PROIECT TIP

pentru
”CENTRU COLECTARE ȘI PRELUCRARE PLANTE MEDICINALE ȘI
AROMATICE ÎN ZONA MONTANĂ”

STUDIU DE FEZABILITATE
PROIECT TIP
 pentru
”CENTRU COLECTARE ȘI PRELUCRARE PLANTE MEDICINALE ȘI AROMATICE ÎN ZONA
MONTANĂ”

CONŢINUT CADRU conform „HOTĂRÂRE nr. 907 din 29 noiembrie 2016 privind etapele de
elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente
obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice”.

Solicitant:
[Denumire solicitant]
Adresa: [.................]
Reprezentant: [.................]
Tel./Fax: [.................]

Foaie de capat

Studiu de Fezabilitate a fost elaborat de: [denumire solicitant / consultant / proiectant]

Echipa de proiect Nume Semnatura

Șef de proiect [nume complet]
[Poziție în cadrul echipei de
[nume complet]
elaborare a documentatiei]
[Pozitie in cadrul echipei de
[nume complet]
elaborare a documentatiei]
Proiectat [nume complet]
Desenat [nume complet]
Verificat [nume complet]

Cuprinsul studiului de fezabilitate

2
 I. PIESE SCRISE:
1.Informaţii generale privind obiectivul de investiţii:
1.1. Denumirea obiectivului de investiţii;
1.2. Ordonator principal de credite/investitor;
1.3. Ordonator de credite (secundar/terţiar);
1.4. Beneficiarul investiţiei;
1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate.
2.Situaţia existentă şi necesitatea realizării obiectivului/proiectului de investiţii:
2.1 Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în prealabil)
privind situaţia actuală, necesitatea şi oportunitatea promovării obiectivului de investiţii şi
scenariile/opţiunile tehnico-economice, identificate şi propuse spre analiză - nu este cazul;
2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaţie, acorduri relevante, structuri
instituţionale şi financiare;
2.3. Analiza situaţiei existente şi identificarea deficienţelor;
2.4. Analiza cererii de bunuri şi servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu şi lung privind
evoluţia cererii, în scopul justificării necesităţii obiectivului de investiţii;
2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiţiei publice.
3.Identificarea, propunerea şi prezentarea a minimum două scenarii/opţiuni
tehnico-economice pentru realizarea obiectivului de investiţii2 (pentru proiecte cu C+M
minimum doua scenarii, pentru proiecte fără C+M un singur scenariu).
Pentru fiecare scenariu/opţiune tehnico-economic(ă) se vor prezenta:
3.1. Particularităţi ale amplasamentului:
a) descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafaţa terenului,
dimensiuni în plan, regim juridic - natura proprietăţii sau titlul de proprietate, servituţi,
drept de preempţiune, zonă de utilitate publică, informaţii/obligaţii/constrângeri extrase
din documentaţiile de urbanism, după caz);
b) relaţii cu zone învecinate, accesuri existente şi/sau căi de acces posibile;
c) orientări propuse faţă de punctele cardinale şi faţă de punctele de interes naturale
sau construite;
d) surse de poluare existente în zonă;
e) date climatice şi particularităţi de relief;
f) existenţa unor:
- reţele edilitare în amplasament care ar necesita relocare/protejare, în măsura în
care pot fi identificate;
- posibile interferenţe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice
pe amplasament sau în zona imediat învecinată;
- existenţa condiţionărilor specifice în cazul existenţei unor zone protejate sau de
protecţie;
- terenuri care aparţin unor instituţii care fac parte din sistemul de apărare, ordine
publică şi siguranţă naţională;
g) caracteristici geofizice ale terenului din amplasament - extras din studiul geotehnic
elaborat conform normativelor în vigoare, cuprinzând:
- date privind zonarea seismică;
- date preliminare asupra naturii terenului de fundare, inclusiv presiunea
convenţională şi nivelul maxim al apelor freatice;
- date geologice generale;
- date geotehnice obţinute din: planuri cu amplasamentul forajelor, fişe complexe
cu rezultatele determinărilor de laborator, analiza apei subterane, raportul
geotehnic cu recomandările pentru fundare şi consolidări, hărţi de zonare
geotehnică, arhive accesibile, după caz;
- încadrarea în zone de risc (cutremur, alunecări de teren, inundaţii), în
conformitate cu reglementările tehnice în vigoare;
- caracteristici din punct de vedere hidrologic stabilite în baza studiilor existente, a
documentărilor, cu indicarea surselor de informare enunţate bibliografic.

3
3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcţional-arhitectural şi
tehnologic:
- caracteristici tehnice şi parametri specifici obiectivului de investiţii;
- varianta constructivă de realizare a investiţiei, cu justificarea alegerii acesteia;
- echiparea şi dotarea specifică funcţiunii propuse.
3.3. Costurile estimative ale investiţiei:
- costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investiţii, cu luarea în
considerare a costurilor unor investiţii similare, ori a unor standarde de cost pentru
investiţii similare corelativ cu caracteristicile tehnice şi parametrii specifici
obiectivului de investiţii;
- costurile estimative de operare pe durata normată de viaţă/de amortizare a
investiţiei publice.
3.4. Studii de specialitate, în funcţie de categoria şi clasa de importanţă a construcţiilor,
după caz:
- studiu topografic;
- studiu geotehnic şi/sau studii de analiză şi de stabilitate a terenului;
- studiu hidrologic, hidrogeologic;
- studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficienţă ridicată
pentru creşterea performanţei energetice;
- studiu de trafic şi studiu de circulaţie;
- raport de diagnostic arheologic preliminar în vederea exproprierii, pentru
obiectivele de investiţii ale căror amplasamente urmează a fi expropriate pentru
cauză de utilitate publică;
- studiu peisagistic în cazul obiectivelor de investiţii care se referă la amenajări spaţii
verzi şi peisajere;
- studiu privind valoarea resursei culturale;
- studii de specialitate necesare în funcţie de specificul investiţiei.
3.5. Grafice orientative de realizare a investiţiei.
4. Analiza fiecărui/fiecărei scenariu/opţiuni tehnico - economic(e) propus(e):
4.1. Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referinţă şi
prezentarea scenariului de referinţă;
4.2. Analiza vulnerabilităţilor cauzate de factorii de risc, antropici şi naturali, inclusiv de
schimbările climatice, ce pot afecta investiţia;
4.3. Situaţia utilităţilor şi analiza de consum:
- necesarul de utilităţi şi de relocare/protejare, după caz;
- soluţii pentru asigurarea utilităţilor necesare.
4.4. Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiţii:
a) impactul social şi cultural, egalitatea de şanse;
b) estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei: în faza de
realizare, în faza de operare;
c)impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversităţii şi a
siturilor protejate, după caz;
d)impactul obiectivului de investiţie raportat la contextul natural şi antropic în care
acesta se integrează, după caz.
4.5. Analiza cererii de bunuri şi servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de
investiţii;
4.6. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară: fluxul
cumulat, valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea
financiară;
4.7. Analiza economică3), inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă economică:
valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu sau, după
caz, analiza cost-eficacitate;
4.8. Analiza de senzitivitate3);
4.9. Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor;

4
 5. Scenariul/Opţiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă):
5.1. Comparaţia scenariilor/opţiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic,
financiar, al sustenabilităţii şi riscurilor;
5.2. Selectarea şi justificarea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e);
5.3. Descrierea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e) privind:
a) obţinerea si amenajarea terenului;
b) asigurarea utilităţilor necesare funcţionării obiectivului;
c) soluţia tehnică, cuprinzând descrierea, din punct de vedere tehnologic, constructiv,
tehnic, funcţional-arhitectural şi economic, a principalelor lucrări pentru investiţia de bază,
corelată cu nivelul calitativ, tehnic şi de performanţă ce rezultă din indicatorii tehnico-
economici propuşi;
d) probe tehnologice şi teste.
5.4. Principalii indicatori tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii:
a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectivului de investiţii, exprimată
în lei, cu TVA şi, respectiv, fără TVA, din care construcţii-montaj (C+M), în conformitate cu
devizul general;
b) indicatori minimali, respectiv indicatori de performanţă - elemente fizice/capacităţi
fizice care să indice atingerea ţintei obiectivului de investiţii - şi, după caz, calitativi, în
conformitate cu standardele, normativele şi reglementările tehnice în vigoare;
c) indicatori financiari, socio-economici, de impact, de rezultat/operare, stabiliţi în
funcţie de specificul şi ţinta fiecărui obiectiv de investiţii;
d) durata estimată de execuţie a obiectivului de investiţii, exprimată în luni.
5.5. Prezentarea modului în care se asigură conformitatea cu reglementările specifice
funcţiunii preconizate din punct de vedere al asigurării tuturor cerinţelor fundamentale
aplicabile construcţiei, conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice;
5.6. Nominalizarea surselor de finanţare a investiţiei publice, ca urmare a analizei financiare
şi economice: fonduri proprii, credite bancare, alocaţii de la bugetul de Stat/bugetul local,
credite externe garantate sau contractate de Stat, fonduri externe nerambursabile, alte
surse legal constituite.
6.Urbanism, acorduri şi avize conforme:
6.1. Certificatul de urbanism emis în vederea obţinerii autorizaţiei de construire;
6.2. Extras de Carte Funciară, cu excepţia cazurilor speciale, expres prevăzute de lege;
6.3. Actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului, măsuri de
diminuare a impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor
acordului de mediu în documentaţia tehnico-economică;
6.4. Avize conforme privind asigurarea utilităţilor;
6.5. Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară;
6.6. Avize, acorduri şi studii specifice, după caz, în funcţie de specificul obiectivului de
investiţii şi care pot condiţiona soluţiile tehnice.
7. Implementarea investiţiei:
7.1. Informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea investiţiei;
7.2. Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a obiectivului de
investiţii (în luni calendaristice), durata de execuţie, graficul de implementare a investiţiei,
eşalonarea investiţiei pe ani, resurse necesare;
7.3. Strategia de exploatare/operare şi întreţinere: etape, metode şi resurse necesare;
7.4. Recomandări privind asigurarea capacităţii manageriale şi instituţionale;
8. Concluzii şi recomandări.

