Livada

Proiect model -MADR Pagina 1 din 9
SC 2000 - LCH SRL Consultanta-Proiectare-Management

Nr Reg.Comertului: J40/4169/2000 CUI: RO12968877
Str. Calea Calarasi 167, Bl 39, sc 1, et 8, ap 34, interfon 34 C
E-mail: consultanta@2000LCH.ro Tel: 0732-122.639 Fax: 021-326.51.86

PROIECT MODEL
L Li iv va ad da a d de e p po om mi i

1. Date generale .................................................................................................................... 2
2. Descrierea proiectului ......................................................................................................... 2
2.1 Denumirea investitiei ................................................................................................................................. 2
2.5 Descrierea investitiilor ce urmeaza a fi executate in vederea adaptarii unitatii la standardele de mediu,
sanitar-veterinare, sanitare, fitosanitare ale Uniunii Europene, cu precizarea standardului / standardelor la care
se adapteaza ................................................................................................................................................... 2
2.7 Piata de aprovizionare/desfacere, concurenta si strategia de piata ce va fi aplicata pentru valorificarea
produselor/serviciilor obtinute prin implementarea proiectului. ......................................................................... 3
3.2 Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei : ............................................................ 4
4. Descrierea achizitiilor realizate prin proiect ........................................................................... 4
8.3 Capacitati de productie rezultate ca urmare a investitie (in unitati fizice) .................................................... 9


1. Date generale
CAEN 0125 Cultivarea fructelor arbustilor fructiferi, capsunilor, nuciferilor si a altor pomi
fructiferi, domeniul de interes pentru propunerea de finantare.
Nr.
Crt.
Amplasare
J udet/ Localitate
Suprafata totala (mp) /
Categoria de folosinta
Regim juridic
1 Localitatea 50.000 mp / arabil Proprietate

2. Descrierea proiectului
2.1 Denumirea investitiei
Livada de pomi

Tema proiectului
Proiectul de investitii are ca scop infiintarea unei livezi de meri pe o suprafata de 5 ha si dotarea fermei
pomicole cu echipamentele necesare realizarii in bune conditii a tehnologiei de infiintare si intretinere
plantatie.
In mod concret, prin proiect s-a prevazut achizitionarea urmatoarelor masini si utilaje agricole:
Tractor 45-60 CP;
Masina de stropit;
Echipament de fertilizat;
Cositoare;
Foarfeca electrica;
Tocatoare pomicola;
Stivuitor.

J ustificarea achizitiilor propuse prin proiect
Tractorul va fi folosit in ferma pomicola pentru realizarea in bune conditii a fazelor procesului tehnologic
precum arat, fertilizat, impreuna cu alte echipamente ce vor fi achizitionate prin proiect.
Masina de stropit va fi folosita pentru efectuarea lucrarilor de stropire cu ierbicid si fungicid.
Echipamentul de fertilizat va fi folosit pentru aplicarea de ingrasaminte.
Cositoarea va asigura intretinerea terenului pe care se infiinteaza livada.
Foarfeca electrica este utilizata pentru toaletarea pomilor prin taierea crengilor.
Tocatoarea pomicola este utilizata pentru tocarea crengilor rezultate dupa toaletarea pomilor.
Stivuitorul va fi folosit pentru manevrarea lazilor cu fructe dupa recoltare.
Mentionam ca pentru a putea efectua lucrari de calitate si pentru a obtine productii cat mai mari, se va lua
in considerare necesitatea achizitionarii de utilaje performante.
Prin accesarea fondurilor FEADR solicitate prin prezentul proiect de infiintare a fermei pomicole, se va putea
asigura prevenirea si controlul integrat al poluarii, respectiv reducerea emisiilor in aer, apa si sol.
2.5 Descrierea investitiilor ce urmeaza a fi executate in vederea adaptarii unitatii la
standardele de mediu, sanitar-veterinare, sanitare, fitosanitare ale Uniunii Europene, cu
precizarea standardului / standardelor la care se adapteaza


Prin proiect s-a propus achizitionarea de utilaje noi si performante, in vederea asigurararii respectarii
conditiilor de mediu.
Achizitiile care urmeaza a fi efectuate prin intermediul proiectului sunt strict necesare pentru asigurarea unei
rentabilitati crescute in exploatare cu reducerea la minim a poluarii prin utilizarea unor masini si utilaje
agricole performante si prin reducerea costurilor serviciilor prestate de terti.
Astfel, achizitiile propuse au parametri de functionare performanti, sunt nesemnificativ poluante, nu produc
emisii sau scurgeri poluante care ar putea afecta aerul, solul sau apa, fiind asigurata in acest fel protejarea
mediului inconjurator prin prevenirea si controlul integrat al poluarii, respectiv reducerea emisiilor in aer, apa
si sol.

