MINISTERUL AGRICULTURII ŞI

DEZVOLTĂRII RURALE
AGENŢIA NAȚIONALĂ A ZONEI MONTANE

PROIECT TIP
pentru
”CENTRU COLECTARE ȘI PRELUCRARE PRIMARĂ FRUCTE, FRUCTE DE
PĂDURE ȘI CIUPERCI ÎN ZONA MONTANĂ”
 STUDIU DE FEZABILITATE
PROIECT TIP
pentru
”CENTRU COLECTARE ȘI PRELUCRARE PRIMARĂ A FRUCTELOR, FRUCTELOR DE PĂDURE ȘI
CIUPERCI ÎN ZONA MONTANĂ”

CONŢINUT CADRU conform „HOTĂRÂRE nr. 907 din 29 noiembrie 2016 privind etapele de
elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente
obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice”.

Solicitant:
[Denumire solicitant]
Adresa: [.................]
Reprezentant: [.................]
Tel./Fax: [.................]

Foaie de capat

Studiu de Fezabilitate a fost elaborat de: [denumire solicitant / consultant / proiectant]

Echipa de proiect Nume Semnatura

Șef de proiect [nume complet]
[Poziție în cadrul echipei de
[nume complet]
elaborare a documentatiei]
[Pozitie in cadrul echipei de
[nume complet]
elaborare a documentatiei]
Proiectat [nume complet]
Desenat [nume complet]
Verificat [nume complet]

Cuprinsul studiului de fezabilitate

I. PIESE SCRISE:

2
 1.Informaţii generale privind obiectivul de investiţii:
1.1. Denumirea obiectivului de investiţii;
1.2. Ordonator principal de credite/investitor;
1.3. Ordonator de credite (secundar/terţiar);
1.4. Beneficiarul investiţiei;
1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate.
2.Situaţia existentă şi necesitatea realizării obiectivului/proiectului de investiţii:
2.1 Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în prealabil)
privind situaţia actuală, necesitatea şi oportunitatea promovării obiectivului de investiţii şi
scenariile/opţiunile tehnico-economice, identificate şi propuse spre analiză - nu este cazul;
2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaţie, acorduri relevante, structuri
instituţionale şi financiare;
2.3. Analiza situaţiei existente şi identificarea deficienţelor;
2.4. Analiza cererii de bunuri şi servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu şi lung privind
evoluţia cererii, în scopul justificării necesităţii obiectivului de investiţii;
2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiţiei publice.
3.Identificarea, propunerea şi prezentarea a minimum două scenarii/opţiuni
tehnico-economice pentru realizarea obiectivului de investiţii 2 (pentru proiecte cu C+M
minimum doua scenarii, pentru proiecte fără C+M un singur scenariu).
Pentru fiecare scenariu/opţiune tehnico-economic(ă) se vor prezenta:
3.1. Particularităţi ale amplasamentului:
a) descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafaţa terenului,
dimensiuni în plan, regim juridic - natura proprietăţii sau titlul de proprietate, servituţi,
drept de preempţiune, zonă de utilitate publică, informaţii/obligaţii/constrângeri extrase
din documentaţiile de urbanism, după caz);
b) relaţii cu zone învecinate, accesuri existente şi/sau căi de acces posibile;
c) orientări propuse faţă de punctele cardinale şi faţă de punctele de interes naturale
sau construite;
d) surse de poluare existente în zonă;
e) date climatice şi particularităţi de relief;
f) existenţa unor:
- reţele edilitare în amplasament care ar necesita relocare/protejare, în măsura în
care pot fi identificate;
- posibile interferenţe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice
pe amplasament sau în zona imediat învecinată;
- existenţa condiţionărilor specifice în cazul existenţei unor zone protejate sau de
protecţie;
- terenuri care aparţin unor instituţii care fac parte din sistemul de apărare, ordine
publică şi siguranţă naţională;
g) caracteristici geofizice ale terenului din amplasament - extras din studiul geotehnic
elaborat conform normativelor în vigoare, cuprinzând:
- date privind zonarea seismică;
- date preliminare asupra naturii terenului de fundare, inclusiv presiunea
convenţională şi nivelul maxim al apelor freatice;
- date geologice generale;
- date geotehnice obţinute din: planuri cu amplasamentul forajelor, fişe complexe
cu rezultatele determinărilor de laborator, analiza apei subterane, raportul
geotehnic cu recomandările pentru fundare şi consolidări, hărţi de zonare
geotehnică, arhive accesibile, după caz;
- încadrarea în zone de risc (cutremur, alunecări de teren, inundaţii), în
conformitate cu reglementările tehnice în vigoare;
- caracteristici din punct de vedere hidrologic stabilite în baza studiilor existente, a
documentărilor, cu indicarea surselor de informare enunţate bibliografic.

3
3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcţional-arhitectural şi
tehnologic:
- caracteristici tehnice şi parametri specifici obiectivului de investiţii;
- varianta constructivă de realizare a investiţiei, cu justificarea alegerii acesteia;
- echiparea şi dotarea specifică funcţiunii propuse.
3.3. Costurile estimative ale investiţiei:
- costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investiţii, cu luarea în
considerare a costurilor unor investiţii similare, ori a unor standarde de cost pentru
investiţii similare corelativ cu caracteristicile tehnice şi parametrii specifici
obiectivului de investiţii;
- costurile estimative de operare pe durata normată de viaţă/de amortizare a
investiţiei publice.
3.4. Studii de specialitate, în funcţie de categoria şi clasa de importanţă a construcţiilor,
după caz:
- studiu topografic;
- studiu geotehnic şi/sau studii de analiză şi de stabilitate a terenului;
- studiu hidrologic, hidrogeologic;
- studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficienţă ridicată
pentru creşterea performanţei energetice;
- studiu de trafic şi studiu de circulaţie;
- raport de diagnostic arheologic preliminar în vederea exproprierii, pentru
obiectivele de investiţii ale căror amplasamente urmează a fi expropriate pentru
cauză de utilitate publică;
- studiu peisagistic în cazul obiectivelor de investiţii care se referă la amenajări spaţii
verzi şi peisajere;
- studiu privind valoarea resursei culturale;
- studii de specialitate necesare în funcţie de specificul investiţiei.
3.5. Grafice orientative de realizare a investiţiei.
4. Analiza fiecărui/fiecărei scenariu/opţiuni tehnico - economic(e) propus(e):
4.1. Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referinţă şi
prezentarea scenariului de referinţă;
4.2. Analiza vulnerabilităţilor cauzate de factorii de risc, antropici şi naturali, inclusiv de
schimbările climatice, ce pot afecta investiţia;
4.3. Situaţia utilităţilor şi analiza de consum:
- necesarul de utilităţi şi de relocare/protejare, după caz;
- soluţii pentru asigurarea utilităţilor necesare.
4.4. Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiţii:
a) impactul social şi cultural, egalitatea de şanse;
b) estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei: în faza de
realizare, în faza de operare;
c)impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversităţii şi a
siturilor protejate, după caz;
d)impactul obiectivului de investiţie raportat la contextul natural şi antropic în care
acesta se integrează, după caz.
4.5. Analiza cererii de bunuri şi servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de
investiţii;
4.6. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară: fluxul
cumulat, valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea
financiară;
4.7. Analiza economică3), inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă economică:
valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu sau, după
caz, analiza cost-eficacitate;
4.8. Analiza de senzitivitate3);
4.9. Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor;

4
 5. Scenariul/Opţiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă):
5.1. Comparaţia scenariilor/opţiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic,
financiar, al sustenabilităţii şi riscurilor;
5.2. Selectarea şi justificarea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e);
5.3. Descrierea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e) privind:
a) obţinerea si amenajarea terenului;
b) asigurarea utilităţilor necesare funcţionării obiectivului;
c) soluţia tehnică, cuprinzând descrierea, din punct de vedere tehnologic, constructiv,
tehnic, funcţional-arhitectural şi economic, a principalelor lucrări pentru investiţia de bază,
corelată cu nivelul calitativ, tehnic şi de performanţă ce rezultă din indicatorii tehnico-
economici propuşi;
d) probe tehnologice şi teste.
5.4. Principalii indicatori tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii:
a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectivului de investiţii, exprimată
în lei, cu TVA şi, respectiv, fără TVA, din care construcţii-montaj (C+M), în conformitate cu
devizul general;
b) indicatori minimali, respectiv indicatori de performanţă - elemente fizice/capacităţi
fizice care să indice atingerea ţintei obiectivului de investiţii - şi, după caz, calitativi, în
conformitate cu standardele, normativele şi reglementările tehnice în vigoare;
c) indicatori financiari, socio-economici, de impact, de rezultat/operare, stabiliţi în
funcţie de specificul şi ţinta fiecărui obiectiv de investiţii;
d) durata estimată de execuţie a obiectivului de investiţii, exprimată în luni.
5.5. Prezentarea modului în care se asigură conformitatea cu reglementările specifice
funcţiunii preconizate din punct de vedere al asigurării tuturor cerinţelor fundamentale
aplicabile construcţiei, conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice;
5.6. Nominalizarea surselor de finanţare a investiţiei publice, ca urmare a analizei
financiare şi economice: fonduri proprii, credite bancare, alocaţii de la bugetul de
Stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de Stat, fonduri externe
nerambursabile, alte surse legal constituite.
6.Urbanism, acorduri şi avize conforme:
6.1. Certificatul de urbanism emis în vederea obţinerii autorizaţiei de construire;
6.2. Extras de Carte Funciară, cu excepţia cazurilor speciale, expres prevăzute de lege;
6.3. Actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului, măsuri de
diminuare a impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor
acordului de mediu în documentaţia tehnico-economică;
6.4. Avize conforme privind asigurarea utilităţilor;
6.5. Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară;
6.6. Avize, acorduri şi studii specifice, după caz, în funcţie de specificul obiectivului de
investiţii şi care pot condiţiona soluţiile tehnice.
7. Implementarea investiţiei:
7.1. Informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea investiţiei;
7.2. Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a obiectivului de
investiţii (în luni calendaristice), durata de execuţie, graficul de implementare a investiţiei,
eşalonarea investiţiei pe ani, resurse necesare;
7.3. Strategia de exploatare/operare şi întreţinere: etape, metode şi resurse necesare;
7.4. Recomandări privind asigurarea capacităţii manageriale şi instituţionale;
8. Concluzii şi recomandări.