II. PIESE DESENATE:

În funcţie de categoria şi clasa de importanţă a obiectivului de investiţii, piesele
desenate se vor prezenta la scări relevante, în raport cu caracteristicile acestuia,
cuprinzând:
1) plan de amplasare în zonă;
2) plan de situaţie;

5
 3) planuri generale, faţade şi secţiuni caracteristice de arhitectură cotate, scheme de
principiu pentru rezistenţă şi instalaţii, volumetrii, scheme funcţionale, izometrice
sau planuri specifice, după caz;
4. planuri generale, profile longitudinale şi transversale caracteristice, cotate,
planuri specifice, după caz.

Caracteristicile principale ale construcției proiectate

Centru colectare și prelucrare plante medicinale și aromatice.
Caracteristicile principale ale construcției propuse:
• Tipul de construcție construcție nouă
• Funcțiunea centru de colectare și prelucrare plante
medicinale și aromatice
• Activitate desfășurată colectare și prelucrare
• Regim de înălțime parter
• Suprafața construită Sc= 160,00 mp
• Suprafața utilă Su= 132,00 mp
• Lungime construcție L= 16,00 m
• Lățime construcție l= 10,00 m
• Înălțime soclu hs= 1,20 m
• Adâncime fundare hf= 1,20 m
• Volum construcție Vc= 880,00 mc
• Înălțime maximă coamă Hmax= 5,65 m
• Înălțime cornișă Hc= 3,00 m
• Categorie de importanță D – redusă
• Clasa de importanță IV – redusă
• Grad de rezistență la foc IV
Tip construcție și elemente constructive:
• Fundații continue din beton;
• Soclul din beton simplu cu centură armată la partea superioară;
• Pardoseală din beton slab armat, placaje cu gresie;
• Pereți din zidărie;
• Planșeu din grinzi din lemn;
• Acoperiș șarpantă;
• Învelitoare tablă profilată tip țiglă;
Construcția se va racorda la rețelele existente de utilități (apă, canal, energie electrică) iar
în cazul în care nu există în zonă se vor adopta soluții alternative (captare izvoare, puțuri
forate, fosă septică vidanjabilă, panouri fotovoltaice, etc.).

6
 I: Piese scrise:

1. INFORMAȚII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTIȚII:

1.1. Denumirea obiectivului de investiții (titlul proiectului): ”CENTRU COLECTARE ȘI

PRELUCRARE PLANTE MEDICINALE ȘI AROMATICE ÎN ZONA MONTANĂ”;

1.2. Ordonator principal de credite/investitor;

1.3. Ordonator de credite (secundar/terțiar) după caz;

1.4. Beneficiarul investiţiei:

Precizați următoarele informații de identificare: denumirea solicitantului și datele de
identificare ale acestuia, forma de organizare, sediu social, nr. de înregistrare la Registrul
Comerțului, CUI, activitatea principală conform codificării Rev CAEN (2), puncte de lucru,
numele complet al reprezentantului legal/administratorilor și asociaților, cote de
participare deținute, activități autorizate.

1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate: denumire, date de identificare: sediu social, nr.
de inregistrare la Registrul Comertului, CUI, telefon, fax, email, persoana de contact, cod
CAEN.

7
2. SITUAŢIA EXISTENTĂ ŞI NECESITATEA REALIZĂRII OBIECTIVULUI/PROIECTULUI DE
INVESTIŢII:
Necesitate:
În ultimii ani se acordă un interes din ce în ce mai mare și există o orientare crescută
spre plantele medicinale și aromatice din flora spontană și cultivate, folosite atât în
industria alimentară, cât și pentru efectele benefice asupra sănătății.
Plantele medicinale au reprezentat din toate timpurile, materii prime pentru
tratarea diverselor afecțiuni, reprezentând remedii de bază sau, uneori, aproape singurul
remediu în vremurile de demult. La începuturile medicinei, tratarea bolilor se făcea, în
principal, cu ajutorul plantelor și, alături de materialul vegetal, erau folosite materii de
origine animală (sânge, pulbere de coarne etc.) sau altele de oridine minerală (pulberi,
cremene, argilă etc.).
Pe măsura trecerii timpului, medicina s-a dezvoltat, precum și chimia, ceea ce a
condus la identificarea și extragerea unor substanțe chimice din materialul vegetal.
În etapa următoare, dezvoltarea chimiei și a biochimiei a permis obținerea pe cale
sintetică a substanțelor identificate în plantele medicinale. Așa s-au dezvoltat ulterior
cercetarile privind producerea sulfamidelor sau a antibioticelor. În această situație,
importanța remediilor naturale s-a diminuat în timp, ele nefiind abandonate total, ci fiind
menținute îndeosebi în medicina populară, în zonele globului mai puțin dezvoltate
economic.
În ultimele decenii, plantele au revenit în atenție, din diferite motive. Unul dintre
acestea îl constituie intensificarea eforturilor pentru a găsi remedii pentru anumite boli
incurabile. S-a constatat că remediile chimice foarte importante în fazele acute ale bolii au
adesea o acțiune violentă asupra organismului, au efecte secundare și pot apărea și unele
contraindicații.
De asemenea, în contextul actual, în țările dezvoltate economic, și nu numai, se încearcă o
întoarcere la remediile naturale tradiționale.
S-a constat că s-a exagerat cu artificializarea vietii, care pune accent prea mult pe
substantele chimice și care nu rezolvă în totalitate problemele alimentare sau de sănătate,
dar care pot provoca unele efecte adverse asupra sănătății oamenilor sau animalelor,
precum și poluarea mediului înconjurător. Astfel, a reapărut interesul pentru remediile
naturale și agricultura ecologică.

În România culegerea de plante medicinale și aromatice reprezintă o parte din

cultura de procurare a alimentelor tradiționale și este importantă din punct de vedere
economic și pentru păstrarea sănătății populației.
Exploatarea produselor forestiere nelemnoase, cum ar plantele medicinale și
aromatice, prezintă o oportunitate neexploatată pentru multe comunități rurale.
Condițiile noastre geografice pentru răspândirea plantelor medicinale sălbatice sunt
excelente, ne stau la dispoziție zone ecologic favorabile, necontaminate (pășuni montane,
fânețe). Cele mai multe plante medicinale provin din colectare, asigurând venituri
suplimentare fermierilor montani.
Recoltarea plantelor medicinale din habitatul natural reprezintă prima etapă a
prelucrării primare profesionale. Acest proces tehnologic poate fi efectuat doar cu
cunoștințe minime de botanică, cunoșterea clasificării și morfologiei speciilor, cunoașterea
speciilor periclitate și ocrotite, cunoașterea speciilor cu conținut ridicat de principii active și
toxice, cunoașterea perioadei și a modului de culegere (de exemplu starea de maturitate
optimă, menținerea echilibrului ecosistemelor naturale).
Oportunitate:
➢ Sprijinul statului pentru dezvoltarea și încurajarea activităților în zona montană prin
acordarea unui ajutor întreprinderilor din sectorul prelucrării produselor Agricole,
conform programului de guvernare, punctul 9 din”capitolul politici agricole și de

8
 dezvoltare rurală”, care prevede înființarea de centre de colectare și prelucrare
plantelor medicinale și aromatice și prelucrare în zona montană.
Proiectul ajută comunitățile rurale montane să identifice oportunitățile de afaceri
care implică aceste produse, pentru a genera venituri suplimentare în gospodăriile
fermierilor montani, creștere economică și locuri de muncă.

2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în prealabil)
privind situaţia actuală, necesitatea şi oportunitatea promovării obiectivului de investiţii şi
scenariile/opţiunile tehnico-economice identificate şi propuse spre analiză:
Zona montană defavorizată include cca. 64 areale (bioarii) tradiţionale (bazine, văi),
având importante diferenţieri geo-climatice, tradiţionale şi economice, între bioariile
tradiţionale şi chiar între microzone.
Zonele de munte se disting de alte regiuni prin dezavantaje naturale, ce nu pot fi
schimbate (altitudine, climă, pantă, fertilitate scăzută a solului, perioade mai scurte de
vegetație etc.) și prin dezavantaje structurale, precum: scăderea populației tinere,
distanțele mari față de centrele decizionale și administrative, izolarea față de căile de
comunicație și piețele de desfacere.
Prin înființarea acestor centre, vom da un plus valoare activității de colectare și
prelucrare a plantelor medicinale și aromatice, se vor crea noi locuri de muncă și astfel, va
beneficia întreaga comunitate și mediul natural de această activitate.

2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaţie, acorduri relevante, structuri

instituţionale şi financiare:
Agricultura şi dezvoltarea satului românesc reprezintă o prioritate absolută în
actualul program de guvernare. În acest mandat, Guvernul își propune să fructifice
potenţialul agricol real al României, concomitent cu revitalizarea zonelor rurale prin
programe de investiţii. Prin noile politici agricole, sectorul agricol trebuie să devină un
motor de creştere economică şi o sursă de locuri de muncă pentru populaţia din mediul
rural, odată cu garantarea veniturilor agricultorilor pentru a evita migraţia din mediul rural.
Considerăm că se impune accelerarea modernizării agriculturii pentru a se asigura o
hrana sănătoasă necesară întregii populaţii, recâştigarea pieţei interne, un trai decent
fermierilor, reducerea importurilor şi creşterea exporturilor de produse agroalimentare.
Alte direcţii strategice cu impact ridicat sunt adoptarea de măsuri care să conducă la
comasarea terenurilor şi finalizarea reformei funciare, precum şi identificarea de măsuri
menite să conducă la salvarea zonei montane:
➢ Punctul 9 din ”capitolul politici agricole și de dezvoltare rurală”, prevede programul
de înființare a centrelor de colectare și prelucrare a plantelor medicinale și
aromatice în zona montană;
➢ Centrele de colectare vor avea capacităţi de păstrare în condiţii optime a produselor
şi vor fi amplasate, astfel încât să deservească o reţea naţională cu puncte locale de
colectare.

