Memoriu SF Irigatii Sebes

PROIECT NR.
1601 / 2023
STUDIU DE FEZABILITATE
pentru obiective mixte de investitie
" SISTEM IRIGATII – MUNICIPIUL SEBES "
AUG 2023
PROIECT NR 1601 / 2023 PAG. 1

LISTA DE SEMNATURI
PRENUME, NUME SEMNATURA SOCIETATE
PROIECTANT GENERAL:
Arh. Vlad
STRAJAN SC BIROUL DE PROIECTARE STRAJAN
SRL
COLECTIV DE ELABORARE
PRENUME, NUME SEMNATURA CAPITOL
Arh. Vlad STRAJAN Arhitect – Coordonator & Sef proiect
ing. dipl. Radu ENACHE Inginer Instalatii - Proiectant instalatii
BORDEROU
1. Coperta
2. Foaie de capat
3. Lista de semnaturi
4. Colectiv de elaborare
5. Borderou

A. PIESE SCRISE
1 Informaţii generale privind obiectivul de investiţii

1.1
Denumirea obiectivului de investiţii
.
1.2
Ordonator principal de credite/investitor
.
1.3
Ordonator de credite (secundar/terţiar)
.
1.4
Beneficiarul investiţiei
.
1.5
Elaboratorul studiului de fezabilitate
.
2 Situaţia existentă şi necesitatea realizării obiectivului/proiectului de investiţii
Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în prealabil) privind situaţia
2.1
actuală, necesitatea şi oportunitatea promovării obiectivului de investiţii şi scenariile/opţiunile
.
tehnico-economice identificate şi propuse spre analiză
2.2 Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaţie, acorduri relevante, structuri instituţionale şi
. financiare
2.3
Analiza situaţiei existente şi identificarea deficienţelor
.
2.4 Analiza cererii de bunuri şi servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu şi lung privind evoluţia
. cererii, în scopul justificării necesităţii obiectivului de investiţii
2.5
Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiţiei publice
.
Identificarea, propunerea şi prezentarea a minimum două scenarii/opţiuni tehnico-economice pentru

3 realizarea obiectivului de investiţii
Pentru fiecare scenariu/opţiune tehnico-economic(ă) se vor prezenta:
3.1
Particularităţi ale amplasamentului:
.
descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafaţa terenului,
dimensiuni în plan, regim juridic - natura proprietăţii sau titlul de proprietate, servituţi, drept
a)
de preempţiune, zonă de utilitate publică, informaţii/obligaţii/constrângeri extrase din
documentaţiile de urbanism, după caz);

b) relaţii cu zone învecinate, accesuri existente şi/sau căi de acces posibile;
orientări propuse faţă de punctele cardinale şi faţă de punctele de interes naturale sau
c)
construite;
d) surse de poluare existente în zonă;
e) date climatice şi particularităţi de relief;
existenţa unor:
- reţele edilitare în amplasament care ar necesita relocare/protejare, în măsura în care
pot fi identificate;
- posibile interferenţe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe
f) amplasament sau în zona imediat învecinată; existenţa condiţionărilor specifice în cazul
existenţei unor zone protejate sau de protecţie;
- terenuri care aparţin unor instituţii care fac parte din sistemul de apărare, ordine
publică şi siguranţă naţională;
caracteristici geofizice ale terenului din amplasament - extras din studiul geotehnic
g)
elaborat conform normativelor în vigoare, cuprinzând:
i) date privind zonarea seismică;
ii) date preliminare asupra naturii terenului de fundare, inclusiv presiunea
convenţională şi nivelul maxim al apelor freatice;
iii) date geologice generale;
iv) date geotehnice obţinute din: planuri cu amplasamentul forajelor, fişe complexe
cu rezultatele determinărilor de laborator, analiza apei subterane, raportul
geotehnic cu recomandările pentru fundare şi consolidări, hărţi de zonare
geotehnică, arhive accesibile, după caz;
v) încadrarea în zone de risc (cutremur, alunecări de teren, inundaţii) în
conformitate cu reglementările tehnice în vigoare;
vi) caracteristici din punct de vedere hidrologic stabilite în baza studiilor existente,
a documentărilor, cu indicarea surselor de informare enunţate bibliografic.
Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcţional-arhitectural şi tehnologic:

3.2 - caracteristici tehnice şi parametri specifici obiectivului de investiţii;
- varianta constructivă de realizare a investiţiei, cu justificarea alegerii acesteia;
. - echiparea şi dotarea specifică funcţiunii propuse.
Costurile estimative ale investiţiei:

- costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investiţii, cu luarea în considerare a
3.3 costurilor unor investiţii similare, ori a unor standarde de cost pentru investiţii similare corelativ cu
. caracteristicile tehnice şi parametrii specifici obiectivului de investiţii;
- costurile estimative de operare pe durata normată de viaţă/de amortizare a investiţiei publice.
3.4
Studii de specialitate, în funcţie de categoria şi clasa de importanţă a construcţiilor, după caz
.
a) studiu topografic;
b) studiu geotehnic şi/sau studii de analiză şi de stabilitate a terenului;

c) studiu hidrologic, hidrogeologic;
d) studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficienţă ridicată pentru
creşterea performanţei energetice;
e) studiu de trafic şi studiu de circulaţie;
f) raport de diagnostic arheologic preliminar în vederea exproprierii, pentru obiectivele de
investiţii ale căror amplasamente urmează a fi expropriate pentru cauză de utilitate
publică;
g) studiu peisagistic în cazul obiectivelor de investiţii care se referă la amenajări spaţii verzi
şi peisajere;
h) studiu privind valoarea resursei culturale;
i) studii de specialitate necesare în funcţie de specificul investiţiei.
3.5 Grafice orientative de realizare a investitiei

.
4 Analiza fiecărui/fiecărei scenariu/opţiuni tehnico-economic(e) propus(e)
4.1 Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referinţă şi prezentarea
. scenariului de referinţă
4.2 Analiza vulnerabilităţilor cauzate de factori de risc, antropici şi naturali, inclusiv de schimbări
. climatice, ce pot afecta investiţia
Situaţia utilităţilor şi analiza de consum:
4.3
 necesarul de utilitati si de relocare/protejare, dupa caz;
.
 solutii pentru asigurarea utilitatilor necesare.
4.4
Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiţii
.
a) impactul social şi cultural, egalitatea de şanse;
b) estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei: în faza de realizare, în
faza de operare;
c) impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversităţii şi a siturilor
protejate, după caz;
d) impactul obiectivului de investiţie raportat la contextul natural şi antropic în care acesta
se integrează, după caz.
4.5
Analiza cererii de bunuri şi servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de investiţii
.
4.6 Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară: fluxul cumulat,
. valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea financiară
Analiza economică, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă economică: valoarea
4.7
actualizată netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu sau, după caz, analiza cost-
.
eficacitate
4.8
Analiza de senzitivitate
.
4.9
Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor
.
5 Scenariul/Opțiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă)

.
5.1 Comparația scenariilor/opțiunilor propus(e), din punct de vedere tehnic, economic, financiar, al
. sustenabilității și riscurilor
5.2
Selectarea și justificarea scenariului/op țiunii optim(e), recomandat(e)
.
5.3
Descrierea scenariului / optiunii optim(e) recomandat(e) privind:
.
a) obţinerea şi amenajarea terenului;
b) asigurarea utilităţilor necesare funcţionării obiectivului;
c) soluţia tehnică, cuprinzând descrierea, din punct de vedere tehnologic, constructiv,
tehnic, funcţional-arhitectural şi economic, a principalelor lucrări pentru investiţia de bază,
corelată cu nivelul calitativ, tehnic şi de performanţă ce rezultă din indicatorii tehnico-
economici propuşi;
d) caracteristicile tehnice și parametrii specifici investi ției
e) probe tehnologice şi teste.
5.4
Principalii indicatori tehnico-economici aferen ți investi ției:
.
a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectivului de investi ții, exprimată în lei,
cu TVA și, respectiv, fără TVA, din care construcții-montaj (C+M), în conformitate cu
devizul general;
b) indicatori minimali, respectiv indicatori de performan ță – elemente fizice/capacită ți fizice
care să indice atingerea țintei obiectivului de investi ții - și, după caz, calitativi, în
conformitate cu standardele, normativele și reglementările tehnice în vigoare;
c) indicatori financiari, socio-economici, de impact, de rezultat/operare, stabili ți în func ție de
specificul și ținta fiecărui obiectiv de investi ții;
d) durata estimată de execuție a obiectivului de investi ții, exprimată în luni.
Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice

5.5 funcţiunii preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerinţelor fundamentale
. aplicabile construcţiei, conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice
Nominalizarea surselor de finanţare a investiţiei publice, ca urmare a analizei financiare

5.6 şi economice: fonduri proprii, credite bancare, alocaţii de la bugetul de stat/bugetul local,
. credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile, alte
surse legal constituite.
6. Urbanism, acorduri şi avize conforme

6.1. Certificatul de urbanism emis în vederea obţinerii autorizaţiei de construire
6.2. Extras de carte funciară, cu excepţia cazurilor speciale, expres prevăzute de lege
6.3. Actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului, măsuri de diminuare a
impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor acordului de mediu în
documentaţia tehnico-economică
6.4. Avize conforme privind asigurarea utilităţilor
6.5. Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară
6.6. Avize, acorduri şi studii specifice, după caz, în funcţie de specificul obiectivului de investiţii şi care pot
condiţiona soluţiile tehnice
7. Implementarea investiţiei
7.1. Informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea investiţiei
7.2. Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a obiectivului de investiţii (în luni
calendaristice), durata de execuţie, graficul de implementare a investiţiei, eşalonarea investiţiei pe ani,
resurse necesare
7.3. Strategia de exploatare/operare şi întreţinere: etape, metode şi resurse necesare
7.4. Recomandări privind asigurarea capacităţii manageriale şi instituţionale
8. Concluzii şi recomandări
PIESE DESENATE
1. ARHITECTURA
Obiect 1 – Conac

Existent
Plansa 1.1 – Plan Subol – Parter Existent
Plansa 1.2 – Plan Mansarda - Invelitoare Existent
Plansa 1.3 – Fatade Sectiuni Existent
Propus
Plansa 2.1 – Plan Subol – Parter Propus
Plansa 2.2 – Plan Mansarda - Invelitoare Propus
Plansa 3.3 – Fatade Sectiuni Propus
DETALII FUNDATII scara 1:25 - plansa R.1.2.
3. INSTALATII
3.2. PROPUS:
INSTALATII SANITARE – plansa IS01 si IS02
INSTALATI TERMICE – plansa IT01 si IT02
INSTALATII ELECTRICE – plansa IE01 si IE02

NOTA 1 :
Lucrarea de fata analizeaza fezabilitatea montarii unui sistem de irigatii pe arterele principale din Mun. Sebes
pentru irigarea zonelor verzi stradale.
Datorita faptului ca sistemul fiecarei strazi propuse, este individual, lucrarea de fata diferentiaza strazile
analizate in obiecte de lucru , enumerate mai jos :
Obiect 1 : Zona de Agreement situata in cartierul Kogalniceanu;

Obiect 2 : Str. Lucian Blaga intre Piata Mihai Eminescu ( Liberatatii ) pana la Casa de Cultura “ Lucian Blaga
“ , inclusiv zonele verzi aferente aceleiasi institutii, dispuse la inceputul strazii Calarasi;
Obiect 3 : Parcul Mihai Eminescu situat in Piata Libertatii ;
Obiect 4 : Str. Dorin Pavel ( intre intersectia cu Str. Traian ( E81 ) si intersectia cu Str. Tipografiei – Latura
Vestica
Obiect 5 : Str. Dorin Pavel ( intre intersectia cu Str. Traian ( E81 ) si intersectia cu Str. Tipografiei – Latura
Estica
Obiect 6 : Giratoriul de acces in Spatiul Comercial “ Kaufland “
Suprafata Spatiilor Verzi Propuse Spre Irigare :
Suprafata Utila Totala Propusa prin prezentul proiect : 3919.53 mp

Supraata Utila Existenta ( Conac ) – proiectul de renovare al conacului nu face parte din prezenta
documentatie : 759.82 mp :
Suprafata Utila Totala Ansamblu ( inclusiv partea de conac restaurat ) : 4679.35 mp

Bilant Teritorial Studiat Obiect Obiect Obiect Obiect
Ansamblu total impactat 1 2 3 4
S Util Existent 759.82 372.01
S Util Propus 1297.35 84.95 592.25
Total Suprafata Util Total 2057.17 456.96 592.25 1572.97
Din care analizate in prezenta documen-
tatie tehnica respectiv C1 + C2 : 1297.35 456.96 592.25 1572.97
S Construit Existent 630 296
S Construit Demolat 120 0
S Ramas dupa demolare 510 296
S Construit Propus 610 92 711.9
Total Suprafata Construita 1120 388 711.9 1762.04
tatie tehnica C1 + C2 : 610 388 711.9 1762.04
din care analizate in prezenta doc tehnica : 610
Arie Desfasurata Construita Existenta 1260 592
Arie Desfasurata Construita Demolat 240 0
S Ramas dupa demolare 1020 592
Arie Desfasurata Construita Propus 1595 92
Total Suprafata Construita Desfasurata 2495 684 711.9 1762.04
tatie tehnica C1 + C2 : 1595 684 711.9 1762.04
A. PIESE SCRISE
1 Informaţii generale privind obiectivul de investiţii
1.1. Denumirea obiectivului de investiţii
" SISTEM IRIGATII – MUNICIPIUL SEBES ; "
1.2. Ordonator principal de credite/investitor
S.P.A.P. SEBES
1.3. Ordonator de credite (secundar/terţiar)

PRIMARIA MUNICIPIULUI SEBES
1.4. Beneficiarul investiţiei
PRIMARIA MUNICIPIULUI SEBES
1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate – Proiectant General
S.C. BIROUL DE PROIECTARE STRĂJAN S.R.L. ALBA IULIA

R.C. : J01 / 483 / 1991, , RO1756640 ; NR. AUT. 7206

Situaţia existentă şi necesitatea realizării obiectivului/proiectului de investiţii, respectiv a
2
lucrarilor de interventii
Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în prealabil)
privind
2.1.
situaţia actuală, necesitatea şi oportunitatea promovării obiectivului de investiţii şi
scenariile/opţiunile tehnico-economice identificate şi propuse spre analiză
In prealabil, nu a fost intocmit un studiu de prefezabilitate.
Oportunitatea finantarii acestui obiectiv de Investitii este una stringenta avand in vedere modificarile climaterice
prezente. Se poate constatata faptic, ca fiecare an inregistreaza cresteri alarmante ale temperaturilor. De
asemenea mediile de temperatura anuala, cresc cu fiecare an.
Densitatea urbana coroborata cu dezvoltarea nivelul social si civic al utilizatorilor, atrag dupa sine o necesitate
dezvoltare a zonelor verzi urbane si periurbane.
Astfel, primaria Mun. Sebes. Propune montarea unui sistem de irigatii pe arterele principale din Mun. conform
planurilor atasate prezentei documentatii tehnice. Lucrarea de fata vine in ameliorarea calitatii spatiilor verzi,
prin irigarea acestora in lunile calduroase si fara ploi . Primaria isi propune sporirea vitezei de crestere a
elementelor vegetale astfel incat acestea sa poata dezvolta in lunile de vara. Arborii, plantele perene si
arboretul existent impreuna cu zonele verzi, vor asigura si un grad de umbrire sporit, atat de necesar in lunile
calduroase. De asemenea isi propune crearea unui microclimat in aceste zone, necesar controlului temperaturii
in zonele urbane.
Toate zonele propuse spre irigare sunt suprafete plane, fara declivitati accentuate, si sunt existente. Nu se
propune crearea de zone verzi noi, nici extinderea celor existente;
Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaţie, acorduri relevante, structuri

2.2.
instituţionale şi financiare
Contextul in care investitia urmeaza a fi implementata este unul extrem de favorabil , dar si constrans de o
serie de directive Europene in ceea ce priveste eficientizarea consumurilor de energie, cresterea gradului de
sustenabilitate a constructiilor, asigurarea unui climat benefic dezvoltarii zonelor centrale si de mare interes
civic ; Ameliorararea calitatii spatiilor publice, in mun. Sebes, este necesara avand in vedere gradul de
dispersie a echipamentelor publice administrative, comerciale si de relaxare, coroborate cu implementarea
politicilor de reducere a utilizarii autoturismului si inlocuirea acestuia cu mijloace de transport ecocologice.
Astfel, crearea unor zone verzi sanatoase, devine singura solutie viabila in contextul aliniamentelor de
vegetatie stradale.
2.3. Analiza situaţiei existente şi identificarea deficienţelor
Contextul deficitar este unul unitar pentru toate categoriile de spatii verzi. Inexistenta unui sistem de hidrartare
adecvat a plantelor, si astfel imposibilitatea mentinerii acestora in conditii optime.
Avand in vedere temperaturile tot mai ridicate din ultima perioada, fara irigarea plantelor, acestea sunt in
incapacitate de a se dezvolta si a deservii spatiile publice, la adevarata lor necesitate ;
Descrierea situatiei existente pe obiecte :
 Obiect 1 : Zona de Agreement situata in cartierul Kogalniceanu;

o Adresa parcului este Str. Mihail Kogalniceanu , si este este situat in proximitatea cabinetului
medical Dr. Campean Ana Ileana, pe locul unui fost imobil demolat cu mult timp in urma; este o
zona unitara , de agreement si relaxare , situata intre blocuri de locuit, intr-o zona densa.
Utilitatea acestuia in cartier, este vitala, fiind folosit ca loc de intalnire pentru toate grupele de
varsta si toate tipurile de activitate ;
 Obiect 2 : Str. Lucian Blaga intre Piata Mihai Eminescu ( Liberatatii ) pana la Casa de Cultura “ Lucian
Blaga “ , inclusiv zonele verzi aferente aceleiasi institutii, dispuse la inceputul strazii Calarasi;
o Data fiind importanta “ strazii principale “ din Mun. Sebes, prin pozitia strategica de-a lungul
centrului orasului, facand legatura intre Casa de Cultura “ Lucian Blaga” si Piata Libertatii ,
este de la sine inteles interesul in ameliorarea calitatii vegetatiei si sustinerea acesteia din
punct de vedere tehnic, prin montarea unui system de irigatii, integrat.
o Astfel se propune montarea unui system complet de irigatii, fie prin aspersoare fie prin picurare
pentru toate categoriile de plante existente. Astfel incepand cu arborii istorici , si terminand cu
zonele verzi ce marginesc inceputul strazii Calarasilor, zonele verzi se vor dezvolta intr-un ritm
alert, ceea ce va dezvolta zona, din toate punctele de vedere;
o
 Obiect 3 : Parcul Mihai Eminescu din Piata Libertatii ; este situata in intravilanul Mun. Sebes, pe latura
vestica a Bisericii Evanghelice Luterane ; se prezinta sub forma unei piete urbane, utilizata pietonal si
propusa spre irigare in cadrul prezentului proiect, avand pe langa functiunea de reprezentare si una
istorica. Inca de la inceputurile constructiilor din zona centrala , piata a fost mentinuta ca in present ;
 Obiect 4 : Str. Dorin Pavel ( intre intersectia cu Str. Traian ( E81 ) si intersectia cu Str. Tipografiei –
Latura Vestica
o Face legatura intre zona pericentrala a Mun. Sebes ( intersetie cu Str. Traian ) si Petresti.
Latura vestica va fi tratata ca un proiect unitar, gandit cu toate elementele tehnice necesare si
independent de sistemul de pe latura estica.
o Pot exista, insa , situatii in care debitul de pe una din laturi , in anumite puncta sa fie
insufficient. In aceasta situatie, si doar in aceasta situatie, prin intermediul unor legaturi de
compensare, cele doua sisteme vor fi conectate;
 Obiect 5 : Str. Dorin Pavel ( intre intersectia cu Str. Traian ( E81 ) si intersectia cu Str. Tipografiei –
Latura Estica
o Vezi mai sus
 Obiect 6 : Giratoriul – Kaufland ;

o Giratoriul de acces Kaufland este situate pe Str. Augustin Bena, in partea de vest a Mun.
Sebes. Este o zona dezvoltata puternic in ultimii 10 – 15 ani, astfel ca interesul muicipalitatii
este evident; Se propune irigarea zonei verzi centrale ale elementului central din sensul giro ;
SITUATIA EXISTENTA GENERALA :

Zonele verzi existente se prezinta sub forma unor suprafete plane, dispuse de-a lungul celor mai importante
artere de circulatie din Mun. Sebes. Astfel, primaria isi propune montarea si realizarea unui sistem de irigatii
complet independent pe fiecare strada. Acesta, va deservi, prin diferite metode de irigare, toate spatiile verzi
publice, si vor fi astfel concepute incat consumul de apa sa econom ;
Aceasta proprietate este formata din 24 de parcele diferite. Motivul pentru care s-a ajuns la o astfel de impartire
este necunoscut astazi, insa pe perioada de modernizare a proprietatii , acestea vor fi unificate intr-o singura
parcela , care sa permita realizarea constructiilor conform propunerilor din prezentul proiect;
Proiectul a fost gandit ca un tot unitar, beneficiarul dorind revitalizarea intregii proprietati, din punct de vedere
tehnic si edilitar, restaurarea constrcuctiilor valoroase sau care pot fi „ aduse” in prezent si care prin interventii
minimale, pot primi o noua functiune; Construirea unor cladiri noi, vor dezvolta capacitatile tehnico financiare
ale proprietatii.
Prin prezenta documentatie tehnico-economica au fost tratate urmatoare Obiecte ( fiecare compus din mai
multe corpuri de constructie )
Impartirea corpurilor de constructie pe obiecte :
Obiect 1 : ( format din C0 +C1+C2 )
82608-C1 - Cladirea conacului existent – din care se va desface zona degradata ; Volumul rezultat in
urma demolarii va avea codul de identificare al constructiei – C0 ( Apelative propuse prin prezenul proiect fara
a mai purta apelativul dat de numarul de carte funciara )
C1 – Extinderea nou Propusa ( Cazare P+M ) – pe latura de sud a Conacului C0
C2 – Extinderea nou Propusa ( Tehnic la demisol si cazare P+M ) – pe latura de nord a Conacului
C0
Obiect 2 : ( format din C8 +C9+C10 )
Cladirea Bucatariei 82604-C1 – devine C10 ( prezentul SF )
Extinderea Tehnica de pe latura estica – va avea apelativul C9
Corpul de legatura cu restaurantul – va avea apelativul C8
Obiect 3 : ( format din C3 +C4 )
Corpul de legatura conac – Restaurant este notata cu C3
Restaurantul central va fi notat cu C4
Obiect 4 : ( format din C5 +C6 + C7 )
Corpul de legatura Restaurant – Sala de Evenimente este notat cu C5
Sala de Evenimente este notat cu C6
Camera Mirilor este notata cu C7
NOTA
Identificarea corpurilor de constructie in proiect ( prin C-uri si D-uri ) nu are legatura cu apelativul constructiilor
din Extrasele de Carte Funciara. Aceste apelative propuse, vizeaza intreaga proprietate ca investitie si nu tine
cont de impartirea parcelelor de azi ;
De asemenea Obiectele analizate si proiectate in prezenta documentatie tehnica, sunt formate din unul sau
mai multe Corpuri de Constructie – Respectivele „C”-uri ( C0 - C13 ).
Suplimentar nu toate corpurile constructiilor de pe proprietate vor fi analizate in prezentul proiect. Unele vor
face obiectul unor proiecte viitoare, ce se vor realiza in alte etape ;
Pentru o corelare cat mai exacta intre constructii CF – Constructii Propuse – si Obiecte , a se vedea TABEL „
IDENTIFICARE CF , SUPRAFETE , CONSTRUCTII EXISTENTE , DEMOLATE , PROPUSE - Coduri Identificare
„ prezentat mai sus ;
Situatia existenta:
Proprietate totala Galtiu : suprafata de 130247 mp
Suprafata CF 82608 – 13604 mp
82608 C1 – Conac
82608-C2 - Constructie Cazare
82608-C3 - Hala Anexa
82608-C4 - Anexa
82608-C5 - Anexa
Actiuni :
1. Demolare Totala ( cu recuperarea elementelor de constructie pentru elemente de design in cadrul
constructiilor viitoare )
82608-C3 - Hala Anexa
82608-C4 - Anexa
82608-C5 – Anexa
2. Demolare Partiala
82608-C1 – Conac – Demolarea partiala a volumului sudic ( volum distrus din punct de vedere
structural de inundatii )
3. Constructii Propuse
C1 ( Reconstructia volumului demolat, insa avand alta suprafata si alte proportii.
C2 ( Constructia Aripii Noridice, impreuna cu volumul de legatura spre conac )
Se propune realizarea unui ansamblu final format din 3 volume construite, care sa intregeasca din
punct de vedere volumetric si estetic, cladirea istorica. Intreg Ansamblul de constructii propuse
C0,C1, C2, formeaza impreuna Obiectul 1 al prezentului Proiect ;
Obiect 1 – Format din :

C0 – Existent Restaurat si modernizat
C1 – Aripa Sudica – Corp Cazare
C2 – Aripa Nordica – Corp Cazare
Adresa : Str Luminii, Nr.22 Galtiu, Santimbru, Jud. Alba Romania ;

Obiect 1. Cladirea Conac 82608-C1
Conacul are o suprafata la sol de 603 mp conform Extras C.F.
In prezent cladirea conacului este intr-o stare foarte buna din punct de vedere structural , cu execptia aripii
sudice, lovita puternic de inundatiile din anii `70; Imobilul este compus din trei registre orizontale, respectiv,
demisol partial, parter si pod. Corpul principal are un parter care este format din 5 camere generoase, cu o sala
centrala de mari dimensiuni, si o serie de spatii iginecio sanitare in partea de nord est a planului ; Din corpul
central se ajunge in aripa sudica, unde se desfasurau o serie de camere de odihna, dar si o intrare secundara

posterioara ;
In demisol , avand acces din spatele cladirii, se gaseste o sala ampla, open space, acoperita cu o serie de bolti
de caramida. Cu siguranta aceasta avea rol de crama si depozitare butoaie si sticle de vin. Din aceaasta sala
se poate realiza accesul intr-o serie de incaperi, care candva au servit drept pivnite, si spatii de depozitare ;
Intreaga sarpanta a fost restaurata incepand cu anul 2012, pana in 2014, cand S.C. Grup Corint S.R.L a
realizat o serie de lucrari de prezervare a cladirii, si de a opri actiunea de degradare. Astazi , intreaga
invelitoare cu sarpanta aferenta, este impecabila din punct de vedere tehnic, cu exceptia laturii sudice ( aripa
sudica ). Aceasta va fi demolata partial si reconstruita pe acelasi amplasament, insa fara demisol de aceasta
data, pentru ca , in situatii tragice, apa sa nu mai poata distruge partea subterana a structurii de rezistenta,
cum s-a intamplat in trecut ;
Din punct de vedere al elementelor de arhitectura, ferestre, pardoseli, detalii, finisaje, usi, acestea se prezinta
intr-o stare destul de buna. Unele necesita reparatii, insa odata cu restaurarea cladirii, toate elementele vor fi
reparate, reconstruite, si puse in valoare ;
Din punct de vedere al instalatiilor, conacul a fost prevazut cu toate insalatiile moderne, majoritatea modificate
in perioada predecembrista, insa montarea gazului in cladire a adus cele mai multe stricaciuni. Acestea au fost
facute de specialisti ai fortelor de dinainte de 1989 , fara nici cea mai mica urma de respect pentru nimic din
ce inseamna patrimoniu cultural;
Deficientele constatate la fata locului si prin raportul de expertiza tehnica sunt urmatoarele :
1. Cladire foarte buna din punct de vedere structural cu exceptia laturii sudice care se propune spre
demolare pana la peretele marginal al casei de scara secundare ; se vor pastra toate elementele
structurale ale casei de scara. Lucrarea de demolare si desfacere a volumului distrus, se va face fara a
impacta capacitatea structurala a cladirii ramase, astfel ca nu este necesara nici o lucare suplimentara
de rezistenta ;
2. Constructia are 80 % din decoratiile originale, insa o parte din ele vor trebui restaurate iar celalalte
refacute cu tehnici traditionale specifice ;
3. Finisajele interioare ( in special parchetul ) poate fi restaurat si poate fi folosit in continuare ;
4. Tamplariile ( usi + ferestre ) sunt intr-o stare buna- necesita reparatii, completari ;
5. Nu sunt necesare modificari substantiale ale constructiei pentru a realiza legaturile functionale cu noile
extinderi propuse; se propun spargeri de parapet al ferestrelor, acolo unde este necesara conectarea
functionala, dar nu se propun goluri noi.
6. Sunt necesare ample lucrari de amenajare pe intreg perimetrul constructiei pentru hidroizolarea
fundatiei, drenajul apelor, dar si protectia elevatiilor de actiunea intemperiilor prin realizarea unor
trotuare de garda impermeabile. Acestea pe langa protectia impotriva infiltrarii apei in apropierea
constructiei vor avea functiunea de a indeparta apa de volumul cladirii ;
7. Necesitatea unei legaturi functionale interioare cu viitoarele spatii propuse pe proprietate, pentru a
putea crea un singur spatiu interior, separat pe functiuni, si care sa poata fi folosit polivalent. Atat
pentru specificitatea turistica legata de cazare, cat si cea a evenimentelor ;
82608-C2 – Corp Cazare - NU FACE OBIECTUL PREZENTEI DOCUMENTATII ;

82608-C3 – Structura de rezistenta aflata intr-o stare de degaradare peste capacitatile portante. Se va demola
cu recuperarea elementelor de constructie ( caramida – tigla – elemente metalice tehnice . Toate elementele
recuperate vor fi folosite in cadrul decoratiilor ale cladirilor ce vor urma ;
82608-C4 – Se va demola ;
EXTRAS CF 82604
Suprafata Conform CF : 296 mp
82604-C1 – Bucatarie
Deficiente constatate : Structura de rezistenta mixta ( Cadre prefabricate din beton armat, pereti portanti si
inchideri fara capacitate portanta ) – toate aceste elemente se prezinta intr-o stare buna, fara deficiente
structurale), cu exceptia planseului peste etaj 1. Acesta trebuie desfacut in totalitate, impreuna cu toata
sarpanta si invelitoarea existenta ; Se propune inlocuirea acestor elemente cu unele noi, care vor trebui sa
respecte toate principiile de izolare din prezent ;
Pentru acomodarea noilor propuneri se propun o serie de goluri de trecere functionala ( usi – ghisee ) care nu
vor afecta structura existenta a constructiei ;
De asemenea se propune extinderea in zona de est a constrctiei cu un corp nou , tehnic, dispus doar pe parter
( C9 ) si care va adaposti doua inceperi tehnice ( una electrica si una sanitara ); Corpul C9 – va fi tratat la cap
aferent propunerilor;
Analiza cererii de bunuri şi servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu şi lung privind
2.4.
evoluţia cererii, în scopul justificării necesităţii obiectivului de investiţii
Conform Anlizei Socio Economica si demografica a Jud. Alba, - Strategia de dezvoltare a Jud. Alba ( 2021 –
2027)
Sintimbru are o serie de structuri favorabile, care de-a lungul istoriei au atras o atentie sporita asupra politicilor
publice de devoltare ale arealului. Acestea structuri sunt variate, si sunt in principal geografice;
Sintimbrul se dezvolta intr-o Zona cu resurse importante de patrimoniu antropic și natural, din care amintim in
apropiere Lunca Muresului , care tranziteaza intreg U.A.T. si care in ultimii ani s-a dezvoltat extrem de tare din
punct de vedere al accesibilitatii publicului (realiazarea unui traseu de caiac pe Raul Mures si care are ca
poarta de plecare U.A.T. Sintimbru.
In apropiere mai exista de asemenea doua zone protejate la nivel European si anume :
 Arii protejate de interes comunitar dintre care:ROSCI0004 Băgău, ROSCI0187 Paji știle lui Suciu,
ROSCI0253 Trascău, ROSPA0087 Munții Trascăului, Piemontul Mun ților Metaliferi – Vin țu
(ROSPA0139)Mureșul Mijlociu-Cugir (ROSCI0419), etc.
 Rezervații naturale, monumente ale naturii dintre care: 2.29.-Taul fara fund, 2.519.-Mgura Uroiulu,
Pârâul Bobii , Pădurea Sloboda, Piatra Tomii, etc.
De asemenea Sintimbru se afla pe una din principalele rute CFR, cu accesibilitate mare din toate zonele tarii si
nu numai ;
Comuna Sintimbru se afla la o distanta de cca 6 km de Alba Iulia, unde monumentele istorice merita sa fie
vizitate;
Necesitatea si Oportunitatea realizarii investitiei se contureaza judecand impreuna arealul de dezvoltare
intracomunitar al zonei, coroborat cu tendintele ultimei perioade de dezvoltare.
Evenimentele, in totalitatea lor , au nevoie de spatii din ce in ce mai mari , multe si spatioase. De asemenea
sunt necesare dotari tehnologice din ce in ce mai avansate, cu consumuri din ce in ce mai reduse de energie.
Varietatea utilizatorilor acestor tip de spatii este din ce in ce mai mare, cu fiecare an . Astfel , constructiile
destinate evenimentelor impreuna cu cazare , situate in zone urbane, situate pe proprietati reduse ca
dimensiuni, vor fi din ce in ce mai putin utilizate in detrimentul celor situate in natura, cu suprafete exterioare

amenajate ( piatete parcuri, lacuri ).
Tendinta ultimei perioade, cea de interes sporit al tinerilor fata de zonele periurbane, situate la distante mici –
10- 15 km, atrage atentia asupra unui factor extrem de benefic dar periculos. Dupa lungi perioade in care
satele romanesti au fost depopulate prin relocarea oamenilor in zonele urbane ( job-uri ), tinerii incep sa se
intoarca in zonele rurale situate aproape de orase mari si in care acestia isi desfasoara activitatea. Rapiditatea
coroborata cu lipsa de profesionalism din institutiile avizatoare, ne arata ca de multe ori rezultatul unor astfel de
situatii, sunt niste cladiri nereusite, care nu pot fi incadrate nici in arhitectura rurala , si cu siguranta nici urbana.
Pe termen mediu, ansamblul propus va cunoaste o utilizare din ce in ce mai variata , si din ce in ce mai mare.
De la siimpla utilizare a restaurantelor, pana la evenimente coroprate, team-building-uri ce se vor intinde pe mai
multe zile ; Amplele zone verzi ale proprietatii sunt mature, cu arbori inalti seculari, care asigura o imagine
coerenta a naturii, prin umbre accentuate, densitatea vegetatiei creaza atmosfera racoroasa in lunile calde,
astfel ca vor exista o multitudine de activitati ale ansamblului ;
Pe termen lung, in principal trebuie sustinuta continuitatea istoriei prin progres modern, si anume, salvarea
constructiei principale – Conacul – prin interventii curajoase, menite sa-i asigure viata si interesul pentru o
perioada cel putin la fel de lunga ca cea initiala . Astfel dezvoltarea conectarea functiunilor complementare
asigura o varietate uriasa , care va atrage dupa sine o utilizare intensiva a intregului ansamblu ;
2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiţiei
- Salvarea Cladirii Conacului ( C0 prin modernizare (C1+C2))

- Salvarea Cladirii de Cazare (C11 )
- Dezvoltarea unor functiuni suplimentare, complementare, care sa fie in armonie cu intreg contextul.
( hotel, restaurant (e), sport, aer liber, parcuri
- Cresterea numarului de locuri de munca din zona
- Dezvoltarea permanenta a oamenilor din zona prin asigurarea unui climat potrivit
- Interconectarea unui numar cat mai mare de societati din zona (*spalatorie, caterink, event planneri,
designeri, )
- Scaderea consumului de energie pentru intreaga proprietate, prin elemente tehnice si tehnologice de
ultima generatie ; ( panouri , pompe caldura, izolare sporita, umbrire si insorire controlata)
- Crearea unor gradini pentru legume si fructe care sa asigure o alimentatie cat mai naturala a clientilor ;
-
D.3. Descrierea construcţiei existente

a) descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafaţa terenului, dimensiuni în plan);
Extra CF Suprafata (mp)

82593 1500
82594 2788
82595 200
82596 3700
82597 100
82598 1100
82599 1000
82600 2000
82601 600
82602 8500
82603 700
82604 296
82605 5500
82606 4427
82607 17526
82608 13604
82609 73
82610 1800
82611 7300
82612 32022
82613 200
85774 17275
85776 420
85779 7616

24 CF-rui 130247
Amplasament: intravilan Sat Galtiu – Comuna Sintimbru Jud. Alba , Str. Luminii; Nr 22; Transilvania ;
Romania ;
Suprafata teren = 130247 mp
Dimensiuni teren: terenul are o forma relativ regulata in zona principala cu o „ peninsula in zona sud vestica ;
neregulata ce se incadreaza intr-un dreptunghi cu dimensiunile 690.16 x 353.70 m ;
b) relaţiile cu zone învecinate, accesuri existente şi/sau căi de acces posibile;

Relatii cu zone invecinate:
 la Nord –Constructii Locuinte – Proprietari Privati ;
 la Sud – Terenuri Agricole
 la Vest – Raul Galda si terenuri Agricole
 la Est – Terenuri Agricole
Terenul are incepand cu zona nord estica si terminand cu cea sud estica, un dig de protectie, aflat
in proprietatatea S.C. MURESUL GATLIU PROD S.R.L. insa administrat de Apele Romane ;
Accese existente:
 1 accese pietonale si auto in incinta:
 Din Str. Luminii ( direct sau prin parcare – pietonal )
c) datele seismice şi climatice;

Seismicitatea
Conform prevederilor Codului P100-1/2006 privind zonarea teritoriului perimetrul cercetat se înscrie din punct
de vedere al valorilor de vârf ale acceleraţiei terenului cu valori ag= 0,10g şi Tc=0,7sec.
Clima
Datorita pozitionarii sale, judetul Alba are o clima continentala blanda. Pe teritoriul judetului Alba, temperatura
medie anuala variaza de la +2,0ºC in munti, +4,0ºC in zona de dealuri, la +8,0ºC in vai si depresiuni;
temperaturile minime lunare se inregistreaza in luna ianuarie ( de la -2,0ºC la +5,0ºC), iar temperaturile maxime
lunare in luna iulie (de la +15,0ºC la +20,0ºC). In judetul Alba s-a inregistrat o temperatura maxima de +35,0ºC
si o minima de -18,0ºC.
d) studii de teren:
(i) studiu geotehnic pentru soluţia de consolidare a infrastructurii conform reglementărilor tehnice în
vigoare;
(ii) studii de specialitate necesare, precum studii topografice, geologice, de stabilitate ale terenului, hidro-
logice, hidrogeotehnice, după caz;
Studiu geotehnic – a se vedea studiul geotehnic ;
e) Situatia utilităților tehnico-edilitare existente;

Ansamblul de cladiri de pe amplasament este racordat la toate utilitatile;
Acestea sunt modernizate recent, si pot asigura consumurile necesare;
Construciile noi, vor avea montate pe invelitoare panouri solare si panouri de apa calda pentru minimizarea
consumurilor din retelele publice.
f) analiza vulnerabilităţilor cauzate de factori de risc, antropici şi naturali, inclusiv de schimbări climatice ce pot
afecta investiţia;
RISC POTENTIAL (pentru prezentul proiect) MASURI (luate prin prezentul proiect)
1.Riscuri endogene (sunt

generate de energia
provenită din interiorul
planetei, în această
categorie fiind incluse
erupţiile vulcanice şi
cutremurele).
- eruptii vulcanice NU ESTE CAZUL - in zona nu exista
vulcani.
- cutremure: POT CONSTITUI RISC intrucat zona Prin proiectare s-au respectat atat
studiata se afla in zona de risc seismic normativele in vigoare privind rezistenta
F, iar conform prevederilor codului si stabilitatea cladirilor in cazul
cutremurelor (COD DE PROIECTARE
P100-1/2013 privind zonarea SEISMICĂ P100 PARTEA I - P100-
teritoriului, perimetrul cercetat se 1/2006 PREVEDERI DE PROIECTARE
inscrie din punct de vedere al valorilor PENTRU CLĂDIRI) cat si toate
de varf ale acceleratiei terenului cu recomandarile si conditiile impuse de
valori ag=0.10g si Tc=0.7 sec. expertiza tehnica cu privire la
consolidarea elementelor structurale pe
structura existenta.
.
2.Riscurile EXOGENE sunt Pe teren au existat in trecut inundatii, 1. Intreg terenul este protejat de
generate de factorii eveniment cu care, s-a produs un dig de protectie, realizat
climatici, hidrologici, deteriorarea zonei de sud a conacului. dupa evenimentele hidrologice,
biologici etc., de unde Cea care trebuie demolata ; si care este intretinut
categoriile de: hazarde permanent; Pentru asigurarea
geomorfologice, hazarde intretinerii, beneficiarul a
climatice, hazarde asigurat realizarea unui drum
hidrologice, hazarde de intretinere, pe proprietate.
biologice naturale, hazarde Astfel tehnicienii S.G Apa
oceanografice, hazarde MURES sa poata interveni ori
biofizice şi hazarde de cate ori este nevoie ;
astrofizice.
3.Riscurile NU ESTE CAZUL - zona in care se

GEOMORFOLOGICE afla amplasamentul studiat nu prezinta
cuprind o gamă variată de fenomene cum sunt prăbuşirile,
procese, cum sunt tasările sau alunecările de teren,
prăbuşirile, tasările sau avalanşele, intrucat nu se afla in
alunecările de teren, proximitatea unor lanturi muntoase,
avalanşele. sau pe teren in panta care ar putea
genera astfel de fenomene.
4.Riscurile CLIMATICE
cuprind o gamă variată de
fenomene şi procese
atmosferice care pot genera
pierderi de vieţi omeneşti,
mari pagube şi distrugeri ale
mediului înconjurător. Cele
mai întâlnite manifestări tip
risc sunt furtunile care
definesc o stare de
instabilitate a atmosferei ce
se desfăşoară sub forma
unor perturbaţii câteodată
foarte violente.
- furtuni torentiale (topirea POT CONSTITUI RISC – declansat de Prin proiectare au fost luate masuri
brusca a zapezilor) fenomene naturale precum sunt ploile pentru eliminarea efectelor distructive
torentiale ale anotimpuriloe calde sau pe care un astfel de factor de risc le
topirea brusca a zapezii la venirea poate avea asupra cladirilor. Cladirea
primaverii. existenta este dotata cu rigole si
sisteme de jgheaburi si burlane
eficiente pentru preluarea apelor si
canalizarea acestora.