II. PIESE DESENATE:

În funcţie de categoria şi clasa de importanţă a obiectivului de investiţii, piesele
desenate se vor prezenta la scări relevante, în raport cu caracteristicile acestuia,
cuprinzând:
1) plan de amplasare în zonă;
2) plan de situaţie;

5
 3) planuri generale, faţade şi secţiuni caracteristice de arhitectură cotate, scheme de
principiu pentru rezistenţă şi instalaţii, volumetrii, scheme funcţionale, izometrice
sau planuri specifice, după caz;
4. planuri generale, profile longitudinale şi transversale caracteristice, cotate,
planuri specifice, după caz.

I: Piese scrise:

6
 1. INFORMAȚII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTIȚII:

1.1. Denumirea obiectivului de investiții (titlul proiectului): ”CENTRU COLECTARE ȘI

PRELUCRARE PRIMARĂ A FRUCTELOR, FRUCTELOR DE PĂDURE ȘI CIUPERCI ÎN ZONA
MONTANĂ”;

1.2. Ordonator principal de credite/investitor;

1.3. Ordonator de credite (secundar/terțiar) după caz;

1.4. Beneficiarul investiţiei:

Precizați următoarele informații de identificare: denumirea solicitantului și datele de
identificare ale acestuia, forma de organizare, sediu social, nr. de înregistrare la Registrul
Comerțului, CUI, activitatea principală conform codificării Rev CAEN (2), puncte de lucru,
numele complet al reprezentantului legal/administratorilor și asociaților, cote de
participare deținute, activități autorizate.

1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate: denumire, date de identificare: sediu social, nr.
de inregistrare la Registrul Comertului, CUI, telefon, fax, email, persoana de contact, cod
CAEN.

2. SITUAŢIA EXISTENTĂ ŞI NECESITATEA REALIZĂRII OBIECTIVULUI/PROIECTULUI DE

INVESTIŢII:
Necesitate:
În ultimii ani se acordă un interes din ce în ce mai mare și există o orientare crescută
spre fructele de pădure și plantele medicinale din flora spontană, folosite atât în industria
alimentară, cât și pentru efectele benefice asupra sănătății.
În România culegerea de fructe de pădure și plante medicinale reprezintă o parte din
cultura de procurare a alimentelor tradiționale și este importantă din punct de vedere
economic și pentru păstrarea sănătății populației.
Speciile de afin și merișoare sunt răspândite pe areale extinse în zona montană și au
potențial ridicat pentru dezvoltarea micilor afaceri locale.
În fructele de pădure se găsesc un număr ridicat de compuși activi din punct de
vedere biologic. În ultimii ani, compușii, cum sunt fenolii și polifenolii din plantele și flora
spontană, se bucură de un interes tot mai mare.
Exploatarea produselor forestiere nelemnoase, cum ar fi fructele de pădure și
plantele medicinale, prezintă o oportunitate neexploatată pentru multe comunități rurale.
Fructele de pădure, ca și fructele pomilor din livezi, reprezintă o sursă permanentă
de energie furnizată organismului uman prin multitudinea de beneficii pentru sănătatea
omului sub formă de vitamine, minerale și diverși compuși organici. Fructele de
pădure sunt folosite în alimentație, atât în stare proaspătă sau ca fructe uscate. De
asemenea, fructele de pădure sunt utilizate pentru prepararea dulcețurilor, siropurilor,
jeleurilor și a altor preparate, dar pot fi folosite și în industria farmaceutică pentru
prepararea medicamentelor. Ne putem bucura de nutrienții și aroma fructelor de pădure
consumându-le indiferent de sezon, fie rece, fie cald, sub formă de ceai de fructe de
pădure. Excepție fac fructele alunului și stejarului, căci nu pot fi utilizate în ceai, dar
beneficiile acestor fructe de pădure sunt cunoscute în industria terapeutică, căci de la alun
avem uleiul de alune, iar fructele stejarului pot fi prăjite și măcinate, rezultând cafeaua de
ghindă, foarte benefică în caz de rahitism, fapt cunoscut de ceva timp (vezi „Fructele și
sănătatea” - 1977, autori: ing. Gheorghe și Lidia Bădescu, Dr. Mircea Constantin și dr. Ing.
Grigore Isac).
Au fost efectuate studii, iar cercetătorii au demonstrat că fructele de pădure au o
valoare de piață, care poate depăși ușor producția de lemn.

7
 Cererea de fructe de pădure pentru consumul lor în stare proaspătă sau pentru
industrializare este tot mai mare, iar pretul acestora crește în fiecare an.
De asemenea, fructele și frunzele au o serie de utilizări medicinale în tratarea unor
afecțiuni ale stomacului și intestinului, ale aparatului urinar, în diabet, în ameliorarea și
creșterea acuității vizuale, etc. Sunt, de asemenea, foarte solicitate la export.
Ciupercile comestibile oferă omului o importantă sursă de hrană, fiind un aliment
complet cu înaltă valoare nutritivă. Ele pot fi recoltate direct și gratuit din flora spontană
sau pot fi obținute prin cultura dirijată în spații special amenajate.
Se apreciază că dacă toate ciupercile bune de consum, care cresc prin păduri, parcuri,
livezi, fânețe ar fi recoltate, numai în țara noastră producția ar depăși 300.000 tone anual.
Întreprinzător, omul a căutat ca prin mijloace create de el, să cultive ciuperci pentru a
obține producții cât mai mari și de calitate, tot timpul anului și în același timp să elimine
pericolul de a le confunda pe cele comestibile de cele toxice sau otrăvitoare.
Se cunoaște că valoarea alimentară a unui produs depinde în principal de doi factori și
anume: compoziția chimică și digestibilitatea compușilor ce intră în alcătuirea lui.
Compoziția chimică diferă de la o specie la alta, iar în cadrul aceleiași specii, depinde de
stadiul de dezvoltare a ciupercilor, de substratul nutritiv pe care se dezvoltă, de partea
ciupercii luată în considerare (pălărie, picior, etc.), de condițiile de climă, de perioada de
creștere. Ciupercile conțin apă, substanțe organice și săruri minerale. Structura proteinelor
din ciuperci este asemănătoare cu cea din cazeina laptelui, albumina din ou, gliadina din
grâu, fiind alcatuite din aceiași aminoacizi esențiali.
De asemenea, proteinele din ciuperci sunt comparabile cu cele din carne și, chiar dacă din
punct de vedere cantitativ ciupercile conțin mai puține proteine decât carnea, ele sunt
suficiente pentru organismul uman, fapt pentru care pot fi considerate un aliment complet.
O cantitate de 100-200 g ciuperci uscate consumate zilnic, pot să substituie carnea,
menținând în organism un echilibru normal.
Oportunitate:
 Sprijinul statului pentru dezvoltarea și încurajarea activităților în zona montană prin
acordarea unui ajutor întreprinderilor din sectorul prelucrării produselor Agricole,
conform programului de guvernare, punctul 9 din ”capitolul politici agricole și de
dezvoltare rurală”, care prevede înființarea de centre de colectare și procesare a
fructelor, fructelor de pădure și ciupercilor în zona montană.
Proiectul ajută comunitățile rurale montane să identifice oportunitățile de afaceri
care implică aceste produse, pentru a genera venituri suplimentare în gospodăriile
fermierilor montani, creștere economică și locuri de muncă.

2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în prealabil)
privind situaţia actuală, necesitatea şi oportunitatea promovării obiectivului de investiţii şi
scenariile/opţiunile tehnico-economice identificate şi propuse spre analiză:
Zona montană defavorizată include cca. 64 areale (bioarii) tradiţionale (bazine, văi),
având importante diferenţieri geo-climatice, tradiţionale şi economice, între bioariile
tradiţionale şi chiar între microzone.
Zonele de munte se disting de alte regiuni prin dezavantaje naturale, ce nu pot fi
schimbate (altitudine, climă, pantă, fertilitate scăzută a solului, perioade mai scurte de
vegetație etc.) și prin dezavantaje structurale, precum: scăderea populației tinere,
distanțele mari față de centrele decizionale și administrative, izolarea față de căile de
comunicație și piețele de desfacere.
Prin înființarea acestor centre, vom da un plus valoare activității de colectare a
fructelor, fructelor de pădure și ciupercilor, se vor crea noi locuri de muncă și astfel, va
beneficia întreaga comunitate și mediul natural de această activitate.