2.3. Analiza situaţiei existente şi identificarea deficienţelor:

2.3.1. Scurt istoric al solicitantului de la înființare până la data depunerii cererii de

finanțare, denumirea veche a solicitantului (dacă a fost cazul), descrierea succintă (pentru
firme cu activitate existentă) a evoluției activității/capacității de producție proprie, a
portofoliului de produse pe care le–a produs și comercializat, de la înființare, până la
depunerea CF/Lista produselor finite obținute din activitatea propusă - în cadrul
întreprinderii și cuprinse în Prognoza de vânzări;

2.3.2. Capacitatea managerială (organigrama, sistem informatic, certificate,

inclusiv date despre nivelul de calificare al responsabilului de proiect în domeniul de
activitate al proiectului propus;

9
 2.3.3. Obiectul de activitate al solicitantului:
Experiența anterioară în derularea proiectelor cu finanțare publică, precum și
evoluția principalilor indicatori de performanță din ultimii 3 ani: cifră de afaceri/total
venituri, rezultat al exercițiului, capitalul propriu al acționarilor și numărul de angajați
(personalul);

2.3.4. Principalele mijloace fixe aflate în patrimoniul solicitantului: resurse

funciare (cu precizarea regimului proprietăţii), construcţii, utilaje şi echipamente etc.

Denumire mijloc fix Data Valoare netă la Bucăţi

achiziţiei data întocmirii
ultimului bilanţ
-Lei-
1.CLĂDIRI TOTAL
1.1 detaliaţi…………….
1.n detaliaţi…………….
2.UTILAJE TOTAL
2.1 detaliaţi…………….
2.n detaliaţi…………….

3.1 detaliaţi…………….
3.n detaliaţi…………….
4.ALTELE - detaliaţi
TOTAL
TERENURI
Nr. crt. Amplasare Suprafaţă Valoarea Regim juridic
Judeţ/Localitate totală contabilă
(mp)/Categoria - Lei-
de folosinţă

2.4. Analiza cererii, inclusiv prognoze pe termen mediu şi lung privind evoluţia cererii,
în scopul justificării necesităţii obiectivului de investiţii:
Piaţa de aprovizionare/desfacere, concurenţa şi strategia de piaţă va fi aplicată
pentru valorificarea produselor obţinute prin implementarea proiectului.
Se vor atașa obligatoriu pentru demonstrarea colectării, atât pentru investiții noi,
cât și investițiile vizând dezvoltarea unităților existente, precontracte/contracte cu
furnizorii pentru aprovizionarea cu materia primă de bază. Materiă primă de bază
(majoritară) este acea materie primă care are cea mai mare pondere, comparativ cu restul
materiilor prime.

POTENȚIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI

Produs
Denumire furnizor de materii Valoare
furnizat şi % din total
prime/materiale Adresa aproximativă
cantitate achiziţii
auxiliare/produse/servicii -Lei-
aproximativă

POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUI

Nr.crt Client (Denumire şi adresă) Valoare % din vânzări

10
 -Lei -
1
2
n

La aceasta secţiune se va fundamenta și necesitatea şi oportunitea investiţiei, pentru

procesarea și marketingul produselor din sectorul agricol.
Solicitantul, la data depunerii cererii de finanțare, trebuie să fie înregistrat sau
autorizat cu activitatea/activităţile pentru care doreşte sprijin financiar prin acest program
de finanțare, la Oficiul Național al Registrului Comerţului, indiferent dacă constituie sau nu
activitatea principală a societăţii.

2.5. Obiective, preconizate a fi atinse prin realizarea investiţiei:

Proiectul de investiții are ca scop înființarea unui centru de colectare și prelucrare a
plantelor medicinale și aromatice în zona montană.
Obiectivul general, precum și obiectivele specifice urmărite prin realizarea investiției
propuse sunt în concordanță cu obiectivele programului de guvernare pentru agricultură,
investitiile propuse spre realizare în cadrul prezentului proiect fiind tipul de investiții pentru
care programul de finanțare a fost conceput.

 Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creșterea competitivității centrelor de

colectare și prelucrare a fructelor printr-o utilizare mai bună a resurselor umane si a
factorilor de producție și îndeplinirea standardelor naționale și a standardelor
comunitare.

Caracteristicile constructive ale centrului de colecare și prelucrare a plantelor

medicinale și aromatice în zona montană, cu monitorizarea și verificarea permanentă a
calității materiei prime colectate, asigură atingerea unui nivel ridicat de competitivitate
pentru noul centru de colectare și prelucrare a plantelor medicinale și aromatice, în raport
cu obiective similare din alte țări ale Uniunii Europene.
Gradul de dotare al centrului de colectare va permite colectarea acestor produse
prin angajarea unui număr de 4 persoane (prin proiectul de investiții vor fi create 4 locuri de
muncă, atât persoane calificate și specializate, cât și muncitori necalificați).
Centrul de colectare și prelucrare a plantelor medicinale și aromatice va respecta
cerințele naționale și europene privind protecția mediului înconjurător: în acest scop se va
construi o fosă septică pentru colectarea apelor uzate.
Realizat cu respectarea strictă a tuturor normelor și tehnicilor de prelucrare, centrul
de colectare și prelucrare a plantelor medicinale și aromatice poate aduce importante
venituri locuitorilor din zona montană.
Prin implementarea investiției va fi creat un centru de colectare și prelucrare
primară a plantelor medicinale și aromatice competitiv, ce va desfășura o activitate
eficientă așa cum rezultă și din previziunea încasărilor, pentru cei 3 ani prognozati după
implementarea proiectului (Vezi Anexa 1).
După realizarea investitiei, solicitantul își va îmbunătăți performanțele prin
îndeplinirea următoarelor obiective operaționale:
Obiective de ordin tehnic
Instalațiile și echipamentele prevăzute în fluxul tehnologic permit desfășurarea
procesului de colectare și prelucrare a plantelor medicinale și aromatice în condiții optime.
Tehnologiile folosite conduc la obținerea unor produse de calitate, la randamente sporite,
în condiții de eficiență și productivitate a muncii crescute.
În același timp, prin utilizarea acestor tehnologii se urmărește realizarea unor
condiții bune de muncă pentru personalul care lucrează în centrul de colectare.

11
 3. Identificarea, propunerea şi prezentarea a minimum două scenarii/opţiuni
tehnico-economice pentru realizarea obiectivului de investiţii (pentru proiecte cu C+M
minimum două scenarii, pentru proiecte fără C+M un singur scenariu):
Pentru fiecare scenariu/opţiune tehnico-economic(ă) se vor prezenta:

3.1. Particularităţi ale amplasamentului:

a) descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafaţa terenului,
dimensiuni în plan, regim juridic - natura proprietăţii sau titlul de proprietate, servituţi,
informaţii/obligaţii/constrângeri extrase din documentaţiile de urbanism, după caz;
b) relaţii cu zone învecinate, accesuri existente şi/sau căi de acces posibile;
Se vor prezenta căile de acces cu indicarea categoriei și a deținătorului;
c) orientări propuse faţă de punctele cardinale şi faţă de punctele de interes naturale
sau construite;
d) surse de poluare existente în zonă;
e) date climatice şi particularităţi de relief; se vor prezenta aspectele relevante care
au impact asupra proiectul și modul cum influențează realizarea investiției:
- se va evita copierea unor date cu caracter general din literatura de specialitate
care nu au relevanță pentru investiția propusă;
f) existenţa unor-reţele edilitare în amplasament care ar necesita relocare/protejare,
în măsura în care pot fi identificate (pentru proiecte fără C+M –nu este cazul);
- posibile interferenţe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice
pe amplasament sau în zona imediat învecinată;
- existenţa condiţionărilor specifice în cazul existenţei unor zone protejate sau de
protecţie;
- terenuri care aparţin unor instituţii care fac parte din sistemul de apărare, ordine
publică şi siguranţă naţională;
g) caracteristici geofizice ale terenului din amplasament - extras din studiul geotehnic
elaborat conform normativelor în vigoare, cuprinzând (pentru proiecte fără C+M –nu este
cazul):
• date privind zonarea seismică;
• date preliminare asupra naturii terenului de fundare, inclusiv presiunea
convenţională şi nivelul maxim al apelor freatice;
• date geologice generale;
• date geotehnice obţinute din: planuri cu amplasamentul forajelor, fişe complexe cu
rezultatele determinărilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic
cu recomandările pentru fundare şi consolidări, hărţi de zonare geotehnică, arhive
accesibile, după caz;
• încadrarea în zone de risc (cutremur, alunecări de teren, inundaţii), în conformitate
cu reglementările tehnice în vigoare;
• caracteristici din punct de vedere hidrologic, stabilite în baza studiilor existente, a
documentărilor, cu indicarea surselor de informare enunţate bibliografic.

Studiile se vor întocmi de către persoane autorizate şi vor respecta condiţiile de

formă şi conţinut, conform legislaţiei în vigoare.

3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcţional-arhitectural şi

tehnologic:
- caracteristici tehnice şi parametri specifici obiectivului de investiţii;
Metode de procesare primară a plantelor medicinale și aromatice:
➢ Conservarea plantelor medicinale și aromatice prin uscare şi deshidratare;
➢ Extragerea principiilor active din plantele medicinale şi aromatice.