- vanturi puternice: NU ESTE CAZUL - acest risc este
eliminat intrucat cladirile existente si
propuse au un regim de inaltime mic,
si nu intra in zona de calcul al riscului
la vanturi puternice ;
5.Riscurile NU ESTE CAZUL - acest risc este Intreg terenul este protejat de un dig de
HIDROGRAFICE eliminat intrucat cladirea existenta se protectie, realizat dupa evenimentele
afla intr-o zona unde nu exista hidrologice, si care este intretinut
elemente hidrografice (rauri, parauri, permanent; Pentru asigurarea
etc) intretinerii, beneficiarul a asigurat
realizarea unui drum de intretinere, pe
proprietate. Astfel tehnicienii S.G Apa
MURES sa poata interveni ori de cate
ori este nevoie ;
6.Riscurile BIOLOGICE
NATURALE (sunt
reprezentate de epidemii,
invazii ale insectelor, boli
ale plantelor, contaminările
infecţioase)
7. Riscul de INCENDIU POATE CONSTITUI RISC - declansat Cladirile vor fi dotate cu toate
de cauze naturale (fulgere, elementele tehnice, si vor fi astfel
fenomenele de autoaprindere a conformate incat sa previna, limiteze,
vegetatiei si de activitatile omului actioneze, in caz de eveniment nedorit.
(neglijenta folosirii focului, accidente Toate Constructiile se vor realiza
tehnologice, incendieri intentionate) respectand in totalitate prevederile
avizului ISU ;
La final intreg ansamblul va fi verificat
in teren de catre ISU , care vor acorda
Autorizatia de Securitate la Incendiu ;
8. Riscurile ANTROPICE: POATE CONSTITUI RISC - declansat Riscurile se vor limita/reduce prin
Riscurile antropice sunt de neglijenta factorului uman, instruirea periodica a personalului
fenomene de interacţiune nerespectarea protocoalellor si angajat, aplicatii, cursuri.
procedurilor in vigoare.
între om şi natură,
declanşate sau favorizate
de activităţi umane şi care
sunt dăunătoare societăţii în
ansamblu şi existenţei
umane în particular. Aceste
fenomene sunt legate de
intervenţia omului în natură,

cu scopul de a utiliza
elementele cadrului natural
în interes propriu: activităţi
agricole, miniere,
industriale, de construcţii,
de transport, amenajarea
spaţiului
g) informaţii privind posibile interferenţe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe
amplasament sau în zona imediat învecinată; existenţa condiţionărilor specifice în cazul existenţei unor zone
protejate.
Niciuna dintre cladirile aferente Proprietatii nu este inclusa in listele monumentelor istorice.
Amplasamentul studiat nu prezinta situri arheologice.
De asemenea, arealul nu interfereaza cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice din zona
imediat învecinată, sau cu zonele de protectie ale acestora.
Parcela studiata nu este zona protejata si nici nu interfereaza cu alte zone protejate.
D.3.2. Regimul juridic:
a) natura proprietăţii sau titlul asupra construcţiei existente, inclusiv servituţi, drept de preempţiune;
Natura proprietatii:
S.C. Muresul Galtiu Prod S.R.L
Adresa : Str. Luminii Nr. 22, Galtiu , Comuna Sintimbru , Jud. Alba ;
b) destinaţia construcţiei existente; destinatia constructiilor existente ;
Pentru corespondenta intre corpurile de cladire din proiect si cele din extrasul funciar - a se vedea tabel
IDENTIFICARE CF , SUPRAFETE , CONSTRUCTII EXISTENTE , DEMOLATE , PROPUSE - Coduri
Identificare
prezentat mai sus
Nota :
Datorita faptului ca restul cladirilor se vor demola sau nu fac obiectul prezentei documentatii tehnice, vor fi
enumerate doar obiectivele ce au atingere cu prezentul proiect
Extras CF 82608 - Sintimbru

82608 - C1 – CLADIRE – S construita la Sol 603 mp
Regim de inaltime : D+P+POD

Cladirea principala este compusa din doua volume – Unul central cu acces si o serie de incaperi si cel sudic,
sub forma unui dreptungi in plan. Ambele volume construite avand demisol si parter ca volume utile, si pod.
Intreaga constructie este acoperita cu un amplu acoperis. Accesul la Pod, se realizeaza cu dificultate, datorita
faptului ca are destinatie strict tehnica ;
Demisol : 603 mp
Parter : 603 mp
Suprafata construita existenta : 1206 mp
82608 – C2 – CLADIRE – S construita la Sol 325 mp –
Rh : P+1+POD
nu face obiectul prezentei documentatii tehnice ;
82608 – C3 – nu are functiune identificata in Extras CF – S construita la Sol 397 mp –
Rh : P
Se va demola
82608 – C4 – S construita la sol 7 mp nu are functiune identificata in Extras CF
Rh : P
Se va demola
Rh : P
Se va demola
Rh : P
Se va demola
EXTRAS CF 82604
82604 – C1 – Constructii administrative si social culturale – Cantina
Rh: P+1+Pod
Se va extinde si ulterior moderniza – va primi functiunea de Bucatarie cu Spatii de cazare personal la etaj ;
Identificare in proiect propus : C10
Extindere in proiect propus : C9
82608 -C1 – Conac
H Demisol : 3.20 m
H Parter : 3.99 m
Structura cladirii este realizata din fundatii de piatra zidita si ziduri portante din zidarie de caramida plina ;
Parterul sprijina pe un sistem de arce de caramida, dispuse in intreg demisolul, fara grinzi de beton , fara placa
de beton ;
Local, in cadrul parterului au fost turnate o serie de sape de beton, de compozitie moderna, realizate in anii 70
– 80 ;
Peste parter este prevazut un planseu realizat pe structura de lemn, realizat dupa tehnici traditionale, cu stuf si
tencuiala pe baza de var la partea inferioara, si izolatie din pamant/paie lestate de o suprafata compacta de
placi ceramice de mari dimensiuni ;
Pe volumul central al conacului, invelitoarea a fost inlocuita integral in anul 2008 ;
Volumul sudic prezinta o suprafata de 120 mp, afectata de inundatiile din 1977 , care au lovit cladirea ; aceasta
zona este propusa spre desfacere / demolare , iar ulterior aceasta va fi inlocuita de un volum nou ( C1 –
Prezentul Proiect )
c) includerea construcţiei existente în listele monumentelor istorice, situri arheologice, arii naturale protejate,
precum şi zonele de protecţie ale acestora şi în zone construite protejate, după caz;
Niciuna dintre cladirile aferente proprietatii totale nu este inclusa in listele monumentelor istorice sau in zona de
protectie a acestora, in situri arheologice, arii naturale protejate, precum şi zonele de protecţie ale acestora şi
în zone construite protejate.
d) informaţii/obligaţii/constrângeri extrase din documentaţiile de urbanism, după caz.

Constrangeri impuse prin documentatiile de urbanism:
 Conform PUG aprobat, Imobilele studiate se afla in UTR 6 Galtiu ;
 Nu exista constrangeri care sa afecteze investitia propusa ;
D.3.3.
Caracteristici tehnice si parametri specifici
a) categoria și clasa de importanță;
82608 - C1 CLADIRE :
 Clasa de importanta CORP C1 (conform P 100-1 / 2006): III.
 Categoria de importanta CORP C1 (conform H.G. 766/1997): "C" – normala.
82604 – C1 – Constructii administrative si social culturale – Cantina
 Clasa de importanta CORP C1 (conform P 100-1 / 2006): III.
 Categoria de importanta CORP C1 (conform H.G. 766/1997): "C" – normala.
b) cod în Lista monumentelor istorice, după caz;
Nu este cazul ;
c) an/ani/perioade de construire pentru fiecare corp de construc ție;
82608 - C1 – Inceput secol XVIII

82604 – C1 - 1983
d) suprafața construită;
Suprafata construita existenta totala : 2640 mp ( intreaga proprietate )

A se vedea Bilant Teritorial
e) suprafața construită desfășurată;
Suprafata construita desfasurata totala in amplasament este de 3896 mp din care:

EXTRAS CF CONSTRUCTIE Amprenta la sol
82606 82606-C1 448
82606 82606-C2 19
82608 82606-C1 603
82608 82608-C4 7
82608 82608-C5 6
82608 82608-C6 6
82601 82601-C1 222 Arie desfasurata :
82608 82608-C1 603 ( 1206 ADC )

82604 82604-C1 296 ( 592 ADC )
82608 82608-C2 357 ( 714 ADC )
82609 82609-C1 73
2640 mp 3896 mp
f) valoarea de inventar a construcției;
g) alți parametri, în funcție de specificul și natura construc ției existente.
POT maxim impus prin documentatiile de urbanism – nu este.

CUT maxim impus prin documentatiile de urbanism – nu este.
Suprafata teren CF 130247 mp suprafata totala ;
Suprafata construita totala = 2640 mp
Suprafata construita desfasurata totala = 3896 mp
D.3.4.
Analiza stării construcției, pe baza concluziilor expertizei tehnice și/sau ale auditului energetic, precum și ale
studiului arhitecturalo-istoric în cazul imobilelor care beneficiază de regimul de protec ție de monument istoric și
al imobilelor aflate în zonele de protec ție ale monumentelor istorice sau în zone construite protejate. Se vor
evidenția degradările, precum și cauzele principale ale acestora, de exemplu: degradări produse de cutremure,
acțiuni climatice, tehnologice, tasări diferen țiate, cele rezultate din lipsa de între ținere a construc ției, concep ția
structurală inițială greșită sau alte cauze identificate prin expertiza tehnică.
Nu este cazul – imobilul – imobilelel nu se afla pe lista monumentelor istorice si nici nu se afla in zona de
protectia a unor astfel de monumente ;
Expertiza tehnica:
Pe baza vizitei in teren impreuna cu Prof. Dr. Ing. Marin Marin, expert tehnic atestat MLPTL, si in urma
actiunilor specifice, s-au constatat urmatoarele concluzii :
82608-C1 = Cladire Conac ;
Volumul sudic va rebui demolat partial pana la casa scarii existente, pastrand partea comuna si
refacut dupa noul proiect conform legislatiei in vigoare.
Inlocuirea elementelor de lemn degradate, ale sarpantei din zona casei de scara sudice ; in rest nu
au fost constatate degradari ale constructiei ; aceasta se afla in perfecta stare structurala;
82604 – C1 Cladire socio administrativa – Cantina
Singurele degradari identificate au fost planseul peste parter care va trebui refacut integral si intreag sistemul
de acoperis , inclusiv sarpanta ;
Proiect reabilitare energetica – audit energetic:
Din punct de vedere tehnic, cladirea veche 82608-C1 nu va putea fi anvelopata din considerente arhitecturale
si estetice ale fatadei; insa tencuileile alese pentru anveloparea finala a cladirii, sunt performante din punct de
vedere al termo izolarii, si sunt special create pentru astfel de constructii ;
de asemenea in zona paterului , pardoselile vor fi restaurate integral insa dupa instalarea unui sistem
performant de incalzire si racire in pardoseala ; Astfel nisele caloriferelor existente ( cea mai subtire sectiune a
peretilor grosi de caramida plina ) vor putea fi umplute cu elemente de termoziolare suplimentara;
Podul va ramane neamenajat, pe pe intreg volumul existent; nu se va amenaja mansarda sau camere de
cazare in volumului podului existent ; Astfel va exista o dubla izolare a volumului utilizat ;
82604 – C1 – Cladire socio administrativa – Cantina
Constructia va fi anvelopata integral, cu o serie de materiale izolatoare, cu performanta sporita atat din punct
de vedere termic cat si al protectiei la foc; Suplimentar, intreaga fatada Sudica si Estica va fi acoperita de o
structura metalica pe care se va dezvolta un perete verde viu, atat pentru a neutraliza volumul cladirii din punct
de vedere estetic, cat si pentru a oferi un grad de umbrire sporit si astfel reducand si mai tare consumurile de
energie conventionala;
Din punct de vedere al instalatiilor, termice, sanitare, electrice, toate acestea vor trebui inlocuite integral;
Acestea nu mai corespund prezentului din nici un punct de vedere ;
D.3.5.
Starea tehnică, inclusiv sistemul structural și analiza diagnostic, din punctul de vedere al asigurării cerin țelor
fundamentale aplicabile, potrivit legii.
Starea tehnica a constructiilor care fac obiectul prezentei documentatii indeplinesc exigentele de
calitate privind Rezistenta si stabilitatea, Siguranta in exploatare, Siguranta la foc, Igiena si sanatatea
oamenilor insa pentru functiunea la care acestea au fost folosite insa nu pentru noua functiunea a acestora ; In
final, se vor asigura toate exigentele, conform Legii 10/1995 ;
Cerinta A - Rezistenta si stabilitatea

Alcatuirea constructiva a cladirii principale, Corp 82608-C1 – este urmatoarea:
INFRASTRUCTURA :
 Fundatiile continue din zidarie de piata,
 Pereti Piatra capturisti cu caramida la interior in demisol
 Sistem de preluare a eforturilor din etajele superioare, realizat din arce de carmida, zidita ;
 Planseul este realizat din lemn peste arce;
SUPRASTRUCTURA:
 Structura de rezistenta a constructiei este alcatuita din zidarie de caramida plina
 Zidurile nu sunt prevazute cu centuri de beton armat la partea superioara;
 Peretii de inchidere sunt realizati din zidarie de caramida, plinain functie de amplasarea in cadrul
constructiei iar peretii interiori de compartimentare realizati in anii 80 sunt realizati din zidarie de
blocuri din BCA armat cu plasa sudata, ziarie de BCA simpla;
 Planseul peste parter si etaje este realizat din elemente de lemn de mari dimensiuni avand sectiuni
incepand cu 25 x 25 cm, cu toate straturile traditionale de inchidere, termoizolare si finisaj ; .
 Acoperisul este realizat traditional, din elemente de lemn, grinzi, pane, contravantuiri, arbaletrieri,
capriori;
ELEMENTE DE IZOLARE HIGROTERMICA:
 Nu sunt realizate hidroizolatii la cladirea Principala
 Cladirea 604-C1- are fundatia izolata cu caton si bitum; idroizolatii de bitum si carton bitumat la
elevatii/fundatii ;
Constructiile nu prezinta degradari structurale semnificative care sa afecteze in mod negativ rezistenta si
stabilitatea de ansamblu a constructiilor
Cerinta B – Siguranta in exploatare

Cladirea existenta respecta normele pentru siguranta cu privire la: circulatia exterioara, accesul in cladire,
circulatia interioara, schimbarea de nivel, deplasarea pe scari, iluminarea artificiala, intretinerea vitrajelor,
acoperisurilor, compartimentari interioare.
De asemenea, cladirea existenta nu prezinta riscuri inacceptabile de accidente sau pagube in cursul
functionarii sau al utilizarii, cum ar fi: alunecari, caderi, loviri, arsuri, electrocutari, leziuni cauzate de explozii si
talharii. In acelasi timp sunt prevazute toate elementele constructive astfel incat cladirea sa fie accesibila si
utilizabila pentru persoanele cu dizabilitati.
Cerinta C – Siguranta la foc

Retele din incinta
 Retele de distributia agentului termic vor fii montate in canale termice sau ingropate in pamant . In
paralel cu aceste retele termice sunt duse conductele de distributie electrica si de curerenti slabi abur
de medie presiune , conductele de intoarecere condens , respectiv conductele de alimentare cu acc .
 Alimentarea cu apa in incinta este din conducta de polietilena De=160 mm ( partea reabilitata ) ,
respectiv conducte din otel prin acestea fiind asigurate presiunea si debitul de functionare al cladirilor
de pe amplasament , cat si presiunea si debitul pentru functionarea instalatiilor de stingere din exterior
( cu hidranti exteriori ) , respectiv din interior ( cu hidranti interiori ), si toate constructiile propuse prin
prezenta docuementatie ;
Gospodaria de apa
Gospodaria de apa (care asigura atat debitul menajer, cat si debitul de incendiu) este alcatuita din:
 Rezervor semingropat cu capacitatea de 300 m3, care a fost reabilitat in anul 2015. Rezervorul de apa
este prevazut cu un racord Storz DN100, pentru racordarea pompelor mobile ale pompierilor. Racordul
este amplasat pe fatada rezervorului fiind alimentat din rezervor prin intermediul unei conducte din otel,
Dn 100 mm.
 Hidroforul cu 2 vase de hidrofor – amplasat in statia de pompe;
 Grup de pompare, alcatuit din trei pompe (2 active si una de rezerva) – amplasate in statia de pompe.
Grupul de pompare este comun pentru consumul menajer si instalatia de stingere a incendiilor cu
hidranti interiori.
Hidranti exteriori
In anul 2010 a fost reabilitata partial reteaua exterioara de alimentare cu apa si reteaua exterioara de
hidranti, conform proiectului nr. 380/2010, intocmit de S.C. APA C.T.T.A. S.A ALBA. Numar de hidranti exteriori:
5, din care 4 supraterani si unul subteran. Hidrantii sunt Dn 100 mm.
Hidranti interiori
Reteaua interioara de distributie din subsolul corpurilor A, B (aferente corp C5) este realizata din teava
de OlZn, cu diametre cuprinse intre 3’’ si 2’’, care a fost reabilitata in anul 2016.
Pentru corpul C,D (aferente corp C5) si corp C4 reteaua de distributie este realizata din teava de OlZn
cu diametre cuprinse intre 3’’ si 1 1/4’’, existand si portiuni din material plastic.
Reteaua este comuna pentru distributia apei reci si pentru instalatiile de stingere a incendiilor cu
hidranti interiori.
Reteaua interioara de distributie din corpul A si B (C5) este de tip inelar iar in corpurile C,D (C5) si C4
este de tip retea ramificata.
Corpurile de cladire C5 ( A, B, C, D) si C4 sunt echipate cu hidranti interiori, Dn 50 mm, cu furtun plat
lungimea de 20 m, ajutaj tip C, 13 mm, in cutii cu geam inscriptionat 600x600x150 mm.
Alimentarea cu apa a instalatiei de stingere a incendiilor din corpurile C5 (A, B, C, D) si C4 este
realizata din reteaua existenta in subsolul acestor corpuri.
Cerinta D – Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului.

Cladirea existenta respecta normele pentru igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului,
prezentand totusi cateva deficiente, identificate la punctul 2.3. Prin prezentul proiect se vor ameliora aceste
deficiente astfel incat ansamblul dupa extindere si modernizare, sa asigure in totalitate exigentele de calitate
privind igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului.

Cerinta E – Izolatia termica, hidrofuga si economia de energie.
Instalatii electrice
Coloanele de alimentare ale intregului obiectiv sunt realizate din cablu masiv de aluminiu cu sectiunea
de 240mmp (per faza).
Unitatea beneficiaza de un grupul electrogen de 400kVA din care se alimenteaza atat consumatorii
vitali, cat si cei non-vitali.
Instalatii in centrala termica

In centrala termica sunt prezente doua cazane de abur de medie presiune din care unul nefunctional ,
doua cazane de abur de joasa presiune de 1t/h , din care de asemenea unul nefunctional si 3 cazane de
incalzire cu Pt=3*800 KW(agent termic).
Prepararea apei calde menajere se face prin doua schimbatoare de caldura folosind aburul de joasa
presiune , acumularea facand-se in doua vase de acumulatoare cu Vu=3000 l .
Pe langa principalele echipamente in centrala termica sunt conducte , statie de dedurizare apa ,
rezervor adaos pt abur, pompe de circulatie , distribuitori -colectori, armaturi, armaturi de siguranta , tablou de
alimentare cu energie electrica , etc . Intreg ansamblul instalatiilor de producere agent termic, producere acm si
abur sunt iesite din perioada normala de exploatare , astfel incat acestea functioneaza la un grad de asigurare
redus , cu randamente reduse si cu consumuri energetice mari , ca urmare se doreste reechiparea in intregime
cu echipamente noi care sa raspunda cerintelor de agent termic, apa calda , abur in conditiile unor randamente
superioare si tehnologii ce se incadreaza normelor de poluare actuale.
Instalatii electrice
Coloanele de alimentare ale intregului obiectiv sunt realizate din cablu masiv de aluminiu cu sectiunea
de 240mmp (per faza).
Unitatea beneficiaza de un grupul electrogen de 400kVA din care se alimenteaza atat consumatorii
vitali, cat si cei non-vitali.
Instalatii de ventilare in blocul alimentar
In blocul alimentar sunt prezente instalatii de ventilare, care sunt dotate cu hote de bucatarie .
Intrucat cladirea existenta nu asigura in totalitate exigenta de calitate privind Izolatia termica, hidrofuga
si economie de energie, prin prezentul proiect se propune ameliorarea tuturor capacitatilor tehnice ale
constructiilor care sa convearga spre nzeb ;
Proiectul de reabilitare presupune (varianta recomandata de auditor si adoptata spre implementare –
varianta ):
1. Reabilitarea termica a suprafetelor opace:
82608-C1 – Conac
• izolarea soclului cu polistiren extrudat de minim 5 cm grosime,
• izolarea termica a peretilor exteriori cu un strat de tencuiala termoizolanta
• izolarea termica a planseului sub acoperis cu panouri rigide de vata minerala de minim 20 cm grosime
peste care se pun placi din fibre de lemn cu grosime de 7 mm, toate acestea fiind materiale bio,
• sporirea rezistentei termice a placii de din demisol, prin aplicarea unui strat de polistiren extrudat avand
grosimea de 20 cm, se va schimba cota de calcare a constructiei
• inlocuirea scocurilor si burlanelor deteriorate cu altele noi.
82604 – C1 – Cladire socio administrativa – Cantina
izolarea soclului cu polistiren extrudat de minim 5 cm grosime,

• izolarea termica a peretilor exteriori cu un strat de polistiren expandat – interrupt de registre de vata min-
erala ( ISU )
• izolarea termica a planseului sub acoperis cu panouri rigide de vata minerala de minim 20 cm grosime
peste care se pun placi din fibre de lemn cu grosime de 7 mm, toate acestea fiind materiale bio,
• sporirea rezistentei termice a placii pe sol prin aplicarea unui strat de polistiren extrudat avand grosimea
de 20 cm, - se va schimba cota de calcare a constructiei
• inlocuirea scocurilor si burlanelor deteriorate cu altele noi.
2. Reabilitarea termica a suprafetelor vitrate:

• inlocuirea ferestrelor existente cu tamplarie LEMN LAMELAR cu geam termopan cu acoperire selective
Low-E(cu un coeficient de transfer termic k=1.4W/mpK) avand fante pentru ventilarea spatiilor ocupate si
evitarea aparitiei condensului pe elementele interioare de anvelopa, si a usilor din aluminiu cu geam ter-
mopan, cu sistem automat de inchidere,
• etansarea elementelor mobile(usi, ferestre)din componenta spatiilor anexe ale cladirii(casa
carii,subsol,etc).
3. Reabilitarea instalatiei de incalzire :

• modernizarea instalatiei de incalzire si a.c.c.
• montarea unui sistem complex de incalzire si racire in pardoseala in caldirea istorica, si sistem clasic in
cladirea bucatariei ;
Reabilitarea instalatiei de acc si apa receprin instalarea unui sistem solar pentru preparare
ac.c cu energie regenerabila:
• prin inlocuirea obiectelor sanitare vechi si deteriorate cu altele noi,
• montarea robinetilor cu temporizare pentru reducerea consumului de apa rece si apa calda de consum,
• inlocuirea racordurilor obiectelor sanitare, inlocuirea conductelor si coloanelor de distributie a apei reci si
apa calda.
4. Reabilitarea sistemului de iluminat :

• inlocuirea corpurilor de iluminat cu corpuri eficiente energetic tip led,
• instalarea de corpuri de iluminat cu senzori de miscare, acolo unde acestea se impun pentru economia
de energie,
• refacerea instalatiilor de iluminat deteriorate si a tablourilor electrice de distributie situate pe fiecare nivel
al cladirii.
• conform Normativului I7 cablurile electrice trebuie prevazute din cupru(de la cablul exterior pana la tabloul
general).
5. Masuri conexe:
• demontarea echipamentelor montate aparent pe fatade si terasele cladirii precum si remontarea acestora
dupa lucrarile de reabilitare,
• refacerea finisajelor corespunzatoare standardelor actuale in zonele de interventie, reparatia locala a tro-
tuarelor pentru a elimina infiltratiile la infrastructura cladirii, crearea de facilitati pentru persoanele cu diz -
abilitati (rampe de acces ),
• repararea rigolelor de preluare a apelor pluvial,asigurarea ventilarii mecanice a incaperilor din corpul E,
• montarea unor sisteme inteligente de contorizare(urmarire si inregistrare a consumurilor energetice).
• se propune un sistem modern de evacuare si introducere aer, evacuarea prin hote cu inductie de aer si
introducerea cu ajutorul preluarii si tratarii aerului din exterior printr-o centrala de tratare aer ( CTA )
Cerinta F – Protectia impotriva zgomotului.

Cladirea existenta nu asigura in totalitate exigentele de calitate privind izolarea impotriva zgomotului aerian si a
zgomotului de impact.

D.3.6.
Actul doveditor al forței majore, după caz.
Nu este cazul
D.4.
Concluziile expertizei tehnice și, după caz, ale auditului energetic, concluziile studiilor de
diagnosticare:
a)
clasa de risc seismic;
Conform expertizei tehnice , expert tehnic MLPAT prof.dr.ing. M.Marin:
Decizia privind incadrarea cladirii intr-o clasa de risc este rezultatul unei analize complexe a ansamblului
constructiei .
Pe baza rezultatelor evaluarii calitative si a evaluarii prin calcul se stabileste vulnerabilitatea constructiei in
ansamblu si a partilor acesteia , in raport cu cutremurul de proiectare – riscul seismic, ca indicator al efectelor
probabile ale cutremurelor caracteristice amplasamentului asupra constructiei analizate .
80608 -C1- CONAC
Demolarea partiala a unei zone in suprafata de 120 mp afectata, din zona de sud a cladirii ;
Inlocuirea unor elemente degradate ale saprantei in zona casei de scara ;
Nu se propun desfaceri suplimentare in zonele neafectate.
80604 -C1- Bucatarie
Refacerea integrala a cladirii de la nivelul planseului peste etaj 1 , inclusiv. Se va reface intreaga sarpanta
deteriorata , si a coror elemente structurale nu mai corespund cerintelor actuale.
Nici una din corpurile de cladire existente si mentinute, tratate prin prezenta doc tehnica nu vor avea podul
amenajat in mansarda. Insa corpurile ce vor intregi conacul vor fi prevazute cu spatii de cazare in mansarda ;
b)
prezentarea a minimum două soluții de interven ție;
Din Expertiza Tehnica nr. 4884/2018 rezulta doua masuri(solutii) de interventie, respectiv interventie Minimala
si interventie Maximala pentru a putea cupla extinderea de corpul existent:
MASURA DE INTERVENTIE I – minimala care consta in consolidarea spaletilor adiacenti golurilor nou create,
prin camasuire cu beton armat monolit.
MASURA DE INTERVENTIE II – maximala care consta in consolidarea spaletilor adiacenti prin camasuire cu
fibra de carbon (SIKA) si rasini epoxidice de ultima generatie ;
c)
soluțiile tehnice și măsurile propuse de către expertul tehnic și, după caz, auditorul energetic spre a fi
dezvoltate în cadrul documentației de avizare a lucrărilor de interven ții;
MASURA DE INTERVENTIE I – care consta in urmatoarele lucrari aferente solutiei tehnice propuse prin
expertiza :
 Realizarea fundatiilor cladirii noi se va face la aceeasi cota de fundare cu fundatiile existente .
 Golul nou creat in subsol (Bucatarie) nu se va amplasa la o distanta mai mica decit 50cm fata de
capetele diafragmelor existente. Se va realiza un cadru inchis inlocuitor de beton armat monolit sau
metalic.
 Realizarea golului din axul C ( Corp B –parter) se pot executa dupa consolidarea spaletilor adiacenti si
realizarea unui cadru inchis inlocuitor din beton armat monolit;
 Demolarea parapetilor de ferestre din axul D ( Corp B – parter ) se poate face concomitent cu
consolidarea spaletilor adiacenti golurilor nou create , prin camasuire cu beton armat monolit.
 Inchiderea golului existent se va executa cu beton armat .
MASURA DE INTERVENTIE II – care consta in urmatoarele lucrari aferente solutiei tehnice propuse prin
expertiza :
 Realizarea fundatiilor cladirii noi se va face la aceiasi cota de fundare cu fundatiile existente. Daca ,
dupa realizarea sapaturilor , se va constata ca fundatiile existente nu sunt la aceiasi cota de fundare cu
fundatiile extinderii propuse, se vor executa subzidiri pentru respectarea cotei de fundare.
 Golul nou creat in subsol ( Bucatarie ) nu se va amplasa la o distanta mai mica decit 50cm fata de
capetele diafragmelor existente. Se va realiza un cadru inchis inlocuitor de beton armat monolit sau
metalic.
 Demolarea parapetilor de ferestre din axul D ( Corp B –parter ) se poate face concomitent cu
consolidarea spaletilor adiacenti golurilor nou create, prin camasuire cu fibra de carbon ( SIKA ) .
 Realizarea golului din axul C ( Corp B –parter ) se poate executa dupa consolidarea spaletilor
adiacenti prin camasuire cu fibra de carbon (SIKA) pe ambele fete ale peretelui (pina in axul 11 si pina
la golul dintre axele 12-13)si realizarea unui cadru inchis inlocuitor din beton armat monolit;
 Inchiderea golului existent se va executa cu beton armat .
Varianta optima este masura de interventie I – minimala intrucat consolidarea spaletilor adiacenti golurilor nou
create prin camasuire cu beton armat monolit introduce costuri mai mari decat consolidarea spaletilor adiacenti
prin camasuire cu fibra de carbon (SIKA), ambele variante avand aceeasi eficienta structurala.
d)
recomandarea intervențiilor necesare pentru asigurarea func ționării conform cerin țelor și conform exigen țelor
de calitate.
Conform Expertizei Tehnice pentru asigurarea functionarii conform cerintelor si exigentelor de calitate a
corpului B de cladire , in care se realizeaza modificari ale elementelor structurale , interventiile necesare sunt :
- Fundatiilor cladirii noi se va face la aceeasi cota de fundare cu fundatiile existente .
- Golul nou creat in subsol (Bucatarie) nu se va amplasa la o distanta mai mica decit 50cm fata de
capetele diafragmelor existente, iar pentru golul rezultat se va realiza un cadru inchis inlocuitor
metalic .
- Pentru realizarea golului din axul C (Corp B–parter) se va realiza consolidarea spaletilor adiacenti si un
cadru inchis inlocuitor din beton armat monolit prin realizarea unei camasuieli din beton armat monolit
de 10cm grosime.
- Demolarea parapetilor de ferestre din axul D (Corp B–parter ) se va realiza concomitent cu
consolidarea spaletilor adiacenti golurilor nou create , prin camasuire cu beton armat monolit de 10cm
grosime .
- Inchiderea golurilor existente se va executa cu beton armat .
D.5.
Identificarea scenariilor/opțiunilor tehnico-economice (minimum două) și analiza detaliată a acestora
D.5.1.
Soluția tehnică, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic, func țional-arhitectural și economic,
cuprinzând:
a) descrierea principalelor lucrări de intervenţie pentru:
- consolidarea elementelor, subansamblurilor sau a ansamblului structural;
- protejarea, repararea elementelor nestructurale şi/sau restaurarea elementelor arhitecturale şi a
componentelor artistice, după caz;
- intervenţii de protejare/conservare a elementelor naturale şi antropice existente valoroase, după caz;
- demolarea parţială a unor elemente structurale/nestructurale, cu/fără modificarea configuraţiei şi/sau a
funcţiunii existente a construcţiei;
- introducerea unor elemente structurale/nestructurale suplimentare;
- introducerea de dispozitive antiseismice pentru reducerea răspunsului seismic al construcţiei existente;
Din punct de vedere functional-arhitectural, modificarile propuse sunt urmatoarele:
82608-C1 – Conac
1. Demolarea unei suprafete de 120 mp, conform planurilor aferente prezentei documentatii
tehnice, si reconstruirea unui volum nou, adosat casei de scara; Acesta va avea o forma
rectangulara cu axa lunga pe directia est vest . Suprafata Propusa a noii constructii sudice va
avea 232 mp ; Identificarea in prezentul proiect este C1. Acesta nu va avea demisol. Regimul
de inaltime propus este P+M ;
2. Spargerea unor parapeti de zidarie in zonele de conectare functionala a noilor extinderi ;
3. Realizarea unui volum nou de constructie ( C2 ) , dipsus nordic celor construite . acesta a fost
planuit astfel incat volumul nordic al conacului existent, sa capete o pozitie centrala intre doua
volume laterale, strajuite de doua volume de capat. Regimul de inaltime a corpului C2, a fi
D+P+M;
4. Inlocuirea tuturor ferestrelor cu unele similare, realizate din lemn lamelar, cu sticla temopan,
care sa respecte intru totul stereotomia existenta ;
5. Continuarea invelitorii pe volumele nou propuse, prin respectarea principilor de compozitie
existente, si realizarea unor lucarne pe volumele noi, pentru iluminarea , camerelor de cazare
din mansarda.
6. Din punct de vedere al recompartimentarii, nu sunt propuse lucrari de recompartimenatare
interioara, cu exceptioa zonelor sanitare;
7. Nu se practica goluri interioare suplimentare, in volumele existente ;
82604-C1– Cladire socio administrativa ( cantina )

1. Desfacerea planseului peste etajul 1 si refacerea acestuia conform cerintelor din prezent
2. Inlocuirea integului sistem de acoperis, inclusiv cosoroabele;
3. Inlocuirea pardoselilor , prin desfacerea acestora pana la structura de rezistenta si refacerea
integrala a straturilor conform cerinterlor din prezent ;
4. Inlocuirea ferestrelor cu unele din PVC – cu sticla termopan cu 2 camere de izolare)
5. Anveloparea cladirii ;
6. Realizarea unor compartimentari usoare, pentru acomodarea aceleasi functiuni , insa intr-o
perioada diferita;
7. Nu se vor realiza modificari ample ale golurilor ;
8. Se va realiza un volum suplimentar in zona vestica a cladirii ( C9) . Aceasta nu va avea
legatura functionala cu Cladirea Bucatariei ( C10 ) ; Functiunea extinderii va fi de camere
tehnice ;
MASURA DE INTERVENTIE I – care consta in urmatoarele lucrari aferente solutiei tehnice propuse prin
expertiza :
 Golul nou creat in subsol (Bucatarie) este amplasat la distanta de 50cm respectiv 70cm fata de
capetele diafragmelor existente iar golul rezultat va fi bordat cu un cadru inlocuitor metalic(profile
laminate metalice).
 In urma realizarea golului din axul C/11-12 ( Corp B –parter) se va realiza consolidarea spaletilor
adiacenti printr-un cadru inchis inlocuitor din beton armat monolit sub forma de camasuieli din beton
armat monolit de 10cm grosime pe spaletii adiacenti golului si pe toata inaltimea acestora iar
inchiderea partiala a golului existent se va realiza cu beton armat monolit ;
 Demolarea parapetilor de ferestre din axul D/11-15 (Corp B – parter) se poate face concomitent cu
consolidarea spaletilor adiacenti golurilor nou create , prin camasuire cu beton armat monolit de 10cm
grosime. Lucrarile de demolare si consolidare a golurilor din ax D/11-15 se vor realiza alternant(din
doua in doua goluri) respectiv nu se vor realiza lucrari in acelasi timp asupra a doua sau mai multe
goluri alaturate (adiacente) . Se pot realiza in acelasi timp lucrari de desfacere a finisajelor si
tencuielilor de pe diafragmele de beton , pe suprafetele care urmeaza sa fie consolidate prin camasuire
cu beton armat monolit .
 Inchiderea golurilor existente din ax 12/C-D si ax 14/A-B se va realiza cu beton armat monolit.
DESCRIERE TEHNICA CAMASUIRE CU BETON ARMAT.
Consolidarea elementelor de beton armat prin tehnologia cămăşuirilor cu beton armat monolit :
Consolidarea reprezintă un procedeu de remediere prin refacerea şi/sau creşterea capacităţii portante
a elementelor. În funcţie de scopul aplicării procedeului şi de tipul de element, cămăşuirea cu beton armat se
poate realiza pe o latură sau pe mai multe, pe toată înălţimea construcţiei sau local la unele niveluri, acest
procedeu putând fi asociat şi cu alte tehnologii precum injectarea fisurilor şi/sau completări cu beton a golurilor.
Lucrările de camasuire cu beton armat monolit nu necesita conditii speciale de temperatura sau umiditate
pentru aer sau materialele utilizate aplicandu-se conditiile generale de lucru pentru executarea lucrarilor din
beton respectiv ca temperatura sa fie mai mare +5 grade C .
Avantajele consolidarilor utilizand camasuieli din beton:

- au aceleasi caracteristici tehnice de rezistenta si comportare in timp cu elementele din beton care urmeaza sa
fie consolidate ;
- capacitate similara de deformare cu elementul initial, iar formele, dimensiunile şi geometria sunt modificate
numai pe zonele afectate de realizarea camasuielilor .
- suplimentarea greutăţii proprii a structurii propuse este nesemnificativa fata de cea initiala avand in vedere ca
aceasta suplimentare se realizeaza local la parterul unei constructii cu regimul de inaltime subsol, parter si 5
etaje ;
- tehnologia de realizare este cea curenta pentru lucrari din beton armat monolit ;
MASURA DE INTERVENTIE II – care consta in urmatoarele lucrari aferente solutiei tehnice propuse prin
expertiza:
 Realizarea fundatiilor cladirii noi pentru extindere UPU se va face la aceeasi cota de fundare cu
fundatiile existente, respectiv la cota -3.60m pentru fundatile continue adiacente fundatiilor existente .
 Golul nou creat in subsol (Bucatarie) este amplasat la distanta de 50cm respectiv 70cm fata de
capetele diafragmelor existente iar golul rezultat va fi bordat cu un cadru inlocuitor din beton armat
monolit .
 Demolarea parapetilor de ferestre din axul D/11-15 (Corp B – parter) se poate face concomitent cu
consolidarea spaletilor adiacenti golurilor nou create, prin camasuire cu fibra de carbon(SIKA) .
Lucrarile de demolare si consolidare a golurilor din ax D/11-15 se vor realiza alternant(din doua in doua
goluri) respectiv nu se vor realiza lucrari in acelasi timp asupra a doua sau mai multe goluri alaturate
(adiacente) . Se pot realiza in acelasi timp lucrari de desfacere a finisajelor si tencuielilor de pe
diafragmele de beton, pe suprafetele care urmeaza sa fie consolidate prin camasuire cu fibra de
carbon .
 Realizarea golului din axul C (Corp B –parter) se poate executa dupa consolidarea spaletilor adiacenti
prin camasuire cu fibra de carbon (SIKA) pe ambele fete ale peretelui (pina in axul 11 si pina la golul
dintre axele 12-13)si realizarea unui cadru inchis inlocuitor din beton armat monolit;
 Inchiderea golurilor existente din ax 12/C-D si ax 14/A-B se va realiza cu beton armat monolit.
DESCRIERE TEHNICA CAMASUIRE CU FIBRA DE CARBON.

Lucrările de remediere nu pot începe decât după îndeplinirea următoarelor condiţii:
- temperatura mediului ambiant şi a elementului care se remediază trebuie să fie de minimum +10 grade C în
perioada execuţiei remedierii şi de minimum +10 grade C timp de 7 zile după executarea acesteia ;
- umiditatea relativă a aerului să fie de maximum 60% în perioada execuţiei remedierii ;
-temperatura materialelor utilizate să fie de minimum +10 grade C şi de maximum +30 grade C ;
- suprafeţele de beton care vin în contact amestecurile pe bază de răşini epoxidice să fie uscate ;
- nisipul cuarţos cât și uneltele cu care se lucrează să fie perfect uscat/uscate ;
Avantajele consolidarilor cu materiale compozite(fibre de carbon) si motivele pentru care materialele compozite
sunt utilizate pentru consolidarea elementelor din beton armat sunt următoarele:
- sunt imune la coroziune, greutate scăzută respectiv 1/4din greutatea oţelului, de unde rezultă o aplicare mai
uşoară în spaţii restranse ;
- rezistente la forţele de întindere (statice sau de durată, pentru anumite materiale compozite); rigiditatea poate
ajustată în funcţie de cerinţele de proiectare ;
- capacitate mare de deformare, şi practic formele, dimensiunile şi geometria sunt nelimitate în cazul
materialelor compozite.
- nesuplimentarea semnificativă a greutăţii proprii a structurii, datorită greutăţii reduse a materialelor utilizate ;
- posibilitatea mascării zonelor consolidate, cu tencuieli clasice pe baza de mortar, vopsitorii sau rigips ;
- punerea în operă deosebit de facilă şi de rapidă, care implică o durată de execuţie extrem de redusă şi care
nu necesită o zonă tehnologică amplă ;
- tehnologie curată, cu deranj minim şi costuri reduse ;
Toate materialele folosite in cadrul lucrarilor de interventie sunt materiale A1 incombustibile.
b)
descrierea, după caz, și a altor categorii de lucrări incluse în solu ția tehnică de interven ție propusă, respectiv
hidroizolații, termoizolații, repararea/înlocuirea instala țiilor/echipamentelor aferente construc ției,
demontări/montări, debranșări/branșări, finisaje la interior/exterior, după caz, îmbunătă țirea terenului de
fundare, precum și lucrări strict necesare pentru asigurarea func ționalită ții construc ției reabilitate;
Urmatoarele lucrari se aplica in cazul scenariului I cat si in cazul scenariului II:
1. Se modernizeaza intreaga instalatie electrica existenta in UPU prin inlocuirea cablurilor electrice existente cu
cabluri (de alimentare pentru fiecare receptor in parte si pentru coloanele tablourilor ) de tipul NHXH FE180
E90 rezistent la foc pe timp limitat (de securitate), fara halogeni, cu emisie redusa de gaze toxice si fum, cu
intarziere la propagarea flacarii, temperatura maxima a conductorului in functionare normala 90 ºC.
2. Toate instalatiile medicale de fluide noi prevazute in constructia existenta (2 rampe noi pentru circulatia
fluidelor medicale) se vor racorda la instalatia de fluide medicale existenta.
3. Se vor reface toate finisajele peretilor, pardoselilor si tavanelor aferente zonelor unde se sparg ziduri sau
parapeti sau se inchid goluri, sau se inlocuieste instalatia electrica.
4. Obiectele sanitar-edilitare nou introduse in incaperile corpului existent (lavoare, rigole scurgere) vor fi
bransate la echiparea edilitara existenta.
c) analiza vulnerabilităţilor cauzate de factori de risc, antropici şi naturali, inclusiv de schimbări climatice ce pot
afecta investiţia;
Studiu geotehnic – a se vedea studiul geotehnic ;
e) Situatia utilităților tehnico-edilitare existente;

Ansamblul de cladiri de pe amplasament este racordat la toate utilitatile;
Acestea sunt modernizate recent, si pot asigura consumurile necesare;
Construciile noi, vor avea montate pe invelitoare panouri solare si panouri de apa calda pentru minimizarea
consumurilor din retelele publice.
f) analiza vulnerabilităţilor cauzate de factori de risc, antropici şi naturali, inclusiv de schimbări climatice ce pot
afecta investiţia;
RISC POTENTIAL (pentru prezentul proiect) MASURI (luate prin prezentul proiect)
1.Riscuri endogene (sunt

generate de energia
provenită din interiorul
planetei, în această
categorie fiind incluse
erupţiile vulcanice şi
cutremurele).
- eruptii vulcanice NU ESTE CAZUL - in zona nu exista
vulcani.
- cutremure: POT CONSTITUI RISC intrucat zona Prin proiectare s-au respectat atat
studiata se afla in zona de risc seismic normativele in vigoare privind rezistenta
F, iar conform prevederilor codului si stabilitatea cladirilor in cazul
cutremurelor (COD DE PROIECTARE
P100-1/2013 privind zonarea SEISMICĂ P100 PARTEA I - P100-
teritoriului, perimetrul cercetat se 1/2006 PREVEDERI DE PROIECTARE
inscrie din punct de vedere al valorilor PENTRU CLĂDIRI) cat si toate
de varf ale acceleratiei terenului cu recomandarile si conditiile impuse de
valori ag=0.10g si Tc=0.7 sec. expertiza tehnica cu privire la
consolidarea elementelor structurale pe
structura existenta.
.
2.Riscurile EXOGENE sunt Pe teren au existat in trecut inundatii, 2. Intreg terenul este protejat de
generate de factorii eveniment cu care, s-a produs un dig de protectie, realizat
climatici, hidrologici, deteriorarea zonei de sud a conacului. dupa evenimentele hidrologice,
biologici etc., de unde Cea care trebuie demolata ; si care este intretinut
categoriile de: hazarde permanent; Pentru asigurarea
geomorfologice, hazarde intretinerii, beneficiarul a
climatice, hazarde asigurat realizarea unui drum
hidrologice, hazarde de intretinere, pe proprietate.
biologice naturale, hazarde Astfel tehnicienii S.G Apa
oceanografice, hazarde MURES sa poata interveni ori
biofizice şi hazarde de cate ori este nevoie ;
astrofizice.
3.Riscurile NU ESTE CAZUL - zona in care se

GEOMORFOLOGICE afla amplasamentul studiat nu prezinta
cuprind o gamă variată de fenomene cum sunt prăbuşirile,
procese, cum sunt tasările sau alunecările de teren,
prăbuşirile, tasările sau avalanşele, intrucat nu se afla in
alunecările de teren, proximitatea unor lanturi muntoase,
avalanşele. sau pe teren in panta care ar putea
genera astfel de fenomene.
4.Riscurile CLIMATICE
cuprind o gamă variată de
fenomene şi procese
atmosferice care pot genera
pierderi de vieţi omeneşti,
mari pagube şi distrugeri ale
mediului înconjurător. Cele
mai întâlnite manifestări tip
risc sunt furtunile care
definesc o stare de
instabilitate a atmosferei ce
se desfăşoară sub forma
unor perturbaţii câteodată
foarte violente.
- furtuni torentiale (topirea POT CONSTITUI RISC – declansat de Prin proiectare au fost luate masuri
brusca a zapezilor) fenomene naturale precum sunt ploile pentru eliminarea efectelor distructive
torentiale ale anotimpuriloe calde sau pe care un astfel de factor de risc le
topirea brusca a zapezii la venirea poate avea asupra cladirilor. Cladirea
primaverii. existenta este dotata cu rigole si
sisteme de jgheaburi si burlane
eficiente pentru preluarea apelor si
canalizarea acestora.
- vanturi puternice: NU ESTE CAZUL - acest risc este

eliminat intrucat cladirile existente si
propuse au un regim de inaltime mic,
si nu intra in zona de calcul al riscului
la vanturi puternice ;
5.Riscurile NU ESTE CAZUL - acest risc este Intreg terenul este protejat de un dig de
HIDROGRAFICE eliminat intrucat cladirea existenta se protectie, realizat dupa evenimentele
afla intr-o zona unde nu exista hidrologice, si care este intretinut
elemente hidrografice (rauri, parauri, permanent; Pentru asigurarea
etc) intretinerii, beneficiarul a asigurat
realizarea unui drum de intretinere, pe
proprietate. Astfel tehnicienii S.G Apa
MURES sa poata interveni ori de cate
ori este nevoie ;
6.Riscurile BIOLOGICE
NATURALE (sunt
reprezentate de epidemii,
invazii ale insectelor, boli
ale plantelor, contaminările
infecţioase)
7. Riscul de INCENDIU POATE CONSTITUI RISC - declansat Cladirile vor fi dotate cu toate
de cauze naturale (fulgere, elementele tehnice, si vor fi astfel
fenomenele de autoaprindere a conformate incat sa previna, limiteze,
vegetatiei si de activitatile omului actioneze, in caz de eveniment nedorit.
(neglijenta folosirii focului, accidente Toate Constructiile se vor realiza
tehnologice, incendieri intentionate) respectand in totalitate prevederile
avizului ISU ;
La final intreg ansamblul va fi verificat
in teren de catre ISU , care vor acorda
Autorizatia de Securitate la Incendiu ;
8. Riscurile ANTROPICE: POATE CONSTITUI RISC - declansat Riscurile se vor limita/reduce prin
Riscurile antropice sunt de neglijenta factorului uman, instruirea periodica a personalului
fenomene de interacţiune nerespectarea protocoalellor si angajat, aplicatii, cursuri.
procedurilor in vigoare.
între om şi natură,
declanşate sau favorizate
de activităţi umane şi care
sunt dăunătoare societăţii în
ansamblu şi existenţei
umane în particular. Aceste
fenomene sunt legate de
intervenţia omului în natură,
cu scopul de a utiliza
elementele cadrului natural
în interes propriu: activităţi

agricole, miniere,
industriale, de construcţii,
de transport, amenajarea
spaţiului
D.5.2. Necesarul de utilităţi rezultate, inclusiv estimări privind depăşirea consumurilor iniţiale de utilităţi şi modul
de asigurare a consumurilor suplimentare
Situatia utilitatilor si analiza de consum rezultate in urma interventiilor pe existent, respectiv executia extinderii
propriu-zise sunt detaliate la punctul 4. – 4.3. din prezenta documentatie.
Se aplica in cazul masurii I cat si in cazul masurii II
D.5.3. Durata de realizare şi etapele principale corelate cu datele prevăzute în graficul orientativ de realizare a
investiţiei, detaliat pe etape principale
Durata de executie a interventiilor pe existent si constructie corp nou de extindere – 18 luni.

