiect nu este generator de venituri directe, ci de venituri
colaterale, indirecte precum și de beneficii sociale, analiza de senzitivitate este
concentrată asupra costurilor de investiție.
Analiza de senzitivitate s-a efectuat avându-se în vedere principalele riscuri
cuantificabile care pot afecta performanțele proiectului: creșterea valorii investiției și
creșterea costurilor operaționale.
Analiza nu pleacă de la nevoia rentabilității proiectului, aceasta neputând fi cuantificată
direct, ci de la influența posibilă ce poate să apară în sensul creșterii costurilor.
Pentru efectuarea analizei senzitivității, s-au parcurs următoarele etape:
1. Identificarea variabilelor utilizate pentru calculul ieșirilor și intrărilor analizei
financiare:
- costul investiției
- costurile de exploatare
2. Alegerea variabilelor celor mai semnificative:
a) costurile de exploatare
b) costul investiției
3. Calculul indicilor ratei rentabilității interne și a valorii actuale nete pentru variații
cu +/- 5% a parametrilor semnificativi, cu un pas de variație de 1%.
27
a) Sensibilitatea VAN și RIR la variația costurilor de exploatare.

O creștere cu 1% a costurilor de exploatare duce la o creștere a VAN de numai 0,14%, iar
o creștere a costurilor de exploatare cu 5% la creștere a VAN de 0,69%. în sens contrar,
o scădere a costurilor de exploatare cu 1% duce la o scădere a VAN de 0,07%, iar o scădere
cu 5% a costurilor de exploatare provoacă o creșterea a VAN de 0,37%.
Costuri -5% -4% -3% -2% -1% 0% 1% 2% 3% 4% 5%
investiției
80,99% 84,49% 88,04% 91,85% 95,68% 100,0% 103,4% 107,3% 111,2% 115,1% 119,1%
Variatia RIR
97,14% 97,53% 97,90% 98,47% 99,04% 100,0% 100,2% 100,8% 101,3% 101,9% 102,5%
Variatia VAN
Variația costurilor de exploatare

+5%/-5%
115,00%
111,2%
110,00%
107,3%
105,00%
103,4%
102,5%
101,3% 101,9%
100,8%
100,00% 100,0% 100,2%
99,04%
97,90% 98,47%
97,14% 97,53%
95,68%
95,00%
91,85%
90,00%
88,04%
85,00%
-5% -4% -3% -2% -1% 0% 1% 2% 3% 4% 5%
Variatia RIR Variatia VAN
Grafic 1: Variația RIR și VAN la variația costurilor de exploatare cu +/-5%
28
b) Sensibilitatea VAN la variația costului investiției

Creșterea valorii investiției de 1% duce la o creștere a VAN de 1,01% O scădere de 1% a
valorii investiției duce la o scădere a valorii actualizate nete de -1,10%.
Costuri -5% -4% -3% -2% -1% 0% 1% 2% 3% 4% 5%
investiției
99,10% 99,29% 99,47% 99,65% 99,83% 100,0% 100,2% 100,3% 100,5% 100,7% 100,8%
Variatia RIR
94,87% 95,90% 96,92% 97,95% 98,97% 100,0% 101,0% 102,1% 103,1% 104,1% 105,1%
Variatia VAN
Variația costurilor de investiții +5%/-5%

106,00%
105,1%
104,00% 104,1%
103,1%
102,00% 102,1%
101,0%
100,5% 100,7% 100,8%
100,2% 100,3%
100,00% 99,83% 100,0%
99,47% 99,65%
99,10% 99,29%
98,97%
98,00% 97,95%
96,92%
96,00% 95,90%
94,87%
94,00%
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Variatia RIR Variatia VAN
Grafic 2: Variația RIR și VAN la variația Costurilor investiției cu +/-5%
e) analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor.