2.7 Piata de aprovizionare/ desfacere, concurenta si strategia de piata ce va fi aplicata
pentru valorificarea produselor/ serviciilor obtinute prin implementarea proiectului.

Politica de aprovizionare. Furnizori potentiali de materii prime
Principalele materii prime utilizate in procesul de infiintare a livezii sunt:
- material saditor (pomi);
- picheti;
- ingrasaminte, apa.
Principalele materii prime utilizate in procesul de intretinere a livezii sunt:
- insecticide;
- fungicide;
- ingrasaminte minerale;
- ambalaje pentru recoltare.

Materialul saditor si pichetii se vor achizitiona de la un furnizor local de puieti.
Insecticidele si fungicidele
Ingrasamintele (minerale)
Ambalajele se achizitioneaza de la societati producatoare de ambalaje din carton sub forma de lazi.
Procurarea ambalajelor se face pe baza de comanda, livrarea este in general asigurata de furnizor in
perioada de recoltare.
Piata de desfacere.
Produsele obtinute in cadrul livezii sunt mere pentru consum.
Merele fac parte din categoria bunurilor de larg consum, cu caracter alimentar, supuse unei frecvente mari
privind cumpararea.
In prezent consumatorii finali ai merelor sunt impartiti in doua principale categorii:
- consumatori de mere proaspete;
- consumatori de produse rezultate din procesarea merelor (ex. sucuri din mere, gemuri).
Analiza cererii
Romania, conform I nstitului National de Statistica, se afla pe ultimul loc la consumul de fructe, cu 24 kg
mere, 18 kg portocale si 5 kg prune pe locuitor pe an, potrivit datelor publicate de Institutul National de
Statistica (INS) in 2012, in vreme ce consumul mediu european de fructe este de 57 kg pe cap de locuitor.
Totodata, organizatia ONU pentru Agricultura si Alimentatie atentioneaza ca, in Bulgaria, Romania si
Slovacia, furnizarea de fructe si legume destinate consumului se situeaza sub 80 kg /persoana /an, adica
sub 220g / persoana/ zi, fiind la cel mai redus nivel din Europa.


Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda un consum mediu zilnic de 400g de fructe si legume de diferite
culori deoarece contin nutrienti si componente bioactive cu un rol esential in mentinerea sanatatii.
Pentru a consuma aceste alimente, cei mai multi dintre oraseni le cumpara, 94,9% dintre respondenti
mentionand aceasta sursa.
Dintre cei care cumpara fructele proaspete, cei mai multi aleg sa mearga intr-un hipermarket/supermarket
(81,3%), la piata pentru a cumpara de la tarani, agricultori sau alti producatori directi (64,8%) sau intr-un
magazin specializat de legume/fructe (40,1%).
Aproape un sfert din totalul respondentilor (21,4%), in general persoane de 18 45 ani, primesc fructe
proaspete de la tara (de la familie, rude, prieteni etc.).
In cele mai multe studii referitoare la categoriile de fructe consumate mai des, marul se situeaza pe primul
loc.
Politica de pret
Politica de pret a companiei se bazeaza pe practicarea unor preturi la un nivel mediu comparativ cu cele
practicate de catre concurenta pentru produse similare (in ceea ce priveste calitatea merelor).
In absenta unei diferentieri accentuate intre produsele oferite, cei mai multi dintre cumparatori aleg marfa
cu pretul cel mai scazut.
In stabilirea si modificarea nivelului preturilor, intreprinderea individula va lua in calcul o serie de factori,
dintre care cei mai importanti sunt:
- costul de productie si de comercializare;
- clasa de greutate in care se incadreaza;
- preturile practicate pe piata la produsele similare;
- starea concurentei;
- conjunctura economica existenta la momentul respectiv;
- legislatia in vigoare; etc.
Pretul mediu practicat de intreprinderea individuala pentru comercializarea produselor a fost estimat la 3.2
lei/kg de mere.
In previzionarea cheltuielilor s-a considerat ca jumatate din cantitatea recoltata se va vinde chiar in
momentul recoltarii, prognozandu-se cheltuieli cu transportul pana la cumparator. Cealalta jumatate din
cantitatea de mere obtinuta va fi depozitata intr-un depozit frig, spatiu pentru care se va plati chirie pe
perioada depozitarii care a fost estimata la doua luni.
3.2 Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei :
Dupa implementarea proiectului vor fi angajate 2 persoane care vor realiza activitatile zilnice de intretinere si
paza.
Pentru activitatile care necesita forta de munca suplimentara, cum sunt activitatile de toaletare pomi, recoltare
etc, intreprinderea individuala va angaja zilieri.
4. Descrierea achizitiilor realizate prin proiect
Nr.crt
Denumire/Tip
utilaj/echipament
Numar bucati
Valoare fara TVA
-Lei-
TVA
-Lei-
Total cu TVA
-Lei-
1 Tractor
1
95.934 23.024 118.959
2 Masina de stropit
1
18.250 4.380 22.630
3 Echipament fertilizat
1
11.016 2.644 13.660
4 Cositoare
1
14.529 3.487 18.016
5 Foarfeca electrica
1
6.072 1.457 7.529
6 Tocatoare pomicola
1
19.408 4.658 24.066
7 Stivuitor
1
14.637 3.513 18.150
TOTAL - -
179.847 43.163 223.010



Descrierea masinilor si utilajelor care vor fi achizitionate este prezentata in cele ce urmeaza :
Tractor: 1 buc;
Caracteristici tehnice :
- Putere: 45-60 CP;
- Rezerva de putere 14%;
- Suport cu bulon pentru remorca.
Masina de stropit: 1 buc;
Caracteristici tehnice:
- Capacitate 200-450 l;
- Agitator hidraulic.

Cositoare: 1 buc;
- Latimea de lucru: 120-180 cm;
- Numar de cutite: 8 buc.
Foarfeca electrica cu acumulator: 1 buc;
- Autonomie de 1,5 zile;

Tocatoare pomicola: 1 buc;
- Latime de lucru 150-180 cm;
- Lungimea 170-200 cm.

Stivuitor: 1 buc;
- Capacitate de ridicare 1000 -1500 kg.

Plan de productie:
Prin proiect se propune infiintarea unei livezi de meri pe o suprafata de 5 ha. Se estimeaza o productie
anuala de 20.000 kg mere incepand cu al treilea an de la infiintarea plantatiei.
Plan de cultura pe o perioada de cinci ani:
Denumirea culturii
Suprafata in anii
de implementare
(ha)
Suprafata
An 1 (ha)
Suprafata
An 2 (ha)
Suprafata
An 3 (ha)
Suprafata
An 4 (ha)
Suprafata
An 5 (ha)
Pomi - meri 5 5 5 5 5 5
TOTAL 5 5 5 5 5 5

Considerandu-se o productie de 20.000 kg/ha, rezulta o productie anuala a livezii de 100.000 kg mere.
Tehnologia de infiintare si intretinere plantatie de meri
Beneficiarul propune infiintarea unei livezi de meri, pe o suprafata de 5 ha. Plantatia va fi realizata in sistem
intensiv, cu o densitate de 1.250 pomi/ha.
Temperatura este corespunzatoare din punct de vedere al mediei anuale, a minimelor si maximelor
absolute, suma gradelor de temperatura. Precipitatiile satisfac speciile care vor fi cultivate. Soiurile altoite pe
portaltoi de vigoare mica au nevoie de irigare, deoarece acestea nu pot rezista la seceta prelungita.