2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaţie, acorduri relevante, structuri

instituţionale şi financiare:

8
 Agricultura şi dezvoltarea satului românesc reprezintă o prioritate absolută în
actualul program de guvernare. În acest mandat, Guvernul își propune să fructifice
potenţialul agricol real al României, concomitent cu revitalizarea zonelor rurale prin
programe de investiţii. Prin noile politici agricole, sectorul agricol trebuie să devină un
motor de creştere economică şi o sursă de locuri de muncă pentru populaţia din mediul
rural, odată cu garantarea veniturilor agricultorilor pentru a evita migraţia din mediul rural.
Considerăm că se impune accelerarea modernizării agriculturii pentru a se asigura o
hrana sănătoasă necesară întregii populaţii, recâştigarea pieţei interne, un trai decent
fermierilor, reducerea importurilor şi creşterea exporturilor de produse agroalimentare.
Alte direcţii strategice cu impact ridicat sunt adoptarea de măsuri care să conducă la
comasarea terenurilor şi finalizarea reformei funciare, precum şi identificarea de măsuri
menite să conducă la salvarea zonei montane:
 Punctul 9 din ”capitolul politici agricole și de dezvoltare rurală”, prevede programul
de înființare a centrelor de colectare și procesare a fructelor, fructelor de pădure și
ciupercilor;
 Centrele de colectare vor avea capacităţi de păstrare în condiţii optime a produselor
şi vor fi amplasate, astfel încât să deservească o reţea naţională cu puncte locale de
colectare.

2.3. Analiza situaţiei existente şi identificarea deficienţelor:

2.3.1. Scurt istoric al solicitantului de la înființare până la data depunerii cererii de

finanțare, denumirea veche a solicitantului (dacă a fost cazul), descrierea succintă (pentru
firme cu activitate existentă) a evoluției activității/capacității de producție proprie, a
portofoliului de produse pe care le–a produs și comercializat, de la înființare, până la
depunerea CF/Lista produselor finite obținute din activitatea propusă - în cadrul
întreprinderii și cuprinse în Prognoza de vânzări;

2.3.2. Capacitatea managerială (organigrama, sistem informatic, certificate,

inclusiv date despre nivelul de calificare al responsabilului de proiect în domeniul de
activitate al proiectului propus;

2.3.3. Obiectul de activitate al solicitantului:

Experiența anterioară în derularea proiectelor cu finanțare publică, precum și
evoluția principalilor indicatori de performanță din ultimii 3 ani: cifră de afaceri/total
venituri, rezultat al exercițiului, capitalul propriu al acționarilor și numărul de angajați
(personalul);

2.3.4. Principalele mijloace fixe aflate în patrimoniul solicitantului: resurse

funciare (cu precizarea regimului proprietăţii), construcţii, utilaje şi echipamente etc.

Denumire mijloc fix Data Valoare netă la Bucăţi

achiziţiei data întocmirii
ultimului bilanţ
-Lei-
1.CLĂDIRI TOTAL    
1.1 detaliaţi…………….    
1.n detaliaţi…………….    
2.UTILAJE TOTAL    
2.1 detaliaţi…………….    
2.n detaliaţi…………….    
   
3.1 detaliaţi…………….    
3.n detaliaţi…………….    

9
 4.ALTELE - detaliaţi    
TOTAL    
TERENURI
Nr. crt. Amplasare Suprafaţă Valoarea Regim juridic
Judeţ/Localitate totală contabilă
(mp)/Categoria - Lei-
de folosinţă

2.4. Analiza cererii, inclusiv prognoze pe termen mediu şi lung privind evoluţia cererii,
în scopul justificării necesităţii obiectivului de investiţii:
Piaţa de aprovizionare/desfacere, concurenţa şi strategia de piaţă va fi aplicată
pentru valorificarea produselor obţinute prin implementarea proiectului.
Se vor atașa obligatoriu pentru demonstrarea colectării, atât pentru investiții noi,
cât și investițiile vizând dezvoltarea unităților existente, precontracte/contracte cu
furnizorii pentru aprovizionarea cu materia primă de bază. Materiă primă de bază
(majoritară) este acea materie primă care are cea mai mare pondere, comparativ cu restul
materiilor prime.

POTENȚIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI

Produs
Denumire furnizor de materii Valoare
furnizat şi % din total
prime/materiale Adresa aproximativă
cantitate achiziţii
auxiliare/produse/servicii -Lei-
aproximativă

POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUI

Valoare
Nr.crt Client (Denumire şi adresă) % din vânzări
-Lei -
1
2
n

La aceasta secţiune se va fundamenta și necesitatea şi oportunitea investiţiei, pentru

procesarea și marketingul produselor din sectorul agricol.
Solicitantul, la data depunerii cererii de finanțare, trebuie să fie înregistrat sau
autorizat cu activitatea/activităţile pentru care doreşte sprijin financiar prin acest program
de finanțare, la Oficiul Național al Registrului Comerţului, indiferent dacă constituie sau nu
activitatea principală a societăţii.

2.5. Obiective, preconizate a fi atinse prin realizarea investiţiei:

Proiectul de investiții are ca scop înființarea unui centru de colectare a fructelor,
fructelor de pădure și plantelor medicinale în zona montană.
Obiectivul general, precum și obiectivele specifice urmărite prin realizarea investiției
propuse sunt în concordanță cu obiectivele programului de guvernare pentru agricultură,
investitiile propuse spre realizare în cadrul prezentului proiect fiind tipul de investiții pentru
care programul de finanțare a fost conceput.

 Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creșterea competitivității centrelor de

colectare și prelucrare a fructelor printr-o utilizare mai bună a resurselor umane si a
factorilor de producție și îndeplinirea standardelor naționale și a standardelor
comunitare.

10
 Caracteristicile constructive ale centrului de colecare și prelucrare primară a
fructelor, fructelor de pădure și ciupercilor, cu monitorizarea și verificarea permanentă a
calității materiei prime colectate, asigură atingerea unui nivel ridicat de competitivitate
pentru noul centru de colectare și prelucrare primară a fructelor, fructelor de pădure și
ciupercilor, în raport cu obiective similare din alte țări ale Uniunii Europene.
Gradul de dotare al centrului de colectare va permite colectarea acestor produse
prin angajarea unui număr de 4 persoane (prin proiectul de investiții vor fi create 4 locuri de
muncă, atât persoane calificate și specializate, cât și muncitori necalificați).
Centrul de colectare și prelucrare primară a fructelor, fructelor de pădure și
ciupercilor va respecta cerințele naționale și europene privind protecția mediului
înconjurător: în acest scop se va construi o fosă septică pentru colectarea apelor uzate.
Realizat cu respectarea strictă a tuturor normelor și tehnicilor de prelucrare, centrul
de colectare și prelucrare primară a fructelor, fructelor de pădure și ciupercilor poate aduce
importante venituri locuitorilor din zona montană.
Prin implementarea investiției va fi creat un centru de colectare și prelucrare
primară a fructelor, fructelor de pădure și ciupercilor competitiv, ce va desfășura o
activitate eficientă așa cum rezultă și din previziunea încasărilor, pentru cei 3 ani
prognozati după implementarea proiectului (Vezi Anexa 1).
După realizarea investitiei, solicitantul își va îmbunătăți performanțele prin
îndeplinirea următoarelor obiective operaționale:
Obiective de ordin tehnic
Instalațiile și echipamentele prevăzute în fluxul tehnologic permit desfășurarea
procesului de colectare și prelucrare primară a fructelor, fructelor de pădure și ciupercilor
în condiții optime. Tehnologiile folosite conduc la obținerea unor produse de calitate, la
randamente sporite, în condiții de eficiență și productivitate a muncii crescute.
În același timp, prin utilizarea acestor tehnologii se urmărește realizarea unor
condiții bune de muncă pentru personalul care lucrează în centrul de colectare.

3. Identificarea, propunerea şi prezentarea a minimum două scenarii/opţiuni

tehnico-economice pentru realizarea obiectivului de investiţii (pentru proiecte cu C+M
minimum două scenarii, pentru proiecte fără C+M un singur scenariu):
Pentru fiecare scenariu/opţiune tehnico-economic(ă) se vor prezenta:

3.1. Particularităţi ale amplasamentului:

a) descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafaţa terenului,
dimensiuni în plan, regim juridic - natura proprietăţii sau titlul de proprietate, servituţi,
informaţii/obligaţii/constrângeri extrase din documentaţiile de urbanism, după caz;
b) relaţii cu zone învecinate, accesuri existente şi/sau căi de acces posibile;
Se vor prezenta căile de acces cu indicarea categoriei și a deținătorului;
c) orientări propuse faţă de punctele cardinale şi faţă de punctele de interes naturale
sau construite;
d) surse de poluare existente în zonă;
e) date climatice şi particularităţi de relief; se vor prezenta aspectele relevante care
au impact asupra proiectul și modul cum influențează realizarea investiției:
- se va evita copierea unor date cu caracter general din literatura de specialitate
care nu au relevanță pentru investiția propusă;
f) existenţa unor-reţele edilitare în amplasament care ar necesita relocare/protejare,
în măsura în care pot fi identificate (pentru proiecte fără C+M –nu este cazul);
- posibile interferenţe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice
pe amplasament sau în zona imediat învecinată;
- existenţa condiţionărilor specifice în cazul existenţei unor zone protejate sau de
protecţie;
- terenuri care aparţin unor instituţii care fac parte din sistemul de apărare, ordine
publică şi siguranţă naţională;

11
 g) caracteristici geofizice ale terenului din amplasament - extras din studiul geotehnic
elaborat conform normativelor în vigoare, cuprinzând (pentru proiecte fără C+M –nu este
cazul):
 date privind zonarea seismică;
 date preliminare asupra naturii terenului de fundare, inclusiv presiunea
convenţională şi nivelul maxim al apelor freatice;
 date geologice generale;
 date geotehnice obţinute din: planuri cu amplasamentul forajelor, fişe complexe cu
rezultatele determinărilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic
cu recomandările pentru fundare şi consolidări, hărţi de zonare geotehnică, arhive
accesibile, după caz;
 încadrarea în zone de risc (cutremur, alunecări de teren, inundaţii), în conformitate
cu reglementările tehnice în vigoare;
 caracteristici din punct de vedere hidrologic, stabilite în baza studiilor existente, a
documentărilor, cu indicarea surselor de informare enunţate bibliografic.