Analiza efectuată a ținut seama de următoarele tipuri de riscuri:
 tehnice;
 de mediu;
 financiare;
 instituționale;
 legale.
29
Fluxul de derulare al proiectului este compus dintr-o gamă largă de activități, care se
finalizează cu obținerea unor rezultate necesare atingerii obiectivelor proiectului.
Activitățile proiectului au la bază o serie de ipoteze sau prezumții care trebuiesc în
prealabil soluționate pentru derularea în bune condiții a proiectului.
Ipotezele apar ca factori mai presus de controlul direct al proiectului, care sunt necesare
să apară pentru ca proiectul să se poată îndeplini, factori definiți pozitiv și în termeni
măsurabili, iar incertitudinile apar ca și modificări posibile a elementelor proiectului, dar
a căror apariție nu este cunoscută.
Ipotezele formulate în legătură cu proiectul propus:
1. Faza de pregătire și elaborare proiect;
2. Faza de implementare a proiectului și realizarea efectivă a lucrărilor;
3. Faza de gestionare și monitorizare a proiectului.
1. Faza de pregătire și elaborare proiect
 Resurse umane cu experiență în implementarea proiectului
 Performanța consultantului
Elaborarea documentației de finanțare și asistența la implementare a fost contractată
de o firmă specilizată în domeniu, iar aportul de resurse umane al Comunei
Cuzăplaceste format din experți tehnici și financiari din primărie.
 Asigurarea surselor de finanțare externe
 Asigurarea surselor de finanțare interne de la bugetul Consiliului Local Cuzăplac.
 Natura proprietății este clarificată
2. Faza de implementare a proiectului și realizarea efectivă a lucrărilor
 Inflația este cea pronosticată
 Creșterea economică este cea previzionată
 Evoluția ratelor de schimb și a dobânzilor sunt cele stabilite
 Modificările legislative sunt cele previzibile
 Armonizarea legislației României cu legislația Uniunii Europene
 Climat normal pe durata realizării fizice a lucrărilor
 Planul de finanțare va fi respectat
 Creșterea demografică este cea estimată
 Personalul instruit este disponibil
3. Faza de gestionare și monitorizare a proiectului
 Management performant al gestionarului
 Practici de muncă eficiente
 Continuarea dezvoltării strategiei lucrărilor
Riscuri și flexibilitate. Structura riscurilor
30
Riscurile se pot defini ca și probabilități de producere a unor pierderi în proiect. Pentru