12
A. CONSERVAREA PRIN USCARE ȘI DESHIDRATARE:

A.1. GENERALITĂŢI:
Plantele medicinale prelucrate în vederea obținerii de ceaiuri, culese în cantitate
mai mare sunt: urzică (Urticae folium, Urticae herba, Urticae radix), soc (Sambuci flos,
Sambuci fructus), cimbrișor (Serpylli herba), coada șoricelului (Millefolii herba, Millefolii
flos), sunătoare (Hyperici herba), păducel (Crataegi folium, Crataegi flos, Crataegi
fructus), roinița (Melissa officinalis), măceș (Rosa canina), mușețel (Matricaria
chamomilla), Gălbenele (Calendula officinalis).
Informații generale despre componentele vegetale colectate
Flori, inflorescențe. Florile se recoltează de regulă în perioada de vârf a înfloririi
dar există și excepții. Există flori la care se recoltează doar petalele. De regulă florile sunt
culese manual, dar la nevoie putem folosi foarfeca sau cuțitul.
Frunze. Frunzele se recoltează de regulă cu mâna, când ajung la maturitate și sunt
întregi neatacate de boli și dăunători. După uscare, frunzele se recondiționează pentru
eliminarea impurităților și a corpurilor străine.
Herba. Se colectează în special în perioada de înflorire. De la speciile anuale se
colectează toată partea aeriană, iar de la cele perene herba va fi tăiată deasupra părții
lignificate. Înălțimea optimă de tăiere este treimea superioară a plantei, aproximativ 40-50
cm. În cazul subarbuștilor (cimbrișor) herba va fi tăiată deasupra părții lignificate. Dacă
herba este tăiată în profunzime, în tulpina lemnoasă, dezvoltarea plantei va fi inhibată.
Speciile ierboase fără flori, sunt culese cu secera, când ajung la maturitate.
Rădăcini, rizomi. Rădăcinile, rizomii se recoltează toamna la sfârșitul perioadei de
vegetație sau primăvara, înainte de intrarea în vegetație. Rădăcinile proaspăt culese sunt
spălate și curățate de resturi de pământ, frunze și tulpini uscate.
Fructe, semințe. Se culeg la maturitatea deplină, fapt recunoscut după culoare și
formă, fără codițe. Fructele de soc, în schimb, se culeg la maturitate deplină cu pedunculi,
iar fructele se smulg după uscare. Pseudo-fructul măceșului se va culege înaintea gerurilor,
când are culoarea roșu deschis.
Tulpina. Se recoltează toamna la sfârșitul perioadei de vegetație, iarna sau
primăvara, înainte de intrarea în vegetație.
Scoarța. Se recoltează primăvara, după începerea circulației sevei, deoarece în
această perioadă se desprinde mai ușor. De obicei scoarța se recoltează de pe ramurile și
tulpinile plantelor de cel puțin 3 ani, prin incizii circulare practicate la distanțe de 20-30 cm
și apoi longitudinale.
Muguri. Se recoltează primăvara, odată cu începerea circulației sevei, uneori chiar de
la sfârșitul lunii februarie. Culegerea mugurilor se face când sunt complet dezvoltați, înainte
de deschidere, din locuri curate, fără praf.
Proaspăt recoltate frunzele, mugurii și florile pot avea o umiditate de până la 90%, iar
rădăcinile, fructele, semințele au o umiditate de peste 14%.
A.2. Prelucrarea plantelor medicinale
Prin natura lor plantele medicinale sunt mai valoroase în stare prelucrată. Fiecare fază
a prelucrării, este un factor important în ceea ce privește calitatea produsului finit.
Respectând pașii fluxului tehnologic, planta medicinală ca și materie primă, poate deveni un
produs finit bogat în principii active. Prelucrarea plantelor medicinale și aromatice se face
în două etape: prelucare primară și prelucrare secundară. Totalitatea procedurilor legate de
materia primă culeasă din flora spontană sau cultivată se numesc prelucare primară. Rolul
principal al prelucrării primare, este de a furniza materii prime fără impurități, curate,
transportabile, depozitabile, de calitate adecvată pentru prelucarea secundară în vederea
obținerii produsului finit.
A.2.1. Prelucrarea primară are scopul de a conserva, a intensifica proprietățile
benefice ale materiei prime gata de prelucrare.
Fazele prelucrării primare:

13
 ➢ Alegerea timpului optim de recoltare. Recoltarea se face la optimul tehnic,
conform specificațiilor tehnice, când planta oferă calitatea maximă pentru diverse
utilizări;
➢ Alegerea tehnicii de recoltare. Tehnica aleasă poate fi manuală sau mecanizată și
depinde de natura plantei, de organelle culese dar și de cantitatea și mărimea
suprafeței de recoltat în cazul soiurilor cultivate;
➢ Identificarea, selectarea materiei prime. Pentru obținerea materiei prime vegetale
se folosesc în primul rând plante sănătoase și din aceiași specie;
➢ Operațiuni preliminare: curățare, decorticare, spălare, decojire (unele rădăcini,
rizomi), sortare (semințe, fructe), ofilire;
➢ Pregătire specifică (eliminarea părților din plantă care nu conțin sau conțin cantități
infime de substanță activă), de exemplu la prelucrarea măceșului pseudo-fructul se
taie în două pentru îndepărtarea achenelor și a perișorului din pulpă. În unele cazuri,
este util ca părțile de plantă mai fine, să fie separate de părțile care se usucă mai
lent, de exemplu în cazul influoreșcenței de soc, în timpul uscării este bine ca florile
să fie separate de pedicul, la fel ca și în cazul roiniței, când frunzele e bine să fie
uscate separate de tulpină. În schimb, în cazul fructelor de soc este de dorit ca
uscarea să se facă cu pedicul. În stare proaspăță fructele de soc sunt foarte fragile,
în schimb după uscare se desprind foarte ușor de pe pedicul.
➢ Conservarea. Cea mai importantă și cea mai comună metodă de conservare pentru
plante este uscarea, în timpul căreia conținutul de umiditate trebuie redus la un
nivel optim de depozitare (10-12%).
Obținerea materiei prime vegetale de calitate este condiționată în mare măsură de uscarea
rapidă și blândă a plantei.
Uscarea poate fi făcută pe cale naturală sau artificială.
Uscarea plantelor pe cale naturală se poate efectua pe o suprafață plană, întinse în
stat subțire sau legate buchete și atârnate.
Aceste locuri de uscare trebuie să fie curate și aerisite.
În cazul uscării artificiale, condițiile meteorologice pot fi excluse. Timpul de uscare a
plantelor pe cale artificială este mult mai scurt decât în cazul uscării naturale, cazul în care
temperatura aerului este de aproximativ 15-30°C. Când planta medicinală conține uleiuri
volatile, temperatura de uscare în cazul uscării artificiale, nu trebuie să depășească 35°C.
La plantele care nu conțin uleiuri volatile temperatura de uscare în cazul uscării artificiale
este de 40-45°C, iar la uscarea rădăcinilor temperatura de uscare este 60°C.
Uscarea sau deshidratarea ca metodă de conservare a produselor se bazează pe
îndepărtarea unei anumite cantități de apă din plante cu ajutorul căldurii, până la atingerea
stări fizico-chimice care blochează activitățile vitale a microorganismelor, dar care permite
menținerea calităților nutritive și organoleptice.
Uscarea este cel mai vechi mod de conservare a produselor vegetale, care folosește
pentru îndepărtarea apei, energia solară, la care parametrii care influențează eliminarea
apei nu pot fi controlați. În procesul deshidratării, eliminarea apei se face în instalații
speciale (uscătoare), care permite reglarea automată a temperaturii, umidității relative și a
vitezei aerului, funcție de caracteristicile fizico-chimice ale produsului.
Eliminarea apei din materia primă supusă deshidratării este influențată de formele
sub care aceasta se găsește în produse (apa liberă, apa legată coloidal și apa legată chimic).
A.2.1.1. FAZELE DESHIDRATĂRII:
Având în vedere avantajele deshidratării, tot mai multe produse care se
comercializează în prezent în stare proaspătă, vor fi solicitate și comercializate în stare
uscată. Procesul de deshidratare se desfășoară în trei faze succesive: de preîncălzire, de
deshidratare cu viteză constantă și faza de deshidratare cu viteză descrescândă.
a) faza inițială sau de preîncălzire este faza în care căldura este consumată
aproape integral pentru încălzirea produsului până la atingerea unui echilibru între
cantitatea de căldură transferată produsului și cea consumată pentru evaporare. În această

14
fază, temperatura produsului crește de la temperatura inițială până la cea a agentului de
uscare;
b) faza de deshidratare cu viteză constantă sau faza de deshidratare propriu-zisă,
când viteza de evaporare depinde de temperatură, umiditate și viteza agentului de uscare,
dar și de gradul de divizare și structura produsului. În acest stadiu, concomitent cu creșterea
temperaturii produsului, viteza de evaporare rămâne constantă și se încheie la atingerea
umidității critice (higroscopice) la suprafața produsului;
c) faza finală sau de deshidratare cu viteză descrescândă caracterizată prin faptul
că viteza de evaporare depinde numai de difuzia internă, care se reduce treptat și se
încheie la atingerea umidității de echilibru, adică momentul în care umiditatea relativă a
produsului este în echilibru cu umiditatea relativă a aerului la temperatura de uscare. Acest
moment al deshidratării este important pentru calitatea produsului finit, fiind necesară
scăderea temperaturii la 40-450C, în funcție de termosensibilitatea acestuia. Dacă nu se
respectă această valoare, se reduce capacitatea de rehidratare, iar la suprafața produsului
gradul de divizare al materiei prime.

A.2.1.2. SISTEME DE DESHIDRATARE:

Uscarea prin convenție la presiune atmosferică:
1. uscarea clasică se execută în camere, uscătoare-tunel, uscătoare cu benzi,
uscătoare cu zone.
2. uscarea în strat fluidizant constă în antrenarea și amestecarea particulelor
solide (materiei prime) într-un curent de aer cald și menținerea lor în suspensie.
Temperatura aerului de fluidizare se alege în funcție de produs.
3. uscarea prin pulverizare este metoda cea mai des folosită pentru produsele sub
formă lichidă sau semilichidă care sunt pulverizate și amestecate cu aer cald. Diametrul
picăturilor fiind foarte mic (10-200 µm), se realizează o suprafață mare de evaporare și un
contact între agentul de uscare și produs și, în consecință, uscarea picăturilor fiind foarte
rapidă (1-20s). Cele mai utilizate tipuri de uscătoare folosite în sectorul de prelucrare a
plantelor medicinale sunt: cuptorul cu aer cald, uscătorul tip tunel, uscătorul tip tunel cu
bandă, instalația de uscare sub vid.
Cuptorul cu aer cald este cel mai vechi tip de uscător, prezintă una sau mai multe
camere care la partea superioară au rafturi glisante cu orificii sau stinghii, iar la partea
inferioară canale cu fante, prin care circulă gazele de ardere de la unul sau mai multe
sisteme de încălzire.
Uscătorul tip tunel este format din două tunele suprapuse, tunelul interior în care
are loc uscarea produselor și tunelul exterior care asigură încălzirea și circulația aerului.
Produsele se aranjează pe site sau grătare, care se așează pe cărucioare ce se
deplasează în tunelul interior pe șine, în contracurent de aerul cald. Acesta, la intrarea în
tunel are o temperatură de 65-72oC și umiditate de 20-25%, iar la ieșire 35-40oC și
umiditatea de 70-75%. Pătrunderea aerului cald în tunelul interior se face prin niște fante
practicate în plafon, prevăzute cu plăci de dirijare, care permit recircularea aerului.
Instalația de uscare sub vid funcționează la presiuni mici (25-100 mbar) și
temperatură de 35-45oC. La valori scăzute ale presiunii atmosferice, apa se evaporă la nivele
de temperaturi mai reduse, ceea ce determină o accelerare a transferului de vapori din
produs datorită creșterii gradientului de presiune dintre mediul ambiant și interiorul
produsului.