Informatiile detaliate sunt prezentate in Anexa 3 – Grafic orientativ de realizare a investitiei.
D.5.4. Costurile estimative ale investiţiei:

- costurile estimate pentru realizarea investiţiei, cu luarea în considerare a costurilor unor investiţii similare;
- costurile estimative de operare pe durata normată de viaţă/amortizare a investiţiei.
Costurile estimate pentru realizarea investiţiei, cu luarea în considerare a costurilor unor investiţii similare:
 Valoare fara TVA = 559,905.98 RON
 TVA = 131,335.96 RON
 Valoare cu TVA = 691,241.94 RON
Costurile estimative de operare pe durata normată de viaţă/amortizare a investiţiei:

Informatiile sunt prezentate la punctul 3.3. din prezenta documentatie.
D.6. Scenariul/Opţiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă)
D.6.1. Comparaţia scenariilor/opţiunilor propus(e), din punct de vedere tehnic, economic, financiar, al
sustenabilităţii şi riscurilor
In raport cu interventiile pe constructia existenta, cele 2 masuri amintite mai sus – masura I minimala + masura
II maximala sunt descrise la punctul D.5.1.
Puncte de vedere in compararea celor 2 masuri:
6.1.a. Tehnic
Din punct de vedere tehnic, singura este legata de solutia de consolidare a golurilor create in constructia
existenta pentru conectarea corpului nou.
Masura I minimala propune consolidarea golurilor practicate in peretii cladirii existente se face prin camasuire
cu beton armat.
Masura II maximala propune consolidarea golurilor practicate in peretii cladirii existente se face prin camasuire
cu fibra de carbon (SIKA).

6.1.b. Economic
Din punct de vedere economic si logistic, varianta 1 este cea optima, datorita tehnologiei uzuale, accea de a
realiza camasuiri cu plasa sudata, torcretata cu lapte de ciment si beton armat si tencuiala armata, in
detrimentul unei solutii moderne, cea cu armare cu fibre de carbon, tehnologie moderna si extrem de greu
utilzabila, de catre o echipa de constructori uzuali;
Suplimentar, gabaritele uzuale in cadrul solutiilor de rigidizare cu fibra de carbon, sunt cu mult peste
necesitatile extinderii UPU, din prezentul proiect;
6.1.c. Financiar
Din punct de vedere financiar, asa cum aratat la punctul D.5.4. vizand costurile estimative ale investitiei,
masura II introduce in discutie costuri mai mari decat in masura I, datorita unui surplus financiar rezultat din
materialele de constructie folosite. Comparatia celor 2 masuri din acest punct de vedere se regaseste mai jos
in dezavantajele masurii II maximale, respectiv avantajele masurii I minimale.
Costul investitiei aferent masura de interventie I minimala = 691,241.94 RON cu tva

Costul investitiei aferent masura de interventie II maximala = 712,762.04 RON cu tva
Intre cele masuri exista o diferenta de 21,520.10 RON care din punct de vedere tehnic nu se justifica intrucat
diferentele de performanta dintre cele doua masuri sunt nesemnificative, ba chiar mai mult in favoarea
scenariului 1 recomandat.
6.1.d. Sustenabilitate
Din punct de vedere al sustenabilitatii proiectului, solutiile simple, uzuale, si usor de realizat, adoptate, atat din
punct de vedere tehnic cat si functional, asigura un grad de sustenabilitate sporit, neepuizand resursele
disponibile, si fara a compromite posibilitatile de satisfacere a nevoilor umane;
6.1.e. Riscuri
Masura II maximala introduce in cladire o serie de riscuri spre deosebire de masura I minimala:
- durabilitatea sistemului in sine , fibre de carbon aplicate pe beton, ridica anumite semne de
intrebare, intrucat liprirea fibrelor de carbon pe elemente de consolidat depinde de foarte multi
factori: condiţii existente ale substratului, pregătirea substratului, calitatea fibrelor de carbon
folosite, calitatea aplicarii fibrelor de carbon, durabilitatea răşinii.
- expunerea lor la temperaturi înalte "în cazul unor incendii poate duce ladegradare prematură şi
cedare "unele răşini epoxidice încep să se înmoaie la 45-70 grade Celsius.
- coeficient de dilatare termică incompatibil cu cel al betonului, ceea ce, in cazul temperaturilor inalte,
betonul existent si camasuirea din carbon se vor dilata diferit, ceea ce introduce tensiuni
suplimentare in structura.
D.6.2. Selectarea şi justificarea scenariului/opţiunii optim(e), recomandat(e)
Luand in considerare:
 Dezavantajele masurii II maximale:

- scenariul 2 introduce in discutie costuri mai mari, intrucat camasuirea folosind fibra de carbon este
mai costisitoare decat camasuirea prin beton armat.
- durabilitatea sistemului in sine , fibre de carbon aplicate pe beton, ridica anumite semne de
intrebare, intrucat liprirea fibrelor de carbon pe elemente de consolidat depinde de foarte multi
factori: condiţii existente ale substratului, pregătirea substratului, calitatea fibrelor de carbon
folosite, calitatea aplicarii fibrelor de carbon, durabilitatea răşinii.
- expunerea lor la temperaturi înalte "în cazul unor incendii poate duce ladegradare prematură şi
cedare "unele răşini epoxidice încep să se înmoaie la 45-70 grade Celsius.
- placarea suplimentara cu gips-carton rezistent la foc pe zonele de camasuire cu fibre astfel incat se
ajung la aceleasi dimensiuni ca si cele de la camacuirea cu beton ;
- coeficient de dilatare termică incompatibil cu cel al betonului, ceea ce, in cazul temperaturilor inalte,
betonul existent si camasuirea din carbon se vor dilata diferit, ceea ce introduce tensiuni
suplimentare in structura.
- pe perioada realizarii lucarilor de camasuieli cu fibre este necesara supervizarea in santier de catre
personal de specialitate din partea producatorului(ex. Sika) pentru obtinerea certificatelor de
garantie si calitate pe lucrare ;
dar si:
 Avantajele masurii I minimale:

- un prim avantaj major al scenariului 1 il reprezinta costuri mai mici in raport cu scenariul 2.
- betonul armat ca materiale de camasuire este mult mai durabil.
- betonul conduce foarte greu caldura, dovedindu-se unul dintre cele mai bune materiale de constructii
rezistente la foc. Betonul armat poate rezista la un incendiu de 1000 de grade, timp de o ora, fara a
suferi distrugeri serioase.
scenariul optim si recomandat este scenariul 1.
Masura I, spre deosebire de masura II, introduce in discutie costuri mai mici, o durabilitate sporita si un
comportament excelent in raport cu focul.
3. Identificarea, propunerea şi prezentarea a minimum două scenarii/opţiuni tehnico-economice pentru

realizarea obiectivului de investiţii (SF)
3.1. Particularităţi ale amplasamentului:
a) descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafaţa terenului, dimensiuni în plan, regim
juridic - natura proprietăţii sau titlul de proprietate, servituţi, drept de preempţiune, zonă de utilitate publică,
informaţii/obligaţii/constrângeri extrase din documentaţiile de urbanism, după caz);
A se vedea capitol D.3 ;
b) relaţii cu zone învecinate, accesuri existente şi/sau căi de acces posibile;

A se vedea capitol D.3 ;
c) orientări propuse faţă de punctele cardinale şi faţă de punctele de interes naturale sau construite;
Obiect1 : Ansamblul corpurilor de cladire format din :

C0 – Conac Existent ( ramas dupa demolare partiala )
C1 – Volum Sudic
C2 – Volum Nordic
Obiect2 : Ansamblul corpurilor de cladire format din :
C10 – Cladirea Bucatariei
C9 – Extindere Tehnica
Obiect 3 : Ansamblul corpurilor de cladire format din :
C3 ( Corp Legatura Conac- Sala Restaurant )
C4 – Sala Restaurant
Obiect 4 : Ansamblul corpurilor de cladire format din :
C5 ( Corp Legatura Sala Restaurant – Sala Evenimente )
C4 – Sala Evenimente
Obiect 5 : Amenajari Exterioare
Circulatii Rutiere, Circulatii Pietonale , Zone perimetrale constructiilor existente si propuse;
a se vedea planul de situatie;
Obiectele prezentului proiect sunt grupate dupa cum urmeaza

Obiect 1 – CONAC EXTINS
Ansamblul Format de Corpurile de Constructie C0, C1, si C2 ;
Cladirea extinsa si modernizata a conacului
Regim de inaltime Dp+P+Mp ( Pod )
Functiune propusa : primire turistica ; alimentatie publica, si cazare partiala
Demisol :
C0 – Crama depozit, Sala de mese si Pivnita
C1- nu va avea demisol
C2 – Spatii Tehnice
Parter : C0 – Restaurant, Sali Anexa; Receptie; Camea jocuri societate; Bar ; Cigar Bar; Cognac Bar ;
C1- Camere Cazare
C2 – Camere Cazare
Mansarda : C0 – Pod
C1- Camere Cazare
C2 – Camere Cazare
Suprafata construita initiala : 630 mp
Suprafata demolata : 120 mp
Suprafata rezultata dupa demolare: 510 mp

Suprafata propusa: 235 mp + 375 mp = 610 mp
Arie Construita finala Obiect 1 : 610 + 510= 1120 mp
Arie Desfasurata Finala Obiect 1 : 2495 mp din care analizati in prezenta doc : 1595 mp
Obiect 1 – Conac Extins

Volumul cladirii dispus pe axa nord sud
Ferestrele camerelor dispuse cu precadere spre zona impadurita situata in fata conacului ;
Obiect 2 – Bucatarie
Volum Compact, fara interes fata de punctele cardinale – functiuni tehnice si administrative ;
Obiect 3 – Sala Restaurant si Legatua cu Conacul
Dispuse pe axa est vest in continuarea volumului Conacului ;
Dispunerea volumului principal inspre nord, pentru a crea un spatiu public cat mai amplu in zona terasei; Zona
exterioara – piazeta cu orientare sudica ;
Obiect 4 – Sala de evenimente –
Dispunere Nord Sud cu deschidere estica – spre zona deschisa, neconstruita ;
Incaperi sanitare dispuse pe latura estica pentru maximizarea graduluii de fonoizolare intre cladirile cu diferite
functiuni, astfel pastrandu-se un grad de intimitate pentru toti utilizatorii ;
Obiect 5 – Amenajari Exterioare ;
Se propun o serie de circulatii rutiere si pietonale, acestea au fost planificate astfel incat sa nu existe taieri de
arbori maturi sau valorori, sa nu modifice topografia zone; nu exista legatura planificata intre dispunerea
circulatiiloe si punctele cardinale ; zonele destinate activitatilor comerciale si turistice, au fost alese gandite in
asa fel, incat in functie de eveniment, punctele cardinale sa fie favorabile;
d) surse de poluare existente în zonă:

 Nu exista surse de poluare in zona
e) date climatice şi particularităţi de relief;
Clima
Datorita pozitionarii sale, judetul Alba are o clima continentala blanda. Pe teritoriul judetului Alba, temperatura
medie anuala variaza de la +2,0ºC in munti, +4,0ºC in zona de dealuri, la +8,0ºC in vai si depresiuni;
temperaturile minime lunare se inregistreaza in luna ianuarie ( de la -2,0ºC la +5,0ºC), iar temperaturile maxime
lunare in luna iulie (de la +15,0ºC la +20,0ºC). In judetul Alba s-a inregistrat o temperatura maxima de +35,0ºC
si o minima de -18,0ºC.
Seismicitatea
Conform prevederilor Codului P100-1/2006 privind zonarea teritoriului perimetrul cercetat se înscrie din punct
de vedere al valorilor de vârf ale acceleraţiei terenului cu valori ag= 0,10g şi Tc=0,7sec.
Adâncimea de îngheţ
Conform STAS 6054/77 adâncimea de înghe ț în zona cercetată este de 0,80-0.90 m de la nivelul terenului

natural sau sistematizat.
Relieful
Satul Galtiu este asezat in centrul podisului ardelean, 225 m altitudine, intr-o zona de interferenta a dealurilor
ce coboara din Muntii Trascaului cu sesurile din valea cursului mijlociu al Muresului.
Satul propriu-zis este asezat pe prima terasa a Muresului, care formeaza spre est un ses lung de 8-10 km si
lat de 2-4 km. Imprejurimile sunt deosebit de atragatoare, iar clima se caracterizeaza prin veri calduroase,
toamne lungi si ierni blande, cu o temperatura medie anuala de +100 C si precipitatii care ating o medie anuala
de 650 mm.
Spre est, peste Mures, se disting dealurile argiloase de culoare rosiatica ale podisului ardelean, erodate de
raurile Mures, Sebes si Secas, acestea formand un sir de rape cu forme interesante si vegetatie rara.
Spre sud, in zilele senine, se vad culmile muntilor Sebesului, cu Varful Surianul (2245 m) cu Varful lui Patru
(2130 m).
f) Existenţa unor:
Reţele edilitare în amplasament care ar necesita relocare/protejare, în măsura în care pot fi identificate:
Nu exista retele edilitare care necesita relocare pentru asigurarea realizarii investitiei. Toate lucrarile executate
dupa preluarea proprietatii de catre beneficiar, au tinut cont de viitoarele corpuri de cladire ;
Posibile interferenţe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe amplasament sau în zona
imediat învecinată; existenţa condiţionărilor specifice în cazul existenţei unor zone protejate sau de protecţie:
Parcela studiata nu este zona protejata si nici nu interfereaza cu alte zone protejate.
Terenuri care aparţin unor instituţii care fac parte din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională:
Din punct de vedere juridic , digul de protectie este proprietatea beneficiarului, insa acesta face parte din planul
de aparare a Judetului, si este intretinut in permanenta de reprezentantii Administra ția Bazinală de Apă Mure ș
g) caracteristici geofizice ale terenului din amplasament - extras din studiul geotehnic elaborat conform
normativelor în vigoare, cuprinzând:
i) date privind zonarea seismică;
ag = 0.10 g cu IMR = 225 ani

Tc = 0.7 sec
ii) date preliminare asupra naturii terenului de fundare, inclusiv presiunea convenţională şi nivelul
maxim al apelor freatice;
Stratul de fundare interceptat (argila prafoasa cafenie — roseata plastic vartoasa cu vinisoare de carbonati)
prezinta un indice de contractie-umflare Icu = 0,60 ce indica prezenta fenomenelor de contractie-umflare.
Conform prevederilor STAS 1913/12-82 privind determinarea pamanturilor cu proprietati active si SR EN ISO
14688—1/2005 privind clasificarea si identificarea pamanturilor active principalii parametri fizico—mecanici
(granulometrie, indice de plasticitate Ip, indice de activitate IA, umflare libera UL) ne indica un pamant putin
activ la activ.
Presiunea conventionala in grupa de baza pentru depozite deluviale constituite din (argila prafoasa cafenie -
roscata plastic vartoasa cu vinisoare de carbonati) este de Pconv= 290kPa ( argile prafoase si nisipuri

argiloase ) si Pconv= 350kPa (nisipuri cu pietris si pietris cu bolovanis )
Apa subterana
Prezenta apei subterane in zona sub forma de panza captiva in stratele detritice grosiere de bolovanie cu
pietris si nisip, poate fi interceptata la adancimi de 6,50-7,00m avand o directie generala de curgere de la vest
spre est.
In zona de versant apa subterana cantonata la contactul depozitelor deluviale cu fundamentul de suprafaia
tertiar alimentata din apele de infiltratii poate fi interceptata la adancimi variabile in functie de configuratia
reliefului subteran al fundamentului tertiar cu debite nesatisfacatoare.
iii) date geologice generale;
Comuna Sintimbru cu satul component Galtiu , inclusiv terenul cercetat, se situeaza la limita sud - Vestica a
marii unitati geotectonice denumita Bazinul (Depresiunea) Transilvaniei. Acesta a luat nastere in timpul
miscarilor geotectonice din faza laramica (sfarsitul mezozoicului) ca urmare a prabusirii fundamentului din
interiorul arcului carpatic. ln timpul neozoicului bazinul functioneaza ca o zona de subsidenta care permite
acumularea unei serii sedimentare groase cu o constitutie litologica relativ uniforma. Subasmentul de suprafata
este constituit din depozite neogen superioare (argile marnoase, nisipuri gresificate).
Perioada cuaternara isi aduce aportul prin depunerea - discordanta - a sedimentelor aluvio—deluvio-proluviale
cu o granuloclasare verticala de la bolovanisuri si pietrisuri (in baza) pana la prafuri si argile , la partea
superioara a depozitelor de terasa.
iv) date geotehnice obţinute din: planuri cu amplasamentul forajelor, fişe complexe cu rezultatele
determinărilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu recomandările pentru
fundare şi consolidări, hărţi de zonare geotehnică, arhive accesibile, după caz;
Stabilitatea terenului
Cu ocazia efectuarii observatiilor directe pe teren se constata ca acesta se prezinta plan fara denivelari
importante amenajat drept incinta. Terenul este stabil, nefiind depistate fenomene fizico-geologice majore
(forme sau urme de alunecare).
Volumul lucrarilor:
Pentru determinarea naturii terenului de fundare de sub talpa fundafiei si stabilirea capacitatii portante a
acestuia au fost amplasate doua sondaje geotehnice deschise executate mecanizat si manual pe suprafata ce
urmeaza a fi construita cu cladirile C4 si C6 ;
Stratificatia pusa in evidenta:

Pentru cercetarea stratificatiei terenului si a caracteristicilor sale fizicomecanice ca teren de fundare sub talpa
fundatiilor la corpul conac – C1+C2+C3, ce fac obiectul proiectului de modernizare-extindere s-au executat
dezveliri de fundatie ce au pus in evidenta urmatoarele date tehnice de infrastructura:
DFI (corp A) dezvelire de fundatie din exterior pe fatada sudica — zona cu demisol util)
- incastrare fundatie in teren 1.80 - 2.00 de la nivelul terenului sistematizat;

- incastrare in teren bun de fundare 0,70 —— 0,80m; (argila prafoasa cafenie - roseata plastic vartoasa cu
Vinisoare de carbonati)
- cota 0,00 situata la + 1.49 m de la cota teren sistematizat;
- inaltime libera subsol util 3.00 m ;
- grosime elevatie subsol 0.35 m ;
- fundatie continua din beton monolit sub elevatii
Pentru stabilirea stratificatiei terenului pe amplasamentul cercetat au fost luate in considerate datele
geotehnice furnizate de lucrarile de teren executate anterior in zonele limitrofe pentru proiectarea altor obiective
ce au pus in evidenta urmatoarea succesiune de strata:
 in suprafata - sol vegetal argilos cafeniu—roscat cu o grosime de 0,80 m-1,20m parazitat la partea
superioara de umpluturi heterogene de grosimi variabile 0,40 m depuse pentru sistematizare
zona;
 urmeaza – nisip uniform mijlociu -mare cu elemente de pietris —— roscata plastic vartoasa cu
vinisoare sau concretiuni calcaroase avand o grosime variabila de 1.20 — 4,70 m ;
 in baza pot fi interceptate aluviunile detritice grosiere din zona de terasa superioara constituite din
nisipuri uniforme mijlocii mari cu elemente de pietris sub forma de lentile de grosimi variabile ce fac
trecerea in adancime la aluviunile grosiere de pietris cu nisip sI bolovanis.
Apa subterana
Prezenta apei subterane in zona sub forma de panza captiva in stratele detritice
grosiere de bolovanie cu pietris si nisip, poate fi interceptata la adancimi de 4.60 – 4.80 m avand o directie
generala de curgere de la vest spre est.
In zona de versant apa subterana cantonata la contactul depozitelor deluviale cu fundamentul de suprafaia
tertiar alimentata din apele de infiltratii poate fi interceptata la adancimi variabile in functie de configuratia
reliefului subteran al fundamentului tertiar cu debite nesatisfacatoare.
Rezultatele determinirilor granulometrice

Proprietagile fizico-mecanice ale stratului de fundare interceptat sub talpa fundatei constituit din argila prafoasa
cafenie - roseata plastic vartoasai cu vinisoare de carbonati poate fi caracterizat prin urmatoarele valori ale
principalilor parametri fizico-mecanici:
- indicele de plasticitate Ipmed, = 26,80 (indica o plasticitate mare);
- indicele de consistenta Icmed = 0,81 (indica pamanturi plastic vartoase);
- indicele de porozitate e = 0,72 + 0,84 (pamanturi acceptabile ca terenuri de fundare); emed = 0,78(indica o
porozitate mare);
- unghiul de frecare interna 0 = 14°
- coeziunea c = 33kPa;
- modulul de deformatie Mo = 6700 - 7700 kPa; Momed. = 7200 kPa;
- coeficientul de tasare specifica ep2= 2,8 + 4,6 cm/m; ep2med = 3.4 cm/m (indica pamanturi compresibile).
Stratul de fundare interceptat (argila prafoasa cafenie — roseata plastic vartoasa cu vinisoare de carbonati)
prezinta un indice de contractie-umflare Icu = 0,60 ce indica prezenta fenomenelor de contractie-umflare.
Conform prevederilor STAS 1913/12-82 privind determinarea pamanturilor cu proprietati active si SR EN ISO
14688—1/2005 privind clasificarea si identificarea pamanturilor active principalii parametri fizico—mecanici
(granulometrie, indice de plasticitate Ip, indice de activitate IA, umflare libera UL) ne indica un pamant putin
activ la activ.
lncadrarea in categoria geotehnica

ln conformitate cu prevederile din NP 074—2014 Normativ privind documentatiile geotehnice pentru constructii
amplasamentul cercetat se incadreaza in categoria geotehnica 1 cu risc geotehnic redus (punctaj total 7)
Conditii de teren - teren bun - 2

Apa subterana - fara epuismente - 1
Clasa constructiei - redusa - 3
Vecinatati - fara risc - 1
Zona seismica - ag=0,10g - l

Total 7 puncte
CONCLUZII SI RECOMANDARI
Terenul cercetat este stabil, riscul geotehnic al constructiei este redus.
Fundarea obiectivelor a fost executata in strat bun de fundare cu incastrare suficienta
in acesta.
Adancimea minima de fundare este de 2.00 m de la nivelul terenului sistematizat actual ce asigura o incastrare
minima de 0,20 in terenul de fundare recomandat.
Presiunea conventionala in grupa de baza pentru depozite deluviale constituite din nisipuri cu pietris , si pietris
cu bolovanis kPa: 350
v) încadrarea în zone de risc (cutremur, alunecări de teren, inundaţii) în conformitate cu reglementările

tehnice în vigoare;
Alba Iulia face parte din zona seismica F.

In zona nu sunt semnalate alunecari de teren actuale sau potentiale.
Terenul studiat se afla inafara zonei de inundabilitate a cursurile de apa aferente orasului Alba Iulia, respectiv
judetului Alba.
vi) caracteristici din punct de vedere hidrologic stabilite în baza studiilor existente, a documentărilor, cu
indicarea surselor de informare enunţate bibliografic.
Principalul curs de apa din zona este raul Galda care curge la vest de proprietate drenand toate apele din
regiune
Apa subterana, cantonata in pachetul aluvionar grosier din baza depozitelor de terasa are caracter de panza
freatica cu nivel liber.
Nivelul apei subterane este strains legat de regimul pluviometric local avand ca sursa de alimentare apele de
infiltratie din zona de versant cu o directie generala de curgere vest—est. Nivelul apei subterane a fost
interceptat in forajul F 1 la adancimea de —4-60 m si F 2 la adancimea de 4.80 m , adancimi masurate de la
nivelul terenului natural.
3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcţional-arhitectural şi tehnologic

 caracteristici tehnice şi parametri specifici obiectivului de investiţii
 varianta constructivă de realizare a investiţiei, cu justificarea alegerii acesteia
 echiparea şi dotarea specifică funcţiunii propuse
3.2.1.SCENARIUL 1 (RECOMANDAT)
Proiectul propus presupune:
- OBIECT 1 –
Demolarea manuala a zonei care prezinta degradari ale structurii de rezistenta, zona impactata de
apele inundatiilor din 1977 care au lovit Judetul Alba ; pastrarea tuturor elementelor de rezistenta
ale casei de scara ;
- Crearea unui volum suplimentar pe capatul Sudic al Conacului , pentru intregirea estetica a
acestuia.

- Realizarea unui Volum Nordic ( C2 ) identic cu cel sudic ;
- Cladirea Conacului va fi simetrica, impunatoare, nobila, „ intregita”
- Dotarea constructiei cu un sistem performant de incalzire si racire in pardoseala, extrem de eficient
din punct de vedere energetic,
- Elementele de constructie nou propuse si conformarea straturilor in zonele de interes, va fi
realizata astfel incat sa poata fi minimizat consumul de energie atat in lunile calde cat si in lunile
reci;
- Suprafetele vitrate
- OBIECT 2 – Constructia C10 – Bucatarie + Constructia C9 – Extindere Tehnica
- Inlocuirea tuturor elementelor de la planseul de peste etajul 1 in sus;

- Pastrarea volumetriei sarpantei pentru pastrarea schemei statice a intregii constructii
- Realizarea unui volum suplimentar C9 pe latura estica a Bucatariei C10, ca punct central al
elementelor tehnice ( energie electrica, instalatii sanitare )
- Realizarea unui pererte verde pana la cota cornisei, pe toata latura vestica si sudica ; Acesta va
avea structura de rezistenta realizata din profile metalice laminate, fixate in fundatie continua de
beton armat, si acoperita pe intreaga suprafata cu plante cataratoare;
- Anveloparea integrala a cladirii prin termozioalrea completa a acesteia, cu materiale performante,
care sa asigure un consum cat mai redus de eenrgie ;
OBIECT 3 – ( Corp de legatura conac restauarnt C3 _ Sala Restaurant C4 )

- Constructia unui volum de legatura cu sala restaurant C3 , avand structura din beton armat,
monolit, si inchideri din pereti din zidarie ;
- Acoperirea acestui volum cu un sistem clasic de acopeire, cu sarpanta din lemn si invelitoare din
tigla ceramica;
- Se propune prin volumul de legatura C3, coborarea cotei pardoselii finite de la +0.00 cota
conacului C0+C1+C2 ; la -0.95 m cota de calcare a salii restaurant C4 ;
- Se propune realizarea unui volum rectangular avand functiunea de sala restaurant C4 ; avand o
ampla zona vitrata spre latura sudica ;
- Structura de rezistenta a Constructiei C4- sala restaurant , va fi realizata din fundatii izolate
prefabricate, stalpi prefabricati din beton armat, peste care se va realiza un sistem de grinzi
principale si transversale, de asemenea din beton armat prefabricat .
- Inchiderile perimetrale se vor realiza in sistem compus cu anvelopanta exterioara realizata din
panouri termoizolante cu vata minerala. Spre interior se propune o mascare a sytructurii din pereti
de gips carton. Spatiul creat intre cele doua elemente plane , va fi prevazut cu vata minerala ;
- Acoperirea volumului C4, se va realiza printr-o terasa plana , prevazuta cu atice perimetrale, si in
zona barului de servire, un amplu luminator zenital, de mari dimenisuni ;
- Intreaga suprafata a invelitorii cladirii C4 – sala restaurant va fi prevazuta cu panouri fotovoltaice ;
-
OBIECT 4 ( Corp de Legatura Sala Restaurant Sala Evenimente – C5 + Sala de Evenimente C6 cu
Camera Mirilor ( C7 )
- Constructia unui volum de legatura intre sala restaurant si sala de evenimente, C5 , avand
structura din beton armat, monolit, si inchideri din pereti de zidarie;
- Acoperirea acestui volum cu un sistem clasic de acopeire, cu sarpanta din lemn si invelitoare din
tigla ceramica;
- Se propune prin volumul de legatura C5, coborarea cotei pardoselii finite de la +-0.95 cota salii
restaurant la -1.50 m cota de calcare a salii de evenimente C6 +C7.
- Se propune realizarea unui volum rectangular vanad functiunea de Sala de evenimente C6; avand
o ampla zona vitrata spre latura estica;
- Structura de rezistenta a acestui colum construit va fi realizata astfel : fundatii izolate prefabricate
de tip pahar incare se vor monta stalpi prefbricati din beton armat , preste care se va distribui un
sistem format din grinzi principale si secundare, de asemenea din beton armat , pane din beton
armat prefabricat si acoperire cu tabla cutata, vata minerala si membrana HPDE de 3mm ;
- Inchiderile perimetrale ale constructiilor C5 si C7 vor fi realizate din zidarie de caramida cu goluri
verticale de 44 cm grosime ;
- Anveloparea Salii de evenimente C6 va fi realizata in sistem compus cu exterioare din panouri
termoizolante – interioare din Gips Carton, spatiul interstitial fiind prevazut cu vata minerala
bazaltica ;
- Intreaga suprafata a invelitorii salii de evenimente C6 – va fi acoperita cu panouri fotovoltaice;
OBIECT 5 Amenajari exterioare ;
Toate circulatiile atat cele rutiere cat si cele pietonale se vor realiza din pavaj , insa tratat diferite,
impartire data de specificitatea lucrarilor. Astfel circulatiile rutiere vor fi pavate cu calupuri de piatra
cubica de 13 x 13 x 26 cm
Trotuarele din dale de piatra naturala de 2 cm , bordate pe alocuri de suprafete ceramice, unde
dispunerea elemnetelor individuale va urmari contururile volumelor bordate ; Se va avea o grija
sporita in stereotomia pavajului astfel incat sa sustina ansablul nou propus
a)Caracteristici tehnice şi parametri specifici obiectivului de investiţii:
- OBIECT 1 – Conac Extins

Aceste interventii au fost descrise la punctul D.5.1., iar caracteristici tehnice şi parametri specifici aferenti
lucrarilor de interventie pe existent sunt prezentate la punctul D.5.1.e)
Propunerile de extindere ale conacului sunt prezentate detaliat in partea desenata :
Dupa inlaturarea elementelor degradate, cladirea va fi completata cu doua volume de capat, care sa
asigure monumentalitatea fireasca a unei astfel de constructii istorice;
Suprafata propusa noua :
Suprafata construita initiala : 630 mp
Suprafata demolata : 120 mp
Suprafata rezultata dupa demolare: 510 mp
Suprafata propusa: 235 mp + 375 mp = 610 mp
Arie Construita finala Obiect 1 : 610 + 510= 1120 mp
Arie Desfasurata Finala Obiect 1 : 2495 mp din care analizati in prezenta doc teh : 1595 mp
Nu se propun depasiri de inaltime fata de existent ;

H Max Coama a volumelor propus : 8.25 volum dispus nord sud
H Max Coama volume de capat : 9.25
Cotele sunt calculate de la cota 0.00 a conacului .
CTS in zona conacului va fi cu -1.45 m fata de cota 0.00
- OBIECT 2 - Bucatarie (C10 + Extindere Tehnice C9 )

Clasa de importanta extindere (conform P 100-1 / 2006): III
Nota: solutiile constructive, tehnologice, functionale si economice prezentate in prezentul SF obiectiv
mixt conduc la realizarea obiectivului de investitie cu respectarea cerintelor specifice clasei de
importanta a constructiei. (A se citi la punctul 5.5.)
Categoria de importanta extindere (conform H.G. 766/1997 cu modificarile aferente): C – normala
Grad de rezistenta la foc extindere: II ( conform P118-99 )
Regim de inaltime C9 – Parter

H liber Maxim Interior : 3.94 m
H max Corp C9 : 4.38 m
H cornisa : 2.45 m
Toate inaltimile sunt prezentate masurate de la cota de calcare +0.00 a constructiei prezentate ;
Acestea nu sunt raportate la cota 0.00 a conacului ,
S Bucatarie Final : C10 – 296 mp + 92 mp ( C9) = 388 mp
Adc Obiect 2 : 684 mp ;
- OBIECT 3 - Corp de Legatura Conac Sala Restaurant – C3 si Sala Restaurant C4

Carateristice tehnice si functionale sunt prezentate mai sus;

H Max Coama : 5.08 m
H Max Cornisa : 3.58 m
Suprafata C3 – 214.96 mp

H Max Atic : 6.65 m
Cotele exterioare sunt masurate de la cota CTS perimetrala constructiilor studiate.
S Construit Final Obiect 3 – C3+C4 = 711.9 mp

ADC : 711.9 mp
- OBIECT 4 - Corp de Legatura Sala Restaurant Sala de Evenimente ( C5) + Sala de Evenimente (
c6) si camera mirilor ( c7 )
Carateristice tehnice si functionale sunt prezentate mai sus;

H Max Coama : 4.53 m
H Max Cornisa : 3.85 m

H Max Atic : 8.17 masurata de la CTS – CTS : -1.60 fata de cota 0.00 a conacului

H Max Atic : 4.00 masurata de la CTS – CTS : -1.60 fata de cota 0.00 a conacului
Suprafata Totala Obiect 4 : 1762.04 mp

ADC : 1762.04 mp
Indicatori urbanistici generali pe parcela CF 106270:

- Indicatori Urbanistici Genrali – raportati la intreaga suprafata de teren aflata in proprietatea S.C.
MURESUL GALTIU PROD S.R.L.
- S teren total : 130247 mp
- Constructii rezultate in urma investitiilor actuale : 4528.90
- POT Final propus : 3.47 %
- CUT Final propus ADC TOATL PROPRIETATE : 5899.9 mp = > CUT : 0.04
b)Descriere functional-arhitecturala
- OBIECT 1 ( Conac Extins )
1. Dupa inlaturarea volumului degradat se propne realizarea unor extinderi ample conform planurilor
prezentate in partea desenata a prezentei documentatii tehnice ;
2. Legaturile functionale ale volumelor nou propuse se vor materializa printr-o serie de treceri prin
goluri in peretii existenti ( solutiile de spargeri parapeti au fost prezentate mai sus );
3. Volumul central va adaposti o serie de incaperi detinate publicului avand functiunea de alimentatie
publica, si spatii tehnice.
4. Volumele laterale celui central vor fi prevazute cu camere de cazare, fiecare cu baie proprie;
Acestea se vor materializa atat in parter cat si in mansarda.
5. Acestea vor putea fi accesate si din extrior prin doua accese secundare avand si rol de evacuare
in caz de incendiu ;
6. Aceste holuri prevazute cu case de scara sunt singurele puncte de acces in mansardele propuse;
7. Demisolul Cladirii C2 ( volum nordic) va avea demisol, care va avea destinatia strica de spatii
tehnice
8. Volumetria propusa respecta in toatalitate princiiple de compozitie estetice existente; Incepand de
la decoratiile peretilor, ancadramentelor la ferestre, detalii de cornisa, dar si tipologia invelitorii au
fost astfel propuse, incat sa intregeasca intreaga constructie, si sa-i confere acesteia o imagine

cat mai coorenta si echilibrata ;
9. Ferestrele si elementele de detaliu, vor respecta intcomai materialitatea si stereotomia istorica,
insa tratate intr-o maniera contemporana, care sa faca diferenta evidenta intre perioada istorica a
constructiei si cea noua ;
- OBIECT 2 ( Bucatarie C10 + Extindere Bucatarie ( C9 ) + Corp de legatura C8
- Dupa inlaturarea, desfacerea si demontarea tuturor elementelor degradate si care nu mai servesc
functiunii propuse sau tehnologiei din prezent;
- Se propune realizarea unei ample bucatarii in corpul C10, functiune deja existenta in cladire, avand
toate incaperile necesare si dimensionate , pentru aceasta functiune, impreuna cu toata
infrastructura sanitara aferenta . Propunerile de compartimentare pot fi citite in planurile Obiect 2 –
- Se propune modificarea etajului astfel incat sa poata acomoda o serie de spatii de cazare ale
personalului angajat ; Aceste incaperi vor fi dotate cu mai multe paturi si fiecare incapere va fi
prevazuta cu baie proprie ;
- Legatura intre etaje se va realiza prin intermediul casei de scara existente care va fi complet refacuta
dupa realizarea investitei actuale;
- OBIECT 3 – Corp Legatura Conac C3 + Sala Restaurant ( C4 )
Corpul de legatura C3 va asigura legatura functionala a conacului cu salile nou propuse si care astfel
vor functiona ca un ansamblu de constructii in care utilizatorii nu vor fi nevoiti sa iasa in exterior pentru a utiliza
diferitele functiuni in cadrul unui singur ebveniment. De asemenea rolul corpului de legatura este de a accentua
monumentalitatea cladirii principale. Acest volum este prevazut cu diferente de nivel interioare, menite sa
acomodeze diferitele cote de calcare ale volumelor construite ; Diferenta de cota este de 0.95 m ;
Corpul de legatura rezolva si necesitatea incaperilor sanitare fara a materializa aceste incaperi in
volumu conacului, din motive lesne de inteles . accesul in grupurile sanitare se va realiza din sala restaurant.
Sala Restaurant este o constructie rectanguala impartita in doua registre – unul interior – prevazut cu mese,
canapele si o zona de bar , si cel exterior prevazut cu o terasas acoperitam, destinat petrecerii in aer liber ;
- OBIECT 4 – Sala de Evenimente C6 + Corp de legatura C5 si Camera Mirilor C7 ;
Corpul de lagatura C5 va face conectarea restaurantului median cu sala de evenimente dispusa estic
ansamblului final;
Acesta va avea pe langa legatura functionala si o serie de incaperi sanitare , materializate dupa principiul
anterior, acela de a nu impacta spatiile principale cu incaperi anexa. Astfel , bateriile de grupuri sanitare vor
putea fi folosite extrem de variat, avand in vedere ca acestea se desfasoara in volumele de legatura.
Sala de evenimente prevazuta cu acces principal prin volumul C5 este dispus pe axa nord sud , si se deschide
integral spre est, spre zona libera , pentru un aport de lumina cat mai mare, peretele fiind realizat aproape
integral dintr-o suprafata vitrata ampla cu posibilitati de dechidere totala . In eventualitatea in care restaurantul
este rezervat pentru un alt eveniment, accesul in sala mare C6 se va realiza pe latura nordica a constructiei,
propuse special pentru astfel de situatii. Aprovizionarea salii de evenimente se va realiza prin contracte cu
firme de catering, prin intermediul incaperilor dispuse pe latura sudica a cladirii ;
Sala principala va putea adaposti aprox 400 persoane .
Spatiile sanitare sunt prevazute cu acces perntru persoanele cu dizabilitati, si sunt prevazute si cu camere de
tip mama si copilul ;
c)Varianta constructivă de realizare a investiţiei, cu justificarea alegerii acesteia:
Toate materialele folosite la cladirile propuse vor fi performante din punct de vedere tehnic. Gradul de izolare termica,
fonica, este astfel ales incat sa permita functionarea concomitenta a tuturor spatiilor cu functiunile lor, dar si de a asigura
o protectie cat mai mare in cazul unor evenimente tragice ( incendiu ) – acestea vor avea clasa de reactie la foc min A1 ;
- OBIECT 1 - Conac extins ( C0+C1+C2)
Conac Existent ( C0 ) - solutie descrisa in capitolul D3.5

Corp Conac C1 – Volum Sudic Propus + Corp Conac C2 - Volum Nordic Propus
Structura de rezistenta
Fundatii Continue din Beton Armat monolit
Elevatii din Beton Armat Monolit pana la cota parterului ;
Zidarie portanta – caramida cu goluri verticale – performanta din punct de vedere termic; 44 cm
grosime
Stalpisori 35 x 35 la intersectia elementelor structurale ( pereti portanti )
Centuri si Grinzi peste zidurile din parter si centuri peste zidarie mansardei ;
Sarpanta lemn rasinoase proiectat incat spatiile mansardei sa fie complet utilizabile si libere de
elemente structurale ale sarpantei
Elemente de Arhitectura
- Invelitoare Tigla Ceramica – identica cu cea existenta
- Termoizolarea acoeprisului va fi realizata din saltele de vata minerala bazaltica de 20 cm grosime;
- Cota de calcare in zonele nou propuse ale etajului 1 nu va respecta in totalitate inaltimile existente
in conac, datorita incaperilor din mansarda ; Cota placii de peste parter in zonele nou propuse
este mai mica cu cca 80 cm fata de cea existenta. Preluarile de cota vor fi facilitate prin intermediul
unor scari ;
- Cota 0.00 a parterului va fi preluata in toate spatiile nou propuse;
- Se vor reface toate termozioaltiile pardoselilor existente si aducerea acestora la o serie de
performante termice actuale ;
- S-au propus ferestre realizate din lemn lamelar cu sticla termopan cu trei straturi, respectand
stereotomia existenta ;
- Compartimentarile interioare din zidarie BCA de 15 si 20 cm.
- Mascari ghenele instalatiilor cu zidarie BCA 7.5 cm sau Gips Carton
- Panouri despartitoare in bai si grupuri sanitare din zidarie BCA
- Usi interioare nou propuse si rezistente la parametrii functionali ai spatiilor pentru care sunt
destinate ;
- Usi Lemn la Bai si spatii Principale
- Ferestre exterioare oscilobatante cu tamplarie LEMN , pentacamerale, cu geam triplu, sistem

microventilatie si plase anti-insecte mobile;
- Grile de ventilatie exterioare
- Usi exterioare metalice;
- Glafuri exterioare din piatra naturala ;
- Elevatiile si centurile de beton sunt termoizolate cu polistiren extrudat de 5 cm grosime.
- Pardoselile de la parter vor fi termoizolate cu polistiren extrudat de 10 cm grosime.
- Pardoselile de la etaj 1 vor avea un start de termoizolatie nou de 10 cm – polistiren extrudat ;
Finisaje interioare:
- Incaperi Publice – Parchetul existent restaurat integral ;
- Camere private – Covor Textil
- Pardoseli - gresie ceramica Bai
- Pereti - placaj de faianta la grupuri sanitare, si spatii umede sau spatii care prin prisma activitatii
desfasurate necesita placaj ceramic pe pereti ( vestiare, bai )
- Pereti - zugraveli lavabile antimicrobiene in 3 straturi, pe glet de ipsos. Se vor utiliza doar lavabile
ecologice cu standardul ,,Eco Label’’
- Tavanele interioare – tencuite si zugravite cu vopsea antimicrobiana. Se vor utiliza doar lavabile
ecologice cu standardul ,,Eco Label’’
- Usile interioare – conform spatiilor pe care le deservesc ;
Finisaje exterioare:
- Tencuieli exterioare si zugraveli decorative de fatada aplicate direct pe tencuiala. Zugraveala
utilizata este de tip lavabila ecologica cu standardul ,,Eco Label’’, A1 incombustibila.
- OBIECT 2 - Bucatarie C10 + Extinere tehnica C9 + Corp Legatura C8
Bucatarie C10
Varianta constructivă propusa implica :
- Refacerea Planseului peste etaj 1 : ( Structura lemn rasionoase, tratat ignifug, in grosime caruia se
vor dispune saltele de vata minerala bazaltica; Inchiderile superioare si inferioare vor realizate din
placi OSB 12 mm, folii anticondens si de difuzie.
- Structura invelitorii – sarpanta, va fi refacuta integral din elemente de lemn debitate mecanizat,
tratate ignifug;
- Invelitoarea ( Tigla ceramica + Folii ) va fi inlocuita integral ;
- Compartimentarile interioare vor fi realizate din blocuri de Zidarie de compartimentare ( 15 – 20 cm
) si pereti din gips carton ( 12.5 cm )
- Cota de calcare a parterului in C10 – va fi ridicata cu 29 cm din considerente conectare a diferitelor
cote in cladirile vecine ;
- Se vor reface toate pardoselile interioare
- Se propune realizarea unei fundatii perimetrale pe laturile de vest si sud, pentru materializarea
unui perete verde , menit sa anvelopeze estetic intreaga constructie in zonele vizibile de catre
public.
- Nu sunt necesare lucrari suplimentare de constructie sau interventie
Extindere Tehnica (C9)

- Fundatii Continue realizate din beton armat monolit
- Zidarie portanta – caramida cu goluri verticale ( 44 cm )
- Compartimentari interioare – perete portant zidarie 25 cm
- Stalpisori in zonele de intersectie ale zidariei
- Centura de beton armat la partea superioara a zidariei
- Sarpanta din Lemn Rasinoase
- Invelitoare Tigla Ceramica
Corp de Legatura (C8)

- Inchideri exterioare - zidarie portanta – caramida cu goluri verticale ( 44 cm )
- Sarpanta din Lemn Rasinoase Termoizolata cu vata minerala bazaltica ( Clasa de reactie la foc
A1 )
- Invelitoare Tigla Ceramica
Alte materiale propuse prin prezentul proiect in Obiect 2

- Compartimentarile interioare din zidarie BCA de 15 si 20 cm.
- Mascari ghenele instalatiilor cu zidarie BCA 7.5 cm sau Gips Carton
destinate ;
- Usi, panouri despartitoare de la grupuri sanitare din PVC.
- Ferestre exterioare oscilobatante cu tamplarie PVC, pentacamerale, cu geam termopan, dublu strat,
sistem microventilatie si plase anti-insecte mobile;
- Glafuri exterioare din PVC, culoare gri antracit.
- Pardoselile de la parter vor fi termoizolate cu polistiren extrudat de 10 cm grosime.
- Pardoselile de la etaj 1 vor avea un start de termoizolatie nou de 3 cm – polistiren extrudat ;
- Pardoseli - covor PVC de trafic intens antiderapante si antiseptice, cu ridicate performante
electrostatice conductive si disipative ( C10 si C9 )
- Pardoseli - gresie ceramica antiderapanta. C8
- Pereti - placaj de faianta la grupuri sanitare, si spatii umede sau spatii care prin prisma activitatii
desfasurate necesita placaj ceramic pe pereti (bucatarie , preparari, vestiare, bai )
- Pereti - zugraveli lavabile antimicrobiene in 3 straturi, pe glet de ipsos. Se vor utiliza doar lavabile
ecologice cu standardul ,,Eco Label’’ special concepute pentru spitale.
- Tavanele interioare – tencuite si zugravite cu vopsea antimicrobiana. Se vor utiliza doar lavabile
- Usile interioare – conform spatiilor pe care le deservesc ;
- Panouri protectie in zonele de trafic intens – oficiu servire si zone de preparare.