Alegerea soiurilor si portaltoilor
Pe plan mondial sortimentul la mar este foarte bogat fiind apreciat la 10 12.000 de soiuri. Paradoxal, din
acest numar mare, productia utilizeaza cateva soiuri foarte valoroase si de larga circulatie internationala.
Cele mai raspandite soiuri sunt: Golden Delicious si mutantele sale, Red Delicious si mutantele sale,
Frumusetea Romei, Cox Orange Pepin, Belle de Boskoop, J onathan, Mc Intosh, Granny Smith, Reinette de
Canada, Gravenstein, Spartan, Morgenduft, etc.
Incepand indeosebi din anii 90 se promoveaza soiurile bicolore sau rosii intens dintre care mai importante
sunt: Elstar, Idared, Royal Gala, Braeburn, Gloster 69, Mutsu, Fuji, Pink Lady, etc. Important este faptul ca,
la majoritatea soiurilor au fost identificate clone foarte valoroase care se deosebesc radical de soiul mama
prin culoare, aroma, gust, precocitate, astfel incat unele dintre acestea pot fi considerate soiuri noi, ca de
exemplu Ionagored, Ionica care provin din soiul Ionagold. O noutate importanta a sortimentului o constituie
obtinerea soiurilor rezistente la boli (rapan, fainare, arsura bacteriana).
Olaru Ionel I ntreprindere I ndividuala a optat pentru plantarea in livada a soiurilor Idared si Ionagold.

Organizarea si amenajarea terenului
Defrisarea culturii precedente sau a vegetatiei lemnoase sau arbustive este obligatorie. Locatia aleasa
pentru infiintarea livezii nu este acoperita cu foarte multa vegetatie insa se va realiza defrisarea pentru
asigurarea conditiilor optime de plantare si dezvoltare. Defrisarea se poate face cu buldozere si extractoare
de cioate, in asa fel incat terenul sa fie curat de orice rest lemnos, care poate forma un focar de infectie.
Nivelarea terenului este necesara pentru eliminarea denivelarilor care favorizeaza retinerea apei si pentru a
crea conditii pentru mai tarziu, cand terenul va fi irigat.
Fertilizarea terenului. Fiind culturi care se intind pe perioade mari de timp (zeci de ani), fertilizarea inainte
de plantare este obligatorie. Dozele de ingrasaminte se aplica in functie de fertilitatea naturala a terenului si
de sistemul de cultura adoptat. Dozele orientative sunt de 40-60 t/ha gunoi de grajd, 100-300kg P205/ha,
100-300 kg K20/ha. Fosforul si potasiul se aplica inainte de desfundare, iar gunoiul de grajd dupa
desfundare. Pentru corectarea aciditatii solului se administreaza 5-10 t/ha carbonat de calciu.
Desfundarea terenului se face la adancimea de 60-80 cm si este conditia principala de reusita a unei
plantatii deoarece solul se mobilizeaza, se aeriseste, incorporeaza bine ingrasamintele, activeaza
microorganismele. In cazul solurilor cu un strat fertil subtire se recomanda o scarificare urmata de o aratura
de 35-40 cm.

Pregatirea terenului
Pregatirea terenului se face prin defrisare, nivelare, fertilizare substantiala si mobilizare adanca prin
desfundare la 60 cm. Fertilizarea minerala presupune aplicarea inainte de desfundare a 120-150 kg
s.a.P2O5/ha,100-150 kg s.a.K2O/ha, amendamente calcaroase pe solurile cu pH sub 5,5. Pentru fertilizare
se va folosi tractorul si echipamentul de fertilizat. Pentru livezile intensive pregatirea minutioasa a solului si
fertilizarea sunt hotaratoare pentru reusita culturii.
Materialul saditor va fi achizitionat din pepiniere autorizate care asigura material de calitate.
La mar se infiinteaza numai plantatii intensive si superintensive care produc fructe incepand din anul al II-
lea de la plantare.

Stabilirea distantelor de plantare si pichetare
Distantele de plantare se stabilesc in functie de urmatorii factori: vigoarea speciei, a soiului si a portaltoiului;
sistemul de livada si de coroana; fertilitatea solului; regimul de precipitatii s.a. In general, ca regula, se
poate spune ca cu cat vigoarea este mai mare, se va planta mai rar. De asemenea, cu cat terenul este mai
fertil si zona mai bogata in precipitatii se va planta mai rar, deoarece pomii cresc viguros.
Daca pomii sunt plantati prea desi, se umbresc reciproc, ceea ce duce la dereglari in viata lor. Daca pomii
sunt plantati prea rar, nu se realizeaza volum suficient de coroana la ha, conversia luminii este mica,
productia insuficienta.
Pichetarea
Lucrarea este relativ grea, deoarece necesita atentie, precizie si nu in ultimul rand, o constiinciozitate
deosebita. Pentru realizarea ei este nevoie de o serie de instrumente si materiale specifice: teodolite, echere


