Sunteți pe pagina 1din 14

Proiect

Mediul European al afacerilor

Masterand,

2015

Cuprins
Cap1.Notiuni generale
Cap 2.Analiza factorilor de mediu specifici afacerii cu afine
Cap3.Mixul de marketing
3.1.Produsul
3.2.Vanzari si marketing
3.3.Piata, consumul si concurentii
3.4.Politica de distribuire
3.5.Promovarea produselor

Cap1.Notiuni generale
Afinul (Vaccinium mirtyllus) crete slbatic n ara noastr, n zonele de munte ,unde poate
forma covoare compacte. n cultur ns, a fost introdus afinul cu tuf nalt, care este originar din
America de Nord."fructele de afin (afinele) sunt bogate n zaharuri, vitamine, sruri minerale,
substane,etc. Ele sunt solicitate pentru consum n stare proaspt precum i ca materie
prim pentru industria alimentar, pentru prepararea de sucuri, siropuri, afinat, lichior, dulceaa
etc.Frunzele i lstarii conin tianin, riboflavin, vaccinin, arbutin, ericolin, miristic,
palmitic, etc.&atorit coninutului ridicat i variat de substane, fructele i frunzele au o
serie de utilizri medicinale n tratarea unor afeciuni ale stomacului i intestinului, ale
aparatuluiurinar, n diabet, n ameliorarea i creterea acuitii vizuale, etc.
Afinul (Vaccinium myrtillus) este un subarbust (arbust mic), stufos, rmuros, cu tulpina de culoare
verde, lung de circa 30-60 cm, cu ramuri anguloase.Frunzele sunt scurt-peiolate, mici, ovale,
denticulate (crestate pe margine), verzi pe ambele fee. Florile sunt verzui roietice, albe sau roz cu
petalele unite sub form de clopoel, dispuse cte 1-2 la axila (subioara) frunzelor. nflorete n lunile
mai-iunie. Fructul este numit afin i reprezint o baca de culoare albastru-nchis sau albastrubrumrie, de form rotund, cu diametrul de 0,5 0,6 cm, zemoas, cu suc violaceu, cu gust plcut
dulce acrior.

Cap 2.Analiza factorilor de mediu specifici afacerilor cu afine

1.Caldura. Temperatura nu constituie un factor limitativ, reuseste bine in cultura pana la -20C, dar
este sensibil la inghetul de revenire din primavara si la ingheturile timpurii din toamna. Pentru
diferentierea mugurilor de rod, are nevoie de 800 ore de frig la temperatura de 4C, iar pentru
fructificare de o suma a gradelor de temperatura in jur de 2700C. Pragul biologic este in jur de 4C si
are nevoie de o perioada de vegetatie lunga, de 210-220 zile. Nu suporta temperaturile ridicate si
arsita din timpul verii.
2.Apa. Este o specie pretentioasa fata de apa. Are nevoie de 800-1000 mm precipitatii anual, sau apa
din irigare. Nu suporta seceta prelungita, care afecteaza cresterea, fructificarea si diferentierea
mugurilor de rod.
3.Lumina. Desi suporta semiumbra, pentru productii mari are nevoie de lumina suficienta, cerand
expozitii favorabile.
4.Solul. Solul constituie un factor limitativ, deoarece prefera solurile acide (4,2-4,8), bine drenate,
bogate in humus, profunde si cu structura buna. Pentru corectarea reactiei solului, in afara arealului
natural, se foloseste turba acida, mulci de conifere, adaugate la groapa, la plantare, sau pe toata
suprafata. Ingrasamintele chimice folosite vor fi cu precadere sulfatii.

1.Infiintarea plantatiilor de afin. Afinul se planteaza in zone bine delimitate, unde se asigura
conditii bune de crestere. Se foloseste material saditor cu inaltimea de cel putin 30-40 cm, cu radacini
bine formate, daca este posibil sa fie la ghivece pentru a se planta cu bal de pamant cu tot. Distantele
de plantare se coreleaza cu vigoarea soiurilor si sunt de 3-4 m intre randuri si 1-2 m intre plante pe
rand.
Pentru a obtine afine (fructe) de calitate superioara se asociaza 3-4 soiuri in parcela pentru a se putea
poleniza reciproc.
2.Conducerea afinului se face ca tufa, eventual aplatizata la soiurile mai viguroase. In perioada de
tinerete, se scurteaza cresterile anuale in cepi pentru a stimula cresterea si formarea tufei, iar la