- Tencuieli exterioare si zugraveli decorative de fatada aplicate direct pe tencuiala. Zugraveala
utilizata este de tip lavabila ecologica cu standardul ,,Eco Label’’, A1 incombustibila.
OBIECT 3
Corp Constructie C3 – Legatura Conac – Corp Restaurant
A1 )
- Invelitoare Tigla Ceramica Compartimentarile interioare din zidarie BCA de 15 si 20 cm.
- Mascari ghenele instalatiilor cu inchderi din Gips Carton
destinate ;
- Glafuri exterioare din PVC, piatra naturala
- Pardoselile vor fi termoizolate cu polistiren extrudat de 10 cm grosime.
Corp Constructie C4 – Sala Restaurant

- Fundatii Izolate realizate din beton armat prefabricat de tip pahar ;
- Suprastructra realizata din stalpi prefabricati din beton armat prefabricat 70 x 70 cm
- Grinzi Principale si Secundare realizate din beton armat prefabricat ( 9 m si 24 m deschidere )
- Inchideri exterioare – Panouri termoizolante tristrat , vata minerala – clasa de reactie la Foc
A2s1D0, montate pe o structura metalica fixata mecanic in structura de rezistenta princpala;
- Acoperire din : Tabla Metalica ambutisata pentru invelitori cu cuta inalta MBS 168 ; Saltele Vata
Minerala Rigida 20 cm , peste care se va dispune o membrana EPDM 3 mm
- Mascari interioare din Gips Carton
destinate ;
- Ferestre exterioare oscilobatante cu tamplarie Aluminiu, avand trei sticle si prevazute cu sistem
OBIECT 4
Corp Legatura Restaurant Sala de Evenimente ( C5 ) + Sala de Evenimente C6
Corp Legatura C5 ( inclusiv grupurile sanitare )
A1 )
- Invelitoare Tigla Ceramica Compartimentarile interioare din zidarie BCA de 15 si 20 cm.
- Mascari ghenele instalatiilor cu inchderi din Gips Carton
destinate ;
Corp Constructie C6 – Sala de evenimente

- Fundatii Izolate realizate din beton armat prefabricat de tip pahar ;
- Suprastructra realizata din stalpi prefabricati din beton armat prefabricat 70 x 70 cm
- Grinzi Principale si Secundare realizate din beton armat prefabricat ( 6 m si 24 m deschidere pe o
travee )
- Inchideri exterioare – Panouri termoizolante tristrat , vata minerala – clasa de reactie la Foc
A2s1D0, montate pe o structura metalica fixata mecanic in structura de rezistenta princpala;
- Acoperire din : Tabla Metalica ambutisata pentru invelitori cu cuta inalta MBS 168 ; Saltele Vata
Minerala Rigida 20 cm , peste care se va dispune o membrana EPDM 3 mm
- Mascari interioare din Gips Carton dublate de saltele de vata minerala bazaltica in spatiile
interstiriale;
destinate ;
- Ferestre exterioare oscilobatante cu tamplarie Aluminiu, avand trei sticle si prevazute cu sistem
Justificarea alegerii variantei constructive:

1.Varianta constructiva are drept element principal structura de rezistenta. Alegerea variantei constructive cu
structura de beton armat in detrimentul celei metalice este lesne de inteles din punct de vedere tehnico - juridic.
Dupa evenimentele tragice intamplate in Club Colectiv, solutiile metalice, acolo unde sunt aglomerari mari de
persoane, sunt de nedorit. Totalitatea lucrarilor suplimentare, coroborate cu mentenarea anuala a acestora,
atrag dupa sine o impractibilitate a utilizarii acestora.
Structurile metalice sunt structuri tensionate si ele nu permit modificarea incarcarilor pe perioada lor de viata.
Structurile din beton , sunt structuri grele , statice, care pot primi suplimentari de incarcari pe perioada de
utilizare a acestora.
Din punct de vedere ISU, solutia constructiva aleasa asigura cea mai mare protectie care poate exista in piata ,
unde rezistenta in cazul unui incediu depaseste 120 min ;
Din punct de vedere al fono si termoizolarii, solutiile alese asigura un grad sporut de protectie intre utilizatorii
diferitelor functiuni existente in ansamblu ;
Corpurile de legatura sunt realizate din blocuri de zidarie, solutie aleasa pentru realizarea comparimentarii
constructiilor intre ele, din motive de securitate la incendiu ;
Acestea vor fi echipate si cu usi rezistente la foc, care in cazul unor evenuimente tragice se vor inchide, si
astfel se va limita propagarea inendiului de la un volum construit la altul;
d)Echiparea si dotarea specifică funcţiunii propuse:
Echiparea INSTALATII:
- OBIECT 1 Conac Extins ( C0+C1+C2 )
INSTALATII ELECTRICE formate din:

- Instalatie interioara de iluminat general;
- Instalatie interioara de iluminat de siguranta de securitate;
- Instalatie interioara de prize de uz general;
- Instalatie interioara de putere;
- Instalatie electrica de protectie impotriva socurilor electrice;
- Instalatie de curenti slabi:
o Instalatie de semnalizare, alarmare si alertare la incendiu;
o Instalatie de voce-date;
o Instalatie supraveghere video.
INSTALATII TERMICE formate din:

- Instalatia de incalzire cu distributie prin pardoseala
- Instalatia de climatizare cu distributie prin pardoseala si tuburi de ventilatie pentru spatiile private ;
-
INSTALATII SANITARE formate din:
- Retea exterioara de alimentare cu apa

- Retea exterioara de canalizare
- Alimentare cu apa instalatii interioare
- Instalatie interioara de canalizare
1. Se modernizeaza intreaga instalatie electrica existenta prin inlocuirea cablurilor electrice existente cu cabluri
(de alimentare pentru fiecare receptor in parte si pentru coloanele tablourilor ) de tipul NHXH FE180 E90
rezistent la foc pe timp limitat (de securitate), fara halogeni, cu emisie redusa de gaze toxice si fum, cu
3. Obiectele sanitar-edilitare ( lavoare, rigole scurgere, dusuri , condens ) vor fi bransate la echiparea edilitara
existenta.
- OBIECT 2 C8+C9+C10


-
- OBIECT 3 – C3 +C4

-
- Obiect 4 : Constructiile C5 + C6


-
3.2.2. SCENARIUL 2 (NERECOMANDAT)
Scenariul 2 este identic din toate punctele de vedere - atat functional cat si tehnic sau tehnologic, si
prevede o singura diferenta flagranta consta in realizarea structurii de rezistenta si tiplogia de realizare a
camasuirii si renovarii zonelor ce urmeaza a fi impactate prin lucrarile de construire ;
Astfel, scenariul 2 analizeaza modul in care structurile pot fi de alta natura decat cele propuse prin scenariul 1.
Realizarea extinderilor avand structura de rezistenta in cadre, cu fundatii izolate , stalpi si grinzi din beton armat
;
Justificarea alegerii variantei constructive:

1.Varianta constructiva are drept element principal structura de rezistenta. Alegerea variantei constructive cu

zidarie portanta si stalpisori de beton armat, aduce mai multe befneficii investitiei ;
Respectarea tipologiei de construire a cladirii existente, zidarie greoaie, de portanta data prin
elementele liniare;
Capacitatea de a imbina cele doua tipuri de structuri fara diferente de planeitate ( elementele liniare
respecta grosimile de zidarie existente ;
Regimul de inaltime, deschiderile, volumetria generala avolumelor propuse, necesita o structura liniara
simpla, care sa raspunda in totalitate functiuniii pentru care a fost conceputa;
Costurile mai reduse de executie si manopera ;
Continuitatea perioadei de executie prin managemantul echipelor de lucru – zidari - finisori
Una din principalele avantaje ale structurilor in cadre este faptul ca pot fi recompartimentate in caz de
necesitate fara a impacta structura de rezistenta; Functiunea propusa, cea de cazari, in volumele
propuse, nu necesita o reconfigurare permanenta a planimetriei.
d) Echiparea si dotarea specifică funcţiunii propuse:
- costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investi ții, cu luarea în considerare a costurilor unor investi ții
similare, ori a unor standarde de cost pentru investitii similare corelativ cu caracteristicile tehnice si parametrii
specifici obiectivului de investitii;
Costul total al investitiei

SCENARIUL 1 (recomandat) SCENARIUL 2 (nerecomandat)
7,531,213.90 RON 7,674,176.63 RON
Comparatie SCOST-02/MS EXTINDERE UPU

Unitatea de masura euro/mp euro/mp
Suprafata de referinta - mp 64,698 mp 1,073.94
Valoare Investitie 367,109,392 RON 5,760,826.09
Constructii si instalatii (C+I) 3,641.40 3,154.52
Arhitectura 1,019.59 1,463.03
Structura de rezistenta 1,456.56 704.24
Instalatii 1,165.25 987.26
Montaj utilaje tehnologice 0.00 0.00
Utilaje, echipamente tehnologice 903.4 908.58
si func\ionale cu montaj
Utilaje fara montaj si 0.00 0.00
echipamente de transport
Dotari 1,129.4 1,301.09
- costurile estimative de operare pe durata normată de via ță/de amortizare a investi ției publice.
Cheltuielile anuale de operare ale extinderii UPU sunt preconizate a se incadra in urmatoarele categorii:
1.Cheltuielile cu personalul sunt reprezentate de cuantumul cheltuielilor salariale cu personalul angajat pentru
operarea infrastructurii.
2.Cheltuieli cu utilitati.
3.Cheltuielile materiale sunt reprezentate de costuri anuale cu materialele necesare desfasurarii activitatii in
cadrul UPU (dezinfectanti, medicamente, hrana, materiale pentru curatenie, materiale sanitare, etc.).
4.Cheltuielile de intretinere si reparatii capitale sunt reprezentate de costuri anuale de intretinere si operare a
infrastructurii supuse infiintarii si a dotarilor ce se vor achizitiona prin prezentul proiect.
5.Alte cheltuieli operationale cuprind costuri privitoare la amortizari si provizioane si servicii prestate de catre
terti.
Acestea sunt calculate si preconizate in cadrul Tabel cheltuieli - varianta I si II din cadrul Anexei 4 - Analiza
cost-beneficiu.
Tabel cheltuieli- varianta I si II

ANUL 1 2 3 4 5 6 7 8
Cheltuieli cu bunuri si
0 0 0 54484 54484 54484 54484 54484
servicii
Cheltuieli cu forta de
0 0 0 153375 153375 153375 153375 153375
munca
Cheltuieli cu utilitatile 0 0 0 745701 745701 745701 745701 745701
Total cheltueli 0 0 0 953560 953560 953560 953560 953560
ANUL 9 10 11 12 13 14 15 16 17
54484 54484 54484 54484 54484 54484 54484 54484 54484
servicii
153375 153375 153375 153375 153375 153375 153375 153375 153375
munca
Cheltuieli cu utilitatile 745701 745701 745701 745701 745701 745701 745701 745701 745701
Total cheltueli 953560 953560 953560 953560 953560 953560 953560 953560 953560
ANUL 18 19 20
54484 54484 54484
servicii
153375 153375 153375
munca
Cheltuieli cu utilitatile 745701 745701 745701
Total cheltueli 953560 953560 953560
3.4. Studii de specialitate, în funcţie de categoria şi clasa de importanţă a construcţiilor, după

caz:

a) studiu topografic;
Studiul topografic intocmit il constituie documentatia tehnica elaborata de S.C. Larry & Corry Vermessungen
S.R.L. din Alba Iulia si avizata de catre Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Alba ;
Numarul si supafata parcelelor a fost descrisa in prezentul memoriu. Suprafata totala a proprietatii este de
130247 mp;
A fost necesar studiul topografic pentru a obtine pozitia exacta a cladirilor in teren si deci un suport de lucru
constand intr-un plan topografic cu situatia reala din teren.
b) studiu geotehnic şi/sau studii de analiză şi de stabilitate a terenului;
Intrucat se propun o serie de constructii noi constructie a fost nevoie de a executa un studiu geotehnic privind
investigatii geotehnice asupra fundatiei cladirilor existente langa care se va interveni, dar si pentru studierea
terenului de fundare.
Studiul Geotehnic a fost intocmit de catre Inginer Geolog. Pantea Valentin
c) studiu hidrologic, hidrogeologic;

A se vedea studiul geotehnic si raportul studiului geotehnic ;
d) studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficienţă ridicată pentru creşterea
performanţei energetice;
Toate constructiile noi prinicipale ( C4 sala restaurant si C6 – Sala de Evenimente sunt prevazute cu sistem
fotovoltaic pe acoperis. Intreaga suprafata a invelitorii acestora va asigura, reducerea ampla a consumului de
energie conventionala , dar si de termoizolare , prin umbrirea suprafetelor constructive ( strat ventilat )
e) studiu de trafic şi studiu de circulaţie;
nu este cazul
f) raport de diagnostic arheologic preliminar în vederea exproprierii, pentru obiectivele de investiţii ale
căror amplasamente urmează a fi expropriate pentru cauză de utilitate publică;
nu este cazul
g) studiu peisagistic în cazul obiectivelor de investiţii care se referă la amenajări spaţii verzi şi peisajere;
Nu a fost intocmit un studio peisagistic, insa padurea din fata cladirii principale ( cea a conacului ) este matura
si depaseste varsta de 200 ani; Intr-una din pozele realiazte de Fotograf Samoila Marza ( singurul fotograf al
Marii Uniri din 1918 ) cu ocazia evenimentului marcant, delegatia Galtiu prezenta la evenimentul din Alba Iulia,
a fost fotografiata in fata conacului iar arborii mai sus mentionati , apar in aceste imagini ;
h) studiu privind valoarea resursei culturale;

Toate elementele propuse in cadrul obiectului 1 , respecta in totalitate principiile de interventie asupra
monumentelor istroice, chiar daca cladirea nu este monument si nici nu se afla in zona de protectie a vreunui
monument de arhitectura ;
i) studii de specialitate necesare în funcţie de specificul investiţiei.
3.5. Grafice orientative de realizare a investitiei
A se citi Anexa 3 – Grafic de realizare a investitiei - la prezentul memoriu. Valabil pentru ambele scenarii
4. Analiza fiecărui/fiecărei scenariu/opţiuni tehnico-economic(e) propus(e)
4.1. Situaţia utilităţilor şi analiza de consum:

Valabil pentru ambele scenarii
Zona este echipata cu intreaga gama de utillitati tehnico-edilitare - energie electrica, apa, gaz, canalizare,
telefonie, internet. Retelele existente in incinta permit racordarea extinderii, dupa dimensionarea acestora in
cadrul proiectului tehnic. Pozitionarea retelelor in planul de situatie se va face de catre proprietarii de retele,
odata cu acordarea avizului de principiu pentru bransament.
Bransarea extinderii la utilitati se va face din retelele tehnico-edilitare existente, insa nelegat de UPU existent.
Singurele retele comune vor si cele de telefonie, internet, si retele cu caracter medical cum ar fi Rampe lede
fluide. Dotarea extinderii cu aceste tipuri de retele se va face prin extinderea retelelor deja existente.
Echiparea tehnico-edilitara existenta (gaz, curent, apa, canalizare) asigura capacitatile actuale precum si cele
necesare extinderii. Astfel nu sunt necesare proiecte de extindere a capacitatilor retelelor existente pentru a
asigura buna functionare a noii cladiri.
ANALIZA CONSUM SUPLIMENTAR EXTINDERE

1. Alimentarea cu apa si canalizare :
Cerinta de apa s-a determinat conform STAS 1478-90 si SR 1343/1-2006.

Cantitatea de apa de consum : 1.08*30*12=427.68 mc/an;
 Necesarul de apa potabila pentru personal este:
Qs.zi.max.pers=kzi*Σni*qi unde:
kzi = coeficientul de neuniformitate a debitelor zilnice;
qi = debit specific pentru o anumita categorie de personal;
ni = numar persoane dintr-o categorie de personal;

Consumul menajer pentru personal este:
Locul de munca Numar Debit specific Debit pe categorii

[-] [l/persoana/zi] [l/zi]
24 ore /zi 33 40 1320
Ocazional 20 12 240
 Debitul mediu (kzi=1,3) = 1.3*1,56 mc/zi* 26*12=632,74 mc/an;

 debitul de apa uzata menajera; Qu = 1,0 x Qs=632,74 mc/an;
Tabel centralizator costuri operare si mentenanta apa canal :
[mc/an] lei/mc Lei/an

Apa 632,74 3.72 2353,80
Canal 632,74 3.31 2094.37
Total operare/functionare 4448.17
Mentenanta 10% 444.81
4892.98
2. Alimentarea cu gaze pentru producerea agent termic:
Puterea termica maxima instalata Qi=60 KW

Puterea temica anuala Qa =f( Qi ,b,η )
Qa=b*Qi/η
b= 24 e y Gt/( ti-tamin )=24*95*0.81*0.9=1662 h
η=ηct * ηdistrib*ηreglaj = 0.90*0.95*0.92 =0.7866
Qa=1662*0.152 Gcal/h / 0.7866 = 68.00 Gcal/an
Tabel centralizator costuri operare si mentenanta incalzire si acm :
[Gcal/an] lei/Gcal Lei/an

Agent pentru incalzire si
197.00 312.00 61464
preparare acm
Total operare /functinare 61464

64537.20
3. Alimentarea cu energie electrica:

Puterea electrica simultan absorbita Ps= 75 KW
Consum 24h/zi= 1800 kW/h/zi
Consum ocazional= 120kWh/zi
Consum total anual=1920 kWh/zi*26*12=599040 kWh/an
Tabel centralizator costuri operare si mentenanta alimentare cu energie electrica :
lei/litru
[kW/ lei/
combustibi Lei/an
an] kW
l
Alimentare cu energie 59904
0.61 - 365414.4
electrica 0
Total operare/functionare 365414.4
383685.12
Tabel centralizator costuri operare si mentenanta:

Costuri de Costuri de
operare mentenanta TOTAL
[ lei/an ] [ lei/an ]
TOTAL 292585.87
4.2. Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiţii:

a)impactul social şi cultural, egalitatea de şanse.
Modernizarea intregii proprietati prin extinderea restaurarea, schimbarea destinatiei constructiilor , dar si
complementarea acestora cu functiuni noi, atrag dupa sine cresterea gradului de interes al utlizatoriloe asupra
proprietatii si utlizarii ei . Necesitatea acestor tip de Investitii a fost prezentata in partea de inceput a memoriului
;
Impactul social al investitiei este ca la nivelul satului, comunei si a arealulu in care acesta se dezvolta, se vor
crea o serie de locuri de munca suplimentare ( servire, curatenie, bucatarie, tehnic, conducere ( tesa ) ) +
intretinere intreaga proprietate; Utilizarea cat mai variata a diferitelor functiuni de pe proprietate va contura o
zona de relaxare, la mica distanta de Alba Iulia, si care va atrage din ce in ce mai multi oameni intr-un sat care
este destul de ocolit de turisti ;
Din punct de vedere cultural, dezvoltarea constructiilor istorice, vor asigura continuitatea atat de necesara a
acestor tip de constructii in urmatoarele secole;
Gradul de accesibilitate proiectat , a tinut cont de toate dizabilitatilor astfel ca acestea vor putea fi folosite de
toate categoriile de personae interesate, indifferent de gradul de handicap.
Ansamblul Final – se adreseaza tuturor categoriilor de personae si oricarei dimensiuni de eveniment , motiv
pentru care a fost propusa capacitatea de compatimentare totala a cladirilor .
Principiul egalitatii de sanse este luat in considerare atat in ceea ce priveste beneficiarii investitiei directi sau
indirecti (pacienti și apartinatori precum și cadrele sanitare si auxiliari) cat si in procesul de pregătire a docu -
mentației aferente proiectului propus spre finan țare și in procesul de implementare a acestuia, după ob ținerea
finanțării. Pentru pregătirea documenta ției proiectului a fost stabilită o echipă pluridisciplinară alcătuită după cri -
terii de competentă și pregătire profesională, în acord cu cerin țele specifice ale temei de proiectare, fără a se
ține seama de sex, religie, vârstă, dizabilitate, etnice, etc. Principiul egalitatii de sanse va fi luat in considerare
și în procesul de implementare, in procesul de promovare a proiectului si de diseminare a rezultatelor acestuia,
de asemenea in procesul de instruire a beneficiarilor directi si respective de furnizare a serviciilor catre benefi -
ciarii directi/indirecti.
Investitia totala va avea un impact benefic social ridicat.
 Cladirea proiectata respecta normativele in vigoare privitoare la accesibilizarea infrastructurii publice

pentru persoanele cu handicap, respectandu-se in special prevederile normativului NP 051 / 2000
– ,,Normativ privind adaptarea cladirilor civile si spatiulul urban la nevoile individuale ale persoanelor
cu handicap’’.
 Semnalizarea in caz de incendiu este prevazuta cu flash-uri pentru a avertizarea inclusiv a persoanelor cu
deficiente de auz, incapabile sa auda avertismentele si semnalizarile audio (sirenele) in caz de incendiu.
Toate achizitiile efectuate in vederea implementarii prezentului proiect vor respecta legislatia in vigoare privi -
toare la achizitiile publice, in vederea garantarii egalitatii de sanse si a evitarii favorizarii unor furnizori;
Toate persoanele implicate in implementarea proiectului care vor fi remunerate prin intermediul proiectului vor fi
selectate in baza abilitatilor, cunostintelor si experientei similare demonstrabile prin intermediu CV-urilor asu -
mate; Beneficiarul va urmari cu atentie respectarea prevederilor OUG 137 /2000 privind prevenirea si sanc -
tionarea tuturor formelor de discriminare, precum si cele ale Legii 202/2002 privind egalitatea de sanse intre fe -
mei si barbati.
a) estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei: în faza de realizare, în faza de
operare;
Ambele scenarii
Numarul de locuri de munca create in faza de executie: 20 persoane – cifra medie zilnica pe toata durata de
executie. S-a efectuat o medie intre locurile de munca create pe fiecare faza de executie in parte.
Numarul de locuri de munca create in faza de operare: 5 persoane.
b) impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversităţii şi a siturilor protejate, după
caz;
Un factor important privitor la impactul asupra mediului este faptul ca prin implementarea prezentului proiect se
va realiza o serie de cladiri noi , eficiente din punct de vedere energetic, proiectata la standardele actuale.
Aceasta va contribui la obiectivele de scadere a emisiilor de GES la nivel national, prin diminuarea
consumurilor energetice actuale ale constructiilor neconforme din punct de vedere sustenabil ;
Nu au fost create spatii unde sa se desfasoare activitati ce produc radiatii.

lnvestitia nu are impact negativ asupra factorilor de mediu, a biodiversitatii si a siturilor protejate.
Masurile de reducere a potentialului impact asupra mediului prevazute in prezentul proiect sunt: scaderea con -
sumurilor energetice conventionale prin montajul unor sisteme de productie ecologica, un control al manage -
mentului deseurilor care sa conduca la scaderea factorilor de influenta asupra climei la utilizarea judicioasa a
resurselor naturale (scaderea consumurilor de resurse), imbunatatirea sanatatii populatiei din zona atat prin re -
ducerea factorilor de poluare suplimentata de cresterea nivelului de performanta, incluziune sociala si cresteri
demografice (prin scaderea migratiei provocate de o asistenta medicala precara).
Gestionarea deseurilor.
Realizarea proiectului constituie sursa de generare a deseurilor. Deseurile generate sunt de mai multe feluri:
menajere, deseuri reciclabile (ambalaje metalice, sticla, deseuri ambalaj carton, folie, etc.), deseuri alimentare
animale.
Toate masurile luate cu privire la gestionarea deseurilor conduc la scaderea impactului asupra factorilor de
mediu, inclusiv a impactului asupra biodiversităţii şi a siturilor protejate.
Aceste deseuri sunt colectate selectiv in cadrul proprietatii de unde sunt ridicate de firme specializate in functie
de natura acestora.
Colectarea selectiva se face in vederea reciclarii componentelor pe categoriile selectate.
1. Deseuri menajere:
SC RER VEST SRL
3. Deseuri reciclabile: ambalaje metalice, deseuri ulei si
grasimi comestibile, sticla, deseuri ambalaj carton, folie
si peturi, etc.
SC RECICLARE MOLOZ SRL
4. Deseuri alimentare animale:
SC STERICYCLE SRL
Gestionarea deşeurilor rezultate din se realizează în conformitate cu prevederile si legislatia in vigoare;
Deseuri rezultate din constructi si demolari (moloz).

Realizarea proiectului constituie sursa de generare a deseurilor rezultate din constructii si demolari.
Acestea vor fi preluate prin contract de o firma specializata si transportate in zonele special amenajate ;
Toate masurile luate cu privire la gestionarea deseurilor rezultate din constructii si demolari conduc la scaderea
impactului asupra factorilor de mediu, inclusiv a impactului asupra biodiversităţii şi a siturilor protejate.
Deseurile rezultate din constructii si demolari se vor gestiona prin intermediul unui contract cu o firma ce
presteaza servicii de salubritate. Prin intermediul contractului, firma va asigura colectarea deseurilor la locul de
generare si mai apoi transportul catre depozitele de deseuri pe care municipalitatea le pune la dispozitie.
Colectarea si gestionarea deseurile rezultate din constructii si demolari se va face in conformitate cu legislatia
in vigoare:
- Hotărârea nr. 870/2013 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor 2014-
2020
- Legea 211/2011 privind regimul deseurilor, republicata 2014
- Hotărârea de Guvern nr. 349/2 005 privind depozitarea deşeurilor
- HCL nr. 37/2016 Alba Iulia
Conform Hotărârii nr. 870/2013 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor 2014-2020,
deseurile rezultate din constructii si demolari pot fi inerte, nepericuloase sau contaminate cu diferite substanţe
periculoase. De aceea este obligatorie colectarea separată. Deşeurile de C&D clasificate ca periculoase pot
conţine: azbest, metale grele, vopseluri, adezivi, lemn tratat, sol contaminat, materiale cu PCB.
Deşi cantităţile sunt mici comparativ cu totalul deşeurilor din constructii si demolari, generatorii (constructorii)
trebuie să aplice măsuri speciale pentru gestionarea acestora într-un mod adecvat fără a aduce prejudicii medi -
ului sau sănătăţii populaţiei.
Deşeurile din construcţii şi demolări sunt stocate la locul de generare, urmând apoi să fie transportate la insta-
laţiile de tratare (recuperare resturi metalice, concasare beton şi cărămizi) ori la depozitele de deşeuri.
Pentru a se evita impactul negativ asupra mediului, trebuie acordată atenţie deosebită stocării temporare a
deşeurilor din construcţii şi demolări la locul de generare.
Executantul va avea obligatia de a elabora planul de gestionare a deseurilor provenite din activitatile de
constructie si demolare, avizat de autoritatea locala pentru protectia mediului; sa respecte ierarhia deseurilor
(prevenirea, pregatirea pentru reutilizare, reciclarea, valorificarea si eliminarea deseurilor provenite din
activitatile de constructii); sa sorteze pe amplasament si sa predea deseurile provenite din activitatile de
constructii, unor operatori economici autorizati in vederea transportului, reutilizarii, reciclarii, valorificarii; sa
respecte pe durata desfasurarii lucrarilor planul de gestionare a deseurilor provenite din activitatile de
constructie si demolare sa tina evidenta diferitelor categorii de deseuri, provenite din activitatile de constructii
de pe amplasamentul respectiv, potrivit prevederilor legislatiei in vigoare.
Pentru stocarea temporară a deşeurilor rezultate sunt prevăzute zone de stocare a deşeurilor în planul orga-
nizării de şantier. Stocarea deşeurilor se face prin intermediul containerelor metalice în funcţie de cantităţile şi
tipurile de deşeuri generate.
Conform art.17 din Legea 211/2011 privind regimul deseurilor, republicata 2014, producatorii de deseuri si au -
toritatile administratiei publice locale au urmatoarele indatoriri: b) sa atinga, pana in anul 2020, un nivel de pre -
gatire pentru reutilizare, reciclare si alte operatiuni de valorificare materiala, inclusiv operatiuni de umplere ram -
bleiere care utilizeaza deseuri pentru a inlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantitatilor de deseuri
nepericuloase provenite din activitati de constructie si demolari, cu exceptia materialelor geologice naturale def -
inite la categoria 17 05 04 din Hotararea Guvernului nr. 856/2002, cu completarile ulterioare.
Pentru proiectul de fata, stocarea deşeurilor care pot fi reutilizate/reciclate se realizează într-o zonă special sta -
bilită, tot în containere metalice.
Spargerile golurilor in peretii existenti se vor face prin stropire cu apa astfel incat sa nu se produca praf care ar
putea afecta spatiile medicale.
De asemenea, pe toata durata executiei, pamantul si suprafetele minerale vor fi in permanenta monitorizate si
stropite cu apa astfel incat sa nu se produca praf la trecerea utilajelor grele si foarte grele.
Impact asupra zonelor verzi.
Zonele verzi destinate realizarii construciilor noi , nu au vegetatie valoroasa, iar construirea acestor cladiri nu
aduc orejudicii mediului inconjurator.
Suplimentar, dupa terminarea lucrarilor de construire, intreg arealul va fi tratat din punct de vedere peisagistic,
prin plantarea unui numar supliementar de arbori si plante , din specii autohtone, si care sa reziste anotimurilor
din zona ;
c) impactul obiectivului de investiţie raportat la contextul natural şi antropic în care acesta se integrează,
după caz.
Ambele scenarii
Contextul antropic este reprezentat de multitudinea de fenomene de interactiune intre om si natura, declansate
sau favorizate de activitati umane si care sunt daunatoare societatii in ansamblu si existentei umane in particu-
lar. Aceste fenomene sunt legate de interventia omului in
natura, cu scopul de a utiliza elementele cadrului natural in interes propriu: activitati agricole, miniere, industri -
ale, de constructii, de transport, amenajarea spatiului. Afectarea sau, in unele cazuri, distrugerea mediului de -
termina o crestere a vulnerabilitatii umane, respectiv pericole potentiale care pot periclita sanatatea si, uneori,
chiar viata, la care se adauga pagubele materiale.
Dupa durata si gradul de afectare a mediului:

- episodice (emisii de poluanti, care poti fi remediati relativ usor);
- accidentale (sunt riscuri care produc dereglari in desfasurarea unui proces natural sau antropic si care se pot
remedia intr-un interval de timp scurt);
- ruptura (produc intreruperea activitatilor prin distrugerea mecanismului de functionare si care necesita timp si
resurse financiare mari);
- catastrofale (produc schimbari radicale in structura unui ecosistem, sau care pot conduce la disparitia unei
structuri, si deci, care presupune reconstructia pe principii diferite fata de cele initiale pentru a rezista la alte
hazarde catastrofale, cu cheltuieli imense).
In funtie de activitatea care le-a declansat, riscurile antropice se pot structura in tehnologice si sociale.
Prin natura interventiilor propuse raportat la contextul natural si antropic, putem interpreta ca obiectivul de in -
vestitii nu interfereaza in mod negativ cu natura si cadrul natural, deoarece acesta este propus a fi realizat in
zone fara impact negative;
Se propune o constructie noua, la care se vor utiliza materiale reciclabile si surse regenerabile de energie care
sa conduca la scaderea emisiilor de CO2.
Mai mult decat atat solutia arhitecturala a fost elaborata tinandu-se seama de contextul natural al regiunii.
Se poate concluziona un impact pozitiv al obiectului de investitii asupra cadrului natural si antropic.
4.5. Analiza cererii de bunuri şi servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de investiţii
Anexa 4 – Analiza Cost Beneficiu (ACB)
4.6. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară: fluxul cumulat, valoarea
actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea financiară
4.7. Analiza economică, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă economică: valoarea actualizată netă,
rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu sau, după caz, analiza cost-eficacitate
4.8. Analiza de senzitivitate

4.9. Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor

5 Scenariul/Opțiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă)

5.1. Comparația scenariilor/opțiunilor propus(e), din punct de vedere tehnic, economic, financiar, al
sustenabilității și riscurilor
Pentru investitia de fata, respectiv pentru constructia corpului nou de extindere a UPU sunt propuse 2 scenarii
– SCENARIUL 1 (recomandat) + SCENARIUL 2 (nerecomandat) - descrise la punctul 3.2.
Puncte de vedere in compararea celor 2 scenarii:
5.1.a. Tehnic
Din punct de vedere tehnic, singurele diferente dintre cele doua scenarii sunt legate de tipologia structurii de
rezistenta a constructiilor impreuna cu subansamblul inchideri;
Astfel ca:
- Scenariul 1 propune penrtu constructiile noi structura de rezistenta din elemente prefabricate de
beton armat si inchideri exterioare perimetrale din panouri termoizolante tristrat ( vata minerala ),
pentru cladirile principale C4 si C6 , iar pentru legaturi – Structura clasica – Beton armat monolit si
inchideri cu zidarie portanta
- Scenariul 2 propune penrtu constructiile noi structura de rezistenta din elemente metalice laminate
inchideri exterioare perimetrale din panouri termoizolante tristrat ( vata minerala ) pentru toate
constructiile nou propuse
In rest, cele doua scenarii introduc aceleasi caracteristici tehnice cu privire la:
- specialitatea arhitectura (spatii create, gabarite, compartimentari interioare, finisaje, etc)
- specialitatea instalatii (tipuri de instalatii folosite) ( Scenariul 1 – Favorabil prevede un sistem de
protectie dpdv ISU , mult mai simplu , decat cel al scenariului 2, atat ca investitie cat si ca
mentenanta.
De asemenea, cele doua scenarii introduc aceleasi caracteristcivi tehnice si parametri specifici cu privire la
suprafete utile, suprafete construite, suprafete desfasurate, regim de inaltime, inaltimi libere, indicatori
urbanistici.

5.1.b. Economic
Rata de actualizare 5% Scenariul 1 recomandat Scenariul 2 nerecomandat
VAN costuri totale 16 801 543 16 937 698
Numar pacienti consultati 51 912 51 912
Raportul ACE 323,65 323,65
5.1.c. Financiar
Din punct de vedere financiar, asa cum aratat la punctul 3.3. vizand costurile estimative ale investitiei, scenariul 2 introduce in
discutie costuri mai mari decat in scenariul 1, datorita unui surplus financiar rezultat din materialele de constructie folosite.
Comparatia celor 2 scenarii din acest punct de vedere se regaseste mai jos in dezavantajele scenariului 2 nerecomandat, respectiv
avantajele scenariului 1 recomandat.
Costul total al investitiei
scenariul 1 recomandat scenariul 2 nerecomandat
7,531,213.90 RON 7,674,176.63 RON
Diferenta = 142,962.73 RON
Intre cele scenarii exista o diferenta de 142,962.73 RON care din punct de vedere tehnic nu se justifica intrucat diferentele de
performanta dintre cele doua scenarii sunt nesemnificative, ba chiar mai mult in favoarea scenariului 1 recomandat.
Indicator UM Scenariul 1 recomandat Scenariul 2 nerecomandat
Orizontul de timp ani 20 ani
Rata de actualizare % 5%
RIR economic % -8,461% -8,584%
VAN RON -5.875.383 -6.011.540
5.1.d. Sustenabilitate - Tabel sustenabilitate financiară scenariul I si II

ANUL 0 1 2 3 4 5 6 7 8
Venituri din
0 0 0 1093417 1093417 1093417 1093417 1093417
expluatare
Costuri din exploatare 0 0 0 953560 953560 953560 953560 953560
Flux de numerar 0 0 0 139857 139857 139857 139857 139857
Flux de numerar
0 0 0 139857 279714 419570 559427 699284
cumulat
ANUL 9 10 11 12 13 14 15 16 17
Venituri din
1093417 1093417 1093417 1093417 1093417 1093417 1093417 1093417 1093417
expluatare
Costuri din exploatare 953560 953560 953560 953560 953560 953560 953560 953560 953560
Flux de numerar 139857 139857 139857 139857 139857 139857 139857 139857 139857
Flux de numerar
839141 978998 1118855 1258711 1398568 1538425 1678282 1818139 1957996
cumulat
ANUL 18 19 20
Venituri din
1093417 1093417 1093417
expluatare
Costuri din exploatare 953560 953560 953560
Flux de numerar 139857 139857 139857
Flux de numerar
2097852 2237709 2377566
cumulat
Tabelul de mai sus surprinde valoarea fluxului de numerar anual neactualizat, care este pozitiv, pentru fiecare an al orizontului
de analiză. Astfel proiectul se va putea susține financiar, ulterior investi ției.
5.1.e. Riscuri
scenariul 1 recomandat scenariul 2 nerecomandat
- Riscuri diminuate in ceea ce privesc accidentele - Risc ridicat de deteriorare in timp elementelor
tragice – Impactarea strucurii de beton vs impactarea constructive metalice , prin utilizarea acestora in spatii
structurii de metal. umede , tehice ( grupuri sanitare in ambele corpuri de
lagatura ( C3 si C5 )
- risc de propagare a incendiului – redus , datorita - Necesitatea refeacerii termospumarii, coform planului
‚ tampoanelor” rezistente la foc dispuse intre corpurile de agrementare tehnica , dat de producator.
principale de cladire Conac - Restaurant – Sala de - imposibilitatea modificarilor ulterioare fara lucrari de
Evenimente ; rezistenta suplimentare ;
_ Rigidizarea constructiei cu elemente de post
- data fiind conformarea ansamblului, corpurile de
tensionare va limita posibilitatile de extindere
legatura realizate in sistem clasic, monolit cu zidarie,
ulterioara a acestor spatii, sau de a realiza cu timpul
asigura realizarea investitie fara erori tehnolgice de
goluri functionale noi.
realizare. In cazul elementelor prefabricate metalice, o
eroare de cm poate atrage dups sine necesitatea
refacerii integrale a structurii sau a partilor
componente a acesteia;
5.1.f. Durata de executie

- Durata de executie scenariul 1 recomandat = 30 luni
- Durata de executie scenariul 2 nerecomandat = 28 luni.
5.2. Selectarea și justificarea scenariului/opțiunii optim(e), recomandat(e)
 Dezavantajele scenariului nerecomandat – SCENARIUL 2 :

- COST TOTAL AL INVESTITIEI MAI MARE
- VALOARE NETA ACTUALIZATA MAI MICA
- RIR ECONOMIC MAI MIC
- DURATA DE EXECUTIE MAI MARE
- scenariul 2 introduce in discutie costuri mai mari de executie, timp de executie mai redus si o
flexibilitate mai redusa in raport cu scenariul 1.
- scenariul 2 introduce costuri mai mari mici a materialelor utilizate decat in scenariul 1, insa
totalitatea protectiilor impotriva incendiilor vor atrage in final un cost mai mare. De asemenea un
cost ridicat il vor avea instalatiile tehnice, imperative in cadrul structurilor metalice.
- Costurile mai mari rezulta si din dublarea costurilor pe manopera. (Tot aici trebuie mentionate si
costurile si imposibilitatea mentenarii acestora in timp , fara distrugerea unor zone din interiorul
cladirii
- scenariul 2, in vederea reabilitarilor, modernizarilor sau extinderilor, nu beneficiaza de flexibilitatea
scenariului 1 luand in considerare argumentele de mai sus.
- scenariul 2 introduce in discutie riscuri mai mari privind durata de viata a sistemul ce alcatuieste
peretele exterior al corpurilor de legatura luand in considerare faptul de media de viata a unui
panou termoziolant este de 30 ani in comparative cu cea a zidariei care este de 100 ani ;
- pot aparea riscuri de deteriorare in timp a anvelopei constructiei prin accidente tehnologice
- rezistenta specifica R a peretelui exterior este mai mica in scenariul 2 decat in scenariul 1.
 Avantajele scenariului recomandat - SCENARIUL 1:

- COST TOTAL AL INVESTITIEI MAI MIC
- VALOARE NETA ACTUALIZATA MAI MARE
- RIR ECONOMIC MAI MARE
- DURATA DE EXECUTIE MAI MICA
- un prim avantaj major al scenariului 1 il reprezinta realizarea etapizat a corpurilor de cladire, astfel
incat zonele de conectare sa poate fi realizate ulterior celor principale. Astfel se asigura
etanseitatea perfecta a legaturilor intre diferitele constructii .
- Un alt avantaj major este reprezentat de simplitatea si sveltetea elementelor de rezistenta din beton
armat ( monolit sau prefabricat ) – lipsa elementelor de rigidizare ale structurii metalice prezente in
cazul scenariului 2;
- Asigurarea unor zone de compartimentare conforme. in caz de incendiu, retaliate din pereti de
zidarie incombustibili, care sa permita atat evacuarea persoanelor din interior, cat si salvarea unei
suprafete cat mai mari de actiunea unui foc,
- Capacitatea de a fi executate concomitant de mai multe echipe de constructii astfel incat, investita sa
poata fi finalizata cat mai rapid.
Luand in considerare toate avantajele solutiei 1 recomandate si dezavantajele solutiei 2 nerecomandate,

scenariul optim si recomandat este scenariul 1.
Scenariul 1, spre deosebire de scenariul 2, introduce in discutie costuri mai mici, timp de executie mai mic si
diferentele de performanta nesemnificative intre cele doua scenarii, ba chiar mai mult in favoarea scenariului 1.
5.3. Descrierea scenariului / optiunii optim(e) recomandat(e) privind:

a) obţinerea şi amenajarea terenului;
Terenul se afla in proprietatea S.C Muresul Galtiu Prod, S.A – in cota de 1/1 dobandit prin cumparare,
Nu se solicita prin prezentul proiect obtinerea si amenajarea terenului asa cum reies ele din HG 907 ;
Terenul va fi amenajat astfel incat sa poata prelua toate cotele de calcare – diferite pentru toate corpurile de
cladire.
De asemenea amenajarea cirulatiilor exterioare ( rutiere sau pietonale) va tine cont de topologia terenului si nu
va modifica substantial morfologia terenului, cu exceptia zonelor limitrofe constructiilor propuse. Acestea sunt
tratate in cadrul Ob. 5 – Ameanajari exterioare ;
-
b) asigurarea utilităţilor necesare funcţionării obiectivului;
Pentru ansamblul amenajat in prezentul studiu de fezabilitate se suplimenteaza consumul pentru instalatii
electrice, apa si canal. Cladirea se racordeaza in instalatiile existente in incinta pentru asigurarea tuturor
utilitatilor.
Bransarea extinderilor la utilitati se va face din retelele tehnico-edilitare existente.
Singurele retele comune vor si cele de telefonie, internet,
Echiparea tehnico-edilitara existenta (gaz, curent, apa, canalizare) asigura capacitatile actuale precum si cele
necesare extinderii. Astfel nu sunt necesare proiecte de extindere a capacitatilor retelelor existente pentru a
asigura buna functionare a extinderii.
c) soluţia tehnică, cuprinzând descrierea, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic, funcţional-
arhitectural şi economic, a principalelor lucrări pentru investiţia de bază, corelată cu nivelul calitativ, tehnic şi de
performanţă ce rezultă din indicatorii tehnico-economici propuşi;
Proiectul propus presupune:
A se vedea cap 3.2. unde sunt descrise toate elementele constructive din care vor fi realizate constructiile noi;
c.1) Structura de rezistenta
 Toate Obiectele au fost tratate din punct de vedere constuctiv in cap . 3.2 ;
c.2 ) Dotari tehnice

 Din punct de vedere al dotarii tehnologice, toate volumele construite ( Obiect 1 ,2,3,4, ) vor
respecta toate standardele impuse de Uniunea Europeana , privitoare la economia de energie
conventionala, dotarea constructiilor cu elemente tehnice avand un consum redus de energie,
termoizolarea elementelor constructive cu materiale performante din punct de vedere tehnic.
Toate instalatiile propuse prin prezentul proiect au fost eficientizate din punct de vedere al
cresterii gradului de sustenabilitate al intregului ansamblu ;
 Toate solutiile de iluminat vor fi realizate pe LED
 Toate incaperile calde vor fi prevazute cu recuperatoare de caldura
 Incalzirea si racirea se va realiza prin pardoseala , solutie aleasa pentru pierderile minimale ale
sistemului;
 Toate echipamentele de control temperatura vor fi automatizate si contrololate inteligent, pentru
eficientizarea
c.3) Propunerea arhitectural-functionala a ansamblului de constructii existent si propus
Din punct de vedere al conformarii spatiale a noului ansamblu de cladiri propus, s-a urmarit :
1. Extinderea corpului existent al conacului ( 82608-C1 ) cu doua volume dispuse nord sud care
sa intregeasca imaginea – volumul - prezenta- atmosfera - cladirii istorice ;
2. Realizarea unui pachet de camere de cazare in toate volumele nou construite pe extremitatile
cladirii extinse finale , insa fara a interveni in compartimentarea corpului vechi.
3. Au fost propuse doua cladiri noi principale ( C4 – Restaurant si C6 – Sala de evenimente ),
destinate organizarii de evenimente, intalniri;