Studiile se vor întocmi de către persoane autorizate şi vor respecta condiţiile de

formă şi conţinut, conform legislaţiei în vigoare.

 3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcţional-arhitectural şi

tehnologic:
- caracteristici tehnice şi parametri specifici obiectivului de investiţii;

Caracterizarea ecologică a ciupercilor

Hribii (Boletus edulis, Boletus aereus, Boletus reticulatus) și gălbiorii (Cantharellus
cibarius) se întâlnesc sporadic sau frecvent în gorunete, stejărete, făgete și molidișuri,
începând din zona colinară (250-550 m) și până la cea montană (600-1400 m). Hribii și
gălbiorii preferă terenurile ușor accidentate, platourile ușor înclinate și versanții ondulați,
cu panta slab înclinată (6-20°), cu expoziție sudică sau sud-estică.
Sub raport edafic, hribii și gălbiorii se dezvoltă pe soluri brune, brun-gălbui de
pădure, profunde, tipice sau în diverse grade de podzolire, cu textură mijlocie, bogate în
litieră, cu humus de tip moder sau mull, cu ph cuprins între 4,5-6,5 și umiditate în sol de 35-
45%. Hribii și gălbiorii fructifică cu intermitență din luna mai și până în octombrie.
Un rol important în producția de ciuperci îl au temperatura și umiditatea din sol și
aer. Variația unui singur element (temperatură sau umiditate) atrage după sine variația
producției de ciuperci, în condițiile în care nu se depășește limitele valorilor accesibile de
dezvoltare și fructificare a miceliului. Ciupercile au maximul de fructificare la o
temperatură a solului la 0-5 cm adâncime de 16-18°C și o umiditate relativă a aerului de 75
—85% și a solului de 35-45%.
Norme privind recoltarea ciupercilor și a fructelor de pădure:
 Recoltarea ciupercilor trebuie să se facă prin răsucirea piciorului și
desprinderea lentă a ciupercii de miceliul din sol;
 Să nu se folosească metoda de recoltare prin tăierea bazei piciorului,
deoarece de restul de picior rămas se instalează bacterii și micromicete care
vor distruge corpurile mici de fructificație și pâsla de miceliu productiv din
jur;
 Să nu se recolteze ciupercile prin smulgerea bruscă a corpurilor fructifere,
deoarece se smulge din sol și o parte din miceliu și numeroase corpuri
fructifere mici;
 Trufele se vor recolta numai cu câini dresați pentru a se evita perturbarea
mare a solului și distrugerea miceliului subteran al speciilor;
 Să se colecteze ciupercile în coșuri perforate și nu în pungi de plastic;
 La recoltarea fructelor de pădure se interzice tăierea ramurilor arborilor și
arbuștilor;

12
  La recoltarea afinelor negreși merișoarelor se interzice smulgerea tufelor din
sol, ori tăierea ramurilor.

Metode de procesare primară a fructelor, fructelor de pădure și a ciupercilor:

 Conservarea fructelor, fructelor de pădure și ciupercilor prin uscare şi deshidratare;
 Conservarea fructelor de pădure și ciupercilor prin congelare.

A. CONSERVAREA PRIN USCARE ȘI DESHIDRATARE:

A.1. GENERALITĂŢI:
Uscarea sau deshidratarea ca metodă de conservare a produselor se bazează pe
îndepărtarea unei anumite cantități de apă din fructe și ciuperci cu ajutorul căldurii, până la
atingerea stări fizico-chimice care blochează activitățile vitale și a microorganismelor, dar
care permite menținerea calităților nutritive și organoleptice.
Uscarea este cel mai vechi mod de conservare a produselor vegetale, care folosește
pentru îndepărtarea apei, energia solară, la care parametrii care influențează eliminarea
apei nu pot fi controlați. În procesul deshidratării, eliminarea apei se face în instalații
speciale (uscătoare), care permite reglarea automată a temperaturii, umidității relative și a
vitezei aerului, funcție de caracteristicile fizico-chimice ale produsului.
Eliminarea apei din materia primă supusă deshidratării este influențată de formele
sub care aceasta se găsește în produse (apa liberă, apa legată coloidal și apa legată chimic).

A.2. FAZELE DESHIDRATĂRII:

Având în vedere avantajele deshidratării, tot mai multe produse care se
comercializează în prezent în stare proaspătă, vor fi solicitate și comercializate în stare
uscată. Procesul de deshidratare se desfășoară în trei faze succesive: de preîncălzire, de
deshidratare cu viteză constantă și faza de deshidratare cu viteză descrescândă.
2.1. faza inițială sau de preîncălzire este faza în care căldura este consumată
aproape integral pentru încălzirea produsului până la atingerea unui echilibru între
cantitatea de căldură transferată produsului și cea consumată pentru evaporare. În această
fază, temperatura produsului crește de la temperatura inițială până la cea a agentului de
uscare;
2.2. faza de deshidratare cu viteză constantă sau faza de deshidratare propriu-zisă,
când viteza de evaporare depinde de temperatură, umiditate și viteza agentului de uscare,
dar și de gradul de divizare și structura produsului. În acest stadiu, concomitent cu creșterea
temperaturii produsului, viteza de evaporare rămâne constantă și se încheie la atingerea
umidității critice (higroscopice) la suprafața produsului;
2.3. faza finală sau de deshidratare cu viteză descrescândă caracterizată prin
faptul că viteza de evaporare depinde numai de difuzia internă, care se reduce treptat și se
încheie la atingerea umidității de echilibru, adică momentul în care umiditatea relativă a
produsului este în echilibru cu umiditatea relativă a aerului la temperatura de uscare. Acest
moment al deshidratării este important pentru calitatea produsului finit, fiind necesară
scăderea temperaturii la 40-450C, în funcție de termosensibilitatea acestuia. Dacă nu se
respectă această valoare, se reduce capacitatea de rehidratare, iar la suprafața produsului
gradul de divizare al materiei prime - fructele de pădure având dimensiuni mici se
deshidratează numai întregi (coacăze, afine, cătină, etc.), excepție făcând ciupercile de
pădure.

A3.SISTEME DE DESHIDRATARE:
Uscarea prin convenție la presiune atmosferică:
3.1. uscarea clasică se execută în camere, uscătoare-tunel, uscătoare cu benzi,
uscătoare cu zone.
3.2. uscarea în strat fluidizant constă în antrenarea și amestecarea particulelor
solide (materiei prime) într-un curent de aer cald și menținerea lor în suspensie.
Temperatura aerului de fluidizare se alege în funcție de produs.

13
 3.3. uscarea prin pulverizare este metoda cea mai des folosită pentru produsele
sub formă lichidă sau semilichidă care sunt pulverizate și amestecate cu aer cald. Diametrul
picăturilor fiind foarte mic (10-200 µm), se realizează o suprafață mare de evaporare și un
contact între agentul de uscare și produs și, în consecință, uscarea picăturilor fiind foarte
rapidă (1-20s). Cele mai utilizate tipuri de uscătoare folosite în sectorul de prelucrare a
fructelor sunt: cuptorul cu aer cald, uscătorul tip tunel, uscătorul tip tunel cu bandă,
instalația de uscare sub vid și instalația de criodesicare.
Cuptorul cu aer cald este cel mai vechi tip de uscător, prezintă una sau mai multe
camere care la partea superioară au rafturi glisante cu orificii sau stinghii, iar la partea
inferioară canale cu fante, prin care circulă gazele de ardere de la unul sau mai multe
sisteme de încălzire.
Uscătorul tip tunel este format din două tunele suprapuse, tunelul interior în care
are loc uscarea produselor și tunelul exterior care asigură încălzirea și circulația aerului.
Produsele se aranjează pe site sau grătare, care se așează pe cărucioare ce se
deplasează în tunelul interior pe șine, în contracurent de aerul cald. Acesta, la intrarea în
tunel are o temperatură de 65-72 oC și umiditate de 20-25%, iar la ieșire 35-40 oC și
umiditatea de 70-75%. Pătrunderea aerului cald în tunelul interior se face prin niște fante
practicate în plafon, prevăzute cu plăci de dirijare, care permit recircularea aerului.
Instalația de uscare sub vid funcționează la presiuni mici (25-100 mbar) și
temperatură de 35-45oC. La valori scăzute ale presiunii atmosferice, apa se evaporă la nivele
de temperaturi mai reduse, ceea ce determină o accelerare a transferului de vapori din
produs datorită creșterii gradientului de presiune dintre mediul ambiant și interiorul
produsului.