plantele mature se mentine un echilibru intre tulpini de varste diferite, pentru asigurarea unui potential
de productie relativ constant.
Productiile cele mai bune si de calitate se obtin pe tulpinile de 2-5 ani.
Prin taiere, se poate controla cantitatea de fructe si marimea acestora. Daca tufele se taie mai sever,
scurtand ramurile lungi de rod, se obtin fructe mai mari si mai timpurii, dar productia este mai mica,
iar daca taierea consta numai in normarea tulpinilor, cu suprimarea celor batrane, productia este mai
mare, ceva mai tardiva si cu o esalonare mai mare a maturarii.
3.Fertilizarea se face cu azot si localizat in plantatiile tinere pentru a stimula cresterea, iar in cele
mature se poate folosi cu succes compostul de resturi vegetale, scoarta de rasinoase, litiera de conifere
sau rasinoase, turba, care mentin si reactia acida a solului.
Ingrasamintele chimice se aplica anual cate 200-300 kg superfosfat si 100-150 kg sare potasica o data
cu aratura de toamna, iar azotul 200-250 kg sub forma de sulfat de amoniu, se aplica in doua etape, la
pornirea in vegetatie si dupa inflorit.

Recoltarea i valorificarea afinelor


Recoltarea fructelor
Maturizarea fructelor are loc ealonat i se ntinde pe o perioad de 4-7sptmni, n funcie
de soi, climatul general din zona de cultur i condiiile anului. -soiurile cu
coacere timpurie, beneficiind de cldur mai mult, au o perioad de maturizare mai scurt
comparativcu soiurile cu coacere mijlocie sau tardiv.Maturitatea de recoltare se
consider cnd fructele capt culoarea specific soiului (albastr, albastr
strlucitoare, nelricioas, etc.), iar pielia devine elastic la apsare.

Coacerea fructelor n ciorchine are loc n ordinea formrii lor i anume de la baz spre vrful
acestora.Recoltarea afinelor se face manual, semimecanizat, mecanizat.
Recoltarea manual
Se execut cu muncitori sezonieri.Pentru evitarea deprecierilor calitative este necesar ca
recoltatul s se fac numai pe timp uscat, evitndu-se ns orele deinsolaie puternic din timpul
zilei. Muncitorii vor fi instruii ca n timpul culesului s nu se tearg pruina de pe
fructe, care constituie un indice de calitate. un culegtor de categorie mijlocie, la o
producie abundent de fructe, poate recolta n 8 ore30-40kg fructe.Pentru creterea productivitii
muncii la culesul manual, n zonele mai rcoroase,unde pericolul pierderilor prin scuturare este
mic, se recomand recoltarea fructelor la intervalede o sptmn, perioad n care se maturizeaz un
numr mare de fructe n ciorchini.Recoltarea se face pe soiuri, n coulee de material plastic

cu capacitate de 0,5kg,aezate pe un rnd, n ldie cu capacitatea de 3 sau 5 kg.n timpul


culesului, ambalajele cu fructe se pstreaz sub umbrare, oproane, ferite de ploi i soare.
Recoltarea manual este recomandat pentru fructele destinate consumului n
stare proaspt. pn la valorificare, fructele se depoziteaz temporar n ncperi rcoroase, la
temperaturi de10-12 grade, unde se pot pstra 4-5 zile fr deprecieri calitative i
cantitative.
Recoltarea semimecanizat
Const n recoltarea afinelor cu mna i colectarea lor ntr-un buncr comun de asemenea prin
lovirea tufelor cu tuburi scurte de cauciuc i colectarea fructelor n couri aezate sub tuf.
Vibratorul mecanic este mult utilizat n rile mari cultivatoare de afin. Sursa de energiere prezint un
motocompresor tras i mpins de om, care transmite micri vibratorii la 4 brae de capete de cauciuc,
care se aeaz pe ramuri. Fructele cad pe o prelat colectoare cu pereii nclinai.Prin folosirea acestui
utilaj productivitatea la cules crete de 10-15 ori.
Recoltarea mecanizat
Se efectueauz cu combina, o main alctuit din dou aripilaterale vibratoare acionate hidraulic,
un colector format din pnz i benzi transportatoare ceduc afinele spre ldie dispuse etanj de o parte
i de alta a combinei. Maina lucreaz prin nclecarea unui rnd.Cu toate procesele nregistrate, prin
recoltarea mecanizat se nregistreaz nc pierderi cantitative i deprecierea calitii, producia fiind
de aceea destinat industrializrii.Din aceste motive, primele dou recoltri trebuie s se fac manual.
Fructele obinute fiind cele mai mari vor fi valorificate n stare proaspt.