topografice, mire, panglici de otel, fise, jaloane, tarusi de intindere, picheti, topoare, sarme gradate la
distantele dintre randuri si dintre pomi pe rand. Lucrarea are trei etape: parcelarea, incadrarea terenului,
pichetarea propriu-zisa.
Parcelarea este impartirea terenului in unitati teritoriale: parcele si tarlale. Marimea si orientarea parcelei se
face in functie de forma de relief, sistemul de cultura. Forma cea mai corespunzatoare a parcelei este cea
dreptunghiulara. Suprafata parcelelor difera in functie de relief. Parcelele se orienteaza cu lungimea pe
directia curbelor de nivel, fiecare dintre ele trebuind sa aiba portiuni de teren cu aceeasi panta, sau cu
diferente foarte mici.

Plantarea pomilor
Perioada optima de plantare este toamna, dupa caderea frunzelor si pana la venirea gerurilor. Plantarea de
primavara da rezultate bune cu cat se face mai devreme. Intreprinzatorul va respecta acest lucru in
implementarea proiectului, pentru a asigura conditiile optime de infiintare a livezii. Daca plantarea se face
toamna, intre radacini si sol se stabileste un contact bun, ranile se cicatrizeaza mai usor si incep procesele
de rizogeneza, care duc la formarea a noi radacini, pana in primavara.
Inainte de plantare pomii sunt supusi unor operatiuni obligatorii:
Controlul viabilitatii si a sanatatii. Pomii sanatosi au scoarta turgescenta, tesuturile sanatoase de culoare
caracteristica, uniforma,sectiunea prin radacina este alba cu miros placut.
Fasonarea radacinilor se face pentru improspatarea sectiunii la radacinile de schelet mai groase de 3-4 mm,
scurtarea radacinilor cu diametrul intre 4 mm si 10 mm. Radacinile fibroase se taie scurt. Tinand cont ca
prinderea se face pe baza radacinilor groase, de schelet, acestea se lasa cat mai lungi, daca nu sunt ranite,
in caz contrar acestea se fasoneaza deasupra ranii.
Mocirlirea radacinilor consta in scufundarea repetata a radacinilor pomilor intr-un amestec alcatuit din parti
egale de balega proaspata de vita, pamant de telina si apa. Acest amestec asigura in primele faze de dupa
plantare un contact bun cu solul, asigura o buna cicatrizare a ranilor si substante nutritive. Mocirlirea este
obligatorie la toate plantele si cele din toamna si cele din primavara. Pomii se vor planta imediat dupa
mocirlire, ca mocirla sa nu se usuce pe radacini.
Pentru livezile intensive, pe terenul pregatit asa cum s-a aratat, se sapa gropi de 30cm x 30cm x 30cm,
fiecare dimensiune putand fi marita cu pana la 10 cm, in functie de vigoarea pomului. Plantarea se face cu
ajutorul cablurilor marcate sau cu scandura de plantare. Pomii se planteaza in asa fel incat punctul de altoire
sa ramana la nivelul solului, dupa plantare.
Anterior plantarii, dupa stabilirea adancimii de plantare, pe fundul gropii se face un mic musuroi din pamant
reavan, pe care se aseaza pomul. Un muncitor tine de pom, iar altul trage pamant in groapa in asa fel incat
acesta sa patrunda bine printre radacinile pomului, dupa care se calca bine. In continuare se pune in gropi,
10-15 kg mranita si se acopera total cu pamant, care este bine tasat cu piciorul. Daca pamantul este uscat,
se uda cu 5-8 l apa. La sfarsit se face un mic musuroi in jurul pomului. Daca pamantul este prea umed, nu
se planteaza pomii,deoarece exista pericolul tasarii solului, ceea ce impiedica dezvoltarea radacinilor.
Lucrarea de repichetare consta in amplasarea tutorilor in groapa, in functie de schema de pichetaj, cu
ajutorul scandurii de plantare sau a cablurilor marcate. Plantare, cu 2/3 din pamantul scos din primul strat,
bogat in humus.
Udarile dupa plantare se va face in functie de precipitatiile din zona, dar in general se dau la 3-4
saptamani,1-2 galeti cu apa. Pentru udare se desfac musuroaiele se uda dupa care se refac. Pentru udare se
vor inchiria cisterne cu apa.
In timpul verii solul din vecinatatea pomului se mulceste cu paie, pleava, frunze, rumegus.