A.4. AMBALAREA, DEPOZITAREA ŞI REHIDRATAREA PRODUSELOR USCATE:

Ambalarea este o etapă a fluxului tehnologic foarte importantă pentru menținerea
calității produselor deshidratate și se realizează în funcție de natura și destinația acestora.
Dacă produsele sunt ambalate necorespunzător, ele își modifică însușirile
caracteristice datorită rehidratării, contaminării cu microorganisme, absorbția de mirosuri
străine, prezenței oxigenului și a luminii.
Pentru produsele sub formă de pulberi și a celor cu structură poroasă, obținute prin
liofilizare, se folosesc pungi din folii de aluminiu sau cutii metalice tratate cu materiale
plastice și vidate.
Produsele deshidratate sub formă de fulgi granule, se ambalează în cutii sau bidoane
cu închidere etanșă care asigură o bună protecție față de lumină.
Pentru consum industrial, aceste produse se ambalează în saci de hârtie sau material
plastic, sudați la capete, dar și în butoaie din placaj, căptușite cu folie din material plastic
sau hârtie pergament.
Prevenirea și diminuarea oxidării lipidelor nesaturate (la alune), se realizează prin
ambalarea sub vid sau în atmosferă de gaze inerte (CO 2, azot), folosirea antioxidanților şi
păstrarea la temperatură scăzută.
Produsele uscate se păstrează în locuri cu umiditate atmosferică redusă (60-75%),
aerisite la temperatură de 5-15oC și în absența luminii.
Durata de păstrare a produselor deshidratate, este de 1 an în condiții de menținere a
calității dacă se respectă parametrii de depozitare.
Calitatea produselor uscate se stabilește determinând capacitatea de rehidratare,
aceasta reprezintă capacitatea produselor de a recâştiga o cantitate cât mai mare din apa
pierdută. Rehidratarea produselor uscate este influențată de: durata și temperatura de
rehidratare, structura fizică a produsului uscat, pH-ul apei de rehidratare. O structură
poroasă și rigidă favorizează procesul de rehidratare.

B. CONSERVAREA FRUCTELOR ȘI FRUCTELOR DE PĂDURE PRIN CONGELARE:

B.1. GENERALITĂŢI:

14
 Congelarea, este procesul tehnologic prin care cea mai mare parte a apei din sucul
celular al unui produs se transformă în cristale de gheață. Congelarea, presupune tratarea
produselor cu temperaturi cuprinse între -30 0C și -400C, temperaturi la care apa se
transformă într-un timp relativ scurt, în gheață. Temperatura de congelare este specifică
fiecărui produs, funcție de concentrația sucului celular, căldura specifică, conductivitatea
termică, mărimea produselor (întregi sau divizate), diferența de temperatură dintre produs
și agentul de răcire, viteza cu care circulă agentul frigorific prin instalație. Produsele
congelate își păstrează în general integritatea țesuturilor și caracteristicile naturale, iar
modificările fizico-chimice și microbiologice se reduc sau se blochează.
Congelarea trebuie astfel dirijată, încât produsul să treacă cât mai repede în faza de
cristalizare maximă a apei care este cuprinsă între -2 și -5 0C, până la atingerea temperaturii
de echilibru de -180C, temperatură la care produsul este păstrat până la desfacere.
Procesul de congelare cuprinde trei faze: refrigerarea până la atingerea punctului de
congelare a sucului celular, congelarea sucului și scăderea temperaturii produsului până la
temperatura la care acesta se păstrează.
Viteza de congelare influențează calitatea finală a produselor congelate, iar de
aceasta depinde, în general, forma și mărimea cristalelor de gheață care se formează în
procesul congelării. Dacă procesul de congelare este lent, temperatura produsului coboară
treptat sub 0oC, cristalele de gheață se formează în spațiile intercelulare (gheață
extracelulară). În aceste condiții, apa din celule difuzează prin membranele celulare, iar
cristalele de gheață din spațiile intercelulare își măresc volumul și exercită o presiune
asupra acestora, uneori chiar le perforează, favorizând scurgerea sucului la decongelare.
La congelarea rapidă, când temperatura scade brusc, în spațiile intercelulare și în
interiorul celulelor se formează un număr mare de cristale de gheață, repartizate relativ
uniform, de dimensiuni mici. În aceste condiții, apa din interiorul celulelor nu mai are timp
să migreze în spațiile lacunare, cristalele nu perforează membranele celulare, evitându-se
pierderile de suc la decongelare.
În produsele congelate supuse oscilațiilor de temperatură, se produc schimburi de
molecule de apă între cristalele de gheață (recristalizare migratoare) sau este posibilă
fuziunea cristalelor de gheață învecinate, cu efecte negative asupra calității produsului.
Pentru evitarea acestor fenomene, se impune necesitatea menținerii cât mai constante a
temperaturii de depozitare (-18oC).

B.2. METODE ŞI INSTALAŢII DE CONGELARE:

După modul de preluare a căldurii de la produsele alimentare, de agentul refrigerent,
congelarea se poate realiza prin mai multe metode:
 congelarea în curent de aer rece;
 congelarea în contact cu suprafețe metalice răcite (indirect);
 congelarea în strat fluidizant;
 congelarea în contact direct cu refrigerentul.

Congelarea în curent de aer rece este metoda cea mai răspândită pentru produsele
alimentare, se poate realiza în instalații de tip tunel, aparate de congelare și poate fi
folosită la toate tipurile de produse ambalate și neambalate. Problema principală este
asigurarea unui aport de frig corespunzător congelării rapide, prin reducerea temperaturii la
-25-40oC și a circulației intense a aerului prin instalație de 4-6 m/s.
Instalațiile realizează răcirea în trepte, sistem ce permite reducerea pierderilor în
greutate datorită evaporării apei, prin menținerea unei diferențe de temperatură mică între
mediul de răcire și aerul care vine în contact cu produsul. De asemenea, aerul folosit la
congelare trebuie să asigure o umiditate relativ ridicată.
Congelarea în strat fluidizant: Acest procedeu se bazează pe circulația forțată a unui
curent de aer, de jos în sus printre produse, imprimându-le o mișcare permanentă și
proprietăți asemănătoare fluidelor. Fiecare bucată de produs vine în contact cu aerul rece,
de unde poartă și denumirea de congelare răzleață.

15
 Congelarea prin contact indirect cu refrigerentul se realizează în schimbătoare de
căldură, în două sisteme:
- în stratul fix, când congelarea produsului are loc între plăci metalice răcite;
- în strat mobil, când particulele de produs vin în contact cu un cilindru metalic răcit.
Congelarea prin contact direct cu refrigerentul se realizează în instalații de
congelare special construite, în care agentul frigorific (freon 12, azot lichid, dioxid de
carbon) vine în contact cu produsul prin imersare, aspersie, conversie și curenți de vapori.
Acest sistem de congelare prezintă avantajul că viteza transferului de căldură este
foarte mare (minimum 10 cm/h), ceea ce are efecte favorabile asupra calității produsului
finit (aromă, gust, fermitate), iar produsul nu se congelează în bloc compact, ci individual.
B.3. TEHNOLOGIA CONGELĂRII:
Materia primă destinată congelării este supusă, în funcție de particularitățile pe care le
prezintă, la o succesiune de operațiuni: recepție, calibrare, divizare, tratamente
antioxidante etc., operațiuni ce formează fluxul tehnologic.
Recepția materiei prime se face sub aspect cantitativ și calitativ și trebuie introdusă
cât mai rapid în procesul tehnologic. Refrigerarea materiei prime înainte de congelare,
contribuie la menținerea fermității produselor, reduce scurgerile de suc și mărește
randamentul instalației de congelare.
Calibrarea este un factor de calitate care influențează durata de congelare şi
diminuează riscul aglomerării particulelor congelate răzleț. Fenomenul de lipire-aglomerare
apare datorită diferențelor de căldură latentă pe care le au particulele mai mici, în raport
cu cele mai mari, care au temperaturi diferite la ieșirea din congelator.
Spălarea are rol de îndepărtare a tuturor impurităților și a florei microbiene de pe
suprafața produselor. Curățirea este o fază complexă de pregătire a materiei prime ce
constă în îndepărtarea unor porțiuni rănite sau bolnave, a unor porțiuni necomestibile (casa
seminală, ciorchini, sâmburi, codițe, coji, pielițe etc.).
Aceste operații se pot executa manual, necesitând un consum ridicat de forță de
muncă sau mecanizat cu utilaje adecvate în acest sens.
Divizarea constă în tăierea materiei prime în bucăți, rondele, tăiței, cuburi etc.,
pentru a realiza o congelare uniformă și corectă.
Tratamente antioxidante. La temperatura de congelare și depozitare de -18 0C
activitatea enzimatică nu este complet oprită ci doar încetinită. Inhibarea completă a
enzimelor se realizează la temperaturi mult mai scăzute (-40 0C) sau prin vidarea produselor
congelate, păstrarea în atmosferă inertă etc. Inactivarea enzimelor care produc modificări
de culoare, gust, miros și pot merge până la alterarea produselor se realizează prin:
tratamente fizice (opărirea cu apă sau cu abur), tratamente chimice, prin utilizarea unor
substanțe inhibitoare de enzime ( acid citric, acid ascorbic, dioxidul de sulf, zahăr etc.).
Congelarea, proces realizat la temperaturi de -25 0C - -400C, când apa liberă este
transformată în cristale de gheață mai mici sau mai mari în funcție de viteza de congelare.
Deși congelarea răzleață este superioară din punct de vedere calitativ, o serie de
produse se congelează în bloc (fructe ca atare sau cu zahăr). Congelarea în bloc este mult
utilizată în cazul fructelor sensibile la oxidări având în vedere rolul protector al zahărului,
mai ales sub formă de sirop.
Ambalarea se realizează în general după congelare, folosind următoarele tipuri de
ambalaje:
 ambalaje mici de 0,5-1,00 kg: pungi de polietilenă, cutii căptușite cu polietilenă,
acestea fiind destinate consumatorilor individuali;
 ambalaje de capacitate medie: pungi de polietilenă de 2,5 kg pentru fructele
congelate în bloc. Atât ambalajele de capacitate mică, cât și cele de capacitate
mijlocie, pentru a fi transportate, se introduc în lăzi din carton ondulat;
 ambalaje mari sau de transport: saci din hârtie parafinată sau de polietilenă, lăzi din
carton căptușite cu polietilenă de 10-20 kg, mai rar, lăzi paletă de 500 kg pentru
marii consumatori.