a proteja rezultatele proiectului de acțiunea riscurilor, se impune parcurgerea
următoarelor trei etape:
 Identificarea riscurilor pe baza surselor de risc
 Estimarea și evaluarea riscurilor pe baza matricei impact/probabilitate
 Gestionarea riscului și îmbunătățirea conceptului proiectului.
Riscurile identificate în cadrul prezentului proiect sunt:
1. Riscuri comerciale și strategice:
a. Schimbări tehnologice
b. Proprietatea asupra utilităților
2. Riscuri economice:
a. Creșterea ratei de actualizare
b. Schimbarea ratelor de schimb
c. Creșterea accelerată a inflației
3. Riscuri contractuale:
a. Întârzieri în executarea lucrărilor
b. Forța majoră
c. Probleme neprevăzute ale furnizorilor de materiale
4. Riscuri financiare:
a. Lipsa surselor interne de finanțare
b. Lipsa surselor externe de finanțare
c. Majorarea impozitelor
d. Scăderea ratei de colectare a taxelor
e. Creșterea cheltuilelilor de capital
5. Riscuri de mediu:
a. Întârzieri ale proceselor de avizare
6. Riscuri politice
a. Retragerea sprijinului politic local
b. Schimbări politice majore
c. Renunțarea la derularea proiectului în urma presiunilor politice sau a reorientării
investiționale
7. Riscuri sociale:
a. Apariția grupurilor de presiune
b. Înșelarea așteptărilor comunității
c. Răspuns negativ la consultarea comunități
8. Riscuri naturale:
a. Cutremure
b. Alunecări de teren
c. Incendii
31
d. Inundații
9. Riscuri instituționale și oganizaționale:
a. Management de proiect neadecvat
b. Greve
c. Retragerea sprijinului acordat prin FEADR
d. Lipsa de resurse și de planificare
10. Riscuri operaționale și de sistem:
a. Probleme de comunicare
b. Estimări greșite ale pierderilor
11. Riscuri determinate de factorul uman:
a. Erori de estimare
b. Erori de operare
c. Sabotaj
d. Vandalism
12. Riscuri tehnice:
a. Lipsa de personal specializat și calificat
b. Nerespectarea reglementărilor și standardelor tehnice de execuție
c. Erori în documentația de licitație
d. Evaluări geotehnice neadecvate
e. Control defectuos al calității
f. Lipsa de ritmicitate în livrarea de utilaje
g. Întârzieri de finalizare
După identificarea riscurilor pe baza surselor de risc se pune problema evaluării
impactului pe care l-ar avea riscurile respective asupra proiectului în cazul producerii lor
precum și a esimării probabilității producerii riscurilor. Evaluarea riscurilor oferă soluții
în ceea ce privește măsurile care trebuie luate pentru gestionarea riscurilor.
Abordarea analizei riscurilor se bazează astfel pe:
▪ Dimensiunea riscului – se determină impactul, mărimea riscului
▪ Măsurarea riscului – se determină probabilitatea producerii riscului
Abordarea riscurilor pe baza matricei Impact/Probabilitate
Impact Scăzut Mediu Mare
Probabilitate
Scăzută 1 2 3
Medie 4 5 6
Mare 7 8 9
Tabel 1: Matricea Impact/Probabilitate
Evaluarea riscurilor:
32
Punctaj cf.
RISC matrice de
evaluare
Schimbări tehnologice 2
Creșterea ratei de actualizare 3
Creșterea prețului la energie 2
Schimbarea ratelor de schimb 6
Creșterea accelerată a inflației 3
Creșterea costului celorlalte utilități 2
Întârzieri în executarea lucrărilor 6
Forța majoră 3
Probleme neprevăzute ale furnizorilor de materiale 2
Lipsa surselor interne de finanțare 6
Lipsa surselor externe de finanțare 3
Majorarea impozitelor 2
Scăderea ratei de colectare a taxelor 2
Creșterea cheltuielilor de capital 2
Dificultăți la rambursarea împrumutului 3
Retragerea sprijinului politic local 3
Întârzieri ale proceselor de avizare 2
Schimbări politice majore 3
Renunțarea la derularea proiectului în urma presiunilor politice sau a 2
reorientării investiționale
Apariția grupurilor de presiune 2
Înșelarea așteptărilor comunități 2
Răspuns negativ la consultarea comunității 3
Cutremure 1
Alunecări de teren 3
Incendii 1
Inundații 1
Management de proiect neadecvat 2
Greve 1
Retragerea sprijinului acordat de către Consiliul Local 3
Angajarea celor interesați în alte împrumuturi 1
Lipsa de resurse și de planificare 1
Probleme de comunicare 1
Erori de estimare 2
Erori de operare 2
Sabotaj 2
33
Vandalism 2
Lipsa de personal specializat și calificat 2
Nerespectarea reglementărilor și standardelor tehnice de execuție 3
Evaluări geotehnice neadecvate 1
Control defectuos al calității 3
Lipsa de ritmicitate în livrarea de utilaje 3
Întârzieri de finalizare 2
Erori în documentația de licitație 2
Tabel 2: Evaluarea riscurilor
Ca și concluzie generală a evaluării de riscuri, se pot afirma următoarele:

 Riscurile care pot apărea în derularea proiectului au în general un impact mare la
producere, dar o probabilitate redusă de apariție și declanșare
 Riscurile majore care pot afecta proiectul sunt riscurile financiare și economice
 Probabilitatea de apariție a riscurilor tehnice a fost semnificativ redusă prin
contractarea lucrărilor de consultanță cu firme de specialitate.
Gestionarea riscurilor
În funcție de structura riscurilor se vor lua măsurile necesare unei gestionări eficiente și
corecte a riscurilor. Gestionarea riscurilor se realizează pe baza a patru operațiuni
distincte:
 Planificarea (operațiune care intră în sarcina beneficiarului și a consultantului
desemnat în urma licitației de prestări servicii pentru această etapă)
 Monitorizarea (operațiune care intră în sarcina beneiciarului)
 Alocarea resurselor necesare prevenirii sau înlăturării efectelor riscurilor produse
(operațiune care intră în sarcina beneficiarului și altor instituții financiare sau
administrative care sprijină proiectul)
 Control (operațiune care intră în sarcina beneficiarului)
Pentru a determina resursele necesare prevenirii producerii riscurilor de proiect,
pentru a realiza gestionarea eficientă a riscurilor se impune realizarea unor analize
complexe:
 Analiza factorilor interesați – factorii interesați sunt: Consiliul Local Cuzăplac;
 Analiza instituțională – proiectul poate fi implementat din punct de vedere
legislativ, dar în funcție de evoluția proiectului trebuie reglementat modul de
gestionare al rețelei de străzi de interes local din partea Primăriei Cuzăplac. Pot fi
făcute de asemenea modificări de reglementare la nivel local pentru îmbunătățirea
capacității instituționale și manageriale;
 Analiza tehnică – analiza care în prezent se regăsește în stadiul de fezabilitate și
furnizează informații cu privire la soluțiile tehnice necesare în atingerea
obiectivelor;
34
Toate aceste analize dimensionează soluții și implicit obiective, dar acestea la rândul lor
sunt însoțite de riscuri. Pentru gestionarea riscurilor se impun, încă din faza de elaborare
a proiectului, luarea unor măsuri de prevenire și protecție a proiectului:
 Includerea de cheltuieli neprevăzute în bugetul proiectului, măsură care poate
soluționa apariția unor riscuri naturale, tehnice și chiar financiar-economice;
 Includerea în proiect a activităților de atenuare a riscurilor;
 Proiecte complementare, susținute din fonduri locale sau din alte surse, care au ca
și obiectiv consolidarea rezultatelor prezentului proiect;
 Corelarea obiectivă între obiectivele, scopurile și rezultatele proiectului;
 Atenuarea riscurilor pe perioada de implementare printr-o atentă monitorizare;
 Angrenarea factorilor interesați în toate etapele de derulare a proiectului.
Pentru o mai bună evidențiere și urmărire a riscurilor la care proiectul este supus,
precum și pentru o corectă selectare a acțiunilor de gestionare a riscurilor, se va folosi
Graficul de Management al Riscului:
Evaluare risc Management de risc Observații
(măsuri de prevenire) (probabiliate
impact-rating)
Inflația este mai mare decât Aprovizionare ritmică, contracte M
cea pronosticată ferme cu furnizorii
Modificări legislative sunt Implicare operator în dezbateri de M
altele decât cele pronosticate legi și norme legislative, lobby,
advocacy
Se întârzie armonizarea Sprijinirea implementării legislației L
legislației României cu la nivel local și regional
legislația Uniunii Europene
Condițiile de mediu Reprogramarea activităților, M
îngreunează realizarea fizică a corelarea lor cu prognozele INMH
lucrărilor
Planul de finațare va fi Căutarea unor surse alternative L
modificat
Lipsește personalul specializat Organizare de programe și cursuri H
instruit de instruire
Nu există o continuare a Refacerea strategiei în concrdanță L
dezvoltării strategiei lucrărilor cu dezvoltarea socio-economică
locală și regională
Managementul neperformant Program de instruire adecvat M
pentru top management
Legendă: H-ridicat, M-mediu, L-scăzut
Tabel 3: Graficul de Management al Riscului
35
Viabilitatea beneficiilor proiectului sunt:

 Co-interesarea și implicarea factorilor locali (instituții, administrație, asociații,
omeni politici) (M)
 Transparența și comunicarea între principalii factori locali implicați: administrație,
operator, utilități și populație (L)
Sinergia cu programele locale, regionale și naționale (L)
36
6.Scenariul/Opţiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă)