4. Pentru conectarea corpurilor prezentate la pct.3 se propun doua trei volume de legatura care
sa asigure conectarea toata a tuturor functiunilor din ansamblu ; Acestea pe langa legatura
functionala cu cladirile invecinate, adapostesc si o serie de incaperi sanitare.
5. Pentru facilitarea distributiei mancarii in toate spatiile conectate – Atat Coanc Extins cat si sala
restaurant cat si sala de evenimente, vor fi alimentate din punct de vedere al bucatariei de
constructia C10 ; In cazuri speciale, cand vor fi organizate mai multe evenimente individuale,
iar spatiile vor fi deconectate din punct de vedere trafic functional – sala de evenimente va
putea fi deservita de bucataria de caterink suplimentara, dispusa pe latura sudica a volumui
construit ;
6. Volumul restaurantului a fost pozitionat astfel incat pe latura sudica a acestuia, sa poata fi
desfasurat un amplu spatiu public destinat petrecerii in aer liber al evenimentelor ;
OBIECT 1- Cladirea Conac Extinsa
1. Modernizarea prin extinderea a volului existent al conacului, asigura intregirea acestuia atat
estetica cat si functionala. Astfel volumele de capat nou propuse vor avea functiunea de cazare, la
parter avand camere generoase ( peste 20 – 22 mp fiecare ) prevazute cu baie proprie ( 5.5 – 7
mp ). S-au prevazut cate un apartament pt familiile cu copii, in parterul ambelor volume nou
propuse ; La mansarda , accesul se va realiza prin cele doua case de scara ( nordica si sudica )
care vor asigura distributia clientiolor astfel : in volum sudic – 4 camere de cazare preavzute cu
bai proprii, doua din ele prevazute si cu sauna proprie ; in volumul nordic la mansarda se propun
un numar total de 4 camere individuale si un apartament ; totalitatea spatiilor de cazare propuse in
cladirea conacului – respectiv Obiect 1 :
Parter : 9 camere duble fiecare prevazuta cu baie spatioasa
2 apartamente destinate familiilor cu cate doua camere si o baie
Mansarda : 7 camere duble fiecare prevazuta cu baie spatioasa
2 apartamente destinate familiilor cu cate doua camere si o incapere
In volumul sudic existent se vor amenaja inca doua camere duble suplimentare insa acestea nu
fac obiectul prezentului proiect : astfel ca numarul total de camere de cazare din conac va fi 18
camere duble si 4 apartamente ;
Accesul se va realiza prin scara monumentala existenta, intr-un spatiu de primire – lobby –
receptie, de unde se va realiza distributia functionala interna in functie de nevoi. Cei cu
necesitatea de cazare vor fi ghidati catre casele de scara situate la nord si sud. Evenimentele vor
avea traseu liniar incepand de la scara monumentala din exterior Obiect 1 latura vestica si pana
la camera mirilor ( Obiect 4 ). Axialitatea acestor spatiu si inlantuirea acestora in aceasta maniera
este unul din punctele forte ale prezentului proiect , prin multitudinea de variante si configurari ale

ansamblului ;
Restul incaperilor din conac vor fi organizate ca spatii publice, cu Sali de mic dejun, bar,
restaurant intim, bar pentru coniac, trabuc, muzica de camera;
In demisolul propus , se vor realiza doar incaepri tehnice, ventiate in exterior prin intermediul unor
ferestre scunde si late dispuse perimetral. Accesul in demisol se va realiza printr-o scara dreapta,
angajata fatadei estice, si accebibila doar personalului destinat ;
2. Obiectul 2 ( respectiv Bucataria cu spatii de cazare la etaj impreuna cu extinderea volumetrica

tehnica dar si cea a corpului de legatura cu restaurantul au fost alese astfel incat sa poata deservi
intreg ansablul de cladiri ; distributia alimentelor va putea fi realizata exclusiv prin interior, ceea ce
asigura respectarea tuturor fluixurilor sanitare dar totalitatea normelor si a normativelor in vigoare (
DSV + DSP ); Din puncct de vedere al compartimenatrii inetrioare, registrul parterului va fi
accesibil din doua directii majore : cea estica prin accesul principal existent , si una vestica,
tehnica, destinata exclusiv aprovizionarii sau evacuarii deseurilor. Accesul principal este prevazut
cu vestiare si grupuri sanitare, pentru filtarrea saniatara a angajatilor, de unde se realizeaza
accesul in camera principala a bucatariei; limitrof acesteia sunr prevazute depozitul de alimente,
depozitul de vesela, sala de preparare dar si oficiul pentru mancare pregatita ; Vesela intoarsa din
sala , se va preda prin intermediul unui ghiseu deschis spre oficiu, de unde vasele curate vor fi
depozitate in camera special amenajata iar deseurile vor fi scoase in exterior , colectate in
recipiente speciale, de unde vor fi preluate de o firma specializata ;
Etajul este destinat cazarii personalului angajat, in situatiile in care exista aceasta necistate , S-au
prevazut 3 incaperi generoase, fiecare prevazuta cu baie. Numarul de paturi propus este de 7,
insa in situatii speciale, aceste spatii pot primi suplimentar, un numar de 3.
Nu se amenajeaza mansarda .
Extinderea prevazuta pe latura de est, C9, nu are legatura functionala sau tehnica cu cladirea
existenta. Aceasta va adaposti doua incaperi tehnice, cu acces din exterior.
3. Obiect 3 ( Corp de legatura conac – restaurant + restaurant )
Conectarea Conacului cu sala de evenimente se va realiza prin inetrmediul unui volum construit
inchis. Au fost gandite doua serii a cate trei trepte, astfel incat cota salii de evenimente sa ajunga
la -0.95 m fata de cota de calcare a Conacului. Diferenta de cota asigura o parcurgere dominanta
de acces, prin vizibilitatea superioara a spatiilor ce urmeaza a fi accesate – gest intentionat ;
Baile publice sunt accesibile din zona restaurantului, insa sunt adosate volumului C3 – volumului
de legatura
Accesul in restaurant se va realiza prin zona de colt a volumui interior, cu sala de mese pe latura
stanga ( judecand directia dinspre conac spre sala mare de evenimente )

4. Obiect 4 ( Corp de legatura restaurant – evenimente + sala de evenimente )
Continuand pe aceeasi directie prezentata mai sus, clientii vor tranzita un nou corp de legatura ,
de aceasta data aferent salii de evenimente. In fata accesului in sala de evenimente clientii vor
putea folosi o serie de spatii sanitare, spatii mama si copilul si bai pentru persoane cu dizabilitati ;
Ulterior volumului tehnic, cel de legatura se va realiza accesul in Sala de Evenimente C6 – 57.00
m x 26.00 m – avand o suprafata utila de 1000 mp. Sala va putea fi accesata si de pe latura
nordica printr-un lobby suplimentar prevazut cu spatii exterioare pentru fumat, acoperite.
Bucataria de catering deserveste sala de evenimente , in cazuri necesare; Toate aceste variante
atrag dupa sine o plurivalenta functionala si permit organizarea mai multor evenimente
concomitent, pastrand gradul de intimitate al fiecarei petreceri ;
5. Obiect 5 ( Amenajari Exterioare )

Accesul pe prorietate se va realiza de pe latura nordica, din str. Luminii. Accesul va fi controlat prin
intermediul unei cabine poarta; Accesul in parcarea publica se va realiza lateral ( a se vedea
planul de situatie – drum necesar pentru accesul tehnic al tehnicienilor Apelor Romane ;
Circulatia Carosabila propusa, va urmari traseul actual existent pana in zona principala de acces
in Obiect 1- Conac, unde se propune un amplu giratoriu care sa asigure fluenta cu restul
circulatiilor. Este propus un spatiu de oprire cu timp limitat al autoturismelor, in fata intrarii
principale; Circulatiile rutiere vor fi realizate conform Sistem Rutier S1- Prezentat in Plansa A12
V_A12. Stratigrafia propusa va avea ca strat de uzura calupuri de piatra 13 x 13 x 26 cm , sub
care va fi split suport 5 cm, 30 cm piatra sparta, 25 cm balast, si pat compactat corespunzator ;
,

Zonificarea functionala propusa cu prezentarea suprafetelor utile :
TABEL MARE CU SURPAFETE INTERIOARE :

Bilant Teritorial S Utila :
Obiect 1 :
S util Existent : 759.82 mp ( nu face obiectul prezentului proiect cu exceptia zonelor de
legatura cu volumele nou propuse )
S Util Propus : 1297.35 mp
S Util Total Obiect 1 : 2057.17 mp
Obiect 2 :
S Util Total : 456.96 mp
Obiect 3 :
Obiect 4 :
Suprafata Utila Totala Propusa prin prezentul proiect : 3919.53 mp

Supraata Utila Existenta ( Conac ) – proiectul de renovare al conacului nu face parte din prezenta
documentatie : 759.82 mp :
Suprafata Utila Totala Ansamblu ( inclusiv partea de conac restaurat ) : 4679.35 mp
c.4) Inchideri exterioare, compartimentari interioare, finisaje
OBIECT 1 – CONAC
Toate materialele folosite la anveloparea corpulurilor propuse sunt materiale A1 incombustibile.
Pereti exteriori:
 Zidarie Caramida cu goluri verticale – eficienta A++ 44 cm grosime
 Fara termosistem, doar tencuiala si zugraveala decorativa de exterior astfel incat sa se poate mult
mai facil orice modificare ulterioara. Zugraveala utilizata este de tip lavabila ecologica cu
standardul ,,Eco Label’’.
Pereti interiori:
 compartimentarile interioare vor fi realizate din zidarie de 15 si 20 cm.
 ghenele instalatiilor vor fi mascate cu gips carton, 5 cm ( placa + structura )
Tavane:
 toate tavanele vor fi prevazute cu gipscarton, avand diferite cote, spatiul superior fiind necesar
distributiei instalatiilor de climatizare si instalatiilor electrice Se vor utiliza doar lavabile ecologice cu
standardul ,,Eco Label’’ special concepute pentru spitale.
Tamplarie interioara:
 usi interioare de lemn ( camere cazare ) – MDF ( gruprui sanitare ) si metalice in zonele tehnice
Tamplarie exterioara:
 ferestre exterioare oscilobatante cu tamplarie din Lemn lamelar, cu geam termopan, triplu strat,

sistem microventilatie si plase anti-insecte mobile, culoare gri antracit.
 glafuri exterioare din piatra naturala de 40 mm grosime ;
 Ferestre exterioare rezistente la foc (spre corp c9 si C10 )
 Usi exterioare din lemn masiv , sculptate si realizate manual.
Ventilatii:
 spatiile sunt ventilate atat natural prin deschiderea suprafetelor vitrate, insa controlul real al
schimburilor de aer, precum si pastrarea unei temeperaturi optime cu cel mai redus consum de
ennergie va fi realizat printr-un sistem centralizat de ventialtie, prevazut cu recuperare si
pretartatea aerului evacuat si implicit introdus ;
 pardoseli covor de trafic intens in zona cazarilor atat pe holuri cat si in camerele de locuit l.
 pardoseli din gresie ceramica in incaperile sanitare
 placaj de faianta la grupuri sanitare,
 Pereti - zugraveli lavabile antimicrobiene in 3 straturi, pe glet de ipsos. Se vor utiliza doar lavabile
 Se va acorda o importanta deosebita racordarii pardoselilor la pereti astfel prin scafe rotunjite
concave astfel incat curatarea sa fie mai facila. Se va urca min 30 de cm pe pereti.
 Tavanele interioare – tencuite si zugravite cu vopsea antimicrobiana. Se vor utiliza doar lavabile
 tencuieli exterioare si zugraveli decorative de fatada aplicate direct pe tencuilala, albe, A1
incombustibile.
 Invelitoare ceramica – identica cu cea existenta
Acoperisul:
 Sarpanta lemn rasinoase dispusa pe cosoroabe fixate in centurile superioare ale zidariei propuse ;
 Clesti la partea superioara
Termoizolatii si fonoizolatii plansee:

 placa pe sol va fi termoizolata cu polistiren extrudat cu agent de ignifugare,10cm grosime.
 planseul de peste demisol intermediar va fi termoizolat cu 10 polistiren extrudat cu agent de
ignifugare
 planseul de peste parter intermediar va fi termoizolat cu 10 polistiren extrudat cu agent de
ignifugare
OBIECT 2 – Bucatarie C10 + Spatii Tehnice C9 + Legatura cu restaurantul C8

Pereti exteriori:
 Zidarie Caramida cu goluri verticale – eficienta A++ 44 cm grosime
 Termosisitem complet 10 cm grosime;
Pereti interiori:
Tavane:
 toate tavanele vor fi prevazute cu gipscarton,
 usi interioare de lemn , PVC
 ferestre exterioare oscilobatante cu tamplarie din PVC , cu geam dublu stratificat, sistem
microventilatie si plase anti-insecte mobile, culoare gri antracit.
 glafuri exterioare din PVC – Culoare Alb RAL 9016
Ventilatii:
 pardoseli covor PVC de trafic intens
 Pereti - zugraveli lavabile antimicrobiene in 3 straturi, pe glet de ipsos.
 Tavanele interioare – tencuite si zugravite cu vopsea antimicrobiana.
 tencuieli structurate – termosisitem
 Perete verde dispus pe laturile de sud si vest ;
Invelitoare ceramica – identica cu cea existenta
Acoperisul:
 Sarpanta lemn rasinoase dispusa pe cosoroabe fixate in centurile superioare ale zidariei propuse ;
 Clesti la partea superioara

 planseul de peste parter intermediar va fi termoizolat cu 10 polistiren extrudat cu agent de
ignifugare
OBIECT 3 – Corp Legatura Conac Restaurant – si Corp Restaurant
Pereti exteriori:
 Zidarie Caramida cu goluri verticale – eficienta A++ 44 cm grosime C3
 Panouri termoizolante tristrat de 10 cm grosime, + Vata Minerala Rigida la interior
Pereti interiori:
 Mascari interioare realizate din pereti de gips carton ;
Tavane:
 toate tavanele vor fi prevazute cu gipscarton
 USA EI – 90 min separare compartimente de incendiu ;
 ferestre exterioare oscilobatante cu tamplarie din Aluminiu , cu geam dublu stratificat, sistem
 Flashinguri din tabla vopsita RAL , min 0.5 mm grosime ;
Ventilatii:
 pardoseli ceramice si Parchet de trafic intens
 Lemn WPC pe terasa ;
 Placare cu caramida aparenta recuperata din constructiile demolate de pe aceeasi proprietate
 Fatada Cortina
Invelitoare + Acoperis
 Tabla Cutata dispusa pe pane de beton armat prefabricat

 Strat difuzie
 Saltele Rigide Vata Minerala ( 20 cm grosime )
 Liner

OBIECT 4 – Corp Legatura Restaurant C5 – Sala Evenimente C6 + camera mirilor C7
Pereti exteriori:
 Zidarie Caramida cu goluri verticale – eficienta A++ 44 cm grosime C3
 Panouri termoizolante tristrat de 10 cm grosime, + Vata Minerala Rigida la interior
Pereti interiori:
 Mascari interioare realizate din pereti de gips carton ;
Tavane:
 toate tavanele vor fi prevazute cu gipscarton
 USA EI – 90 min separare compartimente de incendiu ;
 ferestre exterioare oscilobatante cu tamplarie din Aluminiu , cu geam dublu stratificat, sistem
 Flashinguri din tabla vopsita RAL , min 0.5 mm grosime ;
Ventilatii:
 Pardoseala mocheta sau covor trafic intens ( zona de servire a mesei in sala de evenimente )
 Pardoseli ceramice si Parchet de trafic intens
 Lemn WPC pe terasa ;
 Placare cu caramida aparenta recuperata din constructiile demolate de pe aceeasi proprietate
 Fatada Cortina
Invelitoare + Acoperis
 Tabla Cutata dispusa pe pane de beton armat prefabricat

 Strat difuzie
 Saltele Rigide Vata Minerala ( 20 cm grosime )
 Liner


c.5) Colectarea apelor pluviale
Toate apele pluviale vor fi preluate printr-un sistem centralizat de canalizare si se vor imparti in doua
categorii mari : cele conventional curate, provenite de pe invelitorile cladirilor vor fi conduse spre
lacul situat proprietate si folosite la irigarea zonelor verzi ;
Acoperisurile inclinate vor fi prevazute cu sisteme clasice de preluare a apelor, cu jgheaburi si
burlane, in timp ce , apa de pe cladirile mari
Cele provenite de la nivelul solului, cirulatii rutiere, pietonale , piatelete , vor fi colectate, filtarte prin
intermediul unei statii de epurare si drenate in reteaua publica edilitara de canalizare menajerea; in

Galtiu nu exista retea de canalizare pluviala
c.6) Amenajari si lucrari exterioare, sistematizare verticala, terasamente
 OBIECT 5
Amenajarile exterioare principale Circulatii rutiere si pietonale
Acestea vor urmari in mare masura topografia terenului si nu sunt necesare lucari ample de
sistematizare verticala . Executia acestora va respecta in totalitate infrastructura propusa,
iar dispunerea cubetilor de piatra se va realiza cu mesteri specializati
Trotuarele vor avea o diferenta de nivel de 10 cm fata de partea rutiera ;
Zonele din jurul constructiilor propuse principale ( C4 si C6 vor avea CTS local cu 10 cm
mai jos decat spatiile deservite, preluarile de nivel realizandu-se lin, prin declivitati.
Suprafetele ample intre constructii permit radcordarea diferitelor suprafete, prin pante
domoale, fie ele suprafete verzi sau minerale .
Cota curtii amenajate special , situata pe parte de sud a Volumului restuarant, spatiul
destinat petrecerilor in aer liber este singurul tratat intr-o maniera diferita fata de cladirea
deservita, prin realizarea unei diferente de nivel de 30 cm ;
Ca materialitate , drumurile si trotuarele vor fi realizate din piatra cubica, zonele pietonale
speciale, dezvoltate in jurul cladirilor vor fi realizate intr-o maniera istorica, din doua
materiale naturale, si anume andezit si ceramica. Suprafetele orizontale se vor finisa cu
placi de andezit, dispuse alternate, de diferite lungimi, bordate in zona fatadelor
constructiilor de brauri de caramizi ceramice , dispuse intr-o varietate de variante si
stereotomii ;
c.7) Platforme carosabile, trotuare, trotuare de garda, alei, platforme
Se propune realizarea imprejmuirii in zona de acces a proprietatii , conform plansei

desenate V_A13 _ Imprejmuire zona de acces.
Accesul va avea trei stalpi din caramida zidita, si doua deschideri . Una mare de 6.00 m
protejata cu o poarta din fier forjat, cu modele clasice, iar pentru accesul pietonal, golul de trecere va
avea 120 cm latime;
Imprejmuirea continua in aceeasi maniera, insa panourile de gard au parapet zidit pana la
cota de 1.10 m fata de cota trotuarului marginal ;
c.8) Siguranta la foc
 OBIECT 1+2+3
Prin proiect s-au respectat toate normativele privind siguranta la foc.
Gradul de rezistenta la foc al cladirilor este II ;
Propunerea este intocmita in asa fel incat, in caz de incendiu:

- stabilitatea elementelor portante ale constructiei sa poata fi asumata pe o perioada determinata;
- aparitia si propagarea focului si a fumului in interiorul constructiei sa fie limitate;
- extinderea focului catre constructiile invecinate sa fie limitata;
- ocupantii sa poata parasi constructia sau sa poata fi salvati prin alte mijloace;
- sa fie luata in considerare siguranta echipelor de interventie.
Pentru aceasta sunt prevazute:
8. lnstalatii pentru stingerea incendiilor
Conform normelor in vigoare (Normativ P118/2-2013, Normativ NP 127-09, Normativ P 118-99, STAS 1478
etc.), obiectivul se echipeaza cu instalatii fixe pentru stingerea incendiului cu apa, cu hidranti interiori.
Conform prevederilor P118/2-2013, art. 4.1, alin. f si Anexa 3 se prevad hidranti interiori cu debitul de incendiu
interior de Oi = 2 x 2,1 I/sec = 4,2 I/sec, fiecare punct fiind atins de 2 jeturi in functiune simultana.
Hidrantii interiori Dn50, Pn10 , vor fi complet echipati cuprinzand:

- robinet de hidrant 2", conform STAS 2501;
- teava de refulare cu ajutaj tip C, diametru duza de refulare Ø13 mm, conform SR EN 671-2/2002;
teava de refulare echipata
cu robinet de inchidere a alimentarii cu apa, conform art. 4.20 din normativul P118/2-2013;
- furtun plat, cu lungimea de 20 m, conform SR EN 671-2/2002;
- cutie metalica cu geam inscriptionat si iluminat de siguranta, conform STAS 3081.
- Cutiile au fost prevazute cu usa si incuietoare si cu dispozitiv de deschidere in caz de urgenta.
Robinetul de inchidere cu
supapa insurubat pana la refuz a fost in asa fel pozitionat ca sa permita ramanerea a cel putin 35 mm spatiu
liber in jurul
diametrului exterior a rotii de manevra.
- Dimensiunile cutiilor de hidranti sunt 500 mm x 500 mm x150 mm.
- Usile cutiilor au fost prevazute sa se deschida cu minimum 170° pentru a permite furtunului sa fie
miscat liber in toate
directiile.
Hidrantii vor fi montati Intr-o cutie metalica la 0.8-1.5 m fata de pardoseala, avand un geam de sticla cu
urmatoarele inscriptionari :
- Inscriptia H , respectiv nr. Hidrantului
- Diametrul ajutajului
- Inscriptia “ IN CAZ DE NECESITATE SE VA SPARGE GEAMUL “
9. Stingatoare si alte aparate de stins incendiu

Pentru prima interventie in caz de incendiu, pe fiecare etaj trebuie amplasate doua stingatoare cu spuma si
doua cu pulbere, conform ORDIN nr. 88 din 14 iunie 2001, anexa 3.
10. lnstalafie de Detecfie, Semnalizare si Alarmare de lncendiu

Descriere detaliata la punctul 5.3.c.10) Lucrari de instalatii - Instalatie de curenti slabi - a. Instalatie de
semnalizare, alarmare si alertare la incendiu.
Din punct de vedere constructiv, toate compartimentarile propuse respecta prevederile normativului
P118/99 Partea I, in ceea ce priveste rolul acestora in securitatea la incendiu a uneia sau mai multe constructii;
Au fost prevazute separatii , compartimentari ale spatiilor astfel incat acestea sa corespunda functiunii si
numarului de peroane ; Au fost propuse ca toate elementele lemnoase sa fie tratate ignifug, S-au prevazut
sistemte de desfumare, alarmare, stingere, evacuare, conform P118 ( partea 2 si 3 );
Au fost dimensionate evacuarile, asstfel incat sa nu existe impedimente in cazul unui eveniment
neplacut ;
c.9) ORGANIZAREA DE SANTIER
OBIECT 1+2+3
Planul de organizare de santier, este necesar pentru ambele scenarii, si va cuprinde principalele amenajari
necesare pentru desfasurarea in bune conditii a activitatii pe santier, respectiv birou sef santier , vestiare,
magazie materiale, automacara, grup sanitar , platforma materiale de constructii (schele, beton, armaturi,
cofraje) , tablou racord electric provizoriu pentru organizare santier, punct P.S.I.
Pentru organizarea santierului sunt necesare: spargerea platfomei betonata ce astazi ocupa curtea (unde
urmeaza sa fie amplasat corpul de extindere) precum si a aleii pietonale ce astazi conduce catre accesul nordic
in corp A (corp C5). Tot aici precizam si necesitatea inlaturarii a 11 copaci (9 din curtea interioara si 2 din zona
de acces ambulante) pentru a face loc extinderii.
Reteaua de gaz existenta pe amplasament va fi relocata pentru a face loc extinderii.
Calea de acces provizorie ce va servi masinilor grele si utilajelor de transport pentru organizarea de santier
coincide cu calea de acces existenta in momentul de fata dinspre est (intre C3-centrala termica si corpul D al
corpului C5).
Asigurarea tuturor utilitatilor necesare organizarii de santier (apa, energie electrica, telecomunicatii) se va face
prin racordare la retelele existente.
Pentru o parte din spatiile necesare organizarii de santier se pot utiliza partial spatii din cadrul sectiei in care
urmeaza sa se desfasoare lucrarile de constructii.
Santierul va fi semnalizat(imprejmuit) pe toata durata functionarii pentru a impiedica circulatia persoanelor

straine din exterior si evitarea producerii accidentelor.
Punctele cu grad ridicat de periculozitate se vor semnala cu placute de avertizare si imprejmuiri, respectiv se
vor indica si locurile unde fumatul si aprinderea focului sunt interzise si se vor lua masuri pentru prevenirea
accidentelor prin electrocutare. Se va interzice accesul persoanelor straine pe santier si se va mentine in buna
stare imprejmuirea santierului.
Constructorul si beneficiarul vor respecta pe toata durata executarii lucrarilor normele de securitate si sanatate
in munca si normele securitate la incendiu in vigoare.
La finalizarea lucrarilor de constructii constructorul are obligatia sa dezafecteze constructiile provizorii ce au

servit drept organizare de santier si sa curete amplasamentul de resturi de materiale constructii si de deseuri.
Pe tot timpul executarii lucrarilor de constructii, constructorul va respecta cu strictete normele de protectia
muncii in constructii, respectiv:
- L 319/2006 – Legea securitatii si sanatatii in munca.
- HG 300/2006– Cerinte minime de securitate si sanatate pentru santiere temporare sau mobile.
- HG 1048/2006 – privind cerinte minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a
echipamentelor individuale de protectie la locul de munca.
- HG 1091/2006 - privind cerinte minime de securitate si sanatate pentru locul de munca.
Executantul are obligatia de a lua pe santier toate masurile suplimentare necesare pt. ca toate lucrarile sa se
execute in deplina siguranta in special in locurile cu pericol de cadere in gol avand in vedere categoriile de
lucrari care urmeaza sa fie realizate.
c.10) Lucrari de instalatii
OBIECT 1+2

 Instalatie interioara de iluminat general;
 Instalatie interioara de iluminat de siguranta de securitate;
 Instalatie interioara de prize de uz general;
 Instalatie interioara de putere;
 Instalatie electrica de protectie impotriva socurilor electrice;
 Instalatie de curenti slabi:
 Instalatie de semnalizare, alarmare si alertare la incendiu;
 Instalatie de voce-date;
 Instalatie supraveghere video.
 Instalatie lift hidraulic

 Instalatia de incalzire cu corpuri statice (radiatoare)
 Instalatia de climatizare
 Retea exterioara de alimentare cu apa
 Retea exterioara de canalizare
 Alimentare cu apa instalatii interioare
 Instalatie interioara de canalizare
INSTALATII GAZE MEDICALE
INSTALATIE CTA pentru spatii cu presiune negativa
INSTALATIE VACUUM pentru spatii cu presiune negativa
INSTALATIE VACUUM medical
INSTALATIE VACUUM trimitere probe biologice
INSTALATII ELECTRICE
Alimentarea cu energie electrica.
In cadrul instalatiilor electrice se vor trata urmatoarele obiecte:
- Instalatii electrice pentru spatiile propuse ale sectiei UPU;
- Modernizare instalatie electrica existenta;
Alimentarea cu energie electrica a sectiei UPU atat a portiunii extinse cat si a spatiilor existente se va realiza
dintr-un tablou electric denumit in proiect TE-UPU care va fi amplasat in incaperea tabloului principal ce
deserveste corpul de cladire A-B al spitalului judetean, incapere amplasata in vecinatatea sectiei studiate.
In acest tablou se vor reloca si circuitele propuse prin modernizarea sectiei existente care in prezent sunt
deservite de un tablou electric amplasat pe holul sectiei.
Tabloul electric TE-UPU va fi alimentat cu energie electrica atat de pe sursa de baza (reteaua publica) cat si de
sursa de securitate (grupul electrogen) a tabloului electric principal al corpului de cladire A-B, acesta la randul
sau fiind deservit de tabloul electric general al spitalului judetean, amplasat intr-o cladire distincta.
- Puterea electrica instalata prin extindere= 110 KW;
- Puterea electrica simultan absorbita a extinderii= 75 KW;
- Putere electrica total instalata inclusiv sectie existenta UPU= 210 KW;
Cablul de alimentare pentru fiecare receptor in parte si pentru coloanele tablourilor va fi de tipul NHXH FE180
E90 rezistent la foc pe timp limitat (de securitate), fara halogeni, cu emisie redusa de gaze toxice si fum, cu
Utilizarea retelei TN-C este interzisa in amplasamente pentru utilizare medicala si in constructii pentru utilizari
medicale, in aval de tabloul electric principal, conform normativ I7/2011 art. 7.9.4.
A. Instalatii electrice interioare.

Pentru componenta din cadrul spitalului judetean studiata au fost tratate urmatoarele tipuri de instalatii
electrice:
 Instalatie interioara de iluminat general;
 Instalatie interioara de iluminat de siguranta de securitate;
 Instalatie interioara de prize de uz general;
 Instalatie interioara de putere;
 Instalatie electrica de protectie impotriva socurilor electrice;
 Instalatie de curenti slabi:
Instalatie interioara de iluminat general.

Sistemul de iluminat proiectat indeplineste conditiile impuse de normele in vigoare (NP 061/02) in ceea ce
priveste valoarea nivelului iluminarii mentinute Em [lx], astfel incat sa se asigure o buna vizibilitate a sarcinilor
vizuale specifice activitatii in conditii de confort vizual. De asemenea s-au luat in considerare indicatiile
Normativului NP 015/1997 cap.III.4.
Circuitele de lumina se vor realiza cu cablu tip N2XH FE180 E90 3x1,5 mmp cu izolatie XLPE cu emisie redusa
de gaze toxice si fum, cu intarziere la propagarea flacarii in manunchi, temperatura maxima a conductorului in
functionare normala 90 ºC
Cablurile vor fi montate in canale pentru conducerea cablurilor, cu emisie redusa de gaze toxice si fum,
rezistent la foc fara halogeni, pozate aparent.
Aparatele de iluminat vor avea surse LED, si vor fi montate in varianta aparenta
Comanda iluminatului general se va realiza local pentru fiecare spatiu in parte.
In tablourile electrice, pentru protectia circuitelor de lumina se vor prevedea intrerupatoare automate cu
protectie diferentiala P+N de 10 A, 30 mA, 10 kA curba de protectie C, tip A conform indicatiilor normativului
I7/2011 art. 7.9.11, 7.9.12.
Iluminatul pe coridoare (holuri) s-a realizat in conformitate cu indicatiile normativului NP015/1997 cap. III art.
4.1.7. S-au prevazut corpuri de iluminat alimentate cu energie electrica de pe circuite vitale conform planurilor.
Pentru evitarea orbirii pacientilor transportati in pozitie culcata, corpurile de iluminat de pe holuri vor avea
dispersor din material plastic, opal.
Instalatie interioara de iluminat de siguranta de securitate.

Conform indicatiilor Normativului I7-2011, art. 7.23. se va prevedea instalatie electrica pentru iluminatul de
securitate pentru evacuare, de maracare a hidrantilor interiori de incendiu si impotriva panicii si circulatie.
Pentru iluminatul de securitate pentru evacuare, marcarea iesirilor din incaperi, a traseului si a iesirilor cailor de
evacuare, marcare a hidrantilor interiori de incendiu, se folosesc corpuri de iluminat tip “indicator luminos” min.
IP40, autonomie 3h. Ele se amplaseaza astfel incat sa indice traseul de urmat in caz de pericol. Iluminatul de
securitate pentru evacuare si de marcare a hidrantilor interiori de incendiu se va alimenta de pe acelasi circuit,
conform I7/2011 art. 7.23.11.1.1.2.
Iluminatul de securitate pentru evacuare se va actiona independent de orice alt sistem de iluminat.
Pentru iluminatul de siguranta impotriva panicii si circulatie, pentru respectarea timpului de comutare, impus de
Normativul I7/2011 se vor prevedea kituri cu acumulatoare incluse in aparate ale iluminatului general. Aceste
kituri vor asigura un timp de comutare la lipsa tensiune < 5s si autonomie 3 h.
Circuitele pentru iluminatul de securitate se vor realiza cu cablu NHXH FE180 E90 3x1,5 mmp rezistent la foc
pe timp limitat (de securitate), fara halogeni, cu emisie redusa de gaze toxice si fum, cu intarziere la
propagarea flacarii, temperatura maxima a conductorului in functionare normala 90 grd.C.
Cablurile vor fi montate in canal din cablu pentru conducerea cablurilor, cu emisie redusa de gaze toxice si fum,
rezistent la foc fara halogeni, montat aparent.
Instalatie interioara de prize de uz general.

Tipul constructiv al aparatelor de priza, respectiv gradul de protectie va fi in concordanta cu categoria de
influente externe ale incaperilor in care sunt montate. Vor fi prevazute prize montate aparent, cu contact de
protectie, IP44, culoare alba, tratament antimicrobian.
In tablourile electrice, pentru protectia circuitelor de priza se vor prevedea intrerupatoare automate cu protectie
diferentiala P+N de 16 A, 30 mA, 10 kA curba de protectie C, tip A conform indicatiilor normativului I7/2011 art.
7.9.11, 7.9.12.
Circuitele de prize, alimentate de la sursa de securitate, se vor realiza cu cablu NHXH FE180 E90 3x2,5 mmp
rezistent la foc pe timp limitat (de securitate), fara halogeni, cu emisie redusa de gaze toxice si fum, cu
intarziere la propagarea flacarii, temperatura maxima a conductorului in functionare normala 90 ºC. Cablurile
vor fi montate in canal din cablu pentru conducerea cablurilor, cu emisie redusa de gaze toxice si fum, rezistent
la foc fara halogeni, montat aparent.
Instalatie interioara de putere.

Alimentare cu energie electrica se va realiza pana in punctul de racord al echipamentelor, racordarea directa la
echipament sau la tabloul de control si automatizare furnizat impreuna cu acesta urmand a se face de catre
furnizorul de tehnologie prin grija beneficiarului, proiectantul neasumandu-si nici o responsabilitate la aceasta
etapa.
Circuitele alimentate de la sursa de securitate, se vor realiza cu cablu NHXH FE180 E90 rezistent la foc pe
timp limitat (de securitate), fara halogeni, cu emisie redusa de gaze toxice si fum, cu intarziere la propagarea
flacarii, temperatura maxima a conductorului in functionare normala 90 ºC.
In tabloul electric, pentru protectia circuitelor de putere se vor prevedea intrerupatoare automate conform
schemelor monofilare anexate.
Instalatie electrica de protectie impotriva socurilor electrice

Protectia la defect (impotriva atingerilor indirecte) se va realiza prin intreruperea automata a alimentarii cu
energie electrica. Reteaua de distributie interioara se va realiza dupa schema de tip TN-S, in care conductorul
de protectie distribuit este utilizat pentru intreaga schema, pana la ultimul punct de consum.
Bara PE a fiecarui tablou electric va fi legata la priza de pamant existenta, comuna cu cea a instalatiei de
protectie impotriva trasnetului, prin intermediul conductorului de protectie. Se va verifica rezistenta de dispersie
a prizei de pamant existente care nu poate depasi valoarea de 1 Ω. Daca aceasta valoare nu este respectata
se va imbunatatii rezistenta de dispersie a prizei de pamant existente, prin adaugare de electrozi suplimentari,
prin grija beneficiarului.
Protectia de baza (contra atingerilor directe)se asigura prin utilizarea de materiale si echipamente
corespunzatoare categoriei de influente externe, conductoare izolate, cabluri, tuburi de protectie, carcase,
tablouri de distributie avand partile active izolate (protectie completa).
Ca masura tehnica suplimentara se utilizeaza protectia cu dispozitive de curent diferential rezidual (DDR) de
cel mult 30 mA care conform I7/2011 art. 7.9.12 vor fi de tipul A.
Instalatie de curenti slabi

a. Instalatie de semnalizare, alarmare si alertare la incendiu
S-a realizat o bucla adresabila racordata la ECS existent al spitalului.
Sistemul de desfumare si actionarea usilor RF de la subsol, va fi activat prin sistemul de detectare a fumului, la
nivelul ECS existent.
Bucla adresabila de incendiu se va realiza cu cablu de securitate, fara halogeni, rezistent la flacara JE-H(St)H
E90 FE180 2x2x0,8 mmp montat in canal din cablu pentru conducerea cablurilor, cu emisie redusa de gaze
toxice si fum, rezistent la foc fara halogeni.
Gradul de acoperire al instalatiei este totala conform P118-3/2015 art. 3.3.2 cu exceptiile precizate la art. 3.3.3.
Incaperea va indeplini conditiile impuse de normativul P118-3/2015 cap. 3.9.2.
Instalatia de detectare, semnalizare si avertizare incendiu incendiu trebuie sa detecteze inceputul de incendiu
in cel mai scurt timp, sa analizeze rapid informatiile primite si, in cazul confirmarii evenimentului, sa emita
semnalul de alarma adecvat, pentru asigurarea interventiei si evacuarii.
Detectarea automata a inceputurilor de incendiu s-a realizat in incaperile propuse prin scenariul de incendiu,
conform legislatiei in vigoare. Aceasta trebuie sa fie precoce, precisa si controlabila; aparitia unui semnal de
incendiu trebie sa fie urmata de declansarea alarmei locale de incendiu.
Alarma de incendiu are prioritate fata de semnalul de defect. Defectiunile sunt evidentiate prin semnale optice
si acustice distincte de semnalele de alarma de incendiu. Ele sunt inregistrate, memorate si evidentiate optic
prin dispozitive speciale ale echipamentului de control si semnalizare ECS.
Componenta oricarui sistem automat de semnalizare a incendiului include detectoare de incendiu, un
analizator al semnalului primit, dispozitive de alarmare si surse de energie.
Detectoarele de incendiu prevazute sunt detectoare optice de fum.
Instalatia va fi dotata cu declansatoare manuale de alarmare adresabile.
Conectarea acestora la ECS se va realiza in sistemul adresabil. Odata actionate, ele trebuie sa ramana blocate
in pozitie de alarma, readucerea in stare normala facandu-se doar prin utilizarea unor dispozitive speciale. In
acest fel, exista garantia alarmarii pana la identificarea zonei si asigurarea interventiei. Fiecare declansator
manual de alarmare se recomanda a fi marcat cu numarul circuitului de semnalizare si pozitia ce o ocupa in
circuit, astfel incat sa permita o identificare usoara.
Amplasarea declansatoarelor manuale de alarmare se va face in locuri vizibile si usor accesibile, la o inaltime
de 1,50 m, masurata de la pardoseala, fixate pe elemente verticale de constructie (stalpi, pereti).
Este indicat, tinand cont de comportamentul uman in caz de pericol, ca declansatoarele manuale de alarmare
semnalizare sa fie amplasate pe caile de evacuare, de preferinta langa usi.
In functie de semnalizarile pe care ECS le primeste de la elementele de detectie (senzori, declansator manual
de alarmare), acesta va indica prezenta unui incendiu, va declansa alarama prin actionarea elementelor de
avertizare acustica (dispozitive de alarmare interioare si exterioare).
Amplasarea detectoarelor, a declansatoarelor manuale de alarmare, dispozitivelor de alarmare interioare se va
realiza conform planului de amplasare a echipamentelor.
Distanta maxima de parcurs din orice punct al cladirii la cel mai apropiat declansator manual nu va depasi 30
m.
Detectoarele se amplaseaza in mijlocul spatiului de protejat, pe tavan, respectandu-se indicatiile din normativul
P118-3/2015 cap. 3.7. tabel 3.2, 3.3, 3.4, 3.5, 3.6.
In cazul in care un detector sau declansator manual de alarmare este in alarma, locatia si denumirea acestuia
pot fi vizualizate pe afisorul ECS.
In caz de alarma falsa, operatorul poate interveni pentru anularea starii de alarma.
Dispozitivele de alarmare sunt astfel amplasate incat tot personalul sau publicul care se afla in obiectiv sa fie
avertizat sonor in cazul declansarii unei alarme si sa poata parasi, in cel mai scurt timp, cladirea.
La circuitele de alimentare nu se conecteaza alte receptoare electrice, fara legatura cu sistemul de protectie
impotriva incendiilor.
ECS va fi prevazuta cu sursa de rezerva acumulator ce va asigura o durata de functionare pe sursa de rezerva
de 48 ore, dupa care va functiona in incarcarea de alarma cel putin 30 minute, conform normativ P118-3/2015
cap. 4.3.2.
Sursa de rezerva trebuie sa preia in mod automat alimentarea instalatiei, atunci cand sursa de baza cade sau
nu mai asigura tensiunea nominala de functionare.
Comutarea de pe o sursa pe alta nu trebuie sa conduca la modificari in starea instalatiilor (alarme false,
pierderi de informatii, initierea comenzii de actionare a dispozitivelor de protectie etc).
Exploatarea instalatiei va fi asigurata de personal instruit in acest scop.
Dupa efectuarea probelor, punerea in functiune si receptia finala a instalatiei, Beneficiarul va incheia in mod
obligatoriu un contract de mentenanta cu o firma autorizata de catre CNSIPC in acest domeniu, iar sistemul va
fi supus unor revizii tehnice periodice dupa urmatorul plan:
 La fiecare 3 luni se examineaza conexiunile la acumulatoare, controleaza functiile de alarma,
defect ale centralei, inspecteaza vizual centrala pentru urme de deteriorare fizica si chimica,
testeaza prin sondaj 10% din echipamentul montat.
 La un an se verifica si executa testele periodice trimestriale de mai sus, se verifica si testeaza
fiecare echipament din configuratia sistemului, se verifica racordurile cablurilor pentru a nu fi
deteriorate si se verifica calitatea izolatiei si a ecranului, se testeaza si examineaza
acumulatoarele.
Fiecare verificare va fi consemnata intr-un Registru tehnic de verificari periodice a instalatiei.

c. Instalatie de voce-date;
Posturile in care au fost prevazute prize de internet si telefonie au fost stabilite de comun acord cu beneficiarul
si vor deservii incaperile destinate personalului medical al sectiei.
Se vor prevedea prize de date tip RJ45 cat. 6, in varinata combinata cu priza de telefonie RJ11, amplasate
conform planurilor, in montaj aparent, la o inaltime de 0,35 m de pardoseala.
Pentru transmiterea datelor se va utiliza cablu FTP cat.6 Gigabyte, fara halogeni, montat in canal din cablu
pentru conducerea cablurilor, cu emisie redusa de gaze toxice si fum, rezistent la foc fara halogeni.
Cablarea se va realiza independent pentru fiecare priza de date pana la rack-ul amplasat in spatiul destinat
receptiei. Legatura cu serverul din cadrul spitalului se va realiza prin grija beneficiarului, dar obligatoriu prin
cablu FTP cat.6 Gigabyte, fara halogeni sau fibra optica.
Reteaua de calculatoare va fi interconectata printr-un switch amplasat in interiorul rackului. Instalatia de
telefonie este deservita de prize RJ11 in varianta combinata cu priza de date RJ45 cat.6.
Cablarea se va realiza independent pentru fiecare priza de telefonie pana la rack-ul amplasat in spatiul destinat
receptiei. Se va utiliza cablu FTP cat.6 Gigabyte, fara halogeni, montat in canal din cablu pentru conducerea
cablurilor, cu emisie redusa de gaze toxice si fum, rezistent la foc fara halogeni.
Legatura dintre aparatele de telefonie si centrala telefonica se va realiza printr-un patch panel iar legatura
dintre rack si centrala telefonica a spitalului se va face obligatori prin cablu FTP cat.6 Gigabyte sau alt tip de
cablu de telefonie adecvat, prin grija beneficiarului.
c. Instalatie de supraveghere video;
Echipamentele pentru instalatia video de supraveghere vor fi amplasate intr-o incapere cu destinatie specifica
situata la parter sau subsol. Aceasta este amplasata cât mai aproape de centrul de greutate al retelei respetive
si i sa asigurat un grad de securitate corespunzator.
Alimentare cu energie a echipamentelor se va realiza din tabloul electric general si suplimentar de la o sursa
UPS. Camerele video pentru exterior vor avea grad de protectie minim IP66.
Sistemul de supraveghere video este alcatuit dintr-o unitate de inregistrare NVR, unitate de monitorizare LCD
19” si sursa de alimentare.
Alimentarea camerelor se va face din sistemul de date prin switch-urile PoE.
INSTALATII TERMICE
Energia termica (agentul termic de incalzire) va fi preparata in cadrul cladirii centralei termice existente unde se
va amplasa o microcentrala murala in condesare Pu=60 KW si un bolier bivalent 500 l pentru preparare apa
calda menajera.
Racordul cladirii extinse se va realiza printr-un traseu de conducte preizolate din otel montate ingropat.
Instalatia de incalzire cu corpuri statice (radiatoare)

S-a adoptat solutia de incalzire cu corpuri statice - radiatoare - amplasate, in principal, in dreptul suprafetelor
vitrate sau in apropierea acestora, alimentate printr-o instalatie in sistem bitubular cu distributia inferioara si
circulatie fortata, cu agent termic – apa calda.
Corpurile statice sunt radiatoare din otel, tip panou.
Corpurile de incalzire din tabla vor fi echipate cu robineti coltar cu cap termostatic pe tur, robineti detentori pe
retur si dezaeratoare manuale.
Corpurile de incalzire vor fi montate la 5 cm de suprafata finita a elementelor de constructie si la 12 cm de
pardoseala.
Legaturile la corpurile de incalzire se relizeaza in diagonala sau conform indicatiilor producatorului.
Se vor respecta instructiunile de utilizare ale materialului ales, furnizate de catre producator.
Toate echipamentele si materialele utilizate vor fi insotite de agrement tehnic, standard de produs sau norma
tehnica.
Se va avea in vedere ca gaurile practicate sa nu afecteze rezistenta si stabilitatea cladirii, conf. indicatiilor Legii
10/95;
Sistemul de incalzire se va echilibra cu ajutorul robinetilor de reglaj ale corpurilor de incalzire.
Dimensionarea corpurilor de incalzire s-a facut conform STAS 1797/1-79. La dimensionarea corpurilor de
incalzire s-a tinut cont de parametrii de lucru ai instalatiei (70/55 °C), de coeficientii de corectie introdusi de
temperatura interioara din diferite incaperi, de pozitia de montaj, de modul de racordare, de marimea acestora.
Distributia agentului termic de incalzire se va realiza prin conducte din cupru. Acestea pot fi inlocuite cu
conducte din alt material, la solicitarea beneficiarului cu conditia ca sa se respecte diametrele interioare
indicate in proiect; in cazul in care nu exista un corespondent direct se va alege un diametru imediat superior.
Se vor respecta instructiunile de utilizare ale materialului ales, furnizate de catre producator, privind preluarea
dilatarilor liniare ale conductelor. La trecerile conductelor prin ziduri si plansee se vor monta tevi de protectie,
cimentate.
Instalatia de climatizare:
Pentru spatiile in care se doreste climatizare, conform temei de proiectare s-au prevazut sisteme de tip
multisplit.
Acestea se vor amplasa conform planselor si se vor exploata confor indicatiilor producatorilor.
Conductele de distributie a agentului frigorific vor fi din cupru preizolate si vor fi montate aparent mascate prin
elemente de finisaj.
Instalatie de ventilare saloane izolare:

Pentru saloanele de izolare cu presiune negativa se va prevedea un sitem de ventilare compus din urmatoarele
elemente:
- Centrala de tratare aer 1200 mc/h, 300 Pa complet echipata inclusiv automatizare;
- Grile de aspiratie si refulare pentru saloan si grup sanitar;
- Unitate de condensare cu kit de expansiune electronic si unitate de comanda;
- Tubulatura rectangulara sau rotunda din tabla de otel;
Centrala de tratare aer functioneaza cu 100% aer proaspat si va fi amplsata pe acoperisul cladirii propuse.
Tubulatura de ventilare pe introducere va fi izolata cu saltele de vata minerala cu grosimea de 30 mm sau cu
materiale cu caracteristici similare. Imbinarile tubulaturilor vor fi realizate cu garnituri pentru evitarea scurgerilor
de aer si se va acorda o atentie deosebita realizarii corecte a etanseitatii sistemului de ventilare. Tubulatura de
ventilare a fost dimensionata respectand prevederile impuse de normativul I5 legate de viteza aerului in canale
de aer si nivelul de zgomot. Echilibrarea aeraulica a retelei de refulare si a celei de aspiratie a aerului se va
face la punerea in functiune a instalatiei, prin intermediul unor clapete de reglaj, manevrate manual, de aceleasi
dimensiuni cu cele ale tubulaturii montate in pozitiile indicate pe planurile de ventilare.
Legaturile dintre unitatea de condensare si centrala de tratare aer se va realiza din conducte de cupru frigorific
izolat.
INSTALATII SANITARE
Retea exterioara de alimentare cu apa:
Alimentare cu apa rece se va realiza din reteaua interioara OL3” existenta.
Acesta retea existenta deserveste atat instalatia de stins incendii cu hidranti interiori cat si cea penstru consum
menajer.
Hidrantii de incendiu au fost amplasati, in zone usor accesibile in caz de incendiu, langa intrarile in cladire conf.
P118-2/2013, art. 4.5.
Hidrantii interiori vor fi montati aparent marcandu-se corespunzator, fara a schimba rezistenta la foc a
elementului de constructie pe care sunt montati .
In lipsa iluminatului normal, identificarea hidrantilor se face prin iluminat de securitate pentru marcarea
hidrantilor interiori, realizat cu luminoblocuri, cu autonomie minima 1 h, conform normativ I7/2011 tabel 7.23.1
(valori superioare ale autonomiei acumulatoarelor se considera implicit ca fiind corespunzatoare).
 robinet de hidrant 2", conform STAS 2501;
 teava de refulare cu ajutaj tip C, diametru duza de refulare Ø13 mm, conform SR EN 671-2/2002;
 teava de refulare echipata cu robinet de inchidere a alimentarii cu apa, conform art. 4.20, 4.19 din
normativul P118/2-2013;
 furtun plat, cu lungimea de 20 m, conform SR EN 671-2/2002;
 cutie metalica cu geam inscriptionat si iluminat de siguranta, conform STAS 3081.
 cutiile au fost prevazute cu usa si incuietoare si cu dispozitiv de deschidere in caz de urgenta.
Robinetul de inchidere cu supapa insurubat pana la refuz a fost in asa fel pozitionat ca sa permita
ramanerea a cel putin 35 mm spatiu liber in jurul diametrului exterior a rotii de manevra.
 dimensiunile cutiilor de hidranti sunt 500 mm x 500 mm x150 mm.
 usile cutiilor au fost prevazute sa se deschida cu minimum 170° pentru a permite furtunului sa fie
miscat liber in toate directiile.
Hidrantii vor fi montati Intr-o cutie metalica la 0.8-1.5 m fata de pardoseala.
Marcarea hidrantilor se va face conform SR EN 671-2 art. 11.3.
Functionarea hidrantilor interiori va fi asigurata de reteaua exterioara existenta.
Retea exterioara de canalizare:

Reteaua de canalizare va fi executata din tuburi din PVC-KG, SN4 pentru canalizare cu etansare pe inel de
cauciuc pozate in sant. Pozitionarea exacta a amplasamentului colectorilor proiectati este evidentiata in planul
coordonator retele.
In cadrul obiectivului exista retea de canalizare, care deserveste Corpul C5 (corp C+D, a se citi planul de
situatie). Aceasta nu poate fi relocata datorita pantei foarte mici de scurgere. Prin solutia adoptata in proiect,
reteaua de canalizare este protejata. De asemenea, solutia tehnica adoptata pentru protejarea retelei de
canalizare existenta va permite accesul la aceasta in caz de colmatare.
Apele colectate la interior vor fi transportate inspre o statie de pompare montata al exterior iar aceasta va
reflula printr-o conducta PEHD in reteaua existenta in vecinatate.
Tuburile din PVC vor fi pozate pe un pat de nisip de 20 cm, iar acoperirea acestora se va face cu 20 cm de
nisip, iar apoi cu staturi de balast de 20 cm, compactate. Intraga retea de canalizare se va monta ingropat la o
adancime minima de 1,00 m (sub adancimea de inghet, conform STAS 6054), fata de cota terenului
sistematizat.
Cota de racordare a canalelor va depinde de configuratia naturala a terenului si de panta normala de montaj a
conductelor de canalizare care se impune pentru a asigura viteza de autocuratire optima a canalului.
In mod obligatoriu colectoarele proiectate vor fi executate din aval spre amonte, cu tronsoane finalizate (puse in
functiune) astfel ca eventualele debite de siroire cauzate de ploi, vor fi dirijate spre reteaua deja executata.
Apele uzate menajere vor fi conduse insprere caminul de canalizare CM propus si mai apoi spre caminul CR
existent. Apele colectate vor fi transportate la reteaua de canalizare publica.
Caminele de canalizare se vor executa din beton DN800 mm, optional la solicitarea beneficiarului acestea pot fi
inlocuite cu camine din materiale plastice. Capacele caminelor vor fi din fonta de tip carosabil, pentru trafic
greu. Treptele de acces in camine vor fi din otel protejat anticoroziv.
Alimentarea cu apa instalatii interioare.