Intretinerea plantatiei
Taierile sunt operatiuni chirurgicale si nechirurgicale prin care se modifica pozitia relativa a ramurilor in
coroana si a mugurilor pe ramuri. Altfel spus taierile trebuie sa stimuleze functiile pomului slab manifestate
si sa le tempereze pe cele manifestate intens.
Operatiuni tehnice utilizate la taierea pomilor:
- chirurgicale - de taiere cu foarfeca electrica cu acumulator;
- nechirurgicale - cand nu se fac taieri si se modifica pozitia ramurilor.


Crengile rezultate in urma taierii vor fi tocate cu tocatoarea pomicola, produsul rezultat fiind vandut
producatorilor de bricheti.

Intretinerea si lucrarile solului in plantatiile pomicole
In plantatiile pomicole solul se mentine in diferite sisteme de cultivatie in asa fel incat pomii sa nu fie
concurati. Practicarea unui sistem adecvat de intretinere a solului se face in functie de: zona, precipitatii,
textura solului, specie, soi, portaltoi.
Olaru Ionel I ntreprindere I ndividuala va opta pentru tehnica numita ogorul combinat.
Acest sistem de intretinere imbina elemente de tehnologie de la mai multe sisteme de intretinere. In acest
fel avantajele ambelor sisteme de intretinere se intalnesc aici: putin poluant, mentine structura solului, este
ieftin. Prin ogorul combinat intervalul dintre randuri se mentine lucrat sau inierbat, iar pe randurile de pomi,
se erbicideaza cu masina de stropit.

Fertilizarea plantatiilor pomicole
Fertilizarea plantatiilor de mar constituie una dintre verigile culturale cu consecinte importante asupra
cantitatii si calitatii productiei de mere. Este necesar ca ea sa se aplice diferentiat dupa varsta pomilor,
potentialul productiv, incarcatura de rod si tipul solului pe care este amplasata plantatia.
Cercetarile arata ca, la mar, consumul de elemente pentru producerea a 40 t fructe la hectar este de
aproximativ 95 kg azot, 40 kg fosfor, 12 kg potasiu, 26 kg calciu si 29 kg magneziu.
Anual este necesar sa se refaca fertilitatea solului prin aplicarea de ingrasaminte in doze care sa suplineasca
cantitatile consumate. In functie de varsta pomilor se recomanda sa se aplice urmatoarele doze de
ingrasaminte chimice:
- in anul I - 100 kg/ha azotat de amoniu, 120 kg/ha superfosfat si 80 kg/ha sare potasica.
- in anul I I - 200 kg/ha azotat de amoniu, 250 kg/ha superfosfat si 160 kg/ha sare potasica.
- in anul III - IV si urmatorii - 300 kg/ha azotat, 250 - 300 kg/ha superfosfat si 250 - 300 kg/ha sare
potasica.
Aplicarea ingrasamintelor chimice se face numai pe randul de pomi, pe o banda de circa un metru de o
parte si alta a acestuia.
Superfosfatul, sarea potasica, gunoiul de grajd si amendamentele plus o treime din doza de azotat se aplica
toamna si se incorporeaza in sol odata cu aratura, iar restul ingrasamintelor azotoase se aplica primavara in
perioada legarii fructelor.
Prima fertilizare se face dupa caderea petalelor. A doua fertilizare se face la inceputul cresterii fructelor,
cand sunt necesare cantitati mari de ingrasaminte chimice. In continuare se mai fac fertilizari la 2-3
saptamani, pana la intrarea fructelor in parga.
Aceste fertilizari se pot face concomitent cu aplicarea pesticidelor, majoritatea elementelor chimice fiind
compatibile cu acestea.
Irigarea constituie de asemenea un factor limitativ al cultivarii pomilor, avand un rol hotarator in zonele cu
precipitatii sub 500 mm si chiar 600 mm anual. Prin irigare se urmareste mentinerea umiditatii necesare
desfasurarii in conditii optime a fiecarei fenofaze. Pentru aceasta, se recomanda aplicarea in functie de tipul
de sol si a indicilor hidrofizici ai acestuia, a 110 mc apa la hectar, mai ales in perioada iunie-august cand
cerintele de consum ale pomilor sunt maxime. Modalitatea de udare aleasa de Olaru Ionel Intreprinzator
Individual este cu cisterne cu apa, ori de cate ori este necesar.
Combaterea integrata a bolilor si daunatorilor
Cultura marului necesita un numar mare de tratamente fitosanitare ca urmare a atacului succesiv sau
concomitent al unor patogeni si daunatori specifici sau nespecifici. Costul tratamentelor este foarte ridicat si
reprezinta aproape 50% din cheltuielile anuale necesare culturii. Pe de alta parte si pagubele generate de
atacul patogenilor si daunatorilor reprezinta peste 50% din recolta, uneori cand nu se aplica tratamente
productia fiind complet compromisa atat cantitativ cat si calitativ.
Recoltarea fructelor
Merele, alaturi de citrice, reprezinta fructele cele mai solicitate de consumatori, datorita principiilor active
continute, cat si posibilitatiii de mentinere a calitatilor initiale o perioada indelungata de timp, chiar de la o
recolta la alta. De aceea, recoltarea la momentul optim si pastrarea constituie factori importanti in