16
 Când se face congelarea unui sortiment în prealabil ambalat, cum sunt fructele bloc,
fructele cu zahăr etc., se va avea în vedere ca ambalajul să permită creșterea în volum a
produsului. Mărirea volumului poate fi 8,2% la fructele în sirop cu concentrația de 30% și de
5,2% la fructele în sirop cu concentrație de 50%.
Depozitarea produselor congelate se face la temperatura de -18 oC, temperatură care
se menține până ce aceste produse ajung la consumator.

B.4. PĂSTRAREA, TRANSPORTUL ŞI COMERCIALIZAREA PRODUSELOR CONGELATE:

Păstrarea produselor congelate se face în spații frigorifice la temperatura minimă de
-180C, durata de păstrare oscilând între 4-24 luni, funcție de particularitățile produsului.
După desfacere, la consumatori pentru perioade scurte, depozitarea se face la -12 0C.
Nerespectarea regimului de temperatură la depozitare, ca și fluctuațiile acestora,
influențează în mod negativ calitatea produselor congelate.
Pentru transportul fructelor congelate se folosesc vehicule refrigerente sau
frigorifice. Transportul la distanțe mari, se face numai cu vehicule frigorifice, dotate cu
agregate de producere a frigului cu motor, compresor și condensator, montate în partea din
față a semiremorcii sau pe acoperiș în cazul autofurgonetelor, iar evaporatorul în interior
(pe partea din față sub tavan). De la unitatea de comandă, amplasată în cabină, se
efectuează dirijarea și monitorizarea condițiilor pe durata transportului.
La comercializarea produselor congelate se folosesc agregate frigorifice (vitrine
frigorifice, lăzi frigorifice, rafturi închise) care realizează temperaturi cuprinse între -12-
180C.
Componența unui centru de colectare și prelucrare a fructelor:
 Rampă descărcare fructe;
 Spațiu recepție și sortare fructe; acest spațiu trebuie să aibă climatizare și să fie
dotat cu rafturi pentru depozitarea fructelor;
 Spațiu procesare fructe, care are în componență o cameră pentru uscarea fructelor și
o cameră pentru congelarea acestora;
 Spațiu pentru etichetare și ambalare, care trebuie să conțină mobilier, echipamente
de dozare și ambalare, echipament de etichetare;
 Spațiu depozitare produs finit;
 Spațiu depozitare materiale auxiliare;
 Vestiar cu grup sanitar.

Utilități:
Se va amenaja în incinta clădirii şi până la aceasta, accesul pietonal şi accesul auto.
Energie electrică: clădirea va fi conectată la rețeaua națională de energie electrică.
Alimentare cu apă: clădirea va fi racordată la sursa de apă potabilă a localității sau o
sursă proprie.
Se va realiza un sistem de colectare a apelor reziduale rezultate de la filtrul sanitar,
igienizarea spaţiilor (fosă septică vidanjabilă, ministaţie de epurare etc).
Măsuri P.S.I.:
Instalaţia electrică va fi realizată conform normativelor în vigoare, numai de către
persoane autorizate şi în baza detaliilor de instalaţii prevăzute în documentaţia de
proiectare.
Nr.crt Echipamente, utilaje și mijloace de transport Buc Pret

1 Mașină de spălat, curățat și depelat fructe

Mașină tăiat fructe în forme diferite (plăcuțe, fidea, tăiței, rondele,
2.
răzuire fină etc.) model 200 cu anexe, montaj și punere în funcțiune

17
 Cameră de uscat fructe și ciuperci care se aprovizionează de regulă în
cantități mici, în regim economic 250 kg/șarja, cu o capacitate de cel
3.
puțin 700 kg/zi, putere instalată 1,5 kw, durată ciclu etalon de uscare 6-7
h/șarja
Navete multietajate din inox (cu 5 etaje) cu panouri din polipropilenă
3.1.
pentru depunerea fructelor la uscare în strat controlat .
Cameră precongelare și Cameră frigorifică, congelare 124 mc
Congelator cu dimensiuni la exterior: 5100 x 10000 x 2600 mm din panou
4. termoizolant tip sandwich dotat cu agregat frigorific 12500W/-25 0C, 400V,
R404A, cu chiulasa prerăcită și condensare mărită
Temperatura realizată în incintă : -18...-200C
5. Navete grătar din polipropilenă
6. Autoutilitară
7. Remorcă

(aprox.
TOTAL 479.760 lei
fără tva)

Echipamente

3.3. Costurile estimative ale investiţiei:

- costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investiţii, cu luarea în
considerare a costurilor unor investiţii similare, ori a unor standarde de cost pentru:

Cost clădire centru colectare fructe și ciuperci : 268.800 lei fără TVA.
TOTAL cost clădire centru de colectare fructe și ciuperci cu utilități, utilaje și aparatură
specifică: 799.836,76 lei fără TVA.
Cheltuielile eligibile cuprind:
a)cheltuieli generate de construcția centrelor de colectare și prelucrare fructe;
b)cheltuieli generate de achiziția de utilaje, echipamente și mijloace de transport;
c)cheltuieli generate de adaptarea construcției la condițiile specifice, în limita a maxim 10%
din valoarea devizului;
d)cheltuieli cu serviciile, elaborare studii de fezabilitate, studii geotehnice, studii de mediu,
proiecte de construcții, servicii de arhitectură, consultanță și autorizații;

- costurile estimative de operare pe durata normată de viaţă/de amortizare a

investiţiei publice:

DEVIZ GENERAL
al obiectivului de investiţii
 
CENTRU DE COLECTARE ȘI PRELUCRARE PRIMARĂ A FRUCTELOR, FRUCTELOR DE PĂDURE ȘI CIUPERCI ÎN ZONA MONTANĂ

Nr. Valoare fără Valoare cu

Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli TVA
crt. TVA TVA

18
 lei lei lei
1 2 3 4 5
CAPITOLUL 1 Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului
1.1 Obţinerea terenului   0,00 0,00
1.2 Amenajarea terenului 0,00 0,00 0,00
Amenajări pentru protecţia mediului şi aducerea terenului la starea
1.3
iniţială 0,00 0,00 0,00
1.4 Cheltuieli pentru relocarea/protecţia utilităţilor 0,00 0,00 0,00
Total capitol 1 0,00 0,00 0,00
CAPITOLUL 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului de investiţii
2.1   0,00 0,00
2.2     0,00 0,00
2.3     0,00 0,00
Total capitol 2 0,00 0,00 0,00
CAPITOLUL 3 Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică
3.1 Studii 3.000,00 570,00 3.570,00
  3.1.1. Studii de teren 1.500,00 285,00 1.785,00
  3.1.2. Raport privind impactul asupra mediului 0,00 0,00 0,00
  3.1.3. Alte studii specifice 1.500,00 285,00 1.785,00
Documentaţii-suport şi cheltuieli pentru obţinerea de avize,
3.2
acorduri şi autorizaţii 1.200,00 228,00 1.428,00
3.3 Expertizare tehnică 0,00 0,00 0,00
3.4 Certificarea performanţei energetice şi auditul energetic al clădirilor 0,00 0,00 0,00
3.5 Proiectare 20.000,00 3.800,00 23.800,00
  3.5.1. Temă de proiectare 0,00 0,00 0,00
  3.5.2. Studiu de prefezabilitate 0,00 0,00 0,00