6.1. Comparaţia scenariilor/opţiunilor propus(e), din punct de vedere tehnic,
economic, financiar, al sustenabilităţii şi riscurilor
Pentru obiectivul de investitie: "MODERNIZARE ȘI DOTARE ȘCOALA GENERALĂ,
LOCALITATEA TĂMAȘA, COMUNA CUZĂPLAC, JUDEȚUL SĂLAJ", au fost analizate doua
scenarii de proiect, astfel:
Scenariul I: analizeaza realizarea modernizarii cladirii școlii prin utilizarea materialelor
moderne de constructii pentru finisaje si izolari termice si fonice, cu recomandarea unui
sistem profesional complet pentru constructii si amenajari- sisteme certificate pentru:
reabilitarea energetica a cladirilor, finisaje si tencuieli minerale, pardoseli din rasini
epoxidice in sala de camin, pardoseli din parchet in scena, vestiar si camera , pardoselidin
gresie in hol si in grupuri sanitare.
Acest scenariu are in vedere realizarea urmatoarelor categorii de lucrari:
 desfacerea tencuieli/or interioare degradate de pe pereti si tavane; desfacerea
tavanelor din scandura;
 tencuieli exterioare: tencuieli minerale, peste termosistem cu po/istiren de
fatada 15cm grosime;
 tencuieli interioare driscuite la pereti;
 tencuieli uscate-placi gips-carton pe structura metalica; vopsitorii lavabile la
interior pe pereti si tavane;
 realizarea de pardoseli din gresie in grupuri sanitare, holuri, etc; tamplarie din
lemn cu geam termopan;
 realizarea unor pereti de compartimentare din pereti gips-carton, pentru
realizarea unor compartimente functionale la grupurife sanitare;
 realizarea unei termoizolatii la nivelul planseului de pod, din vata minerala-20cm
grosime, primul strat de saltele de vata minerala fiind caserat cu folie de aluminiu;
 inlocuirea unor elemente structurale ale sarpantei degradate.;
 desfacerea invelitorii din fig/a, inlaturarea tiglelor deterioarate si inlocuirea
acestora cu tigle noi din argila arsa;
 refacerea integrala a instalatiei electrice; inlocuirea jgheaburilor si burlanelor
defecte;
 realizarea unui trotuar de protectie injurul cladirii cu latimea de 0,50 m.
Scenariul II: analizeaza realizarea modernizarii cladirii școlii prin adoptarea unei
variante mai economice din punct de vedere financiar, cum ar fi: inlocuirea tiglelor din
acoperis deteriorate, reimprospatarea tencuielilor exterioare, refacerea tencuielilor
degradate la soclu, fara sa se execute izolarea din punct de vedere termic al cladirii,
remedierea zugrave lilor interioare la pereti si tavane, revizuirea pardoselilor, inlocuirea
tamplariei din lemn a usilor si ferestrelor cu tamplarie de lemn cu geam termopan.
6.2. Selectarea şi justificarea scenariului/opţiunii optim(e), recomandat(e)

Fiecare din cele doua scenarii analizate prezinta avantaje si dezavantaje, prin efectele
pe care le produce si prin modul de satisfacere a cerintelor impuse, atfel:
37
Avantajele scenariului I:
 siguranta in exploatare si durata de viata prelungita; izolarea termica, hidrofuga
si economia de energie;
 reducerea substantiala a cheltuielilor de intretinere;
 calitatea superioara a materialelor incorporate pentru modernizare; contort sporit
pentru utilizatori.
Avantajele scenariului II: economia financiara; durata de executie redusa;
Dezavantajele scenariului I:
 costul ridicat al investitiei;
 durata de excutie mai mare fata de scenariul II;
Dezavantajele scenariului II:
 durata scurta de viata a solutiei adoptate;
 cheltuieli de intretinere curenta la perioade de tim relativ scurte; neasigurarea
unor conditii normale de exploatare pentru obiectiv; lipsa contortului pentru
utilizatori
In urma analizei economico-financiare a variantei de proiect propuse s-a optat varianta
din Scenariul I, care propune realizarea modernizarii cladirii școlii prin utilizarea
materialelor moderne de constructii pentru finisaje si izolari termice si fonice, cu
recomandarea unui sistem profesional complet pentru constructii si amenajari- sisteme
certificate pentru: reabilitarea energetica a cladirilor, finisaje si pardoseli calitativ
superioare, etc.
Aceasta varianta a fast preferata avand in vedere ca asigura realizarea unei investitii cu
durata de exploatare ridicata, datorita calitatii materialelor folosite, garantiei privind
calitatea acestora, cu asigurarea unui contort sporit pentru utilizatori.
Concluziile raportului de expertiza a constructiei studiate evidentiaza starea tehnica
satisfacatoare a constructiei, nu sunt evidentiate degradari ale elementelor structurale
ale cladirii: fundatii-elevatii, pereti de rezistenta, etc.
Uzura fizica si-a pus amprenta asupra elementelor anvelopei cladirii, care datorita
actiunii agentilor atmosferici (ploaie, zapada, vant, etc.) au suferit o serie de degradari
ale finisajelor, invelitorii, iar datorita lipsei fondurilor financiare de intretinere curenta
a cladirii in perioada de exploatare, aceasta a suferit o serie de degradari.
Din analiza efectuata asupra structurii de rezistenta a cladirii investigate reiese ca este
posibila recompartimentarea, reabilitarea si modernizarea propusa.
In urma analizei avantajelor si dezavantajelor prezentate la cele doua scenarii,
expertulrecomanda ca solutie optima din punct de vedere tehnic si economic alegerea
scenariului I.
6.3. Principalii indicatori tehnico-economici aferenţi investiţiei:
a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectivului de investiţii, exprimată
în iei, cu TVA şi, respectiv, fără TVA, din care construcţii-montaj (C+M), în
conformitate cu devizul general
38
b) indicatori minimali, respectiv indicatori de performanţă - elemente