asigurarea unui conveer bogat si de calitate pentru o comercializare superioara impusa de regulile pietei de
fructe.
Recoltarea merelor se face la momentul optim, caracteristic fiecarui soi si este o insusire genetica bine
precizata. La cele de vara momentul de recoltare se suprapune cu cel de consum, in timp ce pentru celelalte
doua grupe recoltarea precede consumul cu o perioada mai scurta sau mai lunga in functie de soi si
conditiile de pastrare.
Normele de calitate in functie de diametrul merelor sunt: extra 65-70 mm, calitatea I 60-65 mm, calitatea a
II-a 55-60 mm (in cazul soiurilor cu fructe mari) si de 60-65 mm- extra, 55-60 mm-calitatea I si 50-55 mm -
calitatea a II-a (in cazul soiurilor cu fructe mijloci si mici). Momentul recoltatului se stabileste pe baza
valorilor minime ale indicatorilor de maturare fixati pentru grupe de soiuri cu insusiri similare.
Dintre indicatorii recunoscuti ca valabili si folositi pentru alegerea momentului optim de recoltare la mere
putem enumera: testul amidonului, schimbarea culorii epicarpului si semintelor, textura pulpei sau
fermitatea, numarul de zile de la inflorit la coacere, determinatorul de culoare (codul). In privinta testului
amidonului, cercetarile arata ca exista o corelatie directa si stransa intre hidroliza amidonului din fruct si
maturitatea merelor. Decolorarea a 0,5 cm in jurul lojelor seminale indica momentul optim cand se poate
incepe recoltarea merelor.
Calitatea merelor pentru consum este definita de insusirile organoleptice cum sunt marimea fructului, forma
fructului, culoarea fructului, starea epicarpului, culoarea pulpei, consistenta pulpei, suculenta pulpei, gustul
si aroma fructului.
Recoltarea se va face in lazi care vor fi manipulate cu ajutorul stivuitorului. Nu este necesara depozitarea
avand in vedere ca vanzarea se va face direct de la locul recoltarii.

8.3 Capacitati de productie rezultate ca urmare a investitie (in unitati fizice)
Prin implementarea proiectului, va infiinta o livada de meri pe o suprafata de 5 hectare.
In Anul 1 de implementare se realizeaza infiintarea livezii urmand ca in anii 2 si 3 sa se faca intretinerea
acesteia.
Capacitatea de productie a livezii este de 20.000 kg de mere la hectar deci, in total 100.000 kg. S-a
considerat ca in Anul 3 de implementare livada va incepe sa rodeasca dar la 20% din capacitate, urmand ca
din anul 1 de prognoza sa se inregistreze capacitate maxima de productie.

Livada

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Livada

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect model -MADR Pagina 1 din 9

SC 2000 - LCH SRL Consultanta-Proiectare-Management

S-ar putea să vă placă și