Reteau interioara de alimentare cu apa, de tip ramificat, se va realiza cu teava din cupru montata aparent.

Materialul de fabricatie a conductelor de alimentare cu apa poate fi inlocuit la solicitarea beneficiarului, daca
materialul ales prezinta aceleasi caracteristici tehnice in exploatare. Diametrele standard ale conductelor vor fi
inlocuite dupa caz cu diametrele corespondente, functie de materialul ales. In cazul in care nu exista un
corespondent direct se va alege un diametru imediat superior.
Pentru racordare la obiectele sanitare si la ceilalti consumatori se vor utiliza racorduri flexibile si robineti de colt.
Pentru prezenta lucrare sa respectat distanta de amplasare si inaltimea de montare pentru fiecare obiect
sanitar, conf. STAS-1504-85,art. 2.1.
Fiecare obiect sanitar va fi completat cu accesoriile specifice montate corespunzator,conf. STAS 1504-85,art.
2.1.
Coloanele de alimentare cu apa si canalizare se vor masca cu elemente de acoperire iar la iesirea din pereti a
conductelor de apa si scurgere care servesc obiectele sanitare, se recomanda sa se monteze, pentru
mascarea golului rozete metalice nichelate sau cromate.
Imbinarile din zona de traverasare a elementului de constructie, se vor realiza dupa traversare.
La baza fiecarui obiect sanitar s-a prevazut un robinet de inchidere.
Apa calda de consum va fi asigurata de un boiler bivalent, cu Vu=500 l, amplasat in centrala termica existenta
si va fi deservit cu agent termic de microcentrala de 60 KW propusa.
Se va avea in vedere la proiectarea solutiei de furnizare a apei calde in centrala termica ca temeperatura
maxima a acesteia la consumatorii din hala sa nu fie mai mare de 60°C.
Va fi prevazuta o conducta de recirculare a apei calde menajere, de la ultimii consumatori pana la boiler,
circulatia fiind asigurata cu ajutorul unei pompe de recirculare.
Instalatia interioara de canalizare.

Reteaua de canalizare interioara va fi executate din tuburi de polipropilena (PP) pentru canalizare, etansarea
facandu-se pe inele de cauciuc la montaj.
La realizarea instalatiei interioare de canalizare ape menajere se va tine seama de pantele de montaj de la
obiectele sanitare si sifoanele de pardoseala spre coloane si de racordarea acestora la colectorii ce vor iesi din
cladire spre caminele de racord apa menajera.
Colectorii retelei de canalizare ape uzate vor iesi din cladire prin fundatie la o cota de -1.10 fata de cota ± 0.00
a cladirii si vor avea pante normale de montaj, conform indicatiilor din planurile de instalatii.
Acesta panta de montaj va asigura o viteza de curgere a apei menajere, cuprinsa intre viteza minima de
autocuratire (vmin= 0.7m/s) si viteza maxima admisa ( vmax =4m/s).
Apele menajere colectate atat de la parter cat si de la subsol vor fi deversate intr-o retea de canalizare
exterioara care va conduce debitul de ape menajere rezultat in spatia de pompare propusa.
Trecerile prin fundatia cladirii se va face prin tuburi de protectie la o adancime mai mare decat adancimea
de inghet, iar etansarea se va face cu material elastic.
Pardoseala finita a bailor, va fi realizata cu panta continua spre sifoanele de pardoseala.
Conductele de canalizare interioare de la obiectele sanitare pana la coloane vor fi montate ingropat in
pardoseala, iar coloanele vor fi montate aparent, mascate cu elemente de constructie, pe aceastea
prevazandu-se piese de curatire. Piesele de curatire vor fi montate la 0.4 - 0.8 m fata de pardoseala.
Pentru buna functionare a instalatiei interioare de canalizare se va avea in vedere asigurarea ventilarii
acesteia. Va fi prevazuta ventilarea prin conducta 75 mm care va strapunge acoperisul cladirii, conform
indicatiilor schemei coloanelor. Conducta de ventilare va fi prevazuta cu piesa de capat a conductei de
ventilare.
c.11) INSTALATII GAZE MEDICALE

 OBIECT 1+2
1. Introducere
In aceasta locatie, conform temei de proiectare, se prevad instalatii de distributie pentru urmatoarele
gaze medicale:
 oxigen medical,
 aer comprimat 4 bar,
 vacuum medical,
Zonele functionale in care se prevad instalatiile de gaze medicale noi sunt urmatoarele:
- Urgente majore
- Consultatii specifice Pediatrie
- Resuscitare
- Consultatii specifice Ginecologie
- Consultatii specifice 3
- Izolator 1 si 2
- Camera spitalizare provizorie
2. Cerinte de proiectare
2.1. Informatii generale
Proiectarea instalatiilor de gaze medicale are la baza planurile arhitecturale cu destinatia camerelor de
specialitate si cu mobilarea aferenta, puse la dispozitie de proiectantul general.
Din planuri, s-au luat in considerare urmatoarele informatii:
 destinatia exacta a zonelor medicale
 amplasarea unitatilor terminale
2.2. Standarde si normative

Proiectarea a fost realizata in conformitate cu cerintele urmatoarelor standarde in vigoare:
 SR EN ISO 7396-1:2007 - “Sisteme de distributie pentru gaze medicale. Partea 1: Instalatii pentru
gaze medicale comprimate si vacuum”
 SR EN ISO 7396-2:2007 – “Sisteme de distributie pentru gaze medicale. Partea 2: Instalatii pentru
sisteme de evacuare a gazelor anestezice”
 HTM 02-01:2006 - Memorandum Tehnic. “Sisteme de tevi de gaze medicale. Proiectarea,
instalarea, validarea si verificarea instalatiilor de gaze medicale”
 Ordinul 914:2006 - pentru aprobarea normelor privind conditiile pe care trebuie sa le
indeplineasca un spital in vederea obtinerii autorizatiei sanitare de functionare
 Ordinul 1500 din 24 noiembrie 2009 (Ordinul 1500/2009) privind aprobarea Regulamentului de
organizare si functionare a sectiilor si compartimentelor de anestezie si terapie intensiva din
unitatile sanitare.
 NP 015-1997 - Normativ privind proiectarea si verificarea constructiilor spitalicesti si a instalatiilor
aferente acestora.
La stabilirea numarului de unitati terminale din fiecare zona s-a tinut cont de cerintele prevazute in
HTM 02-01:2006 - referitoare la numarul de unitati terminale.
2.3. Calculul debitelor

Calculul debitelor de gaz medical (l/min) s-a facut pe baza recomandarilor prevazute in HTM 02-
01:2006, cap 4 si a Ordinului 1500:2009. S-au luat in considerare urmatoarele valori ale debitelor ce trebuie
asigurate la nivelul fiecarei prize de gaz medical, la presiunea nominala:
Tab. 1
Gaz medical Locatie Debit de calcul
Oxigen Zone critice 20 l/min
Aer comprimat Zone critice 80 l/min
respirabil Altele 20 l/min
Vacuum Toate zonele 40 l/min
La calcul s-a tinut cont de factorul de simultaneitate in utilizare pentru fiecare departament medical
(cate prize de gaze medicale pot fi simultan utilizate in acelasi timp), de numarul de paturi si de numarul de sali
de operatie.
Dimensionarea conductelor de gaze medicale s-a facut tinand cont de:
 pierderile de presiune liniare
 pierderile de presiune locale ce apar in sistemul de distributie
Aceste pierderi trebuie sa se incadreze sub 5% din valoarea nominala a presiunii.
3. Sursele de alimentare
Instalatia de gaze medicale aferenta extinderii se va racorda la sursa de alimentare existenta care
deserveste actualmente rampele de fluide din UPU existent.
4. Sistemul de tevi de distributie

4.1. Tevile de gaze medicale
Distributia gazelor medicale in spital se realizeaza prin intermediul a 3 coloane verticale si se va
continua cu ramificatiile de pe fiecare nivel. Sistemul de tevi asigura furnizarea gazelor medicale la presiunea si
debitul nominal.
La intrarea in fiecare incapere sau fiecare sectie dotata cu gaze medicale s-au prevazut cutii
cu robineti de izolare pentru oprirea alimentarii in caz de avarie.
Instalatiile de gaze medicale se monteaza in portiunea dintre tavanul fals si tavanul de beton iar
coborarile la echipamentele de gaze medicale se realizeaza ingropat, in peretele de gips carton.
La executia instalatiilor de distributie se folosesc numai tevi din cupru medical, curatate, testate
si obturate la capete conform standardului SR EN 13348. Fitingurile din cupru pentru racordarea tevilor trebuie
sa fie curatate si degresate pentru a fi compatibile cu oxigenul si trebuie sa fie ambalate astfel incat sa se evite
contaminarea cu impuritati.
Tevile de gaze sunt sustinute la intervale corespunzatoare pentru a se evita deplasarea sau
PROIECT NR 1601 / 2023 PAG. 100
flambarea acestora. Suportii de prindere sunt prevazuti cu manson din cauciuc. Intervalul maxim intre suportii
de prindere nu va depasi limitele indicate in SR EN ISO 7396-1, conform tabelului urmator:
Tab. 3
Diametrul exterior tevii Intervalul maxim intre suporti
[ mm ] [m]
pana la 15 1,5
intre 22 si 28 2,0
intre 35 si 54 2,5
mai mult de 54 3,0
In locurile in care tevile de gaze medicale trec peste cablurile electrice sau peste alte conducte
se asigura distante de sustinere corespunzatoare de fiecare parte a intersectiei, astfel incat sa se evite
atingerile.
Intre tevile de gaze medicale si tevile de apa rece, apa calda sau abur se recomanda o distanta de
minim 150 mm.
Sistemul de tevi pentru gazele medicale comprimate nu se utilizeaza pentru alimentarea cu gaze a
departamentelor de patologie sau a serviciilor tehnice.
Sistemul de tevi de gaze medicale este considerat dispozitiv medical cu marcaj de conformitate CE ce
se incadreaza in clasa de risc II a.
Dupa executia instalatiei si testarea acesteia, executantul aplica marcajul CE in conformitate cu
Directiva Dispozitivelor Medicale 93/42 CEE si va prezenta declaratia de conformitate CE pentru intreaga
instalatie.
Instalatia trebuie sa indeplineasca cerintele cu privire la analiza de risc pentru dispozitivele medicale in
conformitate cu standardul ISO 14971:2000.
In cadrul instalatiei pentru distributia de gaze medicale se utilizeaza robineti ce sunt curatati si
degresati, compatibili cu oxigenul. Acesti robineti, se racordeaza la tevile din cupru prin intermediul unei
asamblari demontabile si se monteaza in cutii metalice.
La trecerea prin pereti si plansee, conductele se protejeaza in tuburi metalice de protectie.
Montarea tevilor se executa prin brazare cu evitarea formarii oxizilor de cupru la suprafata interioara a
conductelor prin purjarea de gaz inert pana la racirea elementelor imbinate.
Pentru realizarea imbinarilor prin brazare se utilizeaza ca aliaj de brazare un aliaj pe baza de cupru
fara cadmiu si o temperatura de topire mai mare de 450 grade Celsius.
Fitingurile sunt din acelasi material cu al tevii, curatate si degresate compatibile cu oxigenul.
Operatorii care brazeaza tevi din cupru trebuie sa detina certificat de calificare conform standardului
SR EN ISO 13585: 2012 “Lipire tare. Calificarea operatorilor pentru lipire tare” si trebuie sa fie autorizati ISCIR
PROIECT NR 1601 / 2023 PAG. 101

conform prescriptiei tehnice PT CR9 – 2010.
Procedurile de brazare trebuie sa fie validate si certificate conform standardului EN 13134 “Calificarea
procedurilor pentru lipire tare”.
Sistemul de conducte se protejeaza impotriva patrunderii impuritatilor atat inainte cat si dupa instalare.
Conductele de distributie a gazelor medicale se feresc de contactul cu grasimi si uleiuri.
Toate lucrarile cu foc deschis se vor executa numai pe baza permisului de lucru cu foc, asigurand
masuri de prevenire a incendiilor in conformitate cu Ordinul 163/2007.
Operatorii trebuie sa fie instruiti referitor la manevrarea, transportul si utilizarea buteliilor de gaze
comprimate.
Lucrul la inaltime se va executa cu respectarea stricta a regulilor cuprinse in H.G. nr. 1146/2006 si H.G.
1091/2006 si este permis numai lucratorilor special instruiti pentru aceasta activitate si care au fost declarati
„apt pentru lucrul la inaltime” in urma controalelor medicale.
4.2. Marcare si etichetare

Tevile de gaze medicale sunt marcate din fabricatie, conform standardului SR EN 13348. Suplimentar
acestea se eticheteaza in timpul instalarii, pentru a evita interconectarile accidentale si pentru a permite
identificarea usoara in cazul extinderii / modificarii instalatiei.
Se aplica etichete cu simbolul gazului respectiv, cu codul de culoare si cu sensul de curgere. Locul de
amplasare a etichetelor si distantele sunt indicate mai jos:
Tab. 4
Denumire Amplasare Distanta (m)
Tevi rectilinii de-a lungul axei max. 10

longitudinale
Punctele de jonctiune ale de o parte si de alta max. 0,5
tevilor
Zonele de trecere prin pereti de o parte si de alta a max. 0,5
peretelui
Zonele de trecere prin sub nivelul tavanului max. 0,5
plafoane deasupra podelei 1,5 - 2
Punctul de conectare a de o parte si de alta max. 0,5
robinetilor de izolare
Punctul de conectare a de o parte si de alta max. 0,5
ansamblului reductor de
presiune
Punctul de conectare a deasupra podelei aprox. 2
unitatilor terminale
4.3. Cutii cu robinetii de izolare
Cutiile cu robineti de izolare au fost prevazuti pentru izolarea surselor de alimentare si a diferitelor zone
medicale in caz de service / urgenta. Robinetii trebuie sa fie degresati si curatati astfel incat sa fie compatibili
cu oxigenul si sa fie ambalati individual.
PROIECT NR 1601 / 2023 PAG. 102

In instalatie s-au prevazut robineti cu bila, cu maner care se roteste la 90° pentru inchidere/deschidere.
Locul de amplasare al cutiilor cu robineti de izolare s-a stabilit in conformitate cu cerintele standardului
HTM 02-01. Robinetii plasati in zonele accesibile trebuie sa fie prevazuti cu sistem de blocare. Robinetii se
identifica prin aplicarea unei etichete cu numarul robinetului – numar ce trebuie sa corespunda cu cel inscris pe
planurile instalatiei.
4.4. Executia instalatiilor de gaze medicale

Deoarece instalatiile de distributie a gazelor medicale sunt considerate dispozitive medicale, executia
instalatiilor se va face numai cu firme care au sistemul de management al calitatii certificat in conformitate cu
standardul ISO 9001 si ISO 13485.
Dupa realizarea instalatiei, executantul trebuie sa testeze si sa certifice instalatia, aplicand marcajul de
conformitate CE conform Directivei dispozitivelor medicale 93/42 CEE. Pentru aceasta, firmele executante
trebuie sa faca dovada dotarii tehnice corespunzatoare pentru efectuarea testelor.
Executantul lucrarilor trebuie sa isi intocmeasca planul propriu de securitate si sanatate in munca, in
conformitate cu dispozitiile H.G nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele
temporare sau mobile. Acest plan este pus la dispozitia beneficiarului, inainte de inceperea lucrarilor.
5. Tabloul zonal de monitorizare si alarmare de urgenta

Pentru izolarea anumitor zone medicale in caz de urgenta, se prevad tablouri ce permit accesul rapid
pentru remedierea situatiei. In componenta tabloului intra robineti de izolare pentru fiecare gaz medical cu
conectori NIST pentru cuplarea urgenta a buteliei de rezerva, display LCD pentru monitorizarea presiunii, LED-
uri si taste pentru utilizarea usoară a meniului ce va permite monitorizarea tuturor informatiilor si senzori de
presiune pentru alarmarea vizuala si acustica, pentru cazul depasirii valorilor minime si maxime ale presiunii de
lucru.
Usa tabloului se deschide rapid in caz de urgenta, prin lovirea cu pumnul.
Dispozitivele de alarmare pot fi incluse in panoul de control sau pot fi separate, caz in care se va
monta in camera asistentelor sau intr-o zona ce poate fi supravegheata usor. Sistemele de alarmare sunt
necesare pentru toate gazele medicale comprimate si pentru vacuum.
Scopul tablourilor de alarmare si control pentru gaze medicale este de controlare continua a starii
gazelor medicale din sistemul retelei instalate.
Se prevad tablouri de alarmare si vizualizare a gazelor medicale (oxigen, aer comprimat 4 bar,
vacuum) pe hol, in locuri unde pot fi supravegheate usor de catre personalul medical.
S-a prevazut un tablou separat pentru zona de extindere, pe hol, intre coloanele de alimentare si
distributia de nivel, in locuri in care pot fi supravegheate usor de catre personalul medical.
Tabloul de monitorizare si alarmare de urgenta se conecteaza la circuitul de alimentare cu energie
electrica principal si la cel de rezerva. Tabloul de control si alarmare se va lega la pamant.
Avand in vedere destinatia spatiului , tabloul de alamare trebuie sa fie prevazut cu modul de
transmitere pe SMS a tuturor alarmelor inregistrate catre minim 3 numere memorate.
In cazul peretilor de rigips, pentru montarea tablourilor de alarmare si vizualizare se dimensioneaza de
catre proiectantul de specialitate placi de rigidizare, acestea fiind puse in opera de catre executantul lucrarilor
de compartimentare.
6. Echipamente de distributie cu gaze medicale
In proiect sunt prevazute echipamente pentru distributia gazelor medicale si a circuitelor de energie
electrica, pentru alimentarea aparatelor medicale, in functie de specificul si necesitatile fiecarei incaperi
PROIECT NR 1601 / 2023 PAG. 103
medicale.
In partea desenata este prezentata detaliat componenta fiecarui tip de rampa de perete si a consolei
de tavan.
6.1. Montarea si amplasarea echipamentelor
Echipamentele de gaze medicale sunt proiectate, fabricate si testate in conformitate cu standardul SR

EN ISO 11197 si vor avea marcaj CE in conformitate cu Directiva dispozitivelor medicale 93/42.
Prizele de gaze medicale si circuitele de energie electrica ce intra in componenta echipamentelor sunt
dispuse in module separate. Fiecare priza pentru gaze medicale comprimate sau pentru evacuarea gazelor
anestezice se afla la o distanta de cel putin 0,20 metri de orice priza electrica.
Pentru a asigura electrosecuritatea, carcasa modulului cu circuite electrice se leaga in mod obligatoriu
la pamantul de protectie prin intermediul clemelor de impamantare de tip special.
Modulul electric include si prize de egalizare a potentialelor pentru conectarea echipamentelor externe,
numarul maxim al acestora fiind egal cu numarul prizelor electrice.
Modulul electric al echipamentelor se va racorda la circuitul de alimentare cu energie electrica pus la
dispozitie de catre executantul instalatiilor electrice.
Rampele de perete se monteaza dupa ce peretele a fost finisat de catre constructor.
In cazul peretilor de rigips, pentru montarea rampelor de fluide medicale se dimensioneaza de catre
proiectantul de specialitate placi de rigidizare, acestea fiind puse in opera de catre executantul lucrarilor de
compartimentare.
In cazul rampelor orizontale suspendate si a consolelor ce se fixeaza in tavan, tavanul se va inchide cu
plafon fals dupa ce acestea au fost montate si supuse testelor de rigoare.
Echipamentele medicale de alimentare se amplaseaza astfel incat accesul la unitatile terminale pentru
cuplarea accesoriilor sa se poata face usor, iar cablurile electrice sa nu impiedice miscarea personalului
medical sau a aparaturii medicale in jurul patului pacientului. De asemenea, echipamentele nu trebuie sa poata
fi lovite de catre patul pacientului ridicat in pozitia maxima.
La montarea echipamentelor de tavan se vor respecta prevederile cuprinse in H.G. nr. 1146/2006 si
H.G. 1091/2006, iar lucratorii trebuie sa fie instruiti pentru aceasta activitate.
Dupa montare si instalare, inainte de punerea in functiune trebuie sa se efectueze probe si verificari
conform cerintelor reglementate in SR EN ISO 7396–1 si SR EN ISO 7396-2 si sa emita buletinele de
verificare.
Acestea se fac in prezenta reprezentantului spitalului de catre o persoana autorizata calificata in
verificarea sistemelor de conducte de gaze medicale.
Standardele prevad teste si incercari pentru verificarea pierderilor de presiune, a interconectarilor, a
surselor de alimentare, a modului de functionare a alarmelor, a calitatii si identitatii gazelor medicale distribuite
de instalatie. Dupa efectuarea testelor, executantul autorizat aplica marcajul de conformitate CE pe instalatia
de gaze medicale.
7. Accesorii medicale
7.1. Bare euro-rail

Barele euro-rail au fost prevazute pentru sustinerea diverselor accesorii cum ar fi: module de
depozitare cu sertare, etajere de monitor, stative de perfuzie, vase de secretii, lampi de examinare, etc.
Barele eurorail sunt fabricate conform standardului SR EN ISO 19054, din otel inoxidabil, tipul AISI
304. Barele eurorail au dimensiunile de 25x10x1,5 mm. Barele eurorail sunt marcate cu etichete care indica
PROIECT NR 1601 / 2023 PAG. 104
sarcina maxima suportata de acestea, sarcina fiind de 90 kg/m.
7.2. Injectomate si stative de perfuzii cu brat dublu articulat

Sunt prevazute in cadrul saloanelor de unitatilor de terapie intensiva si se utilizeaza pentru sustinerea
recipientelor / pungilor de perfuzii si pentru prinderea pompelor de infuzie in apropierea pacientului. Se fixeaza
pe doua bare eurorail paralele. Bara verticala pentru sustinerea recipientelor de perfuzii poate pivota in partea
dreapta sau stanga, facilitand accesul personalului medical. Stativele vor fi marcate cu etichete care indica
greutatea maxima de incarcare pentru bara de fixare a pompelor de infuzie cat si pentru bara de sustinere a
recipientelor de perfuzii.
7.3. Set accesorii gaze medicale pentru adulti

Sunt prevazute pentru fiecare echipament de distributie a gazelor medicale destinat adultilor si va fi
format din:
- echipament de oxigenoterapie si unitate de aspirat secretii
Echipamentul de oxigenoterapie pentru adulti va fi alcatuit din:
- debitmetru de oxigen vertical, cu posibilitatea reglarii debitului administrat intre 0 si 15l/min
- debitmetrul prevazut cu conector standard DIN
- vas pentru apa distilata, minim 300 ml, autoclavabil la 134ºC, cu capac din plastic
- vas prevazut cu gradatie de min. si max.
Unitate de aspirat secretii (vacuum medical), cu vas de siguranta va fi alcatuit din:

- regulator de vacuum cu posibilitatea reglarii vacuumului intre 0 si -1000 mbar si conector standard DIN
(pentru unitatea terminala)
- regulator de vacuum prevazut cu buton de pornit / oprit marcat corespunzator cu culori verde/rosu
- regulatorul de vacuum sa permita conectarea dispozitivului de siguranta sau direct a unui vas de secretie
- vas de colectare secretii gradat, cu capacitatea de 1 litru, din policarbonat, autoclavabil, cu capac prevazut cu
conectori metalici si supapa de supraplin
- suport metalic pentru vasul de secretii prevazut cu sistem de fixare pe bara eurorail
- furtunele de conectare din silicon si sonda de aspiratie
- spalator de sonda autoclavabil, cu lungimea de aprox. 400 mm, prevazut cu sistem de fixare pe bara eurorail.
Instalatia de vacuum medical va fi montata intr-un spatiu tehnic aferent, respectiv in incaperea cu indicativul
P40-Spatiu Tehnic.
d) probe tehnologice şi teste.
Probele tehnologice si testele se vor efectua la toate instalatiile prevazute in prezentul proiect.
8.4. Principalii indicatori tehnico-economici aferen ți investi ției:

a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectivului de investi ții, exprimată în lei, cu TVA și, respectiv,
fără TVA, din care construcții-montaj (C+M), în conformitate cu devizul general;
SCENARIUL 1 recomandat:
Valoarea totala (INV) inclusiv TVA = 7,531,213.90 RON din care (C+M) = 4,103,692.52 RON
PROIECT NR 1601 / 2023 PAG. 105
Valoarea totala (INV) fara TVA = 6,340,313.73 RON din care (C+M)= 3,448,481.11 RON
Valoare TVA = 1,190,900.17 RON din care (C+M)= 655,211.41 RON
b) indicatori minimali, respectiv indicatori de performan ță – elemente fizice/capacită ți fizice care să indice
atingerea țintei obiectivului de investi ții - și, după caz, calitativi, în conformitate cu standardele, normativele și
reglementările tehnice în vigoare;
Clasa de importanta extindere (conform P 100-1 / 2006): I.

Nota: solutiile constructive, tehnologice, functionale si economice prezentate in prezentul SF obiectiv
mixt conduc la realizarea obiectivului de investitie cu respectarea cerintelor specifice clasei de
importanta a constructiei. (A se citi la punctul 5.5.)

UPU EXISTENT
SUPRAFATA UTILA (mp) SUPRAFATA CONSTRUITA (mp)
U1 - S utila existenta ( tot subsolul de sub UPU ) 600.74 C1 - S construita existenta ( tot subsolul de sub UPU ) 685.97
SUBSOL
U2 - S utila in vederea modificarilor functionale (spargere C2 - S construita in vederea modificarilor functionale (spargere
perete) 35.72 perete) 42.81
U3 - S utila aferenta UPU existent 51.82 C3 - S construita aferenta UPU existent 60
U4 - S utila existenta 669.32 C4 - S construita existenta 763.11

U5 - S utila in vederea modificarilor functionale (spargere C5 - S construita in vederea modificarilor functionale (spargere pereti
PARTER
pereti si parapeti, inchidere goluri, demolare ziduri, si parapeti, inchidere goluri, demolare ziduri, compartimentari
compartimentari suplimentare) 175.23 suplimentare) 197.1
U6 - S utila in vederea modernizarii instalatiei electrice 669.32 C6 - S construita in vederea modernizarii instalatiei electrice 763.11
U7 - SUPRAFATA UTILA TOTALA EXISTENT (U3 + U4) 721.14 C7 - SUPRAFATA CONSTRUITA DESFASURATA EXISTENT (C3 + C4) 823.11
UPU EXTINDERE
SUBSOL
U8 - S utila CORP EXTINDERE UPU 323.84 C8 - S construita CORP EXTINDERE UPU 392.5
U9 - S utila CORP EXTINDERE UPU 386.12 C9 - S construita CORP EXTINDERE UPU 455.2
PARTER
U10 - S utila FILTRU DECONTAMINARE 5.56 C10 - S construita FILTRU DECONTAMINARE 8.2
U11 - S utila totala (U9 + U10) 391.68 C11 - S construita totala (C9 + C10) 463.4
U12 - SUPRAFATA UTILA TOTALA PROPUS (U8 + U11) 715.52 C12 - SUPRAFATA CONSTRUITA DESFASURATA PROPUS (C8 + C11) 855.9
UPU EXTINS FINAL (EXISTENT + EXTINDERE)

U13 - SUPRAFATA UTILA TOTALA (U7 + U12) 1436.66 C13 - SUPRAFATA CONSTRUITA DESFASURATA TOTALA (C7 + C12) 1679.01
PRIN PROIECT SE PROPUNE EXTINDEREA UNITATII DE PRIMIRE URGENTE DIN CADRUL SPITALULUI
PROIECT NR 1601 / 2023 PAG. 106
JUDETEAN DE URGETE ALBA IULIA. SUPRAFATA CONSTRUITA DESFASURATA EXISTENTA ESTE DE
823.11 MP, IAR SUPRAFATA CONSTRUITA DESFASURATA PROPUSA A EXTINDERII ESTE DE 855,90 MP
(SUBSOL – 392.5 MP + PARTER – 463.4 MP) , ASTFEL SE VA AJUNGE LA O SUPRAFATA CONSTRUITA
DESFASURATA TOTALA DE 1679.01 MP.
Suprafata teren CF 106270 = 20 884 mp

Suprafata construita totala pe parcela studiata CF 106270 (inclusiv extinderea) = 6341.2 mp
Suprafata construita desfasurata totala pe parcela studiata CF 106270 = 23429.1 mp
POT propus parcela CF 106270 = Suprafata construita totala pe parcela studiata CF 106270 (inclusiv
extinderea) * 100 / Suprafata teren CF 106270 = 30.36 %
CUT existent CF 106270 = Suprafata construita desfasurata totala pe parcela studiata CF 106270 / Suprafata
teren CF 106270 = 1.12
POSTURI (targi pacienti)

UPU EXISTENT UPU EXTINS PROPUS
19 33
In raport cu situatia existenta, se propun 14 de posturi noi suplimentare. Se pastreaza din existent 19 posturi si
se ajunge la un total de 33 de posturi (targi bolnavi), conform Anexei 1.
Indicatori de performanță – elemente fizice/capacită ți fizice: Anexa 2 – Dotari aferente spatiilor
c) indicatori financiari, socio-economici, de impact, de rezultat/operare, stabili ți în func ție de specificul și ținta
fiecărui obiectiv de investiții;
Costul total al investitiei= 7,531,213.90 RON
RIR economic % -8,461%

VAN RON -5.875.383
d) durata estimată de execuție a obiectivului de investi ții, exprimată în luni.
Durata estimată de execuție a obiectivului de investi ții este de 18 luni (1,5 ani).
Durata estimată de implementare a investitiei este de 36 luni (3 ani).
5.5. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice func țiunii preconizate din
punctul de vedere al asigurării tuturor cerin țelor fundamentale aplicabile construc ției, conform gradului de
detaliere al propunerilor tehnice
STANDARDE SI NORMATIVE IN VIGOARE APLICATE PREZENTULUI PROIECT:

PROIECT NR 1601 / 2023 PAG. 107
 HG 907 /2016 privind etapele de elaborare si continutul cadru al documentatiilor tehnico-economice
aferente obiectivelor/proiectelor de investitii finantate din fonduri publice
 Legea nr.10/1995 privind calitatea in constructii, cu modificarile ulterioare;
 Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare;
 Legea nr. 372/2005 privind performanta energetica a clildirilor, cu modificarile si completarile ulterioare;
 Hotararea Guvernului nr. 622/2004 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a produselor
pentru constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
 OMS 914 / 2006 ( cu modificarile si completarile ulterioare ) Ordin pentru aprobarea normelor privind
conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un spital in vederea obtinerii autorizatiei sanitare de
functionare
 ORDIN Nr. 1096/2016 din 30 septembrie 2016 privind modificarea si completarea Ordinului ministrului
sanatatii nr. 914/2006 pentru aprobarea normelor privind conditiile pe care trebuie sil le indeplineasca
un spital in vederea obtinerii autorizatiei sanitare de functionare
 ORDIN Nr. 4/N din: 22.01.1997 Normativ privind proiectarea şi verificarea constructiilor spitalicesti si a
instalatiilor
 Ordinul Ministerului Sănătății nr. 961/2016 - pentru aprobarea Normelor tehnice privind curăţarea, dez-
infecţia şi sterilizarea în unităţile sanitare publice şi private, tehnicii de lucru şi interpretare pentru
testele de evaluare a eficienţei procedurii de curăţenie şi dezinfecţie, procedurilor recomandate pentru
dezinfecţia mâinilor, în funcţie de nivelul de risc, metodelor de aplicare a dezinfectantelor chimice în
funcţie de suportul care urmează să fie tratat şi a metodelor de evaluare a derulării şi eficienţei proce-
sului de sterilizare
 NP 051 / 2000 – ,,Normativ privind adaptarea cladirilor civile si spatiulul urban la nevoile individuale ale
persoanelor cu handicap’’
 Ordin nr. 536/1997 (cu modificarile si completarile ulterioare) - Norme de igiena si recomandari privind
mediul de viata al populatiei
 Ordin nr. 1226/2012 din 03 decembrie 2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea
deşeurilor rezultate din activitati medicale şi a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza nation-
ală de date privind deşeurile rezultate din activităti ămedicale
 ORDIN nr. 1.706 din 2 octombrie 2007 privind conducerea si organizarea unitatilor si compartimentelor
de primire a urgentelor
 C 107/1/2005 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor
 I7/2011 - ORDIN privind aprobarea reglementării tehnice "Normativ pentru proiectarea, execuţia şi
exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor"
 NP 061/02 - NORMATIV PENTRU PROIECTAREA SI EXECUTAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT
ARTIFICIAL DIN CLADIRI
 NP 015/1997 - Normativ privind proiectarea si verificarea constructiilor spitalicesti si a instalatiilor
aferente acestora
 P118-3/2015 - NORMATIV PRIVIND SECURITATEA LA INCENDIU A CONSTRUCTIILOR Partea a Ill-a
- INSTALATII DE DETECTARE, SEMNALIZARE SI AVERTIZARE INCENDIU
 ORDIN nr. 88 din 14 iunie 2001 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind echiparea si dotarea
constructiilor, instalatiilor tehnologice si a platformelor amenajate cu mijloace tehnice de prevenire si
stingere a incendiilor - D.G.P.S.I.-003
PROIECT NR 1601 / 2023 PAG. 108

 STAS 1797/1-79 - Instalaţii de încălzire centrală. Dimensionarea corpurilor de încălzire. Prescripţii
generale
 STAS 6054 – Adancimi de inghet
 STAS-1504-85 – Montare obiecte sanitare
 SR EN ISO 7396-1:2007 - “Sisteme de distributie pentru gaze medicale. Partea 1: Instalatii pentru
gaze medicale comprimate si vacuum”
 SR EN ISO 7396-2:2007 – ““Sisteme de distributie pentru gaze medicale. Partea 2: Instalatii pentru
sisteme de evacuare a gazelor anestezice”
 HTM 02-01:2006 - Memorandum Tehnic. “Sisteme de tevi de gaze medicale. Proiectarea, instalarea,
validarea si verificarea instalatiilor de gaze medicale”
 Ordinul 914:2006 - pentru aprobarea normelor privind conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un
spital in vederea obtinerii autorizatiei sanitare de functionare
 Ordinul 1500 din 24 noiembrie 2009 (Ordinul 1500/2009) privind aprobarea Regulamentului de
organizare si functionare a sectiilor si compartimentelor de anestezie si terapie intensiva din unitatile
sanitare.
 P 100-1 / 2006 COD DE PROIECTARE SEISMICĂ PREVEDERI DE PROIECTARE PENTRU CLĂDIRI
 Ordinul nr. 308/2015 privind controlul prin verificare periodică a dispozitivelor medicale
 Ordinul nr. 1101/2016 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire si limitare a infectiilor
asociate asistentei medicale 1n unitatile sanitare
 Normativ NP 015-97 privind proiectarea si verificarea constructiilor spitalicesti si a instalatiilor.
 SR EN 1990: 2004 - Bazele proiectarii structurilor
 CR 0-2012 : COD DE PROIECTARE.BAZELE PROIECTARII CONSTRUCTIILOR.
 CR 1-1-3 - 2012 : COD DE PROIECTAR. EVALUAREA ACTIUNII ZAPEZII.
 CR 1-1-4-2012: COD DE PROIECTARE. EVALUAREA ACTIUNII VANTULUI ASUPRA
CONSTUCTIILOR.
 P100-2013: COD DE PROIECTAR SEISMICA.
 NP 112-2013: NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA FUNDATIILOR DE SUPRAFATA.
 CR 6-2013: COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI IN DIN ZIDARIE.
 NE 012-2012 : NORMATIV PENTRU PRODUCEREA BETONULUI SI EXECUTAREA LUCRARILOR
DE BETON, BETON ARMAT SI BETON PRECOMPRIMAT PARTEA 2 EXECUTAREA LUCRARILOR
DE BETON.
 NP-007-97 : COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI IN CADRE DIN BETON ARMAT.
 CR 2-1-1. 1-2005: COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI IN DIAFRAGME DIN BETON
ARMAT.
 SR EN 1991 Actiuni in constructii.
 Pl00-1/2013 Cod de proiectare seismica Partea I - prevederi de proiectare pentru cladiri
 NP 112-13. Normativ pentru proiectarea sistemelor de fundare directa.
 SR EN 1997-1: 2004. Proiectarea geotehnica. Reguli generale.
 Directiva 93/42 CEE - Directiva dispozitivelor medicale;
 SR EN 7396-1:2007/Al:2010/A2: 2010 - Medical gas pipeline systems - Part 1: Pipeline systems for
PROIECT NR 1601 / 2023 PAG. 109
compressed medical gases and vacuum - Amendment 1: Requirements for terminal units for vacuum
fitted on medical supply units with operator-adjustable portions and connected to the pipeline through
flexible hoses (ISO 7396-1:2007 / Amd 1:2010) Amendment 2 {ISO 7396- 1:2007 / Amd 2:2010)
 HTM 02-01:2006 - Memorandum tehnic. Proiectarea, instalarea, validarea si verificarea instalatilor de
gaze
medicale.
 SR ISO 14971:2003 -Dispozitive medicale. Aplicarea gestiunii riscului la dispozitivele medicale.
 SR EN 13348: 2002- Cupru si aliaje de cupru. Tevi de cupru rotunde fara sudura pentru gaze medicale
si vid
 Directiva 97 /23 CEE -Directiva echipamentelor sub presiune
 SR EN 286-1:2001- Recipiente simple sub presiune, nesupuse la flacara, destinate sa contina aer sau
azot. Recipiente de uz general.
 SR EN 60601-x-yy:2011-Cerinte specifice de siguranta electrica a echipamentelor electrice
 HG 54/2009 - privind conditiile introducerii pe piata a dispozitivelor medicale
 17 /2011- Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor electrice aferente cladirilor
 EN ISO 9170-1:2008 - Terminal units for medical gas pipeline systems - Part 1: Terminal units for use
with compressed medical gases and vacuum (ISO 9170-1:2008)
 EN ISO 15002:2008 Flow-metering devices for connection to terminal units of medical gas pipeline
systems
 (ISO 15002:2008)
 PT C 4- 2010 "Recipiente metalice stabile sub presiune"
 PT C6- 2010 "Conducte metalice sub presiune pentru fluide"
MODUL IN CARE SE ASIGURA CONFORMAREA:

Solutiile prezentate in prezentul SF obiectiv mixt sunt coerente si corelate din perspectiva indeplinirii cerintelor
fundamentale aplicabile conform legii 10/1995 privind calitatea in constructii, cu modificarile si completarile ulte -
rioare,
Conform art. 5 din legea nr.10/1995 privind calitatea in constructii, cu modificarile si completarile ulterioare, cer-
intele fundamentale respectate sunt:
 CERINTA A - Rezistenta mecanica si stabilitate
Prin proiectare s-au respectat atat normativele in vigoare privind rezistenta si stabilitatea cladirilor in cazul
cutremurelor (COD DE PROIECTARE SEISMICĂ P100 PARTEA I - P100-1/2006 PREVEDERI DE
PROIECTARE PENTRU CLĂDIRI) cat si toate recomandarile si conditiile impuse de Expertiza Tehnica cu
privire la consolidarea elementelor structurale din constructia existenta si mentinuta.
Construcţia propusa asigura satisfacerea exigenţelor utilizatorilor pe întreaga durată de serviciu în condiţiile unei ex-
ploatări normale. Fiind o construcţie de importanţă vitală pentru societate, cladirea propusa se menţine în stare de
funcţionare integrală în timpul cutremurelor sau ale altor calamităţi naturale. Pentru realizarea acestor deziderate a
fost necesar ca încărcările susceptibile de a acţiona asupra clădirii în timpul execuţiei şi pe întreaga durată de ex-
PROIECT NR 1601 / 2023 PAG. 110

ploatare să nu se producă nici unul din următoarele evenimente:
a. prăbuşirea totală sau parţială a clădirii;
b. deformări de mărime inadmisibilă ale elementelor structurale care să provoace
avarierea elementelor nestructurale ale clădirii, a instalaţiilor sau a aparaturii medicale;
c. avarii ale construcţiei rezultând din accidente tehnice,
Cladirea propusa a fost proiectata astfel încât să fie satisfăcută cerinţa de rezistenţă şi stabilitate atât pentru terenul
de amplasament şi pentru ansamblul clădirii, cât şi pentru fiecare din părţile componente ale acesteia:
• infrastructura de rezistenţă (fundaţii directe, pereţii şi planşeele subsolurilor, etc);
• suprastructura de rezistenţă (elemente şi subansambluri structurale verticale şi orizontale);
• elemente nestructurale (de închidere, compartimentare);
• instalaţii aferente clădirii şi elemente de susţinere ale acestora;
• elemente de pozare fundaţii,
Cladirea propusa raspunde pozitiv cerinţei de „rezistenţă şi stabilitate" prin următoarele exigenţe de performanţă
pentru clădirea în ansamblu şi pentru părţile sale componente:
Rezistenţa
Rezistenţa clădirii presupune excluderea oricăror avarii provenite din eforturile interioare întro secţiune sau întrun
element de construcţie, aşa cum acestea rezultă din,proprietăţile geometrice şi mecanice ale materialului şi terenului
de fundare, inclusiv din efectul degradării în timp a acestor proprietăţi.
Stabilitate
Stabilitatea clădirii presupune excluderea oricăror avarii provenite din:
• deplasarea de ansamblu (de corp rigid),
• efectele de ordinul II datorate deformabilităţii structurii în ansamblu,
• flambajul sau valoarea unor elemente componente.
Ductilitate
Ductilitatea clădirii presupune aptitudinea de deformare postelastică a elementelor şi subansamblelor structurale,
deformaţii specifice, rotiri fără reducerea capacităţii de rezistenţă în cazul acţiunilor statice şi fără pierderea capac-
ităţii de absorbţie a energiei (în cazul acţiunilor dinamice inclusiv cele seismice).
Rigiditate
Rigiditatea clădirii presupune:
• limitarea deplasărilor şi deformaţiilor produse de acţiuni statice, dinamice, seismice;
• limitarea fisurării, în cazul elementelor de beton, beton armat şi beton precomprimat.
Durabilitate
Durabilitatea clădirii se referă la:
• satisfacerea exigenţelor de performanţă pe toată durata de exploatare a clădirii;
• limitarea deteriorării premature a materialelor şi părţilor de construcţie datorită proceselor fizice, chimice şi biolog-
ice.
Pentru prezentul proiect, verificarea satisfacerii cerinţei de „rezistenţă şi stabilitate" s-a facut în raport cu stările lim-
ită, care se definesc în conformitate cu STAS 10100/075 şi se împart în două categorii:
a. stări limită ultime (care se referă la exigenţele de performanţă şi stabilitate, rezistenţă şi ductilitate);
b. stări limită ale exploatării normale (care se referă la exigenţa de performanţă de rigiditate).
Nivelurile de performanţă asociate satisfacerii cerinţei de rezistenţă şi stabilitate sunt cele corespunzătoare con-
strucţiilor din clasa de importanţă I conform STAS 10100/0.
Protecţia antiseismică globală trebuie să limiteze avariile elementelor structurale şi ncstructurale astfel ca să se
asigure activitatea normală în timpul şi după producerea unui cutremur de intensitate corespunzătoare celui avut în
vedere la proiectare.
Cladirile propuse din punct de vedere al protecţiei antiseismice, este considerata construcţie de importanţa vitală
pentru societate clasa III de importanţă conform normativ PI00 si este alcătuita si dimensionata pentru intensitatea
unui seism cu o perioada de revenire de 200 ani.
Pentru pereţii interiori neportanţi se stabilesc următoarele criterii şi niveluri de performanţă:
a. deformaţiile normale ale planului peretelui sub încărcările de exploatare nu trebuie să depăşească valoarea de 5
PROIECT NR 1601 / 2023 PAG. 111
mm:
b. deformarea instantanee normală a planului peretelui, întrun punct situat în centrul unui element de perete, da -
torită rezemării unei persoane max. 5 mm:
c. deformaţia remanentă provocată de încărcările de exploatare
Alcătuirea de detaliu a structurilor de rezistenţă

Infrastructura
Infrastructura cladirii propuse include fundaţiile şi elevatiile , si constitui un sistem spaţial capabil să transmită la
teren încărcările verticale şi orizontale de calcul, în limitele eforturilor unitare de calcul ale terenului şi ale deformati -
ilor compatibile cu conditiile de exploatare normală a clădirilor.
Infrastructura este conceputa ca o cutie rigidă alcătuită din fundaţii, pereţii subsolului, placa pardoselii subsolului şi
planşeului peste subsol.
Proiectarea infrastructurii pentru extinderea UPU s-a facut pe baza studiului geotehnic intocmit de catre geolog
Pantea Valentin.
Fundatiile propuse sunt din beton armat.
Stâlpi
Stâlpii sunt proiectaţi astfel încât, sub acţiunea încărcărilor din grupările fundamentale şi speciale:
-să fie înzestraţi cu caracteristici suficiente de rezistenţă, stabilitate, rigiditate şi ductibilitate:
-să fie capabil să preia eforturi suplimentare care apar ca urmare a cedării unui element structural (altor elemente
structurale) situat în vecinătate;
-să fie astfel concepuţi încât în cazul depăşirii accidentale a caracteristicilor de rezistenţă ale unuia din ei. să trans-
mită elementelor structurale învecinate eforturi suplimentare care apar;
-să nu producă prăbuşirea clădirii sau a unei părţi a acesteia în cazul cedării accidentale a unui stâlp;
-deformaţiile lor să fie limitate pentru a nu se produce distrugerea sau avarierea semnificativă a clementelor nestruc -
turale şi sau a echipamentelor si instalaţiilor adiacente.
La dimensionarea stalpilor au fost luate in vedere următoarele condiţii:
-asigurarea unei rigidităţi suficiente pentru satisfacerea prevederilor care limitează deformaţiile provocate de seisme:
-limitarea la valori corespunzătoare a eforturilor axiale de compresiune, pentru asigurarea unui răspuns ductil al
stâlpului solicitat de încărcări seismice;
-protecţia stâlpilor împotriva inducerii în ei de către acţiuni seismice de intensitate ridicată a unor deformaţii mari în
domeniul postelastic. prin dirijarea producerii articulaţiilor plastice cu prioritate în grinzi şi în secţiunile de la baza
pereţilor structurali.
Stalpii propusi sunt din beton armat.
Grinzi
Grinzile sunt proiectate astfel încât, sub acţiunea încărcărilor din grupările fundamentale şi speciale:
-să fie înzestrate cu caracteristici suficiente de rezistentă, stabilitate, rigiditate si ductibilitate;
-să fie apte să preia eforturile suplimentare generate de o eventuală cedare a altor elemente structurale (grinzi, zone
de placă, etc.) situate în vecinătate:
-să fie capabile să transmită elementelor structurale învecinate eforturile suplimentare care apar în caz de depăşire
accidentală a caracteristicilor de rezistenţă pentru una din ele:
-să constituie elemente structurale în care se produc cu prioritate plastificări. înainte ca acestea să ia naştere în ele-
mente verticale pe care reazemă. în cazul apariţiei unor eforturi mari din cutremur şi să se plastifice înaintea
clementelor verticale adiacente pe măsură ce eforturile se măresc:
-să nu producă prăbuşirea clădirii sau a unei părţi importante din ea în cazul cedării accidentale a unei grinzi.
Deformaţiile grinzilor vor fi limitate la valori acceptabile pentru a nu se produce distrugerea sau avarierea semnifica -
tivă a elementelor nestructuralc şi sau a echipamentelor şi instalaţiilor adiacente. Grinzile vor fi înzestrate cu capac -
ităţi corespunzătoare de ductilitate.
Grinzile propuse sunt din beton armat.
Pereţi structurali
Pereţii structurali trebuie proiectaţi astfel încât sub acţiunea încărcărilor din grupările fundamentale şi speciale:
PROIECT NR 1601 / 2023 PAG. 112
-să fie înzestraţi cu caracteristici suficiente de rezistenţă, stabilitate, rigiditate şi ductibilitate;
-să fie apţi să preia în condiţii favorabile, întreaga încărcare seismică orizontală care acţionează asupra structurii
sau a unei părţi semnificative din ea. inclusiv eforturile suplimentare generate de torsiunea de ansamblu a clădirii:
-să asigure întregului ansamblu structural caracteristici de rigiditate suficiente pentru satisfacerea condiţiilor de de-
formabilitate impuse;
-să poată prelua eforturile suplimentare care apar ca urmare a cedării altor elemente structurale situate în vecină-
tatea lor;
-să nu se producă avarierea gravă sau prăbuşirea clădirii, respectiv a unei pâini importante din ea. în cazul cedării
accidentale a unui perete structural.
Peretii structurali propusi sunt din beton armat.
Plăci
Plăcile trebuie proiectate astfel încât, sub acţiunea încărcărilor din grupările fundamentale specifice:
-să posede caracteristici suficiente de rezistenţă, stabilitate, rigiditate si ductibilitate, atât faţă de încărcările orizon-
tale; în legătură cu încărcările orizontale, şi în primul rând cu cele seismice, se face precizarea că plăcile, împreună
cu grinzile şi centurile, trebuie să constituie elemente de mare rigiditate în planul lor, cu rol determinant în mobi -
lizarea celorlalte elemente structurale (pereţi şi stâlpi) la preluarea acestor încărcări şi la redistribuirea eforturilor în-
tre elementele verticale suprasolicitate şi cele mai puţin încărcate;
-să transmită în condiţii avantajoase, încărcările verticale şi orizontale la elementele structurale pe care reazemă
(grinzi, stâlpi şi pereţi structurali);
-să poată prelua eforturile suplimentare generate de cedarea unui elemem structural adiacent;
-să nu producă prăbuşirea clădirii sau a unei părţi importante din ea, în căzu cedării accidentale a unei zone de
placă;
Placile propuse sunt din beton armat.
Calculul structural s-a facut integral prin intermediul programelor specializate pe calculator.
Pentru satisfacerea cerintei cu privire la rezistenta si stabilitate, in proiectare au fost luate masuri astfel incat
cladirea propusa sa respecte:
1. Conform normativului Pl00/1-2013, - "Cod de proiectare seismica - Partea I - Prevederi de proiectare

pentru cladiri", cladirea proiectata se incadreaza in zona seismica cu acceleratia terenului pentru
proiectare ag = 0,10g si perioada de colt Tc= 0.7s, pentru cutremure avand intervalul mediu de
recurenta IMR = 225 ani. Structura de rezistenta si implicit calculul structural s-a facut in raport cu
aceste date cu privire la zona seismica in care ne situam.
2. Clasa de importanta si de expunere la cutremur a constructiei (conform Normativului Pl00/1-2013) este

1 - "Cladiri avand functiuni esentiale, pentru care pastrarea integritatii pe durata cutremurelor este
vitala pentru protectia civila" pentru care factorul de importanta yl este 1,4.
3. Constructia are un caracter permanent si se inscrie, conform HGR 766/1997, Anexa nr. 4 si a Ordinului
31/N din 03.10.1995 al MLPTL publicat in B.C. nr. 4/1996 in categoria "C" de importanta - constructii de
importanta normala.
4. Din punct de vedere al actiunii vantului conform CRl-1-4-2012 ,,Cod de proiectare. Evaluarea actiunii
vantului asupra constructiilor" a fost considerata pentru proiectare zona cu presiunea de referinta
mediata pe 10 min avand o perioada de recurenta 50 de ani si cu probabilitate de depasire 2%;
presiunea dinamica qref=0.4 kPa;
5. Din punct de vedere al incarcarii cu zapada conform ,,Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii
asupra constructiilor lndicativ CRl-1-3-2012" a fost considerata zona cu valoarea caracteristice a
incarcarii la sol s0,k = 1.5 kN/mp, pentru o perioada de recurenta de 50 de ani.
PROIECT NR 1601 / 2023 PAG. 113

Infrastructura constructiei nou propuse se realizeaza sub forma de fundatii izolate, atat prefabricate cat si
monolite. Acestea sunt rigide pentru stalpi, respectiv grinzi de fundare din beton armat monolit care se
realizeaza in terenul bun de fundare, respectiv argila prafoasa cafenie si la aceeasi cota cu fundatiile cladirilor
adiacente .
Se propun structuri mixte :
Obiect 1 –
Fundatii Continue realizate din beton armat monolit
Elavatii din beton armat monolit
Zidarie Portanta 44 cm grosime
Centuri si Grinzi peste Parter
Obiect 2
C10 – Existent –
nu se aduc modificari structurii principale de rezistenta ;
C8 + C9
Fundatii propuse realizate din beton armat monolit
Obiect 3
Corp C3
Fundatii Continue
Corp C4
Fundatii Izolate Prefabricate
Parapet Beton Armat prefabricat – va avea si rol de parapet de protectie perimetral
Stalpi Beton Armat – 70 x 70
Grinzi Principale si Secundare – Beton Armat Monolit
Pane – Beton Armat Monolit
Obiect 4
Corp C5 + C7
Fundatii Continue
Corp C6
Fundatii Izolate Prefabricate
Parapet Beton Armat prefabricat – va avea si rol de parapet de protectie perimetral
Stalpi Beton Armat – 70 x 70
Grinzi Principale si Secundare – Beton Armat Monolit
Pane – Beton Armat Monolit
Obiect 5
Sunt respectate toate prevederile STAS 2914 – Terasamente; In procesul de proictare, s-a urmarit ca
prin conformarea structurala a viitoarelor lucrari de terasamente, sa fie asigurate toate prevederile referitoare la
capacitatille portante, sa respecte adancimile de inghet si sa raspunda cerintelor tehnice si tehnologice,
conform necesitatilor viitoare;
PROIECT NR 1601 / 2023 PAG. 114

RECOMANDARI TEHNOLOGICE DE EXECUTIE STRUCTURA REZISTENTA:
Pentru obtinerea unei constructii care sa respecte cerintele minime de calitate, beneficiarul si constructorul vor
trebui sa respecte urmatoarele cerinte:
-sa respecte proiectul si sa lucreze doar dupa plansele din documentatia tehnica.
-lucrarile de constructie vor fi supravegheate de cadre tehince atestate, diriginte de santier din partea
beneficiarului si responsabil tehnic cu executia din partea constructorului, care sa aibe experienta in lucrari de
acest tip.
-toate materialele puse in opera vor fi procurate pe baza buletinelor de calitate de la producator.
-beneficiarul si executantul vor intocmi toate actele necesare cerute de legislatia in vigoare(certificate de
calitate, procese verbale de lucrari ascunse, procese verbale de faze determinante, dispozitii de santier,
receptii partiale, receptii finale,etc) necesare intocmirii CARTII TEHNICE A CONSTRUCTIEI. CARTEA
TEHNICA A CONSTRUCTIEI se va completa la zi.
-orice neconcordanta aparuta in santier se va aduce la cunostinta proiectantului pentru avizarea continuarii
lucrarilor.
NOTA: Executia lucrarilor de constructii in perioada 15 noiembrie - 15 martie, considerata „perioada

conventionala de timp friguros” se va face cu respectarea prevederilor cuprinse in „ Normativ pentru realizarea
pe timp friguros a lucrarilor de constructii, indicativ C16-84. Inainte de inceperea finisajelor se recomanda
efectuarea receptiei structurii de rezistenta impreuna cu proiectantul de specialitate
URMARIREA COMPORTARII IN TIMP A CONSTRUCTIEI.

Urmarirea comportarii in timp a constructiei se face conform cu P130-99 - “Normativ privind urmarirea in timp a
constructiilor”. Urmarirea comportarii in timp a constructiei se face pe toata perioada de viata a constructiei
incepand cu executia si este o activitate sistematica de culegere si valorificare(prin urmatoarele
modalitati:interpretare avertizare sau alarmare,prevenirea avariilor, etc.)a rezultatelor observate din observare
si masuratori asupra unor fenomene si marimi ce caracterizeaza constructia.
Scopul urmaririi in timp a constructiei este acela de a obtine informatii in vederea asigurarii aptitudinii cnstructiei
pentru o exploatere normala, evaloarea conditiilor pentru prevenirea incidentelor, accidentelor si avariilor,
respectiv diminuarea pagubelor materiale, de pierderi de vieti, si degradare a mediului.Efectuarea actiunilor de
urmarire in timp a constructiei se face in vederea satisfacerii prevederilor privind mentinerea cerintelor de
rezistenta, stabilitate si durabilitate ale constructiei ce se realizeaza precum si a cerintelor de resistenta si
stabilitate ale cladirilor invecinate.
In cazul constructie ce se realizeaza prin prezentul proiect a fost prevazuta urmarire de tip “curent” conform
normativului P130-1999. Urmarirea curenta se va realiza la intervale de timp prevazute in PROGRAMUL DE
URMARIRE A COMPORTARII IN TIMP A CONSTRUCTIEI dar nu mai rar de un an si obligatoriu la fiecare
eveniment(seism, inundatii, incendiu, etc.)
Dupa obtinerea autorizatiei de construire investitorul (beneficiarul) are obilgatia sa solicite proiectantului
Documentatia Tehnica ce se compune din: PROIECT TEHNIC si DETALII DE EXECUTIE, CAIET DE SARCINI
STRUCTURA SI PROGRAMUL DE URMARIRE A COMPORTARII IN TIMP A CONSTRUCTIEI.
 CERINTA B - Siguranta si accesibilitate in exploatare

Prin proiectare s-au respectat normele pentru siguranta cu privire la: circulatia exterioara, accesul in
cladire, circulatia interioara, schimbarea de nivel, deplasarea pe scari, iluminarea artificiala, intretinerea
vitrajelor, acoperisurilor, compartimentari interioare.
Proiectul contine precizarile necesare astfel incat extinderea UPU sa nu prezinte riscuri inacceptabile de
accidente sau pagube in cursul functionarii sau al utilizarii, cum ar fi: alunecari, caderi, loviri, arsuri,
electrocutari, leziuni cauzate de explozii si talharii. In acelasi timp au fost prevazute toate elementele
constructive astfel incat cladirea sa fie accesibila si utilizabila pentru persoanele cu dizabilitati.
Cerinţa de siguranţă în exploatare implica la protecţia utilizatorilor cladirii propuse împotriva riscului de
accidentare în timpul exploatării clădirii precum şi în timpul utilizării spaţiului imediat înconjurător, respectiv:
PROIECT NR 1601 / 2023 PAG. 115

A. Siguranţa cu privire Ia circulaţia pedestră.
B. Siguranţa cu privire la circulaţia cu mijloace de transport mecanizate
C. Siguranţa cu privire la riscuri provenite din instalaţii
D. Siguranţa cu privire Ia lucrările de întreţinere
E. Securitate cu privire la intruziuni şi efracţii
A. Siguranţa cu privire Ia circulaţia pedestră.

A.1. Circulaţia în cadrul incintei
- este rezolvata separat fata de cea pietonala.
- accesul pietonal se va realiza prin accesul principal din Str. Luminii ;
- denivelările de pe traseele de circulaţii (carosabilă şi pietonală) mai mari de 2,5 cm, sunt preluate prin pante
de max.8%.
A.2. Siguranţa cu privire la accese

- Accesele in cadrul ansamblului total extins asigura un numar mare de legaturi functionale, date si de
configuratia actuala proiectata coroboata cu totalitatea legaturilor tehnice intre constructii
- accesele în clădire pentru persoane cu dizabilitati , si care nu se pot deplasa singuri sunt rezolvate cu uşi în
două canate , fără praguri având lăţimea liberă de min. 1,20 m.
Din considerente estetice, nu a fost prevazuta rampa pentru persoane cu dizabilitati pe acceul principal , din
motive strict estetice, insa acestia vor putea accesa cladirea principala prin intemediul corpurilor nou propuse ;
- podestele de intrare în clădire au dimensiunea de min. 1,50 x 1,50 m (respectiv 2.60 x 2.30 m)
- accesele pentru servicii tehnice şi aprovizionare sunt dimensiona de la caz la caz, funcţie de cerinţele
tehnologice.
A.3.Siguranţa în timpul deplasării

- sistemul general de circulaţii orizontale (coridoare, holuri) este cât mai compact pentru scurtarea distanţelor
de parcurs
- traseele sunt drepte, fără accidente volumetrice pe parcurs (îngustări, decroşuri, cotituri bfuşte si intersecţii
fără vizibilitate, praguri sau denivelări).
- traseele de circulaţie sunt marcate cu semnale grafice vizibile indicând direcţiile de parcurs spre diferitele
compartimente si localizarea acestora.
- sistemul de organizare a circulaţiilor in interiorul clădirii propuse asigura accesul operativ al forţelor de
intervenţie în caz de incendiu, precum şi evacuarea utilizatorilor în condiţii de siguranţă.
A.4. Dimensionarea căilor de circulaţie

- lăţimea liberă a spatiilor de circulaţie in extinderea propusa este min. 1.40 m pentru utilizatorii spatiilor ;
A.5. Inaltimea libera a incaperilor

- înălţimea liberă a încăperilor extinderii este de min 2.80m (respectiv 2.80m la subsol si 3.05m la parter).
A.6. Gabaritele uşilor

-înălţimea liberă a uşilor curente este min. 2,10 m
-lăţimea liberă a uşilor este min 0.70 m la grupuri sanitare, ajungand pana la usi de 3.00 m latime.
- pe căile de evacuare, dimensiunile uşilor sunt stabilite conform normativului de protecţie contra incendiilor.
- pe traseele de circulaţie ale pacienţilor uşile sunt vizibile, având înscrisuri privind destinaţia încăperilor, vor
avea sisteme de acţionare simple, fară risc de blocare si nu vor avea praguri;
- prin modul de amplasare sau sensul de deschidere, uşile nu vor limita sau împiedica circulaţia, nu vor lovi
persoanele care circulă sau îşi desfăşoară activitatea, nu se vor ciocni între ele la deschiderea consecutivă.
-uşile batante precum şi uşile amplasate transversal pe traseele de circulaţie au geam la înălţimea
corespunzătoare ochilor.
PROIECT NR 1601 / 2023 PAG. 116
-uşile amplasate pe căile de evacuare şi adiacent acestora sau cele care închid spaţii cu pericol de incendiu
sau explozie especta prevederile din normativul de protecţie contra incendiului.
-uşile care închid spaţii în care se lucrează cu substanţe ce degajă noxe, au prevăzute sisteme de etanşare şi
vor purta marcaje de atenţionare sau de interzicere a accesului, după caz;
A.7. Condiţii de rezolvare a pardoselilor

a. au suprafaţa plană, netedă dar antiderapantă;
b. sunt la acelaşi nivel pe tot etajul; eventualele denivelări survenite din cerinţe tehnologice proprii unor servicii
se vor prelua prin pante de maxim 5%;
c. sunt realizate din materiale rezistente la uzură, care nu produc: praf şi scame prin erodare, care nu se
deformează sub acţiunea greutăţilor sau şocurilor mecanice şi ale căror îmbinări sau rosturi de montaj nu
crează pericol de agăţare sau împiedicare;
d. sunt lavabile (hidrofuge) uşor de întreţinut, permit realizarea de reparaţii în mod rapid, simplu, comod;
e. sunt aseptice şi nu reţin praful în încăperile în care se cer condiţii de igienă şi asepsie mai severe.
f. nu produc scântei la lovire şi nu au potenţial de încărcare electrostatică
g. sunt rezistente la acţiuni chimice ale substanţelor utilizate în spital (dezinfectanţi, reactivi, medicamente,
chimicale de laborator);
h. sunt incombustibile
i. sunt prevăzute cu pante de scurgere şi sifoane în încăperile unde tipul de activitate presupune acumulări de
apă pe pardoseală;
j. au coeficient de conductibilitate termică şi electrică scăzut.
A.8. Conditii de rezolvare a peretilor

a. pereţii laterali căilor de circulaţie vor fi plani, netezi (fără asperităţi şi profite ornamentale); nu se vor prezenta
bavuri, muchii tăioase sau alte surse de rănire; Pentru a preintampina deteriorarea peretilor din cauza lovirii cu
targile medicale, proiectul propune protejarea acestora cu elemente de protectie.
A.9.Siguranţa cu privire la deplasarea pe scări si rampe

- proiectul propune mai multe scari de legatura intre subsol si parter si intre parter si etaj in Ob 1 si Ob 2,
avand inaltime de treapta de 16.5 m si latimea de treapta de 28 cm, conform normativ (h max = 16.5 cm, l min
= 28 cm). Latimea de rampa este de 1.45 m (min. 1.20m conform normativ), iar podestul este de min 1.50 m
- treptele sunt astfel conformate încât să nu existe pericol de accidentare prin agăţare cu vârful piciorului;
-finisajul scărilor este realizat din materiale antiderapante
- toate treptele unei scări vor avea aceleaşi dimensiuni;
- Scarile vor avea parapet de 1.00 m inaltime realizat din confectie metalica. Balustrada va fi alcatuita din
elemente metalice verticale. Distanta intre elementele verticale ale parapetului va fi de max. 10 cm. La partea
inferioara a balustradei, distanta dintre aceasta si linia ce uneste extremitatea treptelor va fi de max. 5 cm.
A.10.Siguranţa cu privire la iluminarea artificială

Proiectul propune solutii care asigura iluminarea medie pentru iluminatul de siguranţă, iluminarea medie pentru
iluminatul normal pe căile de circulaţie orizontală şi verticală, iluminarea medie pentru iluminatul normal al
spaţiilor exterioare.
Usile sunt fara prag, pentru a se evita impiedicarea.
B. Siguranţa cu privire la circulaţia cu mijloace de transport mecanizate
C. Siguranţa cu privire la riscuri provenite din instalaţii

Prin proiect au fost luate masuri privind siguranţa cu privire la instalaţii implică asigurarea protecţiei utilizatorilor
împotriva riscului de accidentare provocat de posibila funcţionare defectuoasă a instalaţiilor sau de eventualul
contact cu diverse elemente ale acestora.
Toate instalaţiile din clădirea propusa sunt concepute în aşa fel încât toţi utilizatorii şi în special bolnavii să fie
protejaţi faţă de riscuri pentr sănătatea şi viaţa lor, ţinând seama şi de faptul că bolnavii, bătrânii şi copiii pe
PROIECT NR 1601 / 2023 PAG. 117
face gesturi necontrolate şi manevrări greşite în utilizarea instalaţiilor. Sunt respectate intocmai prevederilor
normativele specifice diferitelor tipuri de instalaţii.
Prin proiect au fost luate masuri pentru:

A. Protecţia împotriva riscului de electrocutare
-alimentarea cu energie electrică a diferitelor echipamente şi aparate electrice se va face cu respectarea
condiţiilor de montaj indicate de furnizor (eventual cu adaptarea acestora pentru a se conforma reglementărilor
în vigoare, dacă norme româneşti sunt mai severe).
-tablourile electrice cu aparatele de comutare, siguranţă şi control, vor fi astfel amplasate şi asigurate încât să
nu permită accesul la ele decât pentru personal instruit în utilizarea lor.
-pentru fiecare echipament şi utilaj care poate prezenta riscuri la manevra greşită se vor afişa instrucţiuni de
utilizare.
-cablajele care leagă componente ale aparaturii medicale, aflate la distanţă înt ele, se vor amplasa în canale
sau ghene de cable protejate cu capace şi măsti evitându-se desfăşurarea lor liberă pe pardoseală sau pe
pereţi, până la h = 2,20
B.Protecţie împotriva riscului de arsură sau opărire

- agenţii termici utilizaţi pentru încălzire, ventilaţie, climatizare vor fi de natura să nu producă panică sau
accidente în caz de defecţiune sau avariere ( se va utiliza apa fierbinte).
D. Siguranţa cu privire Ia lucrările de întreţinere

Sunt respectate prevederile cuprinse în „Normativ privind proiectarea clădirilo civile din punct de vedere al
cerinţei de siguranţă în utilizare" cod CE 1 /95 (cap 2.4) ;
E. Securitate cu privire la intruziuni şi efracţii

Prin proiect sunt prevazute:
-uşi solide şi sisteme de încuiere fiabile protejarea
-sisteme de alarmare
 CERINTA C - Securitate la incendiu

Prin proiect s-au respectat toate normativele privind siguranta la foc.
Gradul de rezistenta la foc al cladirii extinderii propude este “ II “.
Propunerea este intocmita in asa fel incat, in caz de incendiu:

- stabilitatea elementelor portante ale constructiei sa poata fi asumata pe o perioada determinata;
- aparitia si propagarea focului si a fumului in interiorul constructiei sa fie limitate;
- extinderea focului catre constructiile invecinate sa fie limitata;
- ocupantii sa poata parasi constructia sau sa poata fi salvati prin alte mijloace;
- sa fie luata in considerare siguranta echipelor de interventie.
Pentru aceasta sunt prevazute:
11. lnstalatii pentru stingerea incendiilor
Conform normelor in vigoare (Normativ P118/2-2013, Normativ NP 127-09, Normativ P 118-99, STAS 1478
etc.), obiectivul se echipeaza cu instalatii fixe pentru stingerea incendiului cu apa, cu hidranti interiori.
Conform prevederilor P118/2-2013, art. 4.1, alin. f si Anexa 3 se prevad hidranti interiori cu debitul de incendiu
interior de Oi = 2 x 2,1 I/sec = 4,2 I/sec, fiecare punct fiind atins de 2 jeturi in functiune simultana.

PROIECT NR 1601 / 2023 PAG. 118
- robinet de hidrant 2", conform STAS 2501;
- teava de refulare cu ajutaj tip C, diametru duza de refulare Ø13 mm, conform SR EN 671-2/2002;
teava de refulare echipata
cu robinet de inchidere a alimentarii cu apa, conform art. 4.20 din normativul P118/2-2013;
- furtun plat, cu lungimea de 20 m, conform SR EN 671-2/2002;
- cutie metalica cu geam inscriptionat si iluminat de siguranta, conform STAS 3081.
- Cutiile au fost prevazute cu usa si incuietoare si cu dispozitiv de deschidere in caz de urgenta.
Robinetul de inchidere cu
supapa insurubat pana la refuz a fost in asa fel pozitionat ca sa permita ramanerea a cel putin 35 mm spatiu
liber in jurul
diametrului exterior a rotii de manevra.
- Dimensiunile cutiilor de hidranti sunt 500 mm x 500 mm x150 mm.
- Usile cutiilor au fost prevazute sa se deschida cu minimum 170° pentru a permite furtunului sa fie
miscat liber in toate
directiile.
Hidrantii vor fi montati Intr-o cutie metalica la 0.8-1.5 m fata de pardoseala, avand un geam de sticla cu
urmatoarele inscriptionari :
- Inscriptia H , respectiv nr. Hidrantului
- Diametrul ajutajului
- Inscriptia “ IN CAZ DE NECESITATE SE VA SPARGE GEAMUL “
12. Stingatoare si alte aparate de stins incendiu

Pentru prima interventie in caz de incendiu, pe fiecare etaj trebuie amplasate doua stingatoare cu spuma si
doua cu pulbere, conform ORDIN nr. 88 din 14 iunie 2001, anexa 3.
13. lnstalafie de Detecfie, Semnalizare si Alarmare de lncendiu

Descriere detaliata la punctul 5.3.c.10) Lucrari de instalatii - Instalatie de curenti slabi - a. Instalatie de
semnalizare, alarmare si alertare la incendiu.
 CERINTA D - Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului

Prin proiectare s-au respectat normele privind: igiena mediului interior, igiena apei, igiena evacuarii apelor
uzate, igiena evacuarii gunoaielor menajere, protectia mediului.
Propunerea a luat in calcul toate elementele astfel incat cladirea sa nu reprezinte, o amenintare pentru igiena
sau sanatatea si siguranta lucratorilor, a ocupantilor sau a vecinilor, nici sa exercite un impact exagerat de
mare asupra calitatii mediului sau a climei in cursul lucrarilor, utilizarii, demolarilor, in special ca rezultat al
oricarora dintre urmatoarele:
- emanatii de gaze toxice;
- emisii de substante periculoase, de compusi organici volatili (COV), de gaze care produc efect de
sera sau de particule periculoase in aerul din interior sau in atmosfera; emisii de radiatii
periculoase;
- scurgerea de substante periculoase in apa freatica, apa de suprafata sau in sol;
- scurgerea de substante periculoase in apa potabila sau substante care au un impact negativ asupra
apei potabile;
- evacuarea defectuoasa a apei reziduale, a fumului sau a deseurilor solide sau lichide;
- prezenta umiditatii in anumite parti ale constructiei sau pe suprafete din interiorul acesteia
In acest sens au fost propuse lucrari de termohidroizolatie atat la nivelul placii subsolului cat si la nivelul placii
de peste parter; au fast identificate si propuse solutii pentru eliminarea oricaror posibilitati de contaminare a
mediului cu diverse substante.
PROIECT NR 1601 / 2023 PAG. 119

Toate materialele propuse sunt reciclabile.
ASIGURAREA LUMINII
ASIGURAREA VENTILARII SPATIILOR MEDICALE

Ventilarea incaperilor extinderii sunt ventilate atat mecanic cat si natural, prin aerisire prin deschiderea
ferestrelor.
Pentru aerisirea permanentă pe timpul verii, ferestrele vor fi astfel construite încât să permită deschiderea
parţială a treimii sau jumătăţii superioare a acestora.
Toate ferestrele sunt prevazute cu microventilatie si plase anti-insecte mobile.
Pentru protecţia mediului este obligatorie dotarea echipamentelor de ventilaţie mecanică cu dispozitivele de
filtrare prevăzute de norme.
În cazul utilizării aparatelor de climatizare a aerului, acestea se vor întreţine conform cărţii tehnice a aparatului,
se va efectua controlul bacteriologic periodic, respectiv igienizarea şi decontaminarea periodică şi
consemnarea acestor activităţi în registrul de întreţinere a aparatului, conform planului de prevenire şi
combatere a infecţiilor asociate îngrijirilor medicale din unitatea sanitară. Pentru prevenirea contaminării virale
şi bacteriene a aerului aparatele de aer condiţionat trebuie să fie dotate cu filtre HEPA şi/sau filtre cu penetrare
ultra-uşoară (Ultra-Low Penetration-ULPA); camerele de izolare trebuie să asigure un raport adecvat între
ventilaţie şi presiune pentru a preveni contaminarea mediului intraspitalicesc cu virusuri cu transmitere prin aer;
direcţia curenţilor de aer trebuie să fie dinspre zonele curate spre cele mai puţin curate; pentru a preveni
refularea aerului într-o zonă curată, rata fluxului de aer printr-o uşă deschisă trebuie să fie de 0,28 - 0,47 m/s.
Spatiile demisolului propus vor fi ventilate natural prin deschiderea ferestrelor aferente,
IGIENIZARE
Măsurile de igienizare trebuie să ia în considerare următoarele aspecte:
a) detalierea standardelor de igienizare în funcţie de specificul fiecărui spatiu ;
b) stabilirea orarului cu privire la frecvenţa acţiunilor de igienizare (curăţenie);
c) asigurarea aprovizionării cu materiale necesare proceselor de igienizare;
d) stabilirea metodelor de curăţare şi decontaminare a echipamentelor/dispozitivelor utilizate.
Igienizarea trebuie asigurată ori de câte ori există posibilitatea contaminării; metodele de igienizare nu trebuie
să producă aerosoli sau dispersia prafului în zonele publice ; soluţiile de spălare trebuie să fie proaspete,
pregătite înainte de fiecare procedură de igienizare şi aruncate după folosire;
Igienizarea se va realiza diferit pentru:
a) pardoseală: aspirare sau curăţare uscată de două ori pe zi. Curăţare umedă (mop) cu soluţie de fenol 1%.
Folosirea concentraţiei de 2% se recomandă în cazul contaminării evidente;
b) mobilier şi canaturi/pervaze: curăţare zilnică cu apă caldă şi detergent;
c) bazine WC şi chiuvete: spălare cu detergent; în cazul contaminării se recomandă hipoclorit 0,5%; d) saltele
şi perne: acestea ar trebui acoperite de învelitori de protecţie rezistente la apă, care ar trebui spălate cu
detergent după ce pacientul se externează şi eventual dezinfectate cu hipoclorit 0,5% dacă sunt contaminate;
e) tăvile pentru medicamente: se depozitează în dulapuri închise sau, dacă se află în spaţii deschise, se ţin
acoperite şi la distanţă de geamul deschis;
f) paturile/ramele de paturi: pentru curăţarea uzuală se foloseşte apă caldă şi detergent; se recomandă
spălarea la externarea pacientului sau săptămânal, în cazul în care pacientul este spitalizat pentru mai mult
timp; se recomandă folosirea soluţiei de hipoclorit 0,5% dacă este posibilă contaminarea cu sânge (spre
exemplu, în secţiile de ginecologie sau urologie);
PROIECT NR 1601 / 2023 PAG. 120
g) igienizarea rezervei în cazul unui pacient contagios: îngrijitoarea trebuie să poarte mănuşi de menaj şi şorţ;
se recomandă curăţarea umedă a pervazurilor, canaturilor, robinetelor şi clanţelor; podeaua se aspiră, după
care se spală cu detergent şi soluţie de fenol 1%; salteaua se stropeşte cu soluţie proaspătă de hipoclorit 0,5%.
APA
Alimentarea cu apa propusa se va face prin extinderea retelei existente.
Calitatea apei va trebui să corespundă normelor în vigoare.
Fiecare spatiu sanitar ( grup sanitar, baie camere cazare sau bai situate in zonele publice ) va fi
prevăzut/prevăzută cu lavoar vas WC, pisoar, si dus. ( dupa caz si norme )
a) baterie de amestecare a apei calde cu rece;
b) dispenser de săpun lichid;
c) suport/dispenser de hârtie-prosop;
d) dispenser de loţiune pentru îngrijirea mâinilor personalului (dacă nu este distribuită în flacoane individuale);
e) dispenser pentru substanţă dezinfectantă;
f) uşile facilităţilor pentru toaleta pentru pacienţi trebuie să fie deblocabile din afară;
g) facilităţile de spălare a mâinilor, cu apă caldă şi rece trebuie să fie furnizate în vecinătatea imediată a tuturor
toaletelor,
Se vor lua măsuri de rutină pentru prevenirea contaminării microbiene cu transmitere prin apa din sistemul de
distribuţie:
a) menţinerea temperaturii apei calde la o valoare mai mare de 51°C, şi a apei reci la o valoare mai mică de
20°C; în cazul în care temperatura apei calde poate fi menţinută la valoarea specificată trebuie luate măsuri
tehnice (de exemplu, valve termostatice) pentru a minimiza riscul de opărire;
b) dacă temperatura apei calde este sub valori cuprinse între 40.6°C - 49°C, atunci se vor avea în vedere
măsuri pentru a minimiza proliferarea Legionella spp. în sistemele de distribuţie a apei:
- creşterea periodică a temperaturii apei calde la peste 66°C la punctul de utilizare;
- alternativ, clorinarea apei şi distribuirea ei în jet prin sistem;
- menţinerea constantă a recirculării apei calde în sistemele de distribuţie din zonele de îngrijire a pacienţilor.
CANALIZARE
Apele uzate evacuate vor fi:
- menajere obişnuite (de la grupurile sanitare, lavoare spatii cazare),
- menajere speciale ( bucatarii – unde se va monta sistem de filtare a grasimilor )
- pluviale.
Apele uzate se colectează prin reţele interioare separate şi se evacuează în reţeaua de canalizare publica ;
DESEURI
Gestionarea deseurilor.
Realizarea proiectului constituie sursa de generare a deseurilor. Deseurile generate sunt de mai multe feluri:
menajere.), deseuri reciclabile (ambalaje metalice, sticla, deseuri ambalaj carton, folie, etc.), deseuri alimentare
animale.
Toate masurile luate cu privire la gestionarea deseurilor conduc la scaderea impactului asupra factorilor de
mediu, inclusiv a impactului asupra biodiversităţii şi a siturilor protejate.
PROIECT NR 1601 / 2023 PAG. 121

Aceste deseuri sunt colectate selectiv, si sunt duse periodic de firme specializate in functie de natura acestora.
Colectarea selectiva se face in vederea reciclarii componentelor pe categoriile selectate.
Deseurile menajere sunt depozitate in gropi de gunoi ecologice, iar cele reciclabile sunt redate circuitului
economic, dupa prelucrarea lor ; Beneficiarul va face contracte cu firme specializate in ridicarea intregii game
produse in urma implementarii proiectului.
1. Deseuri menajere: Contract

S.C RER VEST S.R.L.
3. Deseuri reciclabile: ambalaje metalice, deseuri ulei si Contract
grasimi comestibile, sticla, deseuri ambalaj carton, folie
si peturi, etc.
SC RECICLARE MOLOZ SRL
Deşeurile nepericuloase se colectează în saci din polietilenă de culoare neagră, inscripţionaţi "Deşeuri
nepericuloase". În lipsa acestora se pot folosi saci din polietilenă transparenţi şi incolori. Colectarea la locul de
producere (precolectarea primară) a reziduurilor menajere se face în recipiente acoperite, dimensionate în
funcţie de cantitatea produsă, de ritmul de evacuare şi de categoria în care se încadrează reziduurile menajere.
Reziduurile nu se colectează direct în recipient ci într-o pungă de polietilenă aflată în recipient şi care să aibă
un volum puţin mai mare decât volumul recipientului. Precolectarea secundară, adică strângerea şi depozitarea
provizorie a pungilor cu deşeuri menajere în punctele de precolectare organizată, se face în recipiente
dimensionate corespunzător, acoperite, prevăzute cu dispozitive de prindere adaptate modului de golire, uşor
transportabile, concepute astfel încât să nu producă răniri în timpul manipulării şi să nu favorizeze maladiile
asociate efortului fizic excesiv. Containerele vor fi concepute în aşa fel încât accesul la ele să fie rapid şi uşor,
iar sistemul lor de acoperire să fie uşor de manevrat şi să asigure etanşeitatea. Recipientele, indiferent de
categoria lor, vor fi confecţionate din materiale rezistente la solicitări mecanice sau agresiuni chimice şi care să
se poată spăla şi dezinfecta uşor. Recipientele vor fi menţinute în bună stare şi vor fi înlocuite imediat, la
primele semne de pierdere a etanşeităţii. Ele vor fi amplasate în spaţii special amenajate, menţinute în condiţii
salubre.
Metodele şi tehnologiile de neutralizare a reziduurilor solide vor fi avizate sanitar.
Personalul care manipulează deşeurile periculoase rezultate din activitatea medicală trebuie să poarte
echipamentul de protecţie corespunzător, în vederea minimizării riscurilor ce pot apărea.
Este interzisă utilizarea de către unitate a altor tipuri de ambalaje pentru deşeurile specificice, care nu prezintă
documente de certificare şi testare, inclusiv pentru compoziţia chimică a materialului din care este realizat
ambalajul, marcajul care corespunde standardelor CE, precum şi acordul producătorului/furnizorului de
ambalaje.
Stocarea temporară se realizează separat pentru deşeurile periculoase şi nepericuloase. Se vor respecta cu
stricteţe condiţiile funcţionale, igienico-sanitare, precum şi timpul de stocare temporară în incinta unităţii.
Durata stocării temporare în incinta unităţii nu va depăşi 168 de ore (7 zile) indiferent de anotimp.
Transportul deşeurilor în incinta unităţii se va realiza pe pe mai multe circuite in functie de specificitatea si
conformarea cladirii deservite, si pe cât posibil, cu respectarea unui anumit interval orar in asa fel incat fluxurile
sa nu se suprapuna. Se vor utiliza cărucioare/containere mobile care vor fi dezinfectate după fiecare utilizare.
Aceste echipamente de transport nu vor fi utilizate şi în alte scopuri.
PROIECT NR 1601 / 2023 PAG. 122

S.C Muresul Galtiu Prod S.A. este obligat să asigure instruirea şi formarea profesională continuă pentru
angajaţi, cu privire la gestionarea deşeurilor medicale.
Deseuri rezultate din constructi si demolari (moloz).