Valorificarea fructelor
Afinele sunt foarte cutate pe piaa intern i la e xport. Aproximativ 50-60%
din producia mondial de afine se valorific n stare proaspt, iar restul cantitii este destinatinata
industriei pentru prepararea siropurilor, vinului tonic, lichiorului, dulcetii, etc.Afinele se
caracterizeaz printr-o bun capacitate de pstrare, depind din acest punctde vedere fructele altor
arbuti fructiferi (zmeur, coacz negru, mur, etc). Aceast capacitate este strns legat de
particularitatea boabelor sntoase de a rmne integre dup desprinderea lor din ciorchine i de a
nu pierde uor sucul n timpul manipulrilor i a transportului.Conservarea lor n stare proaspt
pentru consum sau industrializare se poate face timp d e 4 s p t m n i n d e p o z i t e f r i g o r i f i c e ,
la temperaturi cuprinse ntre0-2grade.La temperature de 4-5
g r a d e se pot pstra 7-8 zile, iar la 20-30grade numai2-3 zile.Cele mai puternice fructe i
leume terapeutice apar n luna august, ca un ajutor oferit tuturor vieuitoarelor pmntului, pentru a
se proteja mpotriva anotimpului rece. Iar ntre ele afinele ocup un loc de frunte. Cu fructul lor
ca nite mrgele negre, brumate, nglobeaz n ele toat energia solar captat pe platourile muntoase
pe care cresc. O porie de afine valoreaz cat 3-4 casete cu vitamine cu specificaia c vitaminele A,E,F;B
coninute de afine sunt mul tmai uor de asimilat, deoarece sunt n formul natural.

In scopuri medicale sunt folosite atat fructele cat si frunzele arbustului.

Datorita continutului de tanin, frunzele si fructele acestui arbust au proprietatiastrigente si sunt un bun
antibiotic, modificand favorabil flora patogena intestinala si antidiareica. De asemenea, au proprietati
hipoglicemiante si antihelmintice, adica distrug viermii intestinali. Glucochinina este un compus regasit in
fructele de afin despre care cercetatorii considera ca reduce nivelul de zahar din vasele de sange, si prin
urmare, reduce dependenta de insulina.
Afinul contine vitamina A si C care in combinatie cu pigmentul antocianina imbunatatesc acuitateavizuala,
circulatia sangelui la nivelul ochilor si la nivelul sistemului nervos si pot preveni sau ajuta la tratarea unor boli
de ochi precum retinitapigmentoasa, glaucomul, miopia etc. De asemenea, antocianinele ajuta la protejarea
tesuturilor retinei impotriva radicalilor liberi", a specificat medicul biolog. Flavonoidele protejeaza peretii
vaselor sangvine, imbunatatesc circulatia cardiovasculara si maresc acuitatea vizuala.
Mirtilina si neomirtilina au actiune hipoglicemianta, determinand o hipergeneza la nivelul celulelor beta.
Astfel, in formele usoare de diabet se poate asocia cuinsulinoterapia, determinand reducerea cantitatii de
insulina injectabila.

Cap 3.Mixul de marketing


3.1.Produsul
Crearea unor plantaii pentru furnizarea materiei prime, ngrijite ecologic destinate
alimentaiei publice, produselor farmaceutice i fabricilor de dulceuri din fructe.
Fructele de afine sunt plante ecologice, ntruct prin cultivarea lor se conserv mediul
nconjurtor, previne eroziunea solului, se reabiliteaz solurile degradate ,iar fructele care se
obin sunt ncadrate n grupa de produse ecologice. Se evit poluarea solului i a apelor
subterane cu nitrii, nitrai i metale grele, deoarece fructele dispun de un mecanism simbiotic
prin care i procur singur hrana principal, adic azotul.
Afinele de cultur au aspect atractiv i caliti organoleptice deosebite, au efecte
curative i terapeutice, fiind recomandate mai ales in cazul afectiunilor digestive, in cazul
diabetului, reteniei pulmonare, disfunciilor circulatorii, tulburrilor de vedere,
artritelor,cancer. Totodat au un nivel al activitii antioxidante mult superior altor fructe i
legume i sunt cel mai puin perisabile fructe de arbuti. Astfel afinele se regsesc n
compoziia mai multor produse farmaceutice.