A.2.1.3. AMBALAREA, DEPOZITAREA ŞI REHIDRATAREA PRODUSELOR USCATE:

Ambalarea este o etapă a fluxului tehnologic foarte importantă pentru menținerea
calității produselor deshidratate și se realizează în funcție de natura și destinația acestora.
Dacă produsele sunt ambalate necorespunzător, ele își modifică însușirile
caracteristice datorită rehidratării, contaminării cu microorganisme, absorbția de mirosuri
străine, prezenței oxigenului și a luminii.

15
 Pentru produsele sub formă de pulberi și a celor cu structură poroasă, obținute prin
liofilizare, se folosesc pungi din folii de aluminiu sau cutii metalice tratate cu materiale
plastice și vidate.
Produsele deshidratate sub formă de fulgi granule, se ambalează în cutii sau bidoane
cu închidere etanșă care asigură o bună protecție față de lumină.
Prevenirea și diminuarea oxidării lipidelor nesaturate, se realizează prin ambalarea
sub vid sau în atmosferă de gaze inerte (CO2, N), folosirea antioxidanților şi păstrarea la
temperatură scăzută.
Produsele uscate se păstrează în locuri cu umiditate redusă (60-75%), aerisite la
temperatură de 5-15oC și în absența luminii.
Durata de păstrare a produselor deshidratate, este de 1 an în condiții de menținere a
calității dacă se respectă parametrii de depozitare.
Calitatea produselor uscate se stabilește determinând capacitatea de rehidratare,
aceasta reprezintă capacitatea produselor de a recâştiga o cantitate cât mai mare din apa
pierdută. Rehidratarea produselor uscate este influențată de: durata și temperatura de
rehidratare, structura fizică a produsului uscat, pH-ul apei de rehidratare. O structură
poroasă și rigidă favorizează procesul de rehidratare.
Echipamentele pentru procesarea primară a plantelor medicinale şi aromatice preiau
succesiv materialul vegetal supus procesării (fig. 1), echipamentele de prelucrare primară
fiind aşezate în linie, aceastea putând fi aşezate în diferite forme, funcţie de incinta
amenajată sau disponibilă a celui care utilizează aceste echipamente.

PROCESAREA PRIMARĂ presupune:

➢ Sortare;
➢ Standardizare;
➢ Uscare;
➢ Mărunțire;
➢ Analiză;
➢ Conditionare;
➢ Ambalare/Etichetare;
➢ Depozitare, conservare.
Linia pentru procesarea primară a plantelor medicinale şi aromatice are următoarele
echipamente:
➢ Maşina de tăiat plante (1);
➢ Transportor înclinat cu bandă (2);
➢ Sortator de plante tăiate (3);
➢ Percolator (4).

16
 Fig. 1 - Fluxul de lucru al echipamentelor pentru procesarea primară
a plantelor medicinale şi aromatice

Maşina de tăiat plante (fig. 2) are rolul de a tăia materialul vegetal uscat sau proaspăt
recoltat la dimensiuni prestabilite, fiind alcătuită din:
➢ batiu, realizat din profile laminate sudate şi sprijinit pe patru picioare reglabile
pentru asigurarea orizontalităţii la locul de montaj; batiul este închis de o serie de
capace şi apărători de protecţie;
➢ bandă transportoare pe care se aşează materialul vegetal;
➢ mecanism de alimentare prevăzut cu role pentru presarea plantelor;
➢ dispozitiv de tăiere cu cuţit din oţel inoxidabil, cu lungimea de tăiere reglabilă şi
programabilă;
➢ automat programabil pentru reglarea avansului materialului spre gura de tăiere.

Fig. 2 - Maşina de tăiat plante

Transportorul înclinat cu bandă (fig. 3) are rolul de a prelua produsul mărunţit de maşina
de tăiat plante şi de a-l transfera în sortator, la înălţimea corespunzătoare alimentării
acestuia. Transportorul, realizat prin asamblarea de elemente modulare tipizate, este
compus din:
➢ cadru de susţinere a benzii sprijinit pe patru picioare reglabile;
➢ bandă de transport casetată;
➢ tambur superior, de antrenare a benzii transportoare, acţionat de un motoreductor;
➢ tambur inferior, prevăzut cu un dispozitiv de întindere a benzii transportoare.

17
 Fig. 3 - Transportorul înclinat cu bandă

Sortatorul de plante tăiate (fig. 4) separă materialul vegetal mărunţit primit de la

transportorul cu bandă pe patru grupe de material ale căror dimensiuni depind de mărimea
ochiurilor sitelor. Batiul cu site este acţionat de două motoare vibratoare şi trei site din
împletitură de sârmă suprapuse, interschimbabile, astfel încât plantele tăiate să fie
colectate pe patru fracţiuni prin metoda refuzurilor, astfel:
➢ plante de dimensiuni mai mari, ca refuz al sitei superioare (sita 1);
➢ plante tăiate la dimensiuni corespunzătoare scopului dorit, ca refuz al sitei
mijlocii (nr. 2) şi a celei inferioare (nr. 3);
➢ praf mineral sau organic şi plante tăiate mărunt, ca cernut al sitei inferioare.
Sortatorul este prevăzut cu 9 rame cu site, utilizate în seturi de câte trei, cu ochiuri de
dimensiuni diferite a căror utilizare se va face în funcţie de necesităţi. Construcţia batiului
permite accesul la site din părţile laterale pentru curăţire în caz de colmatare. Batiul sitelor se
sprijină pe un suport din profile laminate sudate prin intermediul unor amortizoare din cauciuc.
Motoarele vibratoare sunt montate pe plăci sudate simetric în exteriorul batiului, a căror
construcţie permite rotirea şi modificarea înclinării lor faţă de orizontală în vederea reglării
amplitudinii oscilaţiilor. Turaţia motoarelor vibratoare se poate varia cu ajutorul unui invertor.

Fig. 4 - Sortator de plante tăiate

Echipamentul pentru extracţia principiilor active din plante - percolatorul (fig. 5) se
amplasează într-o încăpere separată, împreună cu aparatura pentru analiza calităţii
materiei prime şi produselor obţinute prin procesarea acesteia. Percolatorul are două
incinte: 12 litri, respectiv 24 litri, putând funcţiona alternativ cu oricare dintre acestea,
funcţie de cantitatea de plante ce trebuie procesată - extras principii active.

18
 Fig. 5 - Extractorul de principii active

Funcţionare
Modul de funcţionare a instalaţiei de prelucrare primară a plantelor medicinale şi aromatice
şi de obţinere a extractelor cu principiilor active din acestea este prezentat în schema din
figura 6.

19
 Fig. 6 – Schema de principiu a liniei de prelucrare primară şi extragere a principiilor
active

A.2.2.PRELUCRAREA AVANSATĂ
Fluxul tehnologic de obținere a extractelor concentrate:
a) Recepția.
Materia primă se recepționează pe loturi, funcție de proveniență și calitate, pe bază de
buletin de analiză. Recepția calitativă se face prin verificarea următorilor parametrii:
autenticitatea plantei, umiditate, conținut în corpuri străine organice și minerale, conținut
în impurități.
b) Cântărirea produsului vegetal (părțile de plante medicinale utilizate: frunze, tulpini,
flori, rizomi, rădăcini sau fructe) se realizează cu precizie cu ajutorul unei balanțe analitice;
pentru prepararea soluțiilor extractive fitofarmaceutice. Este foarte importantă etapa de
cântărire pentru prepararea unor soluții de concentrație bine determinată.
c) Mărunțirea produsului vegetal este unul dintre factorii importanți în realizarea
soluțiilor extractive. Prin creșterea suprafeței de contact dintre produsul vegetal și solvent
se micșorează timpul de extracție și crește totodată randamentul extracției. Mărunțirea
produsului vegetal (frunze, flori, fructe, rădăcini sau rizomi) se realizează cu ajutorul
morilor de măcinat sau a unui tocător.
d) Omogenizare – plantele macinate se omogenizeaza manual și se verifică parametrii
calitativi ai produsului omogenizat, înregistrându-se rezultatul analizei pe flux.
e) Extracția compușilor bioactivi se poate realiza prin una din metodele prezentate
anterior. Cea mai simplă metodă și care asigură totodată un grad de extracție corespunzător
a principiilor active din diferite părți ale plantelor este macerarea. Procesul se realizează în
vase de sticlă sau din inox, asigurându-se agitarea intermitentă a amestecului pentru
intensificarea extracției. Soluțiile extractive apoase se prepară din diferite părți de plantă
utilizând ca solvent apa, preferabil distilată sau dedurizată.
În apă se dizolvă doar substanțe active hidrosolubile la un pH apropiat de cel neutru;
de aceea se recomandă, în unele cazuri, alcalinizarea apei cu bicarbonat de sodiu sau
acidifierea cu acid citric. Apa dizolvă molecular acizi, alcooli, fenoli, esteri, aldehide,
amine, glicozide și săruri de alcaloizi, dizolvă coloidal gume, mucilagii, enzime, taninuri.

Pentru obtinerea extractelor apoase parametrii de lucru sunt:

➢ Material vegetal ....condiții de calitate impuse pentru fiecare plantă;
➢ Solvent de extracție………………………apa distilată;
➢ Metoda de extracție………………………macerare;
➢ Concentrat extract ……………………….8-10% (g plantă /ml apă);
➢ Temperatura de extracție……………...…temp. camerei;
➢ Timp de extracție………………………..24 ore.

Soluțiile extractive alcoolice și hidroalcoolice se prepară utilizând ca solvent alcoolul

etilic de diferite concentrații. Acesta este un solvent mai selectiv decât apa și de aceea se
utilizează pe o scară largă la obținerea soluțiilor extractive (tincturi). Favorabil extracției
este alcoolul cu concentrația de 30-50%. Această soluție hidroalcoolică are vâscozitate
maximă, putere extractivă și capacitate selectivă mai mare. Etanolul extrage importante
grupuri de compuși naturali (principii active): polifenoli, alcaloizi, săruri, aminoacizi,
glicozide polifenolice, glicozide sterolice (cardiotonice, saponozide).
Alcoolul asigură conservarea și stabilitatea soluțiilor extractive.