Realizarea proiectului constituie sursa de generare a deseurilor rezultate din constructii si demolari.
Toate masurile luate cu privire la gestionarea deseurilor rezultate din constructii si demolari conduc la scaderea
impactului asupra factorilor de mediu, inclusiv a impactului asupra biodiversităţii şi a siturilor protejate.
Deseurile rezultate din constructii si demolari se vor gestiona prin intermediul unui contract cu o firma ce
presteaza servicii de salubritate. Prin intermediul contractului, firma va asigura colectarea deseurilor la locul de
generare si mai apoi transportul catre depozitele de deseuri pe care municipalitatea le pune la dispozitie.
Colectarea si gestionarea deseurile rezultate din constructii si demolari se va face in conformitate cu legislatia
in vigoare:
- Hotărârea nr. 870/2013 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor 2014-
2020
- Legea 211/2011 privind regimul deseurilor, republicata 2014
- Hotărârea de Guvern nr. 349/2 005 privind depozitarea deşeurilor
- HCL nr. 37/2016 Alba Iulia
Conform Hotărârii nr. 870/2013 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor 2014-2020,
deseurile rezultate din constructii si demolari pot fi inerte, nepericuloase sau contaminate cu diferite substanţe
periculoase. De aceea este obligatorie colectarea separată. Deşeurile de C&D clasificate ca periculoase pot
conţine: azbest, metale grele, vopseluri, adezivi, lemn tratat, sol contaminat, materiale cu PCB.
Deşi cantităţile sunt mici comparativ cu totalul deşeurilor din constructii si demolari, generatorii (constructorii)
trebuie să aplice măsuri speciale pentru gestionarea acestora într-un mod adecvat fără a aduce prejudicii medi -
ului sau sănătăţii populaţiei.
Deşeurile din construcţii şi demolări sunt stocate la locul de generare, urmând apoi să fie transportate la insta-
laţiile de tratare (recuperare resturi metalice, concasare beton şi cărămizi) ori la depozitele de deşeuri.
Pentru a se evita impactul negativ asupra mediului, trebuie acordată atenţie deosebită stocării temporare a
deşeurilor din construcţii şi demolări la locul de generare.
Executantul va avea obligatia de a elabora planul de gestionare a deseurilor provenite din activitatile de
constructie si demolare, avizat de autoritatea locala pentru protectia mediului; sa respecte ierarhia deseurilor
(prevenirea, pregatirea pentru reutilizare, reciclarea, valorificarea si eliminarea deseurilor provenite din
activitatile de constructii); sa sorteze pe amplasament si sa predea deseurile provenite din activitatile de
constructii, unor operatori economici autorizati in vederea transportului, reutilizarii, reciclarii, valorificarii; sa
respecte pe durata desfasurarii lucrarilor planul de gestionare a deseurilor provenite din activitatile de
constructie si demolare sa tina evidenta diferitelor categorii de deseuri, provenite din activitatile de constructii
de pe amplasamentul respectiv, potrivit prevederilor legislatiei in vigoare.
Pentru stocarea temporară a deşeurilor rezultate sunt prevăzute zone de stocare a deşeurilor în planul orga-
nizării de şantier. Stocarea deşeurilor se face prin intermediul containerelor metalice în funcţie de cantităţile şi
tipurile de deşeuri generate.
Conform art.17 din Legea 211/2011 privind regimul deseurilor, republicata 2014, producatorii de deseuri si au -
toritatile administratiei publice locale au urmatoarele indatoriri: b) sa atinga, pana in anul 2020, un nivel de pre -
gatire pentru reutilizare, reciclare si alte operatiuni de valorificare materiala, inclusiv operatiuni de umplere ram -
PROIECT NR 1601 / 2023 PAG. 123
bleiere care utilizeaza deseuri pentru a inlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantitatilor de deseuri
nepericuloase provenite din activitati de constructie si demolari, cu exceptia materialelor geologice naturale def -
inite la categoria 17 05 04 din Hotararea Guvernului nr. 856/2002, cu completarile ulterioare.
Pentru proiectul de fata, stocarea deşeurilor care pot fi reutilizate/reciclate se realizează într-o zonă special sta -
bilită, tot în containere metalice.
Spargerile golurilor in peretii existenti se vor face prin stropire cu apa astfel incat sa nu se produca praf care ar
putea afecta spatiile medicale.
De asemenea, pe toata durata executiei, pamantul si suprafetele minerale vor fi in permanenta monitorizate si
stropite cu apa astfel incat sa nu se produca praf la trecerea utilajelor grele si foarte grele.
 CERINTA E - Izolare termica, izolare hidrofuga si economia de energie

Prin conceptia cladirii privind configuratia, procentul de vitrare, alcatuirea elementelor de constructie
perimetrala, cit si prin modul de alcatuire a detaliilor, s-a urmarit limitarea pierderilor de caldura in exploatare, in
vederea reducerii consumului de energie pentru incalzirea cladirii. S-au respectat prevederile normativului
privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladiri- indicativ C 107/1/2005.
Prin proiectare s-au respectat normele privind: asigurarea performantelor hidrotehnice ale elementelor
perimetrale ale cladirii, asigurarea unei conceptii generale si detalii, executii si intretineri corecte ale cladirii,
stabilirea consumului anual de energie necesara pentru incalzirea cladirii, asigurarea unei dotari
corespunzatoare cu elemente de instalatii, asigurarea unui consum rational de energie prin contorizare.
Peretii exteriori sunt alcatuiti din zidarie BCA 40cm. Rezistenta termica R perete exterior zidarie cu goluri
verticale 44 cm grosime – VB ; Rezistență la transfer termic: 4.055 m²K/W
Planseul peste desmisol este termoizolat cu 10 cm , si se propune un stat de 10 cm polistiren extrudate sub
cota 0.00
Planseul de peste parter este termoizolat cu 10 cm
Invelitorile vor avea un start de min 20 cm grosime – vata minerala bazaltica
Elevatiile si centurile de beton sunt termoizolate cu polistiren extrudat de 5 cm grosime.
Tamplaria exterioara va fi realizata din fie din lemn lamelar fie aliminiu cu peeste 9 camere de termoizolare -
geam termopan triplu strat si sistem microventilatie si plase anti-insecte mobile.
Propunerea este realizata astfel incat utilizarea resurselor naturale sa fie sustenabila si sa asigure in special
urmatoarele:
- reutilizarea sau reciclabilitatea constructiilor, a materialelor si a partilor componente, dupa
demolare;
- durabilitatea constructiei;
- utilizarea la executie a unor materii prime si secundare compatibile cu mediul.
 CERINTA F - Protectia impotriva zgomotului

Prin proiectare s-a asigurat izolarea acustica a spatiilor la zgomot aerian pe orizontala, la zgomot aerian sau de
pe verticala si imbunatatirea izolarii la zgomot de impact corespunzatoare pardoselilor.
Pentru izolarea fonica a spatiilor interioare de exteriorul cladirii se propun urmatoarele:
PROIECT NR 1601 / 2023 PAG. 124
- Pereti exteriori din BCA 44 cm, avand indice de izolare la zgomot aerian R w = 53 Db
Pentru izolarea fonica a spatiilor interioare intre niveluri se propun urmatoarele:
- Fonoizolarea planseelor intermediare dintre demisol si parter si cel dintre parter si mansarda.
 RESPECTAREA CERINTELOR SPECIFICE CLASEI DE IMPORTANTA A

CONSTRUCTIEI.
Solutiile constructive, tehnologice, functionale si economice prezentate in prezentul SF obiectiv mixt conduc la
realizarea obiectivului de investitie cu respectarea cerintelor specifice clasei de importanta a constructiei –
CLASA 1 - "Cladiri avand functiuni esentiale, pentru care pastrarea integritatii pe durata cutremurelor este vitala
pentru protectia civila".
Din punct de vedere constructiv:

- proiectarea (calcul structural, dimensionare de elemente – stalpi, grinzi, diafragme, fundatii) s-a
facut cu respectarea prevederilor normativului Pl00/1-2013, - "Cod de proiectare seismica Partea I
- Prevederi de proiectare pentru cladiri"
- in calcule au fost evaluate fortele seismice; aceste calculele au vizat efectele structurale (eforturi si
deplasari) generate de fortele seismice.
- in functie de modul de manifestare a actiunii seismice, in calculele ingineresti au fost luate in
considerare:
- forte seismice de inertie generate de miscarea structurii produsa de acceleratiilr seismice de
la interfata teren-constructie
- forte seismice transmise de sistemele de rezemare si de conectare cu structura suport a
componentelor nestructurale, echipamentelor si instalatiilor.
Din punct de vedere tehnologic:

Toate pardoselile folosite in spatiile destinate, au fost propuse in functie de specificitatea si gradul de
uzura al acestora; sunt realizate pardoseli antiderapante si antiseptice cu performante ridicate ;
Instalatiile proupuse prin prezentul proiect vor asigura un grad maximal de
- pardoselile folosite in spatiile medicale sunt pardoseli din covor PVC de trafic intens antiderapante
si antiseptice, cu ridicate performante electrostatice conductive si disipative.
- usile de acces in salile medicale sunt usi medicale specifice cazuisticii Unitatilor pentru Primiri
Urgente.
- instalatiile electrice propuse presupun cabluri (de alimentare pentru fiecare receptor in parte si
pentru coloanele tablourilor ) de tipul NHXH FE180 E90 rezistent la foc pe timp limitat (de
securitate), fara halogeni, cu emisie redusa de gaze toxice si fum, cu intarziere la propagarea
flacarii, temperatura maxima a conductorului in functionare normala 90 ºC.
- toate echipamentele, dotarile si instalatiile beneficiaza de tehnologie moderna.
Din punct de vedere functional:

- Cladirile au fost concepute astfel incat sa deserveasca fara nici un impediment, utilizarea acestora
de catre toate categoriile de persoane.
- Distributia si legaturile functionale au fost propuse astfel incat sa permita un grad de utilizare si
exploatare cat mai flexibil, variat si intedisciplinar;
- Legaturile exterioare intre diferitele corpuri de cladiri, au fost prevazute rampe si scari pentru
PROIECT NR 1601 / 2023 PAG. 125

preluarea diferentelor de nivel. Distributia utilizatorilor va fi neingradita pe tot perimetrul proprietatii,
-
Din punct de vedere economic:
- preturile pentru propunerile prezentului proiect au fost determinate prin interemediul ofertelor
multiple de la mai multi producatori si ofertanti.
- devizul general este constituit in consecinta, prin alegerea pretului celui mai rentabil dintre toate,
asigurandu-se calitatea scontata.
INTRETINEREA NOILOR ECHIPAMENTE/DOTARI PE INTREAGA PERIOADA DE VIATA.

Perioada minima de garantie solicitata pentru noile echipamente si dotari este de 2 ani (24 de luni).
Dupa expirarea perioadei de garantie, intretinerea si reparatia echipamentelor si a dotarilor se face prin
intermediul contractelor cu firme care ofera servicii de intretinere si reparatii a echipamentului tehnic .
Serviciile de intretinere si reparatii constau în asigurarea în permanenţă a stării de bună funcţionare a

echipamentelor prin efectuarea lucrărilor de întreţinere tehnică la calitatea şi cu ritmicitatea necesare pentru a
preveni pe cât posibil apariţia de defecţiuni accidentale. Aceste defectiuni accidentale pot aparea din uzura
fireasca a aparaturii sau prin utilizarea defectuoasa si neatenta din partea utilizatorilor;
Astfel pot aparea probleme si riscuri de defectare, iar solutiile pentru acestea constau in servicii de reparatie si
intretinere.
Serviciile de reparaţie şi întreţinere cuprind:

 verificari si revizii periodice a parametrilor de functionare conform cartii tehnice a fiecarui echipament,
trimestrial, semestrial respectiv anual, conform Anexei;
 evaluarea parametrilor definitorii de securitate, prin examinare şi testare;
 evaluarea parametrilor definitorii de performanţă, prin examinare şi testare;
 verificarea îndeplinirii setului de criterii de acceptabilitate pentru dispozitivul tehnic (valori impuse, limite
specificate, accesorii etc.);
 emiterea unui raport de încercări care să conţină rezultatele obţinute în urma examinărilor şi testărilor,
în cazul în care dispozitivul medical nu îndeplineşte criteriile de acceptabilitate şi în cazul în care cel puţin
una dintre valorile măsurate ale cerinţelor esenţiale de securitate sau performanţă se situează în
apropierea limitelor specificate admise;
 emiterea unui buletin de verificare periodică, în baza căruia dispozitivul medical poate fi utilizat;
 interventii pentru reparatii la cerere;
 intervenţie la solicitarea beneficiarului, cu timp de raspuns la sesizare de maxim 24 ore;
 rapoarte de casare pentru dispozitivele medicale ce au depasit perioada normala de functionare si
emiterea devizelor de casare si a memoriului justificativ;
 activitati de demontare – montare in cazul modificarii locatiei respectivului dispozitiv medical;
 asigurarea de asistenta tehnica necesara intocmirii documentatiilor pentru reautorizarea periodica a
echipamentelor unitatii contractante.
Controlul prin verificare periodică a dispozitivelor si echipamentelor tehnice se efectuează de un organism

independent de producător, utilizator sau de cel care asigură mentenanţa dispozitivului sau echipamentului
tehnic
Verificările de electrosecuritate se efectuează în conformitate cu prevederile ediţiei în vigoare a Standardului

SR EN 62353.
Dispozitivele si echipamentele care intră şi sub incidenţa altor autorităţi (Inspecţia de Stat pentru Controlul
Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor
PROIECT NR 1601 / 2023 PAG. 126

Nucleare) trebuie să respecte toate reglementările aplicabile.
Reparatiile la interventie ce includ inlocuiri de piese si subansamble, se vor efectua dupa ce prestatorul va
prezenta autoritatii contractante un raport de service ce va mentiona piesele defecte si valoarea inlocuirii
acestora. Piesele trebuie sa fie originale sau sa fie compatibile cu cele recomandate de producator. Lucrarea
se va executa de catre prestator dupa primirea comenzii ferme din partea autoritatii contractante. Piesele de
schimb se asigura de catre prestator, urmând a fi facturate separat de valoarea contractului de service, la
pretul de achizitie al acestora.
Fiecare intervenţie la aparat va fi urmată de eliberarea unui raport de service, vizat şi de beneficiar (sef
laborator).
Activitatea de service si reparare se va desfasura la sediul autoritatii contractante.
Se interzice utilizarea dispozitivelor si echipamentelor tehnice, care nu au corespuns la încercările efectuate la

controlul prin verificare periodică. După efectuarea remedierilor, dispozitivele medicale care nu au corespuns la
încercările efectuate la controlul prin verificare periodică se supun unei noi verificări în vederea emiterii
buletinului de verificare periodică.
UTILITATI
Bransarea extinderii la utilitati se va face din retelele tehnico-edilitare existente;
COLECTAREA APELOR PLUVIALE

Pentru evacuarea apelor pluviale extinderea dispune de instalaţiile pluviale si rigole necesare care vor fi
exploatate astfel încât să prevină inundarea clădirilor, subsolurilor, băltirile favorabile dezvoltării insectelor
vectoare/ţânţarilor.
ORGANIZAREA DE SANTIER
Planul de organizare de santier, este necesar pentru ambele scenarii, si va cuprinde principalele amenajari
necesare pentru desfasurarea in bune conditii a activitatii pe santier, respectiv birou sef santier , vestiare,
magazie materiale, automacara, grup sanitar , platforma materiale de constructii (schele, beton, armaturi,
cofraje) , tablou racord electric provizoriu pentru organizare santier, punct P.S.I.
Pentru organizarea santierului sunt necesare: demolari ale unor corpuri de constructie care nu mai corespund
din punct de vedere functional si tehnic, si care nu pot fi consolidate decat cu intreprinderea unor lucrari ample
de constructie si renovare; realizarea unor platforme de depozitare ale materialor de constructie ;
Realizarea tuturor elementelor specifice organizarii de santier ;
Calea de acces provizorie ce va servi masinilor grele si utilajelor de transport pentru organizarea de santier
coincide cu calea de acces existenta in momentul de fata dinspre Str. luminii ;
Asigurarea tuturor utilitatilor necesare organizarii de santier (apa, energie electrica, telecomunicatii) se va face
PROIECT NR 1601 / 2023 PAG. 127
prin racordare la retelele existente.
Santierul va fi semnalizat(imprejmuit) pe toata durata functionarii pentru a impiedica circulatia persoanelor

straine din exterior si evitarea producerii accidentelor.
in munca si normele securitate la incendiu in vigoare.
La finalizarea lucrarilor de constructii constructorul are obligatia sa dezafecteze constructiile provizorii ce au

servit drept organizare de santier si sa curete amplasamentul de resturi de materiale constructii si de deseuri.
- HG 300/2006– Cerinte minime de securitate si sanatate pentru santiere temporare sau mobile.
execute in deplina siguranta in special in locurile cu pericol de cadere in gol avand in vedere categoriile de
lucrari care urmeaza sa fie realizate.
Organizarea de santier se va desfasura in 4 faze:

Faza 1: Lucrari pregatitoare.
-se curăţă terenul (defrişări, demolări, îndepărtarea gunoaielor);
-se executa îndepărtarea şi evacuarea stratului vegetal, orizontalizarea terenului conform prevederilor din
proiect;
-se execută – acolo unde este cazul: vecinătăţi cu pantă mare, zone inundabile în perioada ploioasă - şanţuri
de scurgere a apelor pluviale, başe de colectare (filtre inverse), instalarea pompelor pentru epuismente;
-se imprejuieste terenul si se va monta panoul informativ;
-se execută trasarea şi pichetarea amplasamentului conform planului de trasare;
-dimensionarea de catre constructor a anexelor ce deservesc organizarea de santier si montarea lor.
- grupuri sanitare.
- pichete PSI (protectia si stingerea incendiilor).
- birou sef santier.
- vestiare muncitori.
- baraci provizorii pentru firme ce lucreaza in subantrepriza.
-realizare retea electrica pentru organizarea de santier.
-realizare platforma pentru rezervoarele de apa.
Faza 2: Aprovizionare cu materiale si stabilire fluxuri tehnologice.

-se realizează aprovizionarea cu materiale şi piese, în cantităţile şi de calitatea cerută prin proiect, astfel încât
PROIECT NR 1601 / 2023 PAG. 128
să se asigure începerea şi continuitatea lucrărilor;
-se asigură utilajele si dispozitivele de mică mecanizare necesare;
Faza 3: Stabilirea graficelor de executie.

-se realizează căile de acces şi platforma de depozitare a materialelor;
-se stabilesc fluxurile tehnologice si se marcheaza zona de risc pentru fiecare flux;
Faza 4: Finalizarea lucrarilor de constructie.

-la terminarea lucrarilor constructorul are obligatia sa demoleze constructiile provizorii ce au servit drept
organizare de santier si sa curete terenul de resturi de materiale de constructii si de deseuri;
DISPOZITII FINALE:
Santierul va fi imprejmuit pe toata durata functionarii pentru a impiedica circulatia din exterior si evitarea
producerii accidentelor.
Zona de actiune a macaralei auto va fi semnalizata astfel incat persoanalul sa nu intre in raza de actiune.
in munca si normele P.S.I.in vigoare.
PROTECTIA MUNCII :
- HG 300/2006 – privind cerinte minime de securitate si sanatate pentru santiere temporare sau mobile.
execute in deplina siguranta in special in locurile cu pericol de cadere in gol.
CERINTE MINIME DE PROTECTA MUNCII PE SANTIERE:
Conditii generale de protectia muncii pe santiere:

- Antreprenorul are obligatia realizarii planului propriu de securitate si sanatate in cel mult 30 de zile de la data
contractarii lucrarii;
- pe tot timpul programului de lucru, respectiv atunci cand se afla in incinta desfasurarii lucrarilor muncitorii vor
purta echipamentul minim de protectie respectiv casca si bocanci de protectie;
- lucrarile se vor executa sub indrumarea unei persoane calificate pentru lucrarea respectiva
si numai daca au fost numite prin decizie scrisa de catre conducerea santierului, iar muncitori vor fi echipati cu
echipament corespunzator de protectie;
- este interzisa executarea lucrarilor la inaltime pe timp nefavorabil, respectiv vant puternic(peste 11m/sec),
ninsoare, polei, vizibilitate redusa, etc.
- este interzisa aruncarea pieselor transportate, de pe umar, direct pe sol;
- trecerea la o noua faza de lucrari se va face numai cu acordul sefului de de punct de lucru;
- este interzisa utilizarea de utilaje si echipamente defecte sau improvizate si incarcarea retelelor peste sarcina
admisa;
PROIECT NR 1601 / 2023 PAG. 129
- este interzisa manipularea si montarea materialelor in apropierea liniilor electrice aflate sub tensiune;
- muncitorii care manipuleaza sau lucreaza cu materiale pulverulente vor purta obligatoriu echipamentul de
protectie specific activitatii respective;zatoare, se vor stabili si marca caile si zonele de acces sau circulatie si
se vor delimita si amenaja zonele de depozitare a materiale iar zonele de circulatie periculoase din punct de
vedere a circulatiei vor fi semnalizate in mod vizibil;
- pentru lucrarile la inaltime se vor respecta prevederile Normei specifice de prot
- santierul se va mentine in ordine si in stare de curatenie corespunectie a muncii pentru lucrul la inaltime;
- pentru executarea lucrarilor la inaltime se vor utiliza schele, podine, platforme prevazute cu balustrade si
scanduri de bordura;
- se interzice asezarea podinelor, chiar si a celor provizorii, pe elementele constructiei, daca acestea nu sunt
definitiv montate sau pe elemente care nu sunt de rezistenta(ex: agatare sau circulatia muncitorilor pe tavane
false, pereti de compatimentare din panouri...);
- realizare de imprejmuiri si marcaje a sapaturii pentru asigurarea circulatiei persoanelor in siguranta in zona
realizarii lucrarilor;
- la terminarea programului zilnic de lucru se vor indeparta toate materialele din zona de circulatie pietonala
si/sau auto;
- asigurarea unei incaperi dotata cu trusa si materiale indispensabile pentru acordarea primului ajutor, si care
sa permita accesul cu brancarde;
- evitarea expunerii muncirorilor la niveluri de zgomot nocive sau unei influente exterioare nocive(gaze, vapori,
praf);
- este interzis fumatul si utilizarea focului deschis in spatiile in care exista pericol de incendiu;
- asigurarea unei incaperi dotata cu trusa si materiale indispensabile pentru acordarea primului ajutor, si care
sa permita accesul cu brancarde;
- asigurarea unei incaperi cu destinatia de vestiar, respectiv loc de luat masa;
- instructajele periodice vor fi suplimentate ori de cate ori situatiile concrete de munca o impun si in mod
deosebit in urmatoarele cazuri: cand salariatul a avut o intrerupere de activitate de peste 30 zile calendaristice,
cand s-a modificat procesul tehnologic de lucru sau la schimbarea mijloacelor de productie utilizate, la reluarea
activitatii dupa un accident de munca, la executarea unor lucrari speciale pentru care se impun conditii de
executie deosebite;
- atunci vand lucrarile de constructii se realizeaza concomitent de mai multi executanti, intre acestia se vor
incheia conventii care sa cuprinda clauze privind protecta muncii;
- constructorul are obligatia de realizarea a Planului de Prevenire si Protectie, a fisei de Instructiuni Proprii si a
Fiselor de Analiza a Riscurilor Legate de Mediul de Munca al Santierului respectiv a Listelor de Control pentru
Identificarea Pericolelor pe Santier conform HG 300/2006 ;
Prevederile de mai sus nu sunt restrictive si se completeaza cu toate normele specifice de securitate a muncii
in vigoare, pentru toate operatiile de realizare a lucrarilor de constructii atat din cadrul santierului cat si din
cadrul atelierelor de pregatire a elementelor pentru constructii.
- Legea 319/2006 – Legea securitatii si sanatatii in munca.
- H.G. 300/2006 – privind cerinte minime de securitate si sanatate pentru santiere temporare sau mobile.
- H.G. 1048/2006 – privind cerinte minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a
-H.G. 1091/2006 - privind cerinte minime de securitate si sanatate pentru locul de munca.In conformitate cu HG
300/02.03.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sunt stabilite
urmatoarele obligatii pentru:
Beneficiar sau Manager proiect in baza H.G.300/2006-art.60,61:

- desemnarea unui coordonator de securitate si sanatate(sau mai multi) pe durata elaborarii proiectului
lucrarii(H.G.300/2006-art.53,54,55) si/sau pe durata realizarii lucrarii(H.G.300/2006-art.5,10,57,58) ;
- sa aplice principiile generale de prevenire a riscurilor la locul de munca;
PROIECT NR 1601 / 2023 PAG. 130
- sa coopereze cu coordonatorii in materie de securitate si sanatate in timpul fazelor de proiectare si de
realizare a lucrarilor;
- sa ia in considerare observatiile coordonatorilor in materie de securitate si sanatate consemnate in registrul
de coordonare;
- sa stabileasca masurile generale de securitate si sanatate aplicabile santierului, consultandu-se cu
coordonatorii in materie de securitate si sanatate;
- sa redacteze un document de colaborare practica cu coordonatorii in materie de securitate si sanatate.
Proiectant in baza H.G.300/2006-art.13,16

- pe baza planului de securitate si sanatate pe durata elaborarii proiectului intocmit de catre coordonatorul de
securitate(H.G.300/2006-art.53,54,55) sa ia in considerare principiile generale de prevenire in materie de
securitate si sanatate prevazute in legislatia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE, in special in ceea
ce priveste:
- alegerea solutiilor arhitecturale, tehnice si/sau organizatorice in scopul planificarii diferitelor lucrari ori faze de
lucru care se desfasoara simultan sau succesiv;
- estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrari sau faze de lucru.
- in faza de conceptie, studiu si elaborare a proiectului lucrarii sa tina seama, ori de cate ori este necesar, de
toate planurile de securitate si de sanatate si de toate dosarele intocmite conform art. 54 lit. b) si c) sau
adaptate conform art. 58 lit. c).
Antreprenori si Subantreprenori in baza H.G.300/2006-art.56:

- sa respecte obligatiile generale ale angajatorilor in conformitate cu prevederile din legislatia nationala care
transpune Directiva 89/391/CEE;
- sa redacteze planurile proprii de securitate si sanatate si sa le transmita coordonatorilor in materie de
securitate si sanatate.
- sa indeplineasca si sa urmareasca respectarea planului de securitate si sanatate de catre toti lucratorii din
santier;
- sa ia masurile necesare pentru aplicarea prevederilor art. 56, in conformitate cu cerintele minime stabilite in
anexa nr. 4 din HG300/02.03.2006;
- sa tina seama de indicatiile coordonatorilor in materie de securitate si sanatate sau ale sefului de santier si sa
le indeplineasca pe toata perioada executiei lucrarilor;
- sa informeze lucratorii independenti cu privire la masurile de securitate si sanatate care trebuie aplicate pe
santier si sa puna la dispozitie acestora instructiuni adecvate;
Lucratori independenti in baza H.G.300/2006-art.56 :

- sa respecte, pe toata durata executiei lucrarii, masurile de securitate si sanatate, in conformitate cu legislatia
nationala care transpune Directiva 89/391/CEE si, in particular, prevederile art. 56;
- sa respecte dispozitiile minime de securitate si sanatate stabilite anexa nr. 4 din HG300/02.03.2006.
- sa-si desfasoare activitatea conform cerintelor de securitate si sanatate stabilite pentru
santierul respectiv;
- sa participe la orice actiune coordonata de prevenire a riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala pe
santier;
- sa utilizeze echipamente de munca ce indeplinesc conditiile de securitate si sanatate;
- sa aleaga si sa utilizeze echipamente individuale de protectie conform riscurilor la care sunt expusi;
- sa respecte indicatiile si sa indeplineasca instructiunile coordonatorilor in materie de securitate si sanatate;
- sa respecte prevederile planului de securitate si sanatate.
Lucrari la care se va acorda o atentie mai mare sunt urmatoarele:

Sapatura pentru fundatii:
- in cazul in care la realizarea sapaturilor se intalnesc conducte sau cabluri se vor opri imediat lucrarile si va fi
solicitat seful punctului de lucru iar continuarea lucrarilor se va face numai cu acordul sefului de punct de lucru;
- realizarea de sprijiniri a malurilor sapaturii in cazul in care se realizeaza sapaturi inguste(sub 1.00m) si
PROIECT NR 1601 / 2023 PAG. 131
adancimi mai mari de 1.50m;
Cofrare, armare si betonare elemente din beton armat monolit:

- la realizarea cofrajelor se vor utiliza materiale si scule corespunzatoare elementelor constructive care se
realizeaza;
- realizarea de sprijiniri a malurilor sapaturii in cazul in care se realizeaza sapaturi inguste(sub 1.00m) si
adancimi mai mari de 1.50m;
- trecerea la o noua faza de lucrari(umplutura, armare, betonare s.a.) se va face numai cu acordul sefului de de
punct de lucru;
- este interzis accesul personalului muncitor strain de formatia de lucru, in zona de preparare si turnare a
betoanelor;
- in cazul transportului betonului pe schele si esafodaje, acesta se va face pe o podina de cel putin 1,20m
latime prevazute cu balustrade si borduri de margine. In cazul unor goluri tehnologice acestea vor fi ingradite
sau acoperite cu gratare cu ochiuri de cel mult 7x7cm;
- este interzisa montarea armaturilor in apropierea liniilor electrice aflate sub tensiune;
Realizare constructii si confectii metalice:

- lucrarile se vor executa numai de catre personal calificat si instruit special pentru aceste activitati;
- realizarea de schele si platforme de lucru pentru lucrul desfasurat la inaltime, acestea fiind prevazute cu
balustrade conform standardelor in vigoare;
- pentru manipularea elementelor cu greutate mare se vor utiliza utilaje specifice pentru
manipularea in conditii de siguranta a materialelor, ansamblurilor sau subansamblurilor ;
- in cazul defectarii utilajului de ridicat sau cedarea uneia din prinderi, elementul va fi coborat sau se
imprejmuieste zona aferenta cu indicatoare de avertizare in vederea interzicerii accesului personalului in zona
de sub incarcatura;
-este interzisa executarea lucrarilor la inaltime pe timp nefavorabil, respectiv vant puternic(peste 11m/sec),
ninsoare, polei, vizibilitate redusa, etc.
Spargeri si demolari elemente de constructii:

- la spargerea elementelor de constructie muncitorii, atat in cazul utilizarii de mijloace manuale cat si mecanice,
obligatoriu vor avea echipament de protectie specific acestor tipuri de lucrari(ochelari de protectie, manusi de
protectie, incaltaminte de protectie s.a.) ;
- materialele si deseurile rezultate din daramari, demolari si demontari, pana la evacuarea din incinta santierului
vor fi depozitate in locuri special amenajate astfel incat caile si zonele de acces sau circulatie sa fie libere;
Lucrari de instalatii:
- stabilirea competentei persoanelor pentru executarea lucrarilor de instalatii si in special instalatii electrice ;
- asigurarea echipamentului personal de protectie contra riscurilor de electrocutare prin atingere directa ori
indirecta;
- este interzisa folosirea sigurantelor fuzibile si a dispozitivelor de protectie defecte, improvizate sau cu o
rezistenta mai mare decat cea stabilita pentru instalatiile, aparatele si echipamentele respective;
- este interzisa folosirea in stare defecta a instalatiilor si echipamentelor electrice si a consumatorilor de energie
electrica de orice fel precum si cele uzate sau improvizate;
Lucrari de vopsire:
- executarea, exploatarea si verificarea instalatiilor electrice se va face conform standardelor de securitate a
muncii in vigoare, privind functionarea in zone cu pericol de explozie;
- este interzis contactul prelungit sau frecvent al produselor de vopsire cu pielea sau mucoasele, inhalarea
frecventa sau prelungita a vaporilor acestor produse, precum si ingerarea produselor;
- organizarea si desfasurarea activitatilor de vopsire, inclusiv depozitarea, manipularea si transportul
materialelor de vopsire, se vor efectua pe baza respectarii stricte a normelor PSI in vigoare;
- sunt interzise verificarile organoleptice(gustare,mirosire,etc);
PROIECT NR 1601 / 2023 PAG. 132
- este interzisa desfasurarea proceselor tehnologice fara functionarea instalatiilor de ventilare;
- in cazul lucrarilor de vopsire in spatii cu un volum mai mic de 30mc si o suprafata mai mica de 10mp este
obligatorie utilizarea de echipament de protectie a cailor respiratorii;
- este interzis lucrul cu haine imbibate cu substante infamabile, lenjerie de corp din fibre sintetice;
Lucrari de montaj utilaje tehnologice si constructii metalice:

- pentru lucrarile la inaltime se vor respecta prevederile Normei specifice de protectie a muncii pentru lucrul la
inaltime;
- pentru executarea lucrarilor la inaltime se vor utiliza schele, podine, platforme prevazute cu balustrade si
scanduri de bordura;
- se interzice asezarea podinelor, chiar si a celor provizorii, pe elementele constructiei, daca acestea nu sunt
definitiv montate sau pe elemente care nu sunt de rezistenta(ex: agatare sau circulatia muncitorilor de tavane
false, pereti de compatimentare din panouri...);
- este interzisa stationarea sau circulatia sub sarcinile care se ridica sau deplaseaza;
- este interzisa ridicarea lucratorilor sau interventia acestora pe elemente de constructii prin intermediul
mijloacelor de ridicat;
- este interzisa lasarea pieselor grele suspendate de mijloacele de ridicat in timpul cand nu se lucreaza;
- lucrarile de asamblare a constructiilor metalice la inaltime trebuie executate de pe schele fixe si asigurate;
- pentru manipularea elementelor cu greutate mare se vor utiliza utilaje specifice pentru manipularea in conditii
de siguranta a materialelor, ansamblurilor sau subansamblurilor ;
Lucrari de izolatii si protectie:

- intrucat prin natura lor, materialele si substantele utilizate la realizarea izolatiilor de orice fel sunt combustibile,
inflamabile, explozive si toxice, pentru toate categoriile de instructaje este obligatorie instruirea personalului
conform reglementarilor in vigoare pentru prevenirea si stingerea incendiilor ;
5.6. Nominalizarea surselor de finanţare a investiţiei publice, ca urmare a analizei financiare şi economice:
fonduri proprii, credite bancare, alocaţii de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau
contractate de stat, fonduri externe nerambursabile, alte surse legal constituite.
Finantarea investitiei se va face din fonduri atrase si fonduri propriii (prevazute in bugetul local al Consiliului
Judetean Alba).
Prin grija autoritatii contractante, se vor prevedea in bugetul local sumele necesare pentru cheltuieliile, in
functie de esalonarea platiilor pentru investitii.
Proiectul poate fi implementat din punct de vedere legislativ si este in concordanta cu politicile de mediu si
strategiile locale de dezvoltare.
6. Urbanism, acorduri şi avize conforme

6.1. Certificatul de urbanism emis în vederea obţinerii autorizaţiei de construire
Nr. 1886 din 18.12.2017 in scopul ,,EXTINDERE SI DOTARE UNITATEA DE PRIMIRI URGENTE A
SPITALULUI JUDETEAN DE URGENTA ALBA’’
6.2. Extras de carte funciară, cu excepţia cazurilor speciale, expres prevăzute de lege
Carte funciara Nr. 106270 Alba Iulia din 29.11.2017
6.3. Actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului, măsuri de diminuare a impactului,
măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor acordului de mediu în documentaţia tehnico-
economică
PROIECT NR 1601 / 2023 PAG. 133
Clasarea notificarii Nr. 850 / 29.01.2018
6.4. Avize conforme privind asigurarea utilităţilor
Aviz Electrica nr. 70401812262 / 28.02.2018

Aviz DSP nr. 168 / 09.03.2018
Aviz Delgaz nr. 855 / 27.02.2018
Aviz Apa CTTA nr. 13558 / 27.02.2018
6.5. Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară

Studiul topografic intocmit presupune o documentatie tehnica de dezlipire prin care s-a realizat parcelarea in 2
loturi a imobilului care a avut initial nr. CF 86549 (24 197 mp). Prin dezlipire s-au obtinut 2 loturi avand nr. CF
106270 (20884 mp) respectiv nr. CF 106269 (3313 mp). Studiul si documentatia aferenta au fost intocmite de
catre ing. Sulutiu Mihai, cu data intocmirii – 21.11.2017.
6.6. Avize, acorduri şi studii specifice, după caz, în funcţie de specificul obiectivului de investiţii şi care pot
condiţiona soluţiile tehnice
Studiul geotehnic are numarul 636/2015 si a fost intocmit de catre geolog Pantea Valentin.
Expertiza tehnica a fost intocmita de catre prof.dr.ing. M.Marin in ianuarie 2018, avand numarul 4884/2018.
7. Implementarea investiţiei
7.1. Informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea investiţiei
Entitatea responsabila cu implementarea investitiei propuse este UAT Judet Alba, Consiliul Judetean Alba.
Finantarea investitiei se va face din fonduri atrase si fonduri propriii (prevazute in bugetul local al Consiliului
Judetean Alba).
Prin grija autoritatii contractante, se vor prevedea in bugetul local sumele necesare pentru cheltuieliile, in
functie de esalonarea platiilor pentru investitii.
Proiectul poate fi implementat din punct de vedere legislativ si este in concordanta cu politicile de mediu si
strategiile locale de dezvoltare.
Beneficiarul va desemna prin intermediul unei dispozitii persoanele care vor constitui Unitatea de lmplementare
a Proiectului (UIP). Aceasta va fi constituita din minim 3 posturi: Manager de Proiect, Responsabil Tehnic si
Responsabil Economic. Relatia dintre Managerul de Proiect si Responsabili este una de subordonare, in timp
ce intre Resp. Tehnic si Resp. Economic trebuie sa existe o relatie de coordonare.
7.2. Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a obiectivului de investiţii (în luni
calendaristice), durata de execuţie, graficul de implementare a investiţiei, eşalonarea investiţiei pe ani, resurse
necesare
Durata de implementare a obiectivului de investitii: 3 ani (36 de luni)
Durata de executie a obiectivului de investitii: 1,5 ani (18 de luni)
Graficul orientativ de realizare a investijiei se regaseste detaliat in cadrul Anexei 3 – Graficul orientativ de
realizare a investitiei.
7.3. Strategia de exploatare/operare şi întreţinere: etape, metode şi resurse necesare

Metodologia / strategia de implementare include planificarea si monitorizarea activitatilor, toate atributiile si
PROIECT NR 1601 / 2023 PAG. 134

responsabilitatile acesteia fiind regasite ca obligatii ale UIP/Consultantului selectat in scopul implementarii cu
succes a proiectului propus, dupa cum urmeaza:
• Planificarea atenta a tuturor activitatilor proiectului;
• Verificarea stadiilor de realizare a etapelor de proiect in comparatie cu planul de proiect;
• Evaluarea timpurie a marginilor de eroare pentru fiecare activitate in parte;
• Urmarirea executiei fazelor proiectului (respectarea specificatiilor, precum si a termenelor de implementare);
• Organizarea de intalniri periodice intre participantii la proiect pentru stabilirea strategiei abordate si a fluxurilor
de informatii in cadrul implementarii proiectului;
• Cooperarea permanenta intre persoanele responsabile de implementarea proiectului.
Pentru a se asigura ca obiectivele si indicatorii proiectului sunt realizati conform planului de executie, Unitatea
de lmplementare a Proiectului / Echipa Consultantului selectat va pune in practica un mecanism de
monitorizare permanenta si avertizare care sa semnaleze aparitia potentialelor amenintari si pericole in
nerespectarea obiectivelor proiectului. Planul de monitorizare a proiectului va avea urmatoarele elemente
principale:
a) echipa desemnata sa dezvolte si sa puna in practica monitorizarea si relatiile de subordonare:

• formata din membrii Unitatii de lmplementare a Proiectului / din membrii echipei provenite
de la societatea de consultanta si din expertii care vor asigura dirigentia de santier;
b) instrumente de raportare si asigurare a feedback-ului si a sugestiilor de masuri corective propuse de echipa

de monitorizare:
• rapoartele vizitelor de monitorizare in teren
• rapoarte de monitorizare lunare si la finalul proiectului
Functionarea corecta a unui sistem organizational presupune interventia manageriala asupra structurii
sistemului si impunerea unor principii aplicabile in actualul context social si de politica sanitara.
In acest sens, pe toata perioada de operare a investitei, persoanele direct responsabile pentru buna gestiune si
buna aplicare a principiilor durabilitatii si eficientei sunt Managerul Spitalului Judetean, alaturi de Directorul
Medical si Directorul Financiar-Contabil.
Privitor la etapele operarii investitiei, mentionam urmatoarele:
1.lnstructia Personalului privitor la buna gestiune a echipamentelor: Furnizorii echipamentelor vor instrui
personalul operator pentru a asigura o buna utilizare a acestora. Prin aceasta instructie, alaturi de experienta
similara a personalui existent, solicitantul se asigura ca echipamentele vor fi utilizate corect, fapt care va
garanta un consum scazut precum si costuri minime cu mentenanta,
2.Perioada de garantie: Furnizorii echipamentelor vor oferi un minim de 12 luni perioada de garantie pentru
echipamentele care se vor achizitiona.
7.4.Recomandări privind asigurarea capacităţii manageriale şi instituţionale

In masura in care se va constata faptul ca solicitantul nu are in structura personalului existent persoane cu
experienta necesara pentru a ocupa pozitiile aferente UIP-ului, sau, in cazul in care aceste persoane ocupa
pozitii importante in cadrul structurii interne a Consiliului, neputand, in acest fel, sa dedice timpul si atentia
necesara implementarii proiectului, elaboratorii sugereaza apelarea la serviciile unui furnizor de servicii de
consultanta in managementul proiectului.
8. Concluzii şi recomandări
In baza studiilor realizate, in vederea intocmirii prezentei documentatii, consideram ca proiectul propus de catre
Consiliul Judetean Alba este unul fezabil, care va avea un puternic impact social la nivelul judetului.
PROIECT NR 1601 / 2023 PAG. 135

Prin adoptarea unui scenariu care presupune constructia unei extinderi aferente UPU actual, fapt care va
creste capacitatea de prestare a serviciilor medicale, prin cresterea suprafetei utile destinate acestei unitati, cat
si cu ajutorul achizitiei unor noi echipamente medicale moderne, solicitantul va maximiza rezultatele pozitive la
nivelul intregii comunitati. Suplimentar, acesta va asigura respectarea principiilor dezvoltarii durabile si a
minimizarii costurilor pe termen mediu si lung (atat din perspectiva noilor echipamente, care sunt eficiente
energetic, dar si datorita consumurilor reduse cu intretinerea cladirii noi).
ANEXE
Anexa 1 – Spatii Upu existent si propus

Anexa 2 – Dotari aferente spatiilor
Anexa 3 – Grafic orientativ de realizare a investitiei
Anexa 5 – Studiu de oportunitate Nr. 16575/27.10.2017
Anexa 6 – Devize
Anexa 7 – Expertiza tehnica
Anexa 8 – Avize
Anexa 9 – Studiu geotehnic
Anexa 10 – Documentatie tehnica dezlipire (studiu topografic)
PROIECT NR 1601 / 2023 PAG. 136

Data: 14.02.2018 Arh. Vlad
STRAJAN
PROIECT NR 1601 / 2023 PAG. 137

Memoriu SF Irigatii Sebes

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu SF Irigatii Sebes

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROIECT NR.

" SISTEM IRIGATII – MUNICIPIUL SEBES "

PROIECT NR 1601 / 2023 PAG. 1

PRENUME, NUME SEMNATURA SOCIETATE

PRENUME, NUME SEMNATURA CAPITOL

Arh. Vlad STRAJAN Arhitect – Coordonator & Sef proiect

ing. dipl. Radu ENACHE Inginer Instalatii - Proiectant instalatii

1 Informaţii generale privind obiectivul de investiţii

Identificarea, propunerea şi prezentarea a minimum două scenarii/opţiuni tehnico-economice pentru

PROIECT NR 1601 / 2023 PAG. 3

Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcţional-arhitectural şi tehnologic:

Costurile estimative ale investiţiei:

PROIECT NR 1601 / 2023 PAG. 4

3.5 Grafice orientative de realizare a investitiei

5 Scenariul/Opțiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă)

Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice

Nominalizarea surselor de finanţare a investiţiei publice, ca urmare a analizei financiare

6. Urbanism, acorduri şi avize conforme

Obiect 1 – Conac

DETALII FUNDATII scara 1:25 - plansa R.1.2.

PROIECT NR 1601 / 2023 PAG. 7

Obiect 1 : Zona de Agreement situata in cartierul Kogalniceanu;

Suprafata Spatiilor Verzi Propuse Spre Irigare :

Suprafata Utila Totala Propusa prin prezentul proiect : 3919.53 mp

PROIECT NR 1601 / 2023 PAG. 8

" SISTEM IRIGATII – MUNICIPIUL SEBES ; "

1.2. Ordonator principal de credite/investitor

1.3. Ordonator de credite (secundar/terţiar)

PRIMARIA MUNICIPIULUI SEBES

1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate – Proiectant General

S.C. BIROUL DE PROIECTARE STRĂJAN S.R.L. ALBA IULIA

PROIECT NR 1601 / 2023 PAG. 9

Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaţie, acorduri relevante, structuri

2.3. Analiza situaţiei existente şi identificarea deficienţelor

 Obiect 1 : Zona de Agreement situata in cartierul Kogalniceanu;

 Obiect 6 : Giratoriul – Kaufland ;

PROIECT NR 1601 / 2023 PAG. 11

SITUATIA EXISTENTA GENERALA :

Obiect 1 – Format din :

Adresa : Str Luminii, Nr.22 Galtiu, Santimbru, Jud. Alba Romania ;

PROIECT NR 1601 / 2023 PAG. 13

82608-C2 – Corp Cazare - NU FACE OBIECTUL PREZENTEI DOCUMENTATII ;

PROIECT NR 1601 / 2023 PAG. 15

2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiţiei

- Salvarea Cladirii Conacului ( C0 prin modernizare (C1+C2))

D.3. Descrierea construcţiei existente

Extra CF Suprafata (mp)

b) relaţiile cu zone învecinate, accesuri existente şi/sau căi de acces posibile;

c) datele seismice şi climatice;

Studiu geotehnic – a se vedea studiul geotehnic ;

e) Situatia utilităților tehnico-edilitare existente;

1.Riscuri endogene (sunt

3.Riscurile NU ESTE CAZUL - zona in care se

PROIECT NR 1601 / 2023 PAG. 19

PROIECT NR 1601 / 2023 PAG. 20

D.3.2. Regimul juridic:

b) destinaţia construcţiei existente; destinatia constructiilor existente ;

Extras CF 82608 - Sintimbru

Regim de inaltime : D+P+POD

82608 -C1 – Conac

d) informaţii/obligaţii/constrângeri extrase din documentaţiile de urbanism, după caz.

PROIECT NR 1601 / 2023 PAG. 22

b) cod în Lista monumentelor istorice, după caz;

c) an/ani/perioade de construire pentru fiecare corp de construc ție;