fizice/capacităţi fizice care să indice atingerea ţintei obiectivului de investiţii - şi,
după caz, calitativi, în conformitate cu standardele, normativele şi reglementările
tehnice în vigoare
NU ESTE CAZUL.
c) indicatori financiari, socioeconomici, de impact, de rezultat/operare, stabiliţi în

funcţie de specificul şi ţinta fiecărui obiectiv de investiţii
NU ESTE CAZUL.
d) durata estimată de execuţie a obiectivului de investiţii, exprimată în luni.

24 (douăzecișipatru) luni
6.4. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice

funcţiunii preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerinţelor
fundamentale aplicabile construcţiei, conform gradului de detaliere al propunerilor
tehnice
6.5. Nominalizarea surselor de finanţare a investiţiei publice, ca urmare a analizei

financiare şi economice
Fonduri de la bugetul de Stat – Programul Național pentru Dezvoltare Locală PNDL II si
fonduri de la bugetul local al Comunei Cuzaplac.
39
7.Urbanism, acorduri şi avize conforme

7.1. Certificatul de urbanism emis în vederea obţinerii autorizaţiei de construire
Certificat de urbanism nr. 6/01.09.2017 emis de Comuna Cuzăplac.
7.2. Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară
Studiu topografic întocmit de topograf autorizat URECHE IOAN, vizat de OCPI -BCPI Zalău
nr. intrare 675/2017.
7.3. Extras de carte funciară, cu excepţia cazurilor speciale, expres prevăzute de
lege
NU ESTE CAZUL.
7.4. Avize privind asigurarea utilităţilor, în cazul suplimentării capacităţii existente
NU ESTE CAZUL.
7.5. Actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului, măsuri
de diminuare a impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a
prevederilor acordului de mediu, de principiu, în documentaţia tehnico-economică
NU ESTE CAZUL.
7.6. Avize, acorduri şi studii specifice, după caz, care pot condiţiona soluţiile tehnice,
precum:
a) studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficienţă
ridicată pentru creşterea performanţei energetice;
NU ESTE CAZUL
b) studiu de trafic şi studiu de circulaţie, după caz;
NU ESTE CAZUL
c) raport de diagnostic arheologic. în cazul intervenţiilor în situri arheologice;
NU ESTE CAZUL
d) studiu istoric, în cazul monumentelor istorice;
NU ESTE CAZUL
e) studii de specialitate necesare în funcţie de specificul investiţiei
NU ESTE CAZUL
40
(B)PIESE DESENATE
1.Construcţia existentă:
a)plan de amplasare în zonă;
b)plan de situaţie;
c)releveu de arhitectură şi, după caz, structura şi instalaţii - planuri, secţiuni, faţade,
cotate;
d)planşe specifice de analiză şi sinteză, în cazul intervenţiilor pe monumente istorice şi
în zonele de protecţie aferente.
2.Scenariul/Opţiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă):
a)plan de amplasare în zonă;
b)plan de situaţie;
c)planuri generale, faţade şi secţiuni caracteristice de arhitectură, cotate, scheme de
principiu pentru rezistenţă şi instalaţii, volumetrii, scheme funcţionale, izometrice sau
planuri specifice, după caz;
d)planuri generale, profile longitudinale şi transversale caracteristice, cotate, planuri
specifice, după caz.
Data:
20.10.2017
Proiectant,
Arh. MICLE ADRIAN
Șef Proiect
L.S.
41

DALI - Parti Scrise

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DALI - Parti Scrise

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MODERNIZARE ȘI DOTARE SCOALA GENERALA, LOC. TAMASA, COM.