  3.5.3. Studiu de fezabilitate/documentaţie de avizare a lucrărilor de

intervenţii şi deviz general 5.000,00 950,00 5.950,00

  3.5.4. Documentaţiile tehnice necesare în vederea obţinerii

avizelor/acordurilor/autorizaţiilor 2.000,00 380,00 2.380,00

  3.5.5. Verificarea tehnică de calitate a proiectului tehnic şi a

detaliilor de execuţie 2.000,00 380,00 2.380,00
  3.5.6. Proiect tehnic şi detalii de execuţie 11.000,00 2.090,00 13.090,00
3.6 Organizarea procedurilor de achiziţie 0,00 0,00 0,00
3.7 Consultanţă 1.000,00 190,00 1.190,00
  3.7.1. Managementul de proiect pentru obiectivul de investiţii 1.000,00 190,00 1.190,00
  3.7.2. Auditul financiar 0,00 0,00 0,00
3.8 Asistenţă tehnică 8.720,00 1.656,80 10.376,80
  3.8.1. Asistenţă tehnică din partea proiectantului 6.720,00 1.276,80 7.996,80
  3.8.1.1. pe perioada de execuţie a lucrărilor 4.032,00 766,08 4.798,08
3.8.1.2. pentru participarea proiectantului la fazele incluse în
  programul de control al lucrărilor de execuţie, avizat de către
Inspectoratul de Stat în Construcţii 2.688,00 510,72 3.198,72
  3.8.2. Dirigenţie de şantier 2.000,00 380,00 2.380,00
Total capitol 3 33.920,00 6.444,80 40.364,80

19
CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investiţia de bază
4.1 Construcţii şi instalaţii 258.048,00 49.029,12 307.077,12
4.2 Montaj utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale 0,00 0,00 0,00
4.3 Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale care necesită montaj 0,00 0,00 0,00

4.4 Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale care nu necesită

montaj şi echipamente de transport 479.760,00 91.154,40 570.914,40
4.5 Dotări 0,00 0,00 0,00
4.6 Active necorporale 0,00 0,00 0,00
Total capitol 4 737.808,00 140.183,52 877.991,52
CAPITOLUL 5 Alte cheltuieli
5.1 Organizare de şantier 10.752,00 2.042,88 12.794,88
  5.1.1. Lucrări de construcţii şi instalaţii aferente organizării de
şantier 10.752,00 2.042,88 12.794,88
  5.1.2. Cheltuieli conexe organizării şantierului 0,00 0,00 0,00
5.2 Comisioane, cote, taxe, costul creditului 5.956,80 0,00 5.956,80
  5.2.1. Comisioanele şi dobânzile aferente creditului băncii
finanţatoare 0,00 0,00 0,00
  5.2.2. Cota aferentă ISC pentru controlul calităţii lucrărilor de
construcţii 0,5% 1.344,00 0,00 1.344,00

  5.2.3. Cota aferentă ISC pentru controlul statului în amenajarea

teritoriului, urbanism şi pentru autorizarea lucrărilor de construcţii 0,1% 268,80 0,00 268,80
  5.2.4. Cota aferentă Casei Sociale a Constructorilor - CSC 0,5% 1.344,00 0,00 1.344,00

  5.2.5. Taxe pentru acorduri, avize conforme şi autorizaţia de

construire/desfiinţare 3.000,00 0,00 3.000,00
5.3 Cheltuieli diverse şi neprevăzute 10.000,00 1.900,00 11.900,00
5.4 Cheltuieli pentru informare şi publicitate 100,00 19,00 119,00
Total capitol 5 26.808,80 3.961,88 30.770,68
CAPITOLUL 6 Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste
6.1 Pregătirea personalului de exploatare 500,00 95,00 595,00
6.2 Probe tehnologice şi teste 800,00 152,00 952,00
Total capitol 6 1.300,00 247,00 1.547,00
TOTAL GENERAL 799.836,80 150.837,20 950.674,00
din care: C + M (1.2 + 1.3 +1.4 + 2 + 4.1 + 4.2 + 5.1.1) 268.800,00 51.072,00 319.872,00

TOTAL GENERAL euro (1euro=4.8 lei) 166.632,66 31.660,20 198.292,86

C+M euro 56.000,00 10.640,00 66.640,00
Notă: Cheltuielile cuprinse la Capitolul 1 și Capitolul 2 depind de
situația specifică a fiecărei investiții în parte.  

3.4. Studii de specialitate, în funcţie de categoria şi clasa de importanţă a construcţiilor,

după caz:
 studiu topografic;
 studiu geotehnic şi/sau studii de analiză şi de stabilitate a terenului;
 studiu hidrologic, hidrogeologic;

20
  studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficienţă
ridicată pentru creşterea performanţei energetice;
 studiu de trafic şi studiu de circulaţie;
 raport de diagnostic arheologic preliminar în vederea exproprierii pentru
obiectivele de investiţii ale căror amplasamente urmează a fi expropriate
pentru cauză de utilitate publică;
 studiu peisagistic în cazul obiectivelor de investiţii care se referă la
amenajări spaţii verzi şi peisagere;
 studiu privind valoarea resursei culturale; 
 studii de specialitate necesare în funcţie de specificul investiţiei.

4. Analiza fiecărui/fiecărei scenariu/opţiuni tehnico-economic(e) propus(e):

4.1. Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referinţă şi

prezentarea scenariului de referinţă;

4.2. Analiza vulnerabilităţilor cauzate de factorii de risc, antropici şi naturali, inclusiv de

schimbările climatice, ce pot afecta investiţia;

4.3. Situaţia utilităţilor şi analiza de consum:

    - necesarul de utilităţi şi de relocare/protejare, după caz;
    - soluţii pentru asigurarea utilităţilor necesare.

4.4. Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiţii:

a) impactul social şi cultural, egalitatea de şanse:
 crearea de noi locuri de muncă;
 venituri suplimentare în gospodăriile montane și creşterea nivelului de bunăstare;
 creșterea interesului pentru produsele locale naturale, tradiționale;
 interes pentru produse ecologice;
 dotarea și modernizarea fermelor micilor producători agricoli;
 reîntinerirea conducătorilor exploatațiilor agricole;
 preocuparea autorităților pentru dezvoltarea brandurilor locale, bazate pe
valorificarea patrimoniului cultural (festivaluri folclorice, sărbători, produse cu
specific local);
 dezvoltarea unor parteneriate public-private (administrații-ONG-uri) cu scopul
valorificării potențialului local;
 valorificarea, pe plan local/național, a produselor tradiționale, agricole,
ecologice;
 tradiția și meșteșugurile pot fi dezvoltate în contextul atractivității turistice cu
produse specifice cu valoare adăugată mare;
 consolidarea relațiilor de cooperare între producători prin constituirea asociațiilor
de producători în scop economic;
 posibilitatea de accesare a piețelor de desfacere reprezentate de marii
distribuitori, prin realizarea de producție cantitativă și calitativă superioară, în
urma asocierii producătorilor agricoli;
 creșterea interesului comunității pentru mediu și spațiile protejate;
 posibilitatea exportării produselor agricole, tradiționale, pe piața comunitară;
 constituirea sau dezvoltarea formelor associative, indiferent de domeniu, în
vederea creșterii competitivității economice a teritoriului, creșterii calității vieții
și creșterii ratei de retenție a tinerilor în cadrul teritoriului;
 conștientizarea efectelor cooperării/formelor asociative, în special în domeniul
agriculturii, respectiv creșterea competitivității locale prin accesul la noi piețe de
desfacere;

21
  creșterea puterii de negociere a actorilor locali;
 creșterea sectorului IMM în special pe partea de agricultură, industrie și turism,
concomitent cu crearea de noi locuri de muncă;
 creșterea încasărilor/transferurilor la nivelul bugetelor publice locale pentru
crearea premiselor de dezvoltare continuă a infrastructurilor publice (ex. apă,
canalizare, infrastructură rutieră, socială, educațională și de sănătate), în vederea
creșterii atractivității teritoriului și scăderii fenomenului de depopulare.
b) estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei: în faza de
realizare, în faza de operare;
Pentru desfășurarea acestui tip de activitate sunt necesare 4 persoane:
- doi operatori mașini – utilaje;
- un contabil;
- un responsabil centru.

Date privind forța de muncă:

Nr.crt. Funcția Studii necesare Număr personae

necesare
1. Administrator (șef de centru) Superioare 1
2. Contabil Medii 1
3. Operator colectare materie primă Medii 2
4. Total 4

    c) impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversităţii şi a

siturilor protejate, după caz;
    d) impactul obiectivului de investiţie, raportat la contextul natural şi antropic în care
acesta se integrează, după caz.
  
4.5. Analiza cererii de bunuri şi servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de
investiţii;
4.6. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară: fluxul
cumulat, valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate, sustenabilitatea
financiară;

4.7. Analiza economică, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă economică:

valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu sau, după
caz, analiza cost-eficacitate (Vezi Anexa 1);

4.8. Analiza de senzitivitate.

     Prin excepţie de la prevederile pct. 4.7 şi 4.8, în cazul obiectivelor de investiţii a căror
valoare totală estimată nu depăşeşte pragul pentru care documentaţia tehnico-economică se
aprobă prin hotărâre a Guvernului, potrivit prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanţele
publice, cu modificările şi completările ulterioare, se elaborează analiza cost-eficacitate.

4.9. Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor.

5. Scenariul/Opţiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă):

5.1. Comparaţia scenariilor/opţiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic,

financiar, al sustenabilităţii şi riscurilor;

5.2. Selectarea şi justificarea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e);

22
5.3. Descrierea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e) privind:
a) obţinerea şi amenajarea terenului;
b) asigurarea utilităţilor necesare funcţionării obiectivului;
c) soluţia tehnică, cuprinzând descrierea, din punct de vedere tehnologic, constructiv,
tehnic, funcţional-arhitectural şi economic, a principalelor lucrări pentru investiţia
de bază, corelată cu nivelul calitativ, tehnic şi de performanţă, ce rezultă din
indicatorii tehnico-economici propuşi;
    d) probe tehnologice şi teste.