Parametrii de lucru pentru obținerea extractelor hidroalcoolice sunt:

➢ Material vegetal……condiții de calitate impuse pentru fiecare planta;
➢ Solvent de extracție……………………alcool etilic 30-70%;
➢ Metoda de extracție……………………macerare;
➢ Concentrație extract ……………….… 8-10% (g planta /mL alcool);

20
 ➢ Temperatura de extracție…………….. temp. camerei;
➢ Timp de extracție………………………8-10 zile.
f) Filtrarea soluției extractive se realizează în scopul îndepărtării substanțelor aflate în
suspensie (impurități mecanice grosiere, compuși care se găsesc sub formă de precipitat). La
prelucrarea extractelor cu conținut ridicat de solide se execută întâi o prefiltrare grosieră
urmată de o filtrare sterilizantă care se realizează prin montarea în filtru a unor plăci (din
acetat de celuloză, azbest sau polimeri sintetici) cu diametru redus al porilor. La nivel de
laborator filtrarea se poate realiza prin hârtie de filtru, la vid, iar la nivel industrial cu
ajutorul filtrelor presă.
g) Purificarea soluției extractive este o etapă importantă a procesului de preparare al
extractelor și constă în îndepărtarea substanțelor de balast (rășini, pectine, albumine etc.)
în scopul obținerii unor preparate stabile. Cel mai frecvent se utilizează metodele bazate pe
termoprecipitare, precipitare fracționată a substanțelor de balast, extracția în sistemul
lichid-lichid, metode cromatografice, microfiltrarea. Microfiltrarea este procesul care se
aseamănă cel mai bine cu filtrarea obisnuită și este folosită pentru separarea particulelor cu
dimensiuni cuprinse între 0,1– 10 µm, cum sunt particule de solid suspendate, viruși,
bacterii, celule de drojdii etc. Pentru a realiza acest lucru se folosesc membrane ai caror
pori nu permit trecerea particulelor cu dimensiuni mai mari de 0,1µm.
h) Concentrarea soluției extractive se realizează în scopul valorificării superioare a
extractelor de plante. Având în vedere prezența unor compuși termolabili (proteine,
vitamine, substanțe de aromă) concentrarea se realizează prin evaporare sub vid la
temperaturi scăzute (25-50°C), înghetare urmată de îndepărtarea cristalelor de gheață prin
centrifugare (freeze concentration), sau prin ultrafiltrare și osmoza inversă. Unele dintre
cele mai moderne și eficiente metode aplicate la purificarea și concentrarea extractelor de
plante medicinale sunt procesele membranare (microfiltrare, ultrafiltrare, nanofiltrare,
osmoza inversă), care și-au găsit o aplicație largă în acest domeniu datorită posibilității de
separare și concentrare eficientă a compușilor termolabili (proteine, enzime, compuși
bioactivi din plante). Astfel, prin ultrafiltrare se rețin compuși de tipul virusurilor,
bacteriilor, biomoleculelor, substanțelor coloidale.
Se recomandă utilizarea microfiltrării și ultrafiltrării care prelucrează extractele de
plante medicinale la temperatura camerei, conservându-le toți compușii activi responsabili
de efectul terapeutic al plantelor.
i) Controlul interfazic urmărește analiza compușilor bioactivi din soluția extractivă și se
realizează după fiecare operație tehnologică. Acest control presupune:
- realizarea de analize calitative care urmăresc caracterizarea fizico-chimică a
materiilor prime vegetale utilizate și a extractelor vegetale obținute;
- realizarea de analize cantitative a principalelor clase de compuși bioactivi din
extracte (ex. polifenoli, flavone), precum și determinarea reziduului prin uscare.

A.2.3. PROCESAREA AVANSATĂ A PLANTELOR MEDICINALE ȘI AROMATICE PENTRU

UTILIZARE ÎN COSMETICĂ
În comparatie cu produsele cosmetice, la baza cărora se află substanțele chimice,
fitocosmetica pe bază de ingrediente vegetale are o acțiune neagresivă asupra pielii, din
cauza asemănării celulelor plantelor și a celor umane.

DIFERITE PRODUSE COSMETICE

Săpunurile de toaletă, cele organice și săpunurile medicinale (cu proprietăți curative)
trebuie să fie cât mai neutre, pentru a nu fi iritante sau să aibă un pH ușor acid în
concordanță cu pH-ul stratului protector al pielii (peliculă hidrolipidică care apară
organismul de microbi). Se pot fabrica săpunuri lichide sau solide. Materiile prime din care
se obțin sunt reprezentate de grăsimi animale purificate (supergresate cu lanolină/derivați),
grăsimi și/sau uleiuri vegetale, glicerină vegetală, ce sunt esterificate cu soluție de hidroxid
de sodiu. Exemple de grăsimi vegetale care se pot utiliza la prepararea de săpunuri
organice:

21
 ➢ Ulei de cocos;
➢ Ulei de palmier;
➢ Ulei de măsline;
➢ Ulei de floarea soarelui;
➢ Ulei de germeni de grâu;
Ulei de rapiță;
➢ Ulei de ricin;
➢ Ulei de sâmburi de struguri;
➢ Unt de shea.
Substanțele active respective (extracte din plante cu anumite proprietăți medicinale
sau aromatice, sulf, ichtiosulfonat de amoniu, borax etc.) se introduc, în săpunul organic sau
în săpunul medicinal, în momentul mărunțirii săpunului în mori sau în timpul malaxării,
încorporarea perfectă efectuându-se în continuare prin vălțuirea acestora (în cazul
procesului industrial, continuu). Hidroxidul de sodiu se toarnă treptat în vasul cu lichid (apa
distilată/infuzii de plante etc.), nu invers. Procesul este puternic exoterm, de aceea se
recomandă imersarea vasului în care se face amestecul într-un recipient cu apă rece.

Componența unui centru de colectare și prelucrare a plantelor medicinale și

aromatice:
➢ Rampă descărcare plante medicinale și aromatice;
➢ Spațiu recepție și sortare plante medicinale și aromatice; acest spațiu trebuie să aibă
climatizare și să fie dotat cu rafturi pentru depozitarea plantelor medicinale și
aromatice;
➢ Spațiu procesare plante medicinale și aromatice, care are în componență o cameră
pentru uscarea plantelor;
➢ Spațiu pentru etichetare și ambalare, care trebuie să conțină mobilier, echipamente
de dozare și ambalare, echipament de etichetare, cântar platformă, cântar precizie;
➢ Spațiu depozitare produs finit;
➢ Spațiu depozitare materiale auxiliare;
➢ Vestiar cu grup sanitar.

ECHIPAMENTE

Nr.crt. Echipamente ,utilaje și mijloace de transport Cantitate Preț

(Bucăți)
1. Computer
2. Imprimantă
3. Microscop
4. Cântar precizie
5. Cântar platformă
6. Mașină ambalat la plic
7. Cameră de uscat plante medicinale care se
aprovizionează de regulă în cantități mici, în regim
economic 250kg/șarjă, cu o capacitate de cel puțin
700 kg/zi, putere instalată 1,5 Kw, durată ciclu
etalon de uscare 6-7h/șarjă
8. Navete multietajate din inox (cu 5 etaje) cu panouri
din polipropilenă pentru uscarea plantelor în strat
controlat .
9. Navete grătar din polipropilenă .
10. Mașină de tăiat plante
11. Transportor înclinat cu bandă
13. Sortator plante tăiate

22
 14 Extractor principii active
15. Autoutilitară
16. Remorcă
17. Total (aproximativ
500.352 lei
fără TVA)

Atenție! Prețurile estimate sunt fără TVA!

Utilități:
Se va amenaja în incinta clădirii şi până la aceasta, accesul pietonal şi accesul auto.
Energie electrică: clădirea va fi conectată la rețeaua națională de energie electrică.

Alimentare cu apă: clădirea va fi racordată la sursa de apă potabilă a localității sau o

sursă proprie.
Se va realiza un sistem de colectare a apelor reziduale rezultate de la filtrul sanitar,
igienizarea spaţiilor (fosă septică vidanjabilă, ministaţie de epurare etc).
Măsuri P.S.I.:
Instalaţia electrică va fi realizată conform normativelor în vigoare, numai de către
persoane autorizate şi în baza detaliilor de instalaţii prevăzute în documentaţia de
proiectare.

3.3. Costurile estimative ale investiţiei:

- costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investiţii, cu luarea în
considerare a costurilor unor investiţii similare, ori a unor standarde de cost pentru investiţii
similare corelativ cu caracteristicile tehnice şi parametrii specifici obiectivului de investiţii:
Cost clădire centru colectare plante medicinale și aromatice: 268.800 lei fără TVA.