CUZAPLAC, JUDEȚUL SĂLAJ

MODERNIZARE ȘI DOTARE ȘCOALA GENERALĂ, LOCALITATEA TĂMAȘA,

PROIECTANT GENERAL INWAY CONSULTANŢĂ ȘI PROIECTARE SRL

J31/237/2014, Cod Unic de Înregistrare 33268701

FAZA DOCUMENTAȚIE DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE

PROIECT NR. 13/2017

BENEFICIAR COMUNA CUZAPLAC

Beneficiar COMUNA CUZAPLAC

Amplasament Loc. Tamasa, nr. 219, Comuna Cuzaplac, Judeţul Sălaj

Proiectant INWAY CONSULTANŢĂ ȘI PROIECTARE SRL

Proiect nr. 13/2017

Şef proiect arh. NĂDĂȘAN CARMEN

Proiectant arh. NĂDĂȘAN CARMEN

Desenat ing. GIORJOCA MARIUS

Instalații ing. PRODAN VASILE

Parte ec. POP RAREȘ

1.Informaţii generale privind obiectivul de Investiţii 5

2.Situaţia existentă şi necesitatea realizării lucrărilor de Intervenţii 5

3.Descrierea construcţiei existente 8

5.Identificarea scenariilor/opţiunilor tehnico-economice (minimum două) şi analiza detaliată a

6.Scenariul/Opţiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă) 37

6.5.Nominalizarea surselor de finanţare a investiţiei publice, ca urmare a analizei financiare şi

7.Urbanism, acorduri şi avize conforme 39

cu o populație totală de 2.744.914 locuitori. Regiunea cuprinde 421 unități administrativ-

Realizarea investiţiei este oportună prin prisma următoarelor considerente:

Finalitatea învăţământului şcolar: asigurarea dezvoltarii normale şi depline a copiilor

3.Descrierea construcţiei existente

ale terenului, hidrologice, hidrogeotehnice, după caz;

3.2. Regimul juridic:

PARTER EXISTENT cota ±0.00 (vezi planșa A.04):

S. utilă totală 211.68 mp

4.Concluziile expertizei tehnice şi, după caz, ale auditului energetic,

5. Identificarea scenariilor/opţiunilor tehnico-economice (minimum

stratului de termoizolație și a tuturor straturilor aferente necesare pentru protecția

Vasele WC se echipeaza cu rezervoare montate la semiinaltime. Acestea sunt prevazute

realizării lucrărilor de intervenţie

INDICII URBANISTICI PROPUȘI:

5.2. Necesarul de utilităţi rezultate, inclusiv estimări privind depăşirea consumurilor

EVACUAREA APELOR UZATE MENAJERE: colectarea apelor uzate va fi asigurată prin

5.5. Sustenabilitatea realizării investiţiei:

5.6. Analiza financiară şi economică aferentă realizării lucrărilor de intervenţie:

Pentru realizarea analizei cost-beneficiu a fost aleasă o perioada de referinţă de 20

b) analiza cererii de bunuri şi servicii care justifică necesitatea şi dimensionarea

Valoarea reziduală a investiției

- Cheltuieli cu forța de muncă

1. Cheltuieli de întreținere și reparații

echipamentelor uzate moral și fizic, asigurând astfel o continuitate dorită a prezentei

VAN pt r=5%= –623.352 lei

d) analiza economică; analiza cost-eficacitate;

a) Sensibilitatea VAN și RIR la variația costurilor de exploatare.

Variația costurilor de exploatare

Variatia RIR Variatia VAN

Grafic 1: Variația RIR și VAN la variația costurilor de exploatare cu +/-5%

b) Sensibilitatea VAN la variația costului investiției

Variația costurilor de investiții +5%/-5%

Variatia RIR Variatia VAN

Grafic 2: Variația RIR și VAN la variația Costurilor investiției cu +/-5%

e) analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor.

Riscurile se pot defini ca și probabilități de producere a unor pierderi în proiect. Pentru

Ca și concluzie generală a evaluării de riscuri, se pot afirma următoarele:

Viabilitatea beneficiilor proiectului sunt:

6.Scenariul/Opţiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă)

6.2. Selectarea şi justificarea scenariului/opţiunii optim(e), recomandat(e)