3.2 Marketing i vnzri


Produsul intr pe o pia n care exist o cerere constant pentru fructele de afine, cu avantaje fa de
restul competitorilor prin faptul c solicitantul o cultiv controlat n sistem ecologic. Pe plan local i naional
concurena lipsete, deoarece nu mai exist o asemenea plantaie .Piaa reprezin un risc relativ sczut
pornind de la premiza c firma va acoperi o ni neabordat de ceilali furnizori de produse bio.
Piaa este n continu cretere, acest lucru se poate vedea n diagramele de mai jos.

Consumul de afine la nivel mondial

Dinamica pieii la nivel mondial,


cererea i oferta

3.3Piaa, consumul i concureni

Piaa
Exist o nevoie acut a serviciilor n domeniul agricol, deoarece toat piaa este invadat de produse

din importTendina noastra este de a aduce pe pia produse ct mai naturale. Adaptarea produciei
din punct de vedere calitativ i cantitativ la cerinele consumatorilor.

Principalele piee de desfacere a fructelor de afin sunt:


-restaurante, cofetrii i alte obiecte de alimentaie public;
- fabricile de conserve i ali productori de sucuri, dulceuri, siropuri;
-productorii de iaurt

- exportatorii de produse alimentare;


- depozitele en-gross i supermarketurile;
-ntreprinderile de fabricare a ngheatei;
-productorii de produse medicale.
- Fabrici de vin (Purcari,Cricova) pentru arom

Consumul
Afinele sunt recomandate tuturor persoanelor, mai ales celor care au anumite afeciuni, sau
trebuie s tin o diet bazat pe un consum redus de calorii. O descriere mai amnuntit a efectelor
afinelor este indicat la politica de produs. O analiz detaliat a consumatorilor, presupune
detalierea acestora pe grupe de vrst, nivelul devenit, clasa social, ocupaia, nivelul de educaie i
alte caracteristici. Datorit beneficiilor consumului de afine, nu este necesara o detaliere foarte
atent a acestor grupe delimitative, pentru c, aa cum am mai spus, consumul este recomandat
pentru toate persoanele, indiferent de vrst, sex, ocupaie etc.

3.4Politica de distribuire

Clientul trebuie gsit cu mult timp nainte de a ncepe perioada recoltrii, eventual ncheiem
contracte pentru un pre minim garantat. Recoltarea se face numai manual, direct n ambalajele n
care se vor vinde, n zile nsorite, fr codie/frunze, sortate. n cteva ore, caserolele trebuie s
ajung ntr-un spaiu frigorific, 1-2 grade Celsius, apoi la temperatura de pstrare. Se transport cu
maini frigorifice.
Dup anul 5-6 de la platare cnd plantaia ajunge la maturitate deplin recolta va fi de 25-30
tone , dintre care 80% din recolta va fi destinat exportului. Acest procent va varia n dependen
de mai muli factori, apariia unor concureni, schimbarea indicatorului cerere/ ofert i nu n
ultimul rnd preul oferit de piaa intern si cea extern.

3.5 Promovarea produselor

Promovarea produselor se va realiza n principal prin distribuirea materialelor


publicitare (pliante, brouri), prin canale electronice i nu n ultimul rnd recomandrile
clientului mulumit. Firma va beneficia de un website, care va promova pe pia, imaginea
i produsele firmei. Recomandrile clienilor, multumii de produsele noastre, vor
determina noi clieni. Am adoptat aceast strategie de distribuie a produselor deoarece ea
asigur o cretere lent, dar susinut a cifrei de afaceri, i menine o profitabilitate
ridicat. Alt modalitate de promovare va fi participarea la trgurile de produse agricole,
reviste de specialitate, expedierea materialelor informative pe cale electronic ctre
firmele care folosesc ca materie prim de prelucrare a fructelor(din industria cosmetic,
farmaceutic ,alimentar).