5.4. Principalii indicatori tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii:

a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectului de investiţii, exprimată în
lei, cu TVA, respectiv fără TVA, din care construcţii-montaj (C+M), în conformitate cu
devizul general;
b) indicatori minimali, respectiv indicatori de performanţă - elemente fizice/capacităţi
fizice care să indice atingerea ţintei obiectivului de investiţii - şi, după caz,
calitativi, în conformitate cu standardele, normativele şi reglementările tehnice în
vigoare;
c) indicatori financiari, socio-economici, de impact, de rezultat/operare, stabiliţi în
funcţie de specificul şi ţinta fiecărui obiectiv de investiţii (Vezi Anexa1);
d) durata estimată de execuţie a obiectivului de investiţii, exprimată în luni.

5.5. Prezentarea modului în care se asigură conformitatea cu reglementările specifice

funcţiunii preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerinţelor fundamentale
aplicabile construcţiei, conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice;

5.6. Nominalizarea surselor de finanţare ale investiţiei publice, ca urmare a analizei

financiare şi economice: fonduri proprii, credite bancare, alocaţii de la bugetul de
Stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de Stat, fonduri externe
nerambursabile, alte surse legal constituite.

6. Urbanism, acorduri şi avize conforme:

6.1. Certificatul de urbanism emis în vederea obţinerii autorizaţiei de construire;

6.2. Extras de Carte Funciară, cu excepţia cazurilor speciale, expres prevăzute de lege;

6.3. Actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului, măsuri de

diminuare a impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor
acordului de mediu în documentaţia tehnico-economică;

6.4. Avize conforme privind asigurarea utilităţilor;

6.5. Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară;

6.6. Avize, acorduri şi studii specifice, după caz, în funcţie de specificul obiectivului de
investiţii şi care pot condiţiona soluţiile tehnice.
În vederea constituirii documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de
construcţii este necesară obţinerea avizelor/acordurilor furnizorilor/administratorilor de
utilităţi (alimentare cu apă, canalizare, electricitate, gaze, termoficare, telecomunicaţii,
salubritate, transport urban – inclusiv soluţiile de asigurare, branşare şi racordare a acestora
la infrastructura edilitară, după caz) stabilite prin certificatul de urbanism, inclusiv pentru

23
restricţiile impuse pentru siguranţa funcţionării reţelelor de transport energetic sau
tehnologic din zona de amplasament, după caz.  
Avizele/acordurile furnizorilor/administratorilor de utilităţi se exprimă în temeiul
unor documentaţii specifice elaborate în conformitate cu cerinţele avizatorilor, în baza
datelor extrase de proiectant din documentaţia tehnică – D.T. pentru autorizarea executării
lucrărilor de construcţii.
Procedura de autorizare a executării lucrărilor de construcţii începe odată cu
depunerea cererii pentru emiterea certificatului de urbanism, în scopul obţinerii, ca act
final, a autorizaţiei de construire şi cuprinde următoarele etape:
1) emiterea certificatului de urbanism;  
2) emiterea punctului de vedere al autorităţii competente pentru protecţia mediului,
pentru investiţiile care nu se supun procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului;  
3) notificarea, de către solicitant, a autorităţii administraţiei publice competente cu
privire la menţinerea solicitării de obţinere, ca act final, a autorizaţiei de construire, pentru
investiţiile la care autoritatea competentă pentru protecţia mediului a stabilit necesitatea
evaluării impactului asupra mediului şi a emis îndrumarul, conform legislaţiei privind
evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului;
4) emiterea avizelor şi acordurilor, precum şi a actului administrativ al autorităţii
pentru protecţia mediului competente, privind investiţiile evaluate din punctul de vedere al
impactului asupra mediului;  
5) elaborarea documentaţiei tehnice, necesare pentru autorizarea executării
lucrărilor de construcţii, denumită în continuare documentaţie tehnică – D.T.;  
6) depunerea documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii la
autoritatea administraţiei publice competente;  
7) emiterea autorizaţiei de construire.
Certificatul de urbanism este actul autorităţii administraţiei publice competente să
emită autorizaţii de construire/desfiinţare care se emite, în principal, în vederea începerii
procedurii de autorizare a executării lucrărilor de construcţii, precum şi a instalaţiilor
aferente acestora, inclusiv pentru desfiinţarea construcţiilor, ori a altor lucrări, ori
amenajări.

ATENŢIE! Certificatul de urbanism nu ţine loc de autorizaţie de construire/desfiinţare şi

nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcţii.

Prin certificatul de urbanism se aduc la cunoştinţă investitorului/solicitantului

informaţii existente la data solicitării, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice
şi ale regulamentelor aferente acestora, ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, după
caz, avizate şi aprobate potrivit legii, cu privire la cerinţele tehnice ale amplasamentului,
precum şi la obligaţiile pe care acesta le are în procedura de autorizare a executării
lucrărilor de construcţii, privind:
a) regimul juridic, economic şi tehnic al imobilului, teren şi/sau construcţii existente la
data solicitării, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice şi ale
regulamentelor aferente acestora, ori ale planurilor de amenajare a teritoriului,
după caz, avizate şi aprobate potrivit legii;
b) cerinţele urbanistice specifice amplasamentului;
c) avizele/acordurile legale necesare în vederea autorizării;  
d) obligaţia de a contacta autoritatea competentă pentru protecţia mediului, în scopul
obţinerii punctului de vedere şi, după caz, al actului administrativ al acesteia, în
vederea autorizării.  

7. Implementarea investiţiei:

7.1. Informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea investiţiei;

24
7.2. Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a obiectivului de
investiţii (în luni calendaristice), durata de execuţie, graficul de implementare a investiţiei,
eşalonarea investiţiei pe ani, resurse necesare;

7.3. Strategia de exploatare/operare şi întreţinere: etape, metode şi resurse necesare;

7.4. Recomandări privind asigurarea capacităţii manageriale şi instituţionale.

8. Concluzii şi recomandări.

II. PIESE DESENATE:
În funcţie de categoria şi clasa de importanţă a obiectivului de investiţii, piesele
desenate se vor prezenta la scări relevante, în raport cu caracteristicile acestuia,
cuprinzând:
1. plan de amplasare în zonă;
2. plan de situaţie;
3. planuri generale, faţade şi secţiuni caracteristice de arhitectură cotate, scheme de
principiu pentru rezistenţă şi instalaţii, volumetrii, scheme funcţionale, izometrice sau
planuri specifice, după caz;
4. planuri generale, profile longitudinale şi transversale caracteristice, cotate, planuri
specifice, după caz.

Data: Proiectant4)
................................................................
(numele, funcţia şi semnătura persoanei autorizate)
L.S.

    4) Studiul de fezabilitate va avea prevăzută, ca pagină de capăt, pagina de semnături,

prin care elaboratorul acestuia îşi însuşeşte şi asumă datele şi soluţiile propuse şi care va
conţine cel puţin următoarele date: nr. .../dată contract, numele şi prenumele în clar ale
proiectanţilor pe specialităţi, ale persoanei responsabile de proiect - şef de proiect/director
de proiect, inclusiv semnăturile acestora şi ştampila.

PĂRȚILE DESENATE:

Plan general (scara 1:100)

Suprafața centrului de colectare și prelucrare fructe, fructe de pădure și ciuperci este
de 160 m 2 .
Caracteristicile principale ale construcției proiectate
Centru colectare și prelucrare primară fructe, fructe de pădure și ciuperci.
Caracteristicile principale ale construcției propuse:
 Tipul de construcție construcție nouă
 Funcțiunea centru de colectare și prelucrare primară
fructe, fructe de pădure și ciuperci
 Activitate desfășurată colectare și prelucrare primară
 Regim de înălțime parter

25
  Suprafața construită Sc= 160,00 mp
 Suprafața utilă Su= 132,00 mp
 Lungime construcție L= 16,00 m
 Lățime construcție l= 10,00 m
 Înălțime soclu hs= 1,20 m
 Adâncime fundare hf= 1,20 m
 Volum construcție Vc= 880,00 mc
 Înălțime maximă coamă Hmax= 5,65 m
 Înălțime cornișă Hc= 3,00 m
 Categorie de importanță D – redusă
 Clasa de importanță IV – redusă
 Grad de rezistență la foc IV
Tip construcție și elemente constructive:
 Fundații continue din beton;
 Soclul din beton simplu cu centură armată la partea superioară;
 Pardoseală din beton slab armat, placaje cu gresie;
 Pereți din zidărie;
 Planșeu din grinzi din lemn;
 Acoperiș șarpantă;
 Învelitoare tablă profilată tip țiglă;
Construcția se va racorda la rețelele existente de utilități (apă, canal, energie
electrică) iar în cazul în care nu există în zonă se vor adopta soluții alternative
(captare izvoare, puțuri forate, fosă septică vidanjabilă, panouri fotovoltaice, etc.).

26
27
28
29
30
31
32
 Cameră frigorifică:

Cameră frigorifică:

33
Mașină de spălat, curățat, depelat fructe:

34
Deshidratoare fructe:

35
36
37
38
39