TOTAL cost clădire centru de colectare plante medicinale și aromatice cu utilități, utilaje și
aparatură specifică: 799.928,80, preț fără TVA
Cheltuielile eligibile cuprind:
a)cheltuieli generate de construcția centrelor de colectare și prelucrare fructe;
b)cheltuieli generate de achiziția de utilaje, echipamente și mijloace de transport;
c)cheltuieli generate de adaptarea construcției la condițiile specifice, în limita a maxim 10%
din valoarea devizului;
d)cheltuieli cu serviciile, elaborare studii de fezabilitate, studii geotehnice, studii de mediu,
proiecte de construcții, servicii de arhitectură, consultanță și autorizații;

DEVIZ GENERAL
al obiectivului de investiţii

CENTRU DE COLECTARE ȘI PRELUCRARE PLANTE MEDICINALE ȘI AROMATICE ÎN ZONA MONTANĂ

Valoare fără Valoare cu

Nr. TVA
Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli TVA TVA
crt.
lei lei lei
1 2 3 4 5

23
CAPITOLUL 1 Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului
1.1 Obţinerea terenului 0,00 0,00
1.2 Amenajarea terenului 0,00 0,00 0,00

1.3 Amenajări pentru protecţia mediului şi aducerea terenului la

starea iniţială 0,00 0,00 0,00
1.4 Cheltuieli pentru relocarea/protecţia utilităţilor 0,00 0,00 0,00
Total capitol 1 0,00 0,00 0,00
CAPITOLUL 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului de investiţii
2.1 0,00 0,00
2.2 0,00 0,00
2.3 0,00 0,00
Total capitol 2 0,00 0,00 0,00
CAPITOLUL 3 Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică
3.1 Studii 1.000,00 190,00 1.190,00
3.1.1. Studii de teren 500,00 95,00 595,00
3.1.2. Raport privind impactul asupra mediului 0,00 0,00 0,00
3.1.3. Alte studii specifice 500,00 95,00 595,00

3.2 Documentaţii-suport şi cheltuieli pentru obţinerea de avize,

acorduri şi autorizaţii 1.200,00 228,00 1.428,00
3.3 Expertizare tehnică 0,00 0,00 0,00
Certificarea performanţei energetice şi auditul energetic al
3.4
clădirilor 0,00 0,00 0,00
3.5 Proiectare 12.800,00 2.432,00 15.232,00
3.5.1. Temă de proiectare 0,00 0,00 0,00
3.5.2. Studiu de prefezabilitate 0,00 0,00 0,00
3.5.3. Studiu de fezabilitate/documentaţie de avizare a
lucrărilor de
intervenţii şi deviz general 3.000,00 570,00 3.570,00
3.5.4. Documentaţiile tehnice necesare în vederea obţinerii
avizelor/acordurilor/autorizaţiilor 500,00 95,00 595,00
3.5.5. Verificarea tehnică de calitate a proiectului tehnic şi a
detaliilor de execuţie 800,00 152,00 952,00
3.5.6. Proiect tehnic şi detalii de execuţie 8.500,00 1.615,00 10.115,00
3.6 Organizarea procedurilor de achiziţie 0,00 0,00 0,00
3.7 Consultanţă 1.000,00 190,00 1.190,00
3.7.1. Managementul de proiect pentru obiectivul de investiţii 1.000,00 190,00 1.190,00
3.7.2. Auditul financiar 0,00 0,00 0,00
3.8 Asistenţă tehnică 8.720,00 1.656,80 10.376,80
3.8.1. Asistenţă tehnică din partea proiectantului 6.720,00 1.276,80 7.996,80
3.8.1.1. pe perioada de execuţie a lucrărilor 4.032,00 766,08 4.798,08
3.8.1.2. pentru participarea proiectantului la fazele incluse în
programul de control al lucrărilor de execuţie, avizat de către
Inspectoratul de Stat în Construcţii 2.688,00 510,72 3.198,72

24
 3.8.2. Dirigenţie de şantier 2.000,00 380,00 2.380,00
Total capitol 3 24.720,00 4.696,80 29.416,80
CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investiţia de bază
4.1 Construcţii şi instalaţii 258.048,00 49.029,12 307.077,12
4.2 Montaj utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale 0,00 0,00 0,00
Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale care necesită
4.3
montaj 0,00 0,00 0,00
Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale care nu
4.4 necesită
montaj şi echipamente de transport 500.352,00 95.066,88 595.418,88
4.5 Dotări 0,00 0,00 0,00
4.6 Active necorporale 0,00 0,00 0,00
Total capitol 4 758.400,00 144.096,00 902.496,00
CAPITOLUL 5 Alte cheltuieli
5.1 Organizare de şantier 10.752,00 2.042,88 12.794,88
5.1.1. Lucrări de construcţii şi instalaţii aferente organizării de
şantier 10.752,00 2.042,88 12.794,88
5.1.2. Cheltuieli conexe organizării şantierului 0,00 0,00 0,00
5.2 Comisioane, cote, taxe, costul creditului 5.956,80 0,00 5.956,80
5.2.1. Comisioanele şi dobânzile aferente creditului băncii
finanţatoare 0,00 0,00 0,00
5.2.2. Cota aferentă ISC pentru controlul calităţii lucrărilor de
construcţii 0,5% 1.344,00 0,00 1.344,00
5.2.3. Cota aferentă ISC pentru controlul statului în
amenajarea
teritoriului, urbanism şi pentru autorizarea lucrărilor de
construcţii 0,1% 268,80 0,00 268,80
5.2.4. Cota aferentă Casei Sociale a Constructorilor - CSC 0,5% 1.344,00 0,00 1.344,00
5.2.5. Taxe pentru acorduri, avize conforme şi autorizaţia de
construire/desfiinţare 3.000,00 0,00 3.000,00
5.3 Cheltuieli diverse şi neprevăzute 0,00 0,00 0,00
5.4 Cheltuieli pentru informare şi publicitate 100,00 19,00 119,00
Total capitol 5 16.808,80 2.061,88 18.870,68
CAPITOLUL 6 Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste
6.1 Pregătirea personalului de exploatare 0,00 0,00 0,00
6.2 Probe tehnologice şi teste 0,00 0,00 0,00
Total capitol 6 0,00 0,00 0,00
TOTAL GENERAL 799.928,80 150.854,68 950.783,48
din care: C + M (1.2 + 1.3 +1.4 + 2 + 4.1 + 4.2 + 5.1.1) 268.800,00 51.072,00 319.872,00

TOTAL GENERAL euro (1euro=4.8 lei) 166.632,66 31.660,20 198.292,86

C+M euro 56.000,00 10.640,00 66.640,00
Notă: Cheltuielile cuprinse la Capitolul 1 și Capitolul 2 depind
de situația specifică a fiecărei investiții în parte.

25
3.4. Studii de specialitate, în funcţie de categoria şi clasa de importanţă a construcţiilor,
după caz:
➢ studiu topografic;
➢ studiu geotehnic şi/sau studii de analiză şi de stabilitate a terenului;
➢ studiu hidrologic, hidrogeologic;
➢ studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficienţă
ridicată pentru creşterea performanţei energetice;
➢ studiu de trafic şi studiu de circulaţie;
➢ raport de diagnostic arheologic preliminar în vederea exproprierii pentru
obiectivele de investiţii ale căror amplasamente urmează a fi expropriate
pentru cauză de utilitate publică;
➢ studiu peisagistic în cazul obiectivelor de investiţii care se referă la
amenajări spaţii verzi şi peisagere;
➢ studiu privind valoarea resursei culturale;
➢ studii de specialitate necesare în funcţie de specificul investiţiei.

4. Analiza fiecărui/fiecărei scenariu/opţiuni tehnico-economic(e) propus(e):

4.1. Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referinţă şi

prezentarea scenariului de referinţă;

4.2. Analiza vulnerabilităţilor cauzate de factorii de risc, antropici şi naturali, inclusiv de

schimbările climatice, ce pot afecta investiţia;

4.3. Situaţia utilităţilor şi analiza de consum:

- necesarul de utilităţi şi de relocare/protejare, după caz;
- soluţii pentru asigurarea utilităţilor necesare.

4.4. Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiţii:

a) impactul social şi cultural, egalitatea de şanse:
▪ crearea de noi locuri de muncă;
▪ venituri suplimentare în gospodăriile montane și creşterea nivelului de bunăstare;
▪ creșterea interesului pentru produsele locale naturale, tradiționale;
▪ interes pentru produse ecologice;
▪ preocuparea autorităților pentru dezvoltarea brandurilor locale, bazate pe
valorificarea patrimoniului cultural (festivaluri folclorice, sărbători, produse cu
specific local);
▪ dezvoltarea unor parteneriate public-private (administrații-ONG-uri) cu scopul
valorificării potențialului local;
▪ valorificarea, pe plan local/național, a produselor tradiționale, agricole,
ecologice;
▪ tradiția și meșteșugurile pot fi dezvoltate în contextul atractivității turistice cu
produse specifice cu valoare adăugată mare;
▪ consolidarea relațiilor de cooperare între producători prin constituirea asociațiilor
de producători în scop economic;
▪ posibilitatea de accesare a piețelor de desfacere reprezentate de marii
distribuitori, prin realizarea de producție cantitativă și calitativă superioară, în
urma asocierii producătorilor agricoli;
▪ creșterea interesului comunității pentru mediu și spațiile protejate;
▪ posibilitatea exportării produselor agricole, tradiționale, pe piața comunitară;

26
 ▪ constituirea sau dezvoltarea formelor associative, indiferent de domeniu, în
vederea creșterii competitivității economice a teritoriului, creșterii calității vieții
și creșterii ratei de retenție a tinerilor în cadrul teritoriului;
▪ conștientizarea efectelor cooperării/formelor asociative, în special în domeniul
agriculturii, respectiv creșterea competitivității locale prin accesul la noi piețe de
desfacere;
▪ creșterea puterii de negociere a actorilor locali;
▪ creșterea sectorului IMM în special pe partea de agricultură, industrie și turism,
concomitent cu crearea de noi locuri de muncă;
▪ creșterea încasărilor/transferurilor la nivelul bugetelor publice locale pentru
crearea premiselor de dezvoltare continuă a infrastructurilor publice (ex. apă,
canalizare, infrastructură rutieră, socială, educațională și de sănătate), în vederea
creșterii atractivității teritoriului și scăderii fenomenului de depopulare.
b) estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei: în faza de
realizare, în faza de operare;
Pentru desfășurarea acestui tip de activitate sunt necesare 4 persoane:
- trei operatori mașini – utilaje;
- un contabil / responsabil centru

Date privind forța de muncă:

Nr.crt. Funcția Studii necesare Număr personae
necesare
1. Administrator (șef de centru) / contabil Superioare 1
2. Operator colectare materie primă Medii 3
3. Total 4

c) impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversităţii şi a

siturilor protejate, după caz;
d) impactul obiectivului de investiţie, raportat la contextul natural şi antropic în care
acesta se integrează, după caz.

4.5. Analiza cererii de bunuri şi servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de

investiţii;
4.6. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară: fluxul
cumulat, valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate, sustenabilitatea
financiară;

4.7. Analiza economică, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă economică:

valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu sau, după
caz, analiza cost-eficacitate (Vezi Anexa 1);

4.8. Analiza de senzitivitate.

Prin excepţie de la prevederile pct. 4.7 şi 4.8, în cazul obiectivelor de investiţii a căror
valoare totală estimată nu depăşeşte pragul pentru care documentaţia tehnico-economică se
aprobă prin hotărâre a Guvernului, potrivit prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanţele
publice, cu modificările şi completările ulterioare, se elaborează analiza cost-eficacitate.

4.9. Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor.

5. Scenariul/Opţiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă):

5.1. Comparaţia scenariilor/opţiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic,

financiar, al sustenabilităţii şi riscurilor;

27
5.2. Selectarea şi justificarea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e);

5.3. Descrierea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e) privind:

a) obţinerea şi amenajarea terenului;
b) asigurarea utilităţilor necesare funcţionării obiectivului;
c) soluţia tehnică, cuprinzând descrierea, din punct de vedere tehnologic, constructiv,
tehnic, funcţional-arhitectural şi economic, a principalelor lucrări pentru investiţia
de bază, corelată cu nivelul calitativ, tehnic şi de performanţă, ce rezultă din
indicatorii tehnico-economici propuşi;
d) probe tehnologice şi teste.

5.4. Principalii indicatori tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii:

a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectului de investiţii, exprimată în
lei, cu TVA, respectiv fără TVA, din care construcţii-montaj (C+M), în conformitate cu
devizul general;
b) indicatori minimali, respectiv indicatori de performanţă - elemente fizice/capacităţi
fizice care să indice atingerea ţintei obiectivului de investiţii - şi, după caz,
calitativi, în conformitate cu standardele, normativele şi reglementările tehnice în
vigoare;
c) indicatori financiari, socio-economici, de impact, de rezultat/operare, stabiliţi în
funcţie de specificul şi ţinta fiecărui obiectiv de investiţii (Vezi Anexa1);
d) durata estimată de execuţie a obiectivului de investiţii, exprimată în luni.

5.5. Prezentarea modului în care se asigură conformitatea cu reglementările specifice

funcţiunii preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerinţelor fundamentale
aplicabile construcţiei, conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice;

5.6. Nominalizarea surselor de finanţare ale investiţiei publice, ca urmare a analizei

financiare şi economice: fonduri proprii, credite bancare, alocaţii de la bugetul de
Stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de Stat, fonduri externe
nerambursabile, alte surse legal constituite.

Perioada de derulare a programului: 10 ani

6. Urbanism, acorduri şi avize conforme:

6.1. Certificatul de urbanism emis în vederea obţinerii autorizaţiei de construire;

6.2. Extras de Carte Funciară, cu excepţia cazurilor speciale, expres prevăzute de lege;

6.3. Actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului, măsuri de

diminuare a impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor
acordului de mediu în documentaţia tehnico-economică;

6.4. Avize conforme privind asigurarea utilităţilor;

6.5. Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară;

6.6. Avize, acorduri şi studii specifice, după caz, în funcţie de specificul obiectivului de
investiţii şi care pot condiţiona soluţiile tehnice.
În vederea constituirii documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de
construcţii este necesară obţinerea avizelor/acordurilor furnizorilor/administratorilor de

28
utilităţi (alimentare cu apă, canalizare, electricitate, gaze, termoficare, telecomunicaţii,
salubritate, transport urban – inclusiv soluţiile de asigurare, branşare şi racordare a acestora
la infrastructura edilitară, după caz) stabilite prin certificatul de urbanism, inclusiv pentru
restricţiile impuse pentru siguranţa funcţionării reţelelor de transport energetic sau
tehnologic din zona de amplasament, după caz.
Avizele/acordurile furnizorilor/administratorilor de utilităţi se exprimă în temeiul
unor documentaţii specifice elaborate în conformitate cu cerinţele avizatorilor, în baza
datelor extrase de proiectant din documentaţia tehnică – D.T. pentru autorizarea executării
lucrărilor de construcţii.
Procedura de autorizare a executării lucrărilor de construcţii începe odată cu
depunerea cererii pentru emiterea certificatului de urbanism, în scopul obţinerii, ca act
final, a autorizaţiei de construire şi cuprinde următoarele etape:
1) emiterea certificatului de urbanism;
2) emiterea punctului de vedere al autorităţii competente pentru protecţia mediului,
pentru investiţiile care nu se supun procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului;
3) notificarea, de către solicitant, a autorităţii administraţiei publice competente cu
privire la menţinerea solicitării de obţinere, ca act final, a autorizaţiei de construire, pentru
investiţiile la care autoritatea competentă pentru protecţia mediului a stabilit necesitatea
evaluării impactului asupra mediului şi a emis îndrumarul, conform legislaţiei privind
evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului;
4) emiterea avizelor şi acordurilor, precum şi a actului administrativ al autorităţii
pentru protecţia mediului competente, privind investiţiile evaluate din punctul de vedere al
impactului asupra mediului;
5) elaborarea documentaţiei tehnice, necesare pentru autorizarea executării
lucrărilor de construcţii, denumită în continuare documentaţie tehnică – D.T.;
6) depunerea documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii la
autoritatea administraţiei publice competente;
7) emiterea autorizaţiei de construire.
Certificatul de urbanism este actul autorităţii administraţiei publice competente să
emită autorizaţii de construire/desfiinţare care se emite, în principal, în vederea începerii
procedurii de autorizare a executării lucrărilor de construcţii, precum şi a instalaţiilor
aferente acestora, inclusiv pentru desfiinţarea construcţiilor, ori a altor lucrări, ori
amenajări.

ATENŢIE! Certificatul de urbanism nu ţine loc de autorizaţie de construire/desfiinţare şi

nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcţii.

Prin certificatul de urbanism se aduc la cunoştinţă investitorului/solicitantului

informaţii existente la data solicitării, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice
şi ale regulamentelor aferente acestora, ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, după
caz, avizate şi aprobate potrivit legii, cu privire la cerinţele tehnice ale amplasamentului,
precum şi la obligaţiile pe care acesta le are în procedura de autorizare a executării
lucrărilor de construcţii, privind:
a) regimul juridic, economic şi tehnic al imobilului, teren şi/sau construcţii existente la
data solicitării, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice şi ale
regulamentelor aferente acestora, ori ale planurilor de amenajare a teritoriului,
după caz, avizate şi aprobate potrivit legii;
b) cerinţele urbanistice specifice amplasamentului;
c) avizele/acordurile legale necesare în vederea autorizării;
d) obligaţia de a contacta autoritatea competentă pentru protecţia mediului, în scopul
obţinerii punctului de vedere şi, după caz, al actului administrativ al acesteia, în
vederea autorizării.

Pentru colectarea plantelor medicinale sunt necesare următoarele documente:

29
 ➢ Studiu de impact;
➢ Accord/convenție cu proprietarul terenului de pe care se culeg plantele medicinale
(în cazul UAT-urilor se face un accord pe o durată de minim 5 ani);
➢ Autorizație de mediu pentru colectare, care se obține de la Compartimentul
Biodiversitate, nivel județean);

Pentru certificarea produselor finite (ceaiuri, uleiuri volatile, etc.), ca fiind ecologice, se
depune documentația în acest sens la Organismele de certificare ecologică și inspecție
acreditate de MADR, la nivel național.
Condițiile care trebuie respectate de către beneficiarul autorizației de colectare sunt
următoarele:
➢ Recoltarea plantelor se va face numai de pe suprafețele precizate în
autorizație;
➢ Plantele nu pot fi recoltate din zone și de pe suprafețe pentru care
beneficiarul autorizației de mediu nu are acordul (contract, protocol)
încheiat cu proprietarii/administratorii/gestionarii legali ai
terenurilor;
➢ Recolatrea plantelor nu se va face din zone declarate rezervații
naturale, rezervații științifice și din zonele cu regim de protecție
ecologică integrală din ariile naturale protejate;
➢ Recoltarea plantelor se va face numai în cantitățile înscrise în
autorizația de mediu și numai la vârstele și perioadele stabilite prin
normele tehnice de recoltare;
➢ Respectarea în timpul recoltării, atât de către personalul propriu, cât
și cel angajat sezonier, a obligațiilor prevăzute de legislația privind
protecția mediului și a drepturilor proprietarilor de terenuri și ape;
➢ Instruirea tuturor culegătorilor angajați permanent sau sezonier, în
legătură cu desfășurarea activităților autorizate.
În baza autorizației, operatorul economic asigură fiecărui colegător - angajat permanent sau
sezonier, un ecuson de identificare purtând denumirea operatorului economic, numele și
prenumele persoanei, numărul autorizației și emitentul acesteia.

7. Implementarea investiţiei:

7.1. Informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea investiţiei;

7.2. Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a obiectivului de

investiţii (în luni calendaristice), durata de execuţie, graficul de implementare a investiţiei,
eşalonarea investiţiei pe ani, resurse necesare;

7.3. Strategia de exploatare/operare şi întreţinere: etape, metode şi resurse necesare;

7.4. Recomandări privind asigurarea capacităţii manageriale şi instituţionale.

8. Concluzii şi recomandări.

II. PIESE DESENATE:

În funcţie de categoria şi clasa de importanţă a obiectivului de investiţii, piesele
desenate se vor prezenta la scări relevante, în raport cu caracteristicile acestuia,
cuprinzând:
1. plan de amplasare în zonă;
2. plan de situaţie;

30
 3. planuri generale, faţade şi secţiuni caracteristice de arhitectură cotate, scheme de
principiu pentru rezistenţă şi instalaţii, volumetrii, scheme funcţionale, izometrice sau
planuri specifice, după caz;
4. planuri generale, profile longitudinale şi transversale caracteristice, cotate, planuri
specifice, după caz.

Data: Proiectant4)
................................................................
(numele, funcţia şi semnătura persoanei autorizate)
L.S.

4
) Studiul de fezabilitate va avea prevăzută, ca pagină de capăt, pagina de semnături,
prin care elaboratorul acestuia îşi însuşeşte şi asumă datele şi soluţiile propuse şi care va
conţine cel puţin următoarele date: nr. .../dată contract, numele şi prenumele în clar ale
proiectanţilor pe specialităţi, ale persoanei responsabile de proiect - şef de proiect/director
de proiect, inclusiv semnăturile acestora şi ştampila.

PĂRȚILE DESENATE:

Plan general (scara 1:100)

Suprafața centrului de colectare și prelucrare plante medicinale și aromatice este de
160 m2.

31
32
33
34
35
36
 Deshidratoare plante medicinale și aromatice:

Uscător plante medicinale

37
38
39
40
41
42
